STELUA COCULESCU, Strategii argumentative in dezbaterea televizat

STRATEGII ARGUMENTATIVE N DEZBATEREA TELEVIZAT

Lector univ. drd. STELUTA COCULESCU
Universitatea Petrol-Gaze, Ploiesti
Lmission de dbat tlvisuel MTS met en place un double dispositif : conversationnel et
tlvisuel. Le dispositif conversationnel comprend le cadre spatio-temporel (contexte) et le cadre
participatif (les locuteurs, Animateur et Invits), ainsi que le but de la communication.
Lhypothse gnrale sur la fonction du discours mdiatique prsuppose lexistence dun cadre
de contraintes du contrat de communication (le dispositif) et un cadre de liberts, o les locuteurs
dveloppent des stratgies discursives dans le but de dterminer le public adhrer leurs thses.
Sur le corpus enregistr de lmission du 6 fvrier 2001, nous nous proposons de dmontrer
notre thse : la stratgie concessive est un moyen efficace de rsolution de la contradiction entre les
locuteurs.
n analiza noastr vom adopta un demers semio-discursiv si vom lua n considerare situatia de
comunicare ca factor generator al oricrui discurs. Vom adopta termenul de contract de comunicare,
implicnd perspectiva comunicativ si mai ales intentia partenerilor de a exercita, prin producerea
semnelor, o influent asupra receptorilor.
Tipul de comunicare analizat apartine spatiului mediatic si priveste comunicarea televizual;
mai precis, dezbaterea televizat, tip de interactiune verbal n jurul unei problematici de interes sociopolitic de actualitate, desfsurat n platou si mediatizat prin sunet si imagine, n direct. Corpusul e
constituit prin nregistrarea emisiunilor Marius Tuc Show (Antena1). Vom aplica analiza pe textul
emisiunii din 6 martie 2001.
Contractul de comunicare
Termenul apartine lingvistului francez Patrick Charaudeau (1983) care consider sensul ca fiind
rezultatul unui dublu proces de semiotizare: de transformare, operat de subiect n reprezentarea lumii,
orientat spre interlocutor, si de tranzactie a reprezentrilor interlocutorilor care introduc n schimburile
dintre ei jocul propriilor reprezentri, cutnd fiecare s si le impun. Postulatul Contractului de
comunicare se fondeaz deci pe recunoasterea reciproc si dreptul fiecruia la cuvnt. Comunicarea
devine astfel o activitate contractual. Plecnd de la cele doua sensuri ale verbului a comunica : a
comunica ceva / a comunica cu cineva, Rodolphe Giglione (1986) subliniaz c nu este vorba doar
despre transfer de informatie, dar si despre stabilirea unei relatii.
Contractul de comunicare mediatic
Din perspectiva acestui cadru teoretic, comunicarea mediatic este un macro-act de limbaj,
comportnd o situatie global n care comunicarea se realizeaz via un suport tehnologic : hrtie, sunet,
imagine. Evenimentul brut este transformat de ctre instanta mediatic n stire (n spatiul de
45

