Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
reprezentarea grafica a
functiilor vitale si vegetative
-Temperatura
-Puls
-Respiratie
-Tensiune arteriala
-Greutate si inaltime corporala
-Eliminari(diureza, scaun, sputa, varsaturi
Foaia de temperatura
Urmarirea
evolutiei bolilor
Parte integranta a foii de observatie
Document medical, stiintific, medicojudiciar
Completata de asistenta care raspunde in
fata superiorilor si in fata legii pt.
exactitatea si sinceritatea daelor incluse
Condusa exact, clar si ordonat, tinuta la
curent pe ore
a.
b.
c.
d.
e.
f.
Cuprins:
Datele personale ale bv-ului
Date principale legate de internarea lui
Numele si prenumele bolnavului
Varsta
Data internarii
Diagnosticul de internare
Numarul patului
Numarul foii de observatie sau din registrul de
internare
La externare se va incheia F.O prin introducerea dg.
de externare sub dg. de internare si data externarii
Foaia de temperatura
a.
b.
c.
d.
a.
b.
c.
d.
e.
Pe ordonata:
Valorile temperaturii,
Frecventa pulsului si a respiratiei
Valorile tensiunii arteriale
Cantitatile de urina/24 ore
In medicina infantila:in plus 2 sisteme de
coordonate:reprezentarea evolutiei
greutatii corporale, reprezentarea grafica
a alimentelor consumate
1.
2.
Alaturi
Temperatura
Temp. org. int.- temp. centrala mai ridicata decat temp periferica si in funct. de
intensit. starii de activit. a organelor((ficat-38)
Oscilatii fiziolog. 0,5-1. In axila temp. normala 36-37. Temp. cea mai joasa dim.
Intre orele 4-5. Orele 9-10 se ridica usor, cele mai mari valori spre seara intre orele
16-20.Aceste variatii legate de gradul de activit. Diurna sau nocturna.
Oscilatii fiziolog ale temp. cu varsta.Valorile de seara mai ridicate la tineri decat la
batrani.
In cursul digestiei si al efortului muscular temp creste.In a II-a jumatate a ciclului
menstrual, in cursul sarcinii- ascensiuni de temp.
In cond. patologice temp. poate sa scada sub 36- hipotermie, sau poate sa creasca
peste 37C- hipertermie.
Masurarea si inreg. sistematica a temp bv.dupa un orar fix- sarcina elementara a
ingrij. bv.
Masurarea temp- cu termometrul
Inainte de introd. Termometrului aprecierea temp. cprporale-prin palpare
Dosul mainii sensibilit mai mare fata de variatiile de temp.
Temp. periferica nu coresp. cu temp. interna
Temp. axilara indica temp. periferica(axila nefiind cavitate fiziologica inchisa). Cu 4-5
zecimi de grad mai joasa decat temperatura centrala
Metoda mai simpla si comoda-utilizata mai des in practica. Se sterge axila cu un
prosop, se riidica bratul si se aseaza rezervorul termometrului in vf. axilei apoi se
apropie bratul bv-ului de trunchi, iar antebratul flectat se plaseaza pe suprafata
anterioara a toracelui. Termometrul se mentine in groapa axilara 10 min. Dupa citirea
temp. termometrul se dezinfecteaza.
Masurarea temp. in plica inghinala: la bv slabiti si la copiii mici. Bv. Sta in decubit
lateral. Termometrul se plaseaza in plica inghinala si se flecteaza coapsa peste bazin
Masurarea temp. in cavit bucala nu este destul de precisa, caci gura nu constituie o
cavit. perfect inchisa: din cauza resp o parte a cald. bucale se pierdeprin curentii de
aer ai resp. La b-vii slabiti unde axila nu poate fi suficient de inchisa si in afectiunile
dermatologice axilare bilaterale. Nu este recomandata in afectiunile cavit bucale si in
imbolnav. Cailor resp sup. Contraindicata la b-vii nelinistiti, alienati,la copii
Masurarea temp in rect. Bv-ul asezat in decubit lat, cu membrele inf. In semiflexie.
