Testarea sensibilitatii la

antibiotice a bacteriilor in
Laboratorul de microbiologie

Testarea sensibilitatii la
antibiotice a bacteriilor
Succesul sau esecul terapiei in infectiile

bacteriene sau fungice depinde de testarea

sensibilitatii la antibiotice/ antifungice
(AST)
Clasificarea microorganismelor in tratabile
si netratabile pe baza valorilor breakpoints
(puncte de rupere) (CMI)
Criterii clinice

Standarde

CLSI

CMI (MIC) = concentraia minim inhibitoare

Tulpina

Specie

bacterian

S
I
R

sensibil
CMI c
intermediar c < CMI C
rezistent
CMI > C
R 50%
CMI > C
S 90%
CMI < c
Moderat sensibil 90% tulpini I

c = Concentratia critic inferioar = Concentratia

seric dup doza uzual

C = Concentratia critic superioar = Concentratia
seric dup doza maxima tolerat

Breakpoint
breakpoint microbiologic ="cut-off epidemiologic= CMI

pentru orice agent antibacterian, care face distincia intre

populaiile bacteriene de tip salbatic si cele care au dobndit
sau selectat mecanisme de rezisten

TESTE in vitro a MIC pentru a descrie o populatiE de tip slbatic

breakpoint clinic

Valoarea CMI care separa tulpinile bacteriene in R, I, S.

breakpoint PK/PD
Concentraiile calculate pe baza proprietatilor
farmacocinetice / farmacodinamice (PK /PD) eficacitatea in vivo a antibioticului generate de studii pe
modele animale si sunt extrapolate la om prin utilizarea
unor metode matematice sau statistice.

breakpoint

breakpoint
Breakpoint = este o parte integrant in practica modern a
laboratorului de microbiologie i este folosit pentru a defini
susceptibilitatea/sensibilitate
i
rezisten
la
agentii
antibacterieni.

n funcie de metoda de testare, acesta este exprimat:

- fie ca o concentraie (n mg / litru; micrograme / ml)

- fie ca un diametru (n mm).
n general, toate metodele de testare a sensibilitatii necesit

criterii de interpretare, astfel c rezultatele testelor pot fi

interpretate ca sensibile sau rezistente i raportate in clinica.
Este recunoscut ca medicii folosesc MIC i cunoaterea
farmacodinamicii (PD) agentului antibacterian, pentru a optimiza
selectarea si dozarea acestuia in timpul tratamentului.

Breakpoint

Breakpoint-urile sunt folosite pentru a defini sensibilitatea i rezistena.

Termenul de susceptibilitate", este de preferat celui de "sensibilitate". Termenii

sunt frecvent folositi ambiguu, deoarece acestia se pot referi la interaciunea direct
ntre agentul antibacterian i microorganism sau la probabilitatea ca pacientul va
raspundae la tratament.

Susceptibilitatea poate fi evaluata doar in vitro, n timp ce sensibilitatea implic

complexitatea vivo, cum ar fi schema de dozaj i administrare, localizarea infectiei,
PK agentului antibacterian, imunocompetenta gazdei i o serie de ali factori.

n unele metode, breakpoint-urile sunt stabilite n aa fel nct s creeze o a treia

categorie, i anume, intermediar. Aceast categorie are scopuri multiple:

(i) asigurarea unui "tampon" ntre categoriile de rezistent i sensibil pentru a preveni
erori grave de interpretare;
(ii) ceea ce nseamn c organismul este susceptibil dac agentul antibacterian este
concentrat la locul infeciei sau sugernd c doze mai mari de antibiotice ar trebui
s fie utilizate n cazul n care este sigur ca acest lucru sporeste eficacitatea.

Testarea sensibilitatii la
antibiotice a bacteriilor
Categorii clinice de sensibilitate a bacteriilor:
Sensibil (S defineste activitatea antimicrobiana

asociata cu succesul terapeutic)

Intermediar (Idefineste activitatea antimicrobiana
asociata cu un efect terapeutic incert)
Resistent (Rdefineste activitatea antimicrobiana
asociata esecului terapeutic).
Breakpoint-urile sunt folosite fie direct, ca determinari ale MIC prin
metoda dilutiilor sau indirect, cand sunt convertite in diametrele
zonelor de inhibitie, prin metoda Disc-Difuzimetrica.

Testarea sensibilitatii la
antibiotice a bacteriilor
Interpretarea testarii sensibilitatii

antimicrobiene
Breakpoint- urile, folosite pentru interpretarea testarii

sensibilitatii, trebuie determinate cu mare atentie

coroborand date de:
- Microbiologie
- Farmacokinetica / farmacodinamica
- Clinice
si reevaluate periodic, in concordanta cu modificarea
sensibilitatii microbiene, in vederea modificarii
metodologiei de testare si de administrare in clinica a
antibioticelor.