STELUA COCULESCU, Strategii argumentative in dezbaterea televizat

transformare). Stirea astfel fabricat n scopul tranzactiei este livrat instantei receptoare (publicul) care
o foloseste pentru a obtine, evenimentul interpretat, corespondent al evenimentului brut. Cele dou
instante partenere (de producere si de receptare) actioneaz n circumstante specifice (de timp si spatiu)
avnd finalitti proprii (de informare si de captare).
Contractul de comunicare televizual
Ca medie de comunicare social, informativ si distractiv, televiziunea a deschis o nou etap
n experienta uman : aceea a simultaneittii : instrumentul su privilegiat este imaginea, favoriznd
prin posibilitatea transmisiei n direct, co-existenta evenimentului referential si a evenimentului
televizat, sentimentul de co-participare la construirea nu numai a discursului ci si a lumii. Imaginea este
exploatat pentru a garanta autenticitatea faptelor n beneficiul intentiei de informare si pentru a crea
spectacularul mesajului n beneficiul intentiei de captare. Televiziunea, fat de alte media, plaseaz
imaginea n plin proces al evenimentului : aparitia sa n lumea fenomenal si crearea produsului
mediatic livrat publicului ca produs apt pentru interpretare, sunt dou procese simultane. Procesul
natural si procesul fabricat se suprapun: primul primeste dreptul la cunoastere si posibilitatea
interpretrii lui simultane; al doilea primeste legitimitatea autenticittii si rolul social de co-participare
la crearea / interpretarea nu doar a discursului ci si a lumii.
Publicul receptor este astfel contactat printr-un dublu dispozitiv, mediatizarea fiind verbal si
vizual, cci misiunea televiziunii este de a face vizibil cuvntul a da cuvntului vizibilitate (FAIRE
VOIR LA PAROLE).
Astfel finalitatea comunicrii are o dubl tinta:
de informare ( FAIRE SAVOIR) ; cu exigenta de a respecta principiul de serios si principiul de
credibilitate.
de captare (FAIRE RESSENTIR) : cu exigenta de a produce plcere prin punerea n spectacol a
informatiei, pentru a stimula reactii emotionale producnd efecte de seductie.
Aceast dubl finalitate determin jocul subtil al discursului televizual ntre cei doi poli, scopul final al
acestui macro-act de limbaj fiind captarea, prin serios si plcere, a publicului larg, cel numeros, pentru
a ocupa n spatiul public un loc si o pozitie.
Dezbaterea MTS; Caracteristici
MTS este o emisiune de dezbatere pe teme de actualitate social, politic, cultural etc. Ca orice
emisiune televizat, MTS pune n scen un dublu dispozitiv : conversational (mediere verbal) si
televizual (mediere vizual). n analiza noastr vom dezvolta medierea verbal.
Dispozitivul conversational instalat pe platou se caracterizeaz prin toate elementele
contextuale ale interactiunii verbale fat n fat. Diferenta const n faptul c pe platou contextul este
construit si deci nu este natural, iar discursul are o dubl destinatie; alocutorul care se gseste pe platou
si alocutorul care se gseste n fata ecranului, publicul telespectator. Scenografia spectacolului are deci
drept scop s favorizeze cuvntul liber, eliberat n beneficiul marelui public care, fizic absent, nu va
putea intra n ritualul schimburilor de cuvnt dect cu acordul si prin gestul permisiv al instantei
mediatice. Emisiunea din 6 martie nu cuprinde secvente interactive cu telespectatorii. Din perspectiva
teoriilor conversationaliste dispozitivul conversational cuprinde contextul (cadrul spatio-temporal) si
cadrul participativ (Catherine Kerbrat Orecchioni, 1998).
Spatiul evenimentului mediatic este studioul de televiziune. Din punct de vedere fizic, este un
spatiu nchis, finit, delimitat de cmpul vizual al invitatilor. Accesul n spatiu este controlat,
participantii fiind invitati de Animator. Este locul de producere al discursului, univers nchis
functionnd ca laborator de examinare a opiniilor asupra realittii. Organizarea spatiului fizic este
46