Rezewrvorul termometrului uscat se cufunda in ulei sau se unge cu vaselina si apoi
se introduce fara violenta in rect la o adancime de 4-5 cm. timp de 5 min.. Copiii mici
culcati pe spate, se ridica picioarele si li se introduce termometrul direct in
rect.Termometrul fixat cu mana de examinator in timpul efectuarii masurarii.
CI . In bolile rectului si la b-vii agitati
Masurarea
a.
b.
c.
d. Febra remitenta oscil. dintre temp. de dim. si cea de seara depasesc 1, dar temp se
mentine tot timpul deasupra val normale. Se intalneste in septicemii, supuratii, TBC
pulm. Grava, unele forme de bronhopneumonii.
e. Febra intermitenta diferenta dintre temperatura de dimineata si cea de seara este de
cateva grade, temperatura minima atingand val. normale. Temp. se ridica brusc sub
forma de acces pt. cateva ore dupa care scade sub 37. Intalnita in septicemii si
anumite forme de TBC.
f. Febra intermitenta periodica are caracterele febrei intermitente, dar accesele se repeta
la acelasi interval de timp putand fi separate si de zile afebrile.Intalnita in malarie.
Accesele zilnice(febra cotidiana), la 2 zile (febra terta), sau la 3 zile (febra cvarta).
g. Febra hectica curba asemanatoare cu cea a febrei intermitente dar cu oscilatii zilnice
de 3-5C, cu scaderi bruste pana la temperatura subnormala. Intalnita in septicemii si
forme grave de TBC.
h. Febra recurenta perioade febrile de 4-6 zile cu temp. continua, alterneaza cu perioade
afebrile de acceasi durata.Intalnita in febra recurenta si limfogranulomatoza maligna.
i. Febra ondulanta per. frebrile alterneaza cu per. afebrile ca si febra de tip recurent,
trecerea de la per. afebrila la cea febrila nu se face brus, ci treptat prin oscilatii
asccendente si descendente, dand curbei aspectul unei linii ondulante. Intalnita in
bruceloza
Hipotermia
Pulsul
Celeritatea
Respiratia
1. Etapa pulmonara perioada in care aerul patrunde prin caile respiratorii pana la
plamani si se distribuie in alveolele pulmonare
2. Etapa sangvina: schimburile de gaze dintre aerul alveolar si sangele din capilarele
circulatiei mici. Oxigenul din aerul inspirat este predat sangelui acesta debarasanduse in acelasi timp de CO2 si de apa
3. Etapa circulatorie transportul oxigenului pana la tesutuuri si a CO2 de la tesuturi la
alveolele pulmonare pentru eliminare.
4. Etapa tisulara reprezentata de schimbul de gaze dintre sange si tesuturi cu ajutorul
unui sistem complex enzimatic, in urma caruia O2 este cedat tesuturilor in vederea
asigurarii proceselor de ardere, iar CO2 este incorporat in sange cu scopul de a fi
eliminat prin plamani
Respiratia in stare normala se face linistit, fara nici un effort
Miscarile cutiei sunt simetrice, ritmice si abia vizibile
Frecventa normala este de 16-20 pe minut dar poate prezenta usoare variatii dupa
sex si varsta
Urmarire mecanicii respiratorii se face in practica curenta prin simpla observatie si
numararea miscarilor respiratorii pe minut.
Unele aparate fac inregistrari mai complexe:cardiotronul:amplitudine, frecventa
respiratorie, TA, determinarea frecventei pulsului
Tipul respirator:
La femei dilatarea priveste diametrul antero-posterior, realizat prin
ridicarea si proiectarea inainte a sternului
La barbati se dilata mai mult diametrul transversal, iar la copii si
batrani mai mult diametrul vertical, prin contractia diafragmului.
Respiratia va fi si la barbati de tip costal superior In cazul:
Afectarii diafragmului de procesele inflamatorii din apropiere
Simfize pleurale
Meteorism
Ascita
Paralizia nervilor frenici
Dispnee foarte pronuntata
Respiratia devine abdominala si la femei:
In caz de nevralgii intercostale
Paralizia muschilor toracelui