Testarea sensibilitatii la antibiotice

a bacteriilor
Respectarea procedurilor de testare:
- alegerea mediului
- alegerea antibioticelor
- standardizarea inoculului
- respectarea conditiilor de incubare,
temperatura, atmosfera.
- citirea si interpretarea corecta a
breakpoint-urilor
Respectarea procedurilor de biosiguranta in

laborator

Testarea sensibilitatii la
antibiotice a bacteriilor
Ghiduri :
CLSI (NCCLS) = Clinical and Laboratory
Standards Institute
DIN = Deutsches Institut fur Normung
BSAC = British Society for Antimicrobial
Chemotherapy
SRGA = Swedish Reference Grup for
Antibiotics
SFM = Societe Francaise de Microbiologie
EUCAST= European Committee on Antimicrobial
Susceptibility Testing

Testarea sensibilitatii la
antibiotice a bacteriilor
Breakpoints in Europe: A Future Perspective
KAHLMETER G; Interscience Conference on Antimicrobial
Agents and Chemotherapy (42nd: 2002 : San Diego, Calif.)

Antimicrobial susceptibility testing in Europe is performed in a great

many ways. In many countries there is a multitude of methods, media
and breakpoints and only a few countries have internal consensus on
how susceptibility testing should be performed and interpreted. In
countries without the tradition of setting their own standards, CLSI
breakpoints and methodology are often purported to be the standard.
However, many do not adhere to the CLSI recommendations. A
number of European countries, such as France, Germany, Norway,
Sweden, the Netherlands and the United Kingdom, have national
breakpoint committees with long traditions.

Asemanari si diferente in sistemele

internationale privind breakpoint- urile

Testarea sensibilitatii la
antibiotice a bacteriilor
In 1996 ESCMID (European Society of Clinical
Microbiology and Infectious Diseases) a
infiintat EUCAST (European Committee on
Antimicrobial Susceptibility Testing) ca un
comitet pentru standardizare/armonizare
Scopul EUCAST este realizarea unui consens
european in ceea ce priveste practica testarii
susceptibilitatii la antibiotice si interpretarea
rezultatelor".

Testarea sensibilitatii la
antibiotice a bacteriilor
Metode:
- Calitative:
Disc-difuzimetrica
Discuri-Duble
E- test
- Cantitative:
Dilutiilor in mediu lichid sau agar
Automate
Principiu
obtinerea culturii pure din tulpina de testat
punerea in contact a inoculului tulpinii de testat cu antibioticul (discuri,
solutii cu concentratii cunoscute)
masurarea inhibitiei cresterii bacteriene (citirea si interpretarea datelor)
inregistrarea datelor
comunicarea rezultatelor in clinica

Testarea sensibilitatii bacteriene prin

metoda Disc-Difuzimetrica
Metoda

Kirby Bauer (Disc-Difuzimetrica)

CLSI/EUCAST

Metoda Disc-Difuzimetrica
Este o metod simpl i rapid, care

permite determinarea concomitent a

spectrului
de
sensibilitate
a
microorganismului i a valorii CMI n
vederea calculrii dozelor terapeutice de
antibiotice.
variantele metodei, n practic se
foloseste
tehnica standardizat a
discurilor impregnate cu antibiotice,
recomandat de Standarde.

Din

Testarea sensibilitatii bacteriene prin

metoda Disc-Difuzimetrica
Principiul metodei
Pe suprafaa unui mediu agarizat, nsmnat n
pnz cu un inocul standardizat, obinut din
tulpina de testat, se plaseaza la distane egale
discuri impregnate cu soluii de antibiotice cu o
anumit concentraie; antibioticul difuzat n mediu,
realiznd un gradient de concentraie invers
proporional cu diametrul zonei de difuzie (distana
fa de disc).
Dac tulpina este sensibil la un anumit antibiotic,
creterea microbian este inhibat pe o anumit
suprafa n jurul discului, suprafa denumit zon
de inhibiie a creterii.

Testarea sensibilitatii bacteriene prin

metoda Disc-Difuzimetrica
CONTROLUL METODEI

Testarea sensibilitatii microbiane cu discuri

trebuie facuta cu organisme standard de
control, Tulpini de Referinta (ATCC) a caror
sensibilitate este cunoscuta.

Testarea sensibilitatii bacteriene prin

metoda Disc-Difuzimetrica
ATCC recomandate de CLSI / EUCAST

pentru controlul discurilor :

Escherichia coli ATCC 25922,
Staphylococcus aureus ATCC 25923,
Staphylococcus aureus ATCC 29213,
Pseudomonas aeruginosa ATCC