STELUA COCULESCU, Strategii argumentative in dezbaterea televizat

simpl: obiectele (masa, scaunele) sugereaz cadrul adecvat dezbaterii. Dispozitia obiectelor indic
polemica (asezarea la mas fat n fat) si nu consensul (absenta asezrii circulare). Acest cadru
profesional unde se creeaz cuvntul este n acelasi timp locul unde si desfsoar activitatea specialisti
n transmiterea imaginii (tehnicieni, instrumente tehnice etc.) si care nu este accesibil publicului
telespectator.
Cadrul temporal se nscrie n strategia prin care este transpus n imagine scena real. Modalitatea
proprie acestei emisiuni si care i confer spectacularul, este transmisia n direct. A fi n mijlocul
evenimentului, a asista la spectacolul care tocmai se construieste, creeaz publicului un sentiment de
proximitate, de contact, de intimitate.
Contemporaneitatea activittilor A FACE (FAIRE) si A VEDEA (VOIR) se realizeaz prin tehnica ce
pune n raport direct evenimentul si difuzarea lui mediatic : receptarea se face n timp ce se asist la
crearea discursului.
Cadrul participativ al emisiunii din 6 martie 2001 este format din Animator, Marius Tuc si doi
invitati Robert Raduly si Adrian Punescu. n general, participantii, prin caracteristicile lor (biologice,
fizice, afective, psiho-sociologice) si n functie de numrul lor pe platou, detin rolul determinant n
realizarea interactiunii verbale. Ansamblu fluctuant, cadrul participativ se descompune n fiecare
moment al interactiunii n formatul de producere a discursului si formatul de receptare; n cadrul
interactiunii fat-n-fat, statutul participantilor se modific n functie de momentele succesive ale
interactiunii (locutorul devenind alocutor si invers).
Scopul, finalitatea comunicrii mediatice se descompune ntr-un dublu plan: scopul global al instantei
mediatice care produce evenimentul si scopurile individuale ale invitatilor care au fiecare propriul
obiectiv, scopuri care se suprapun scopurilor globale.
Contractul de comunicare presupune urmatoarele tinte:
informativ (a informa publicul asupra ultimelor evenimente din viata politic si social).
explicativ: a oferi publicului explicatia evenimentelor.
emotional: a crea publicului emotii puternice, o stare emotional participativ puternic, de
preferint participativ, combativ.
factitiv: a determina n ultim instant atitudinea publicului, capabil s aib propria opinie si s
determine la rndul su o reglementare a proceselor socio-politice care s tin cont de opiniile sale.
Proiectele individuale globale ale invitatilor vizeaz toate acelasi lucru: a provoca adeziunea
publicului telespectator la tezele pe care le sustin n dezbatere. Proiectele punctuale ale invitatilor
vizeaz rezolvarea conflictelor verbale din fiecare secvent. Fiecare locutor si propune victorii
punctuale pentru a obtine n final victoria asupra interlocutorilor, n msura n care a reusit s-i domine
prin discursul su.
Notiunea de strategie
Patrick Charaudeau (1994) considera actul de limbaj ca fiind locul de ntlnire al contractului si
strategiei. Actul de limbaj, din punct de vedere al producerii sale, poate fi considerat ca o expeditie si o
aventur:
o expeditie n ce priveste aspectul su intentional, pentru ndeplinirea cruia subiectul va utiliza
contracte si strategii.
Contractul priveste acordul participantilor la comunicare asupra reprezentrilor n limbaj ale practicilor
sociale. Strategia priveste organizarea si activarea intentiilor, pentru a produce anumite efecte.
o aventur, marcat de imprevizibil: dac locutorul este stpn pe modul n care si organizeaz
cuvntul, el nu este totusi stpn pe efectele produse de discursul su asupra alocutorului.

47

STELUA COCULESCU, Strategii argumentative in dezbaterea televizat

Strategia nu este rezultatul intentiilor si schemelor prealabile interactiunii. Strategia este un ansamblu
de comportamente si de raporturi interpersonale efectiv constatate n desfsurarea schimbului. Strategia
se construieste n cadrul schimbului. Liniile de conduit sunt negociate si construite mpreun.
Subiectul se vede constrns s construiasc mpreun cu partenerul. Constructia strategiilor se
realizeaz prin gestiunea imprevizibilului comportamentului discursiv al partenerului.
Francis Jacques (1979) defineste strategia discursiv ca fiind un ansamblu de interactiuni
comunicative coordonate astfel nct si construiesc propriul context.
Valoarea de strategie discursiv apare cnd avem:
o situatie de incertitudine legat de comportamentul imprevizibil al partenerului sau necunoasterea
total a situatiei;
un scop pe care si-l propune locutorul;
regulile jocului, ce pot fi folosite n functie de scopul de atins;
o evaluare a structurilor succesiv realizate;
o succesiune reglat de alegeri si care traduce un plan de ansamblu nu n mod obligatoriu constient
Cu ct o interactiune este mai comunicativ, cu att mai putin sunt unilaterale strategiile. Din
contra, n acest caz strategiile sunt bilaterale si si negociaz efectele. O strategie verbal nu presupune
n mod obligatoriu o situatie de confruntare. Strategia nu nseamn n mod obligatoriu polemic. De
cele mai multe ori, comportamentul cooperativ este mult mai eficace pentru a controla partenerul.
nainte de a analiza strategiile discursive n emisiunea indicat, s rspundem la o ntrebare:
Este emisiunea Marius Tuc Show o emisiune televizat de dezbatere?
Rspunsul este pozitiv, avnd n vedere:
raportul simetric ntre participanti (fiecare atac si este la rndul su atacat);
relatia de competitie care domin relatia de cooperare;
natura extern a finalittii, care nu se rezolv n platou;
caracterul formal al interactiunii, rolul Animatorului fiind de a impune respectarea formatului
emisiunii.
Selectia invitatilor este fcut n functie de tema tratat; ei apartin lumii politice, fiind deja cunoscuti de
public: Adrian Punescu senator PDSR (la data emisiunii) si deputatul UDMR Robert Raduly.
Strategii discursive n MTS
Tema emisiunii (folosirea limbilor materne ale minorittilor din Romnia) este problematizat. Este
bine c s-a votat n Parlament, cu sprijinul partidului de guvernmnt, legea privind folosirea limbii
minoritatilor n localittile unde proportia lor este de 20%? Cei doi invitati sustin teze opuse:
AP: legea votat este o exagerare: ea va provoca ulterior mari probleme.
RR: legea votat este o normalitate, n conformitate cu legislatia european; ea va aduce, n plus, o
bun imagine puterii politice din Romnia.
Cei doi locutori si construiesc discursul pe baza unor strategii diferite. Strategia lui RR este
cooperativ. Proiectul su este de a sustine caracterul just al legii. Din contr, strategia lui AP este
polemic. Cooperarea este plasat la nivelul strict comunicational: el a acceptat invitatia la emisiune si
accept ritualul, dar rmne inflexibil n plan tematic. Pozitia sa este totusi delicat: desi este mpotriva
legii, AP nu o poate spune explicit cci nu doreste s se afirme n dezacord cu propriul partid. Pentru asi rezolva dilema, AP alege s nu combat legea, ci discursul interlocutorului; proiectul su nu este de a
spune explicit c este mpotriva legii, ci de a destabiliza imaginea interlocutorului, provocndu-l si
punndu-l n dificultate, mpiedicndu-l astfel s-si sustin teza.
Diferenta ntre strategii are urmatoarele consecinte:
48

STELUA COCULESCU, Strategii argumentative in dezbaterea televizat

1. n plan ilocutionar: RR emite asertiuni, pe care are intentia mai mult sau mai putin realizat de a le
explica; explicatiile sale au valoare argumentativ. AP emite ntrebri, evitnd asertiunile. ntrebrile
sale provocatoare au ca scop s-l destabilizeze pe RR. n planul relatiei, ntrebarea i confer lui AP
pozitia superioar, plasndu-l prin complementaritate pe RR n pozitia inferioar. Deci, desi n absenta
unei teze puternice, explicite, AP recupereaz pozitia dominant n planul relatiei.
2. n planul acordului cu auditorul: fiecare locutor si fondeaz discursul pe tipuri de obiecte presupuse
a fi admise de public. RR se sprijin pe obiecte care apartin realului: fapte si prezumtii. Legea este un
fapt. Realitatea care a facut-o posibil este un ansamblu de fapte; deci totul este normal. Deci, RR si
construieste discursul n defensiv aprnd ceea ce s-a nfptuit.
AP foloseste obiecte de credint din domeniul preferabilului: valori si ierarhii. Valoarea suprem este
natiunea; limba, valoare aprat de AP este mijlocul prin care se manifest natiunea. Limba este n
acelasi timp norma, iar norma este superioar normalului.
3. n planul dinamicii argumentative: RR realizeaz parcursul de la general la particular (toate
minorittile, dar maghiarii n particular). AP rmne fixat n particular: limba maghiara. Deja vizibil
nemultumit de decizia propriului partid, AP nu-si poate permite s-si multiplice adversarii incluznd si
celelalte minoritti printre cei pe care i atac.
Strategia concesiv
Ne propunem s demonstrm c cei doi interlocutori rezolv uneori contradictia argumentativ
utiliznd strategia concesiv.
n fata unui enunt P care constituie un argument pe care locutorul l contest, acesta poate
adopta dou pozitii:
sau admite P, dar ncearc s-l depseasc opunndu-i un alt argument Q, mai puternic (concesia);
sau neag P, contestnd valabilitatea argumentului si avanseaz un argument contrar (refutatia).
Concesia este orientat spre continuarea dialogului, cci Q relanseaz interactiunea; este un act reactivinitiativ. Refutatia, act reactiv, este orientat spre nchierea schimbului.
n opinia noastr modelul P dar Q red o modalitate de a rezolva contradictia punctual, pentru a putea
continua schimburi, n timp ce tezele locutorilor continu s ramn pe pozitii exclusiviste.
n corpusul analizat ntlnim dou variante ale modelului P dar Q, fiecare are doua forme de
manifestare:
A) 1. x: p
B) 1. x: p
y: p dar Q
y: nu p dar Q
2. x: p
y: dar Q
A
(1)

1.

2.

x: p
y: nu p dar Q deci nu-R

x:p
y : p dar Q
25. R: Legiuitorul asa a stabilit. Acuma putem s discutm....
26. AP: Bun, acum eu stiu c legiuitorul asa a stabilit.... dar dac noi ne-am ntrunit aici putem s
discutm.... e simplu acordm imnuri de slav legiuitorului, atuncea.....

49

STELUA COCULESCU, Strategii argumentative in dezbaterea televizat

26 AP

Q
dar

Legiuitorul a stabilit asa

noi ne-am instruit aici

R
nu mai discutm
P explicite
Q explicite
2.
(2)

non-R
discutm

x:p
y : dar Q
33. R: Dar aici nu e discutia ntre 90 si 10?
34. AP: Pi dar dac ne raportm la sut, 10 din sut...
35. R: Deci, discutia aici nu este din pcate pentru dvs...

34 AP

P
substantial

dar

R
e mult

Q
dac ne raportm la 100
non-R
e putin

(3)

45. R: Deci, Uniunea Europeana este de asa natur fcut nct s permit statelor care ratific
aceast conventie cadru ca s interpreteze cu bun credinta, e subliniat n aceast conventie cadru , cum
doresc dumnealor. Si Parlamentul Romniei e interpretat n urmtoarea manier: 20% se aplic acest
drept, se garanteaz acest drept membrilor comunittilor minoritare.
46. AP: Domnule coleg! Dar de ce nu se garanteaz si altora cu 19%?Aia de ce s fie npstuit?
47. R: Aicea e o problem... e o problem... eu v-am spus... noi am fi vrut s fie 10%, deci eu v spun
aici...

46 AP

P
se garanteaz la 20%
R avantaj

dar

Q
nu se garanteaz la 19%

dezavantaj non-R

(4)

50. AP : Pi cum, Constitutia e clar...

51. R : Mai departe mergnd... binenteles c e clar... foarte clar s stiti... Mai departe mergnd.
52. AP : Dar si clestarul e clar... si sunt...

52 AP

P
constitutia e clar

dar

R
deci se respect

si clestarul e clar
non-R
deci nu se respect
50

STELUA COCULESCU, Strategii argumentative in dezbaterea televizat

(5)

76 AP

74. AP : Vi se pare un gest civilizat ?

75. R : Mi se pare un gest colegial, da.
76. AP : Dar de ce trebuie s-i trimiteti...

P
vrea s nvete
limba maghiar
R
nu e ofensator

(6)

78 AP

99 R

P
i-ati trimis dictionarul

(8)

71 R

dar

Q
se gsesc solutii

nu e ofensator

95. R : Haideti s revenim la discutia de principiu...

96. AP : Nu, dar chestia asta cu dictionarul pe care ati fcut-o n-ar fi valabil si invers, adic s nvete..
97. R : Ba da !
98. AP : Da ?
99. R : Dar cred c toti oamenii de bun credint au dictionare n cas.
100. AP : Nu prea au limba romn !

P
chestia cu dictionarul
ar fi valabil si invers
deci maghiarii nu
stiu limba noastr

non-R
e ofensator

77. R : Pentru c dnsul a afirmat n public c vrea s nvete limba maghiar... si atuncea noi...
78. AP : Dar se gsesc solutii...
79. R : ...oamenii de bun credint...

e ofensator
(7)

Q
de ce trebuie s-i
trimiteti dictionar

dar

dar

Q
cred c toti oamenii de
bun credint au dictionar
n cas

maghiarii stiu limba romn

x:p
y : nu p dar Q (deci nu-R)
70. AP : Al oricui ar fi fost n situatia n care s... Rdeti asa c vi se ia dictionarul si... astea nu sunt...
71. R : Nu, dar chiar i s-a trimis dictionarul s stiti.

vi se ia dictionarul

(nu)

R
s nvete limba romn
51

dar

i s-a trimis dictionarul

non-R
s nvete limba maghiar

STELUA COCULESCU, Strategii argumentative in dezbaterea televizat

Dezbaterea MTS este o argumentatie n situatie de conflict. Interlocutorii si exprim interesele,

iar strategia concesiv functionez ca un factor destabilizator al continutului tematic. Argumentul
concedat P are valoarea unei teme exprimnd obiectul unei divergente dintre puntele de vedere ale
locutorilor; n corpusul nostru, n majoritatea exemplelor, locutorul Y nu reia asertiunea P. Deci aparent,
nu concede interlocutorului X acest argument. Ceea ce urmeaz, Q, constituie focarul informativ al
ansamblului enuntului. Acordul lui X pentru P este deci fictiv. El nregistreaz actul enuntului dar
contraatac argumentul prin Q. Ipoteza noastr privind functionarea modelului concesiv P dar Q n
structura ntrebare rspuns din dezbaterea televizat se confirm sub aspectele urmtoare:
din punct de vedere discursiv concesia constituie un mijloc eficace de rezolvare a contradictiei fiind
cea mai favorabil interlocutorului;
din punct de vedere structural, strategia concesiv semnific optiunea locutorului pentru
continuarea schimbului. Argumentul su, mai puternic, este o initiativ de relansare a schimbului;
din punct de vedere informativ, Q, argumentul mai puternic, relanseaz schimbul introducnd un
nou obiect de discurs.
Bibliografie
Anscombre, J.C.; Ducrot, Oswald, 1981: Interrogation et argumentation, Langue Franaise 52
Charaudeau, Patrick, 1994: Langage et discours. Elments de smiolinguistique, Paris, Hachette
Charaudeau, Patrick, 1991: La Tlvision: Les dbats culturels, Coll. Langage, discours, socit CAD,
Paris, Didier
Charaudeau, Patrick, 1997: Les discours dinformation mdiatique, INA Paris, Nathan
Francis, Jacques, 1988: Trois stratgies interactionnelles; conversation, ngociation, dialogue dans J.
Cosnier Echanges sur la conversation CNS, Paris
Francis, Jacques, 1997: Dialogique. Recherches logiques sur le dialogue, Paris, PUF
Giglione, Rodolphe, 1986: LHomme communiquant, Paris, Armand Colin
Kerbrat-Orecchioni, Catherine, 1998: Les interactions verbales. Approche interactionnelle et structure
des conversations, Paris, Armand Colin
Moeschler, J, 1989: La modlisation du dialogue, Hermes, Paris
Moeschler, J, 1982: Dire et contredire, Peter Lang, Berne
Morel, M.A., 1996: La concession en franais, Orphys, Paris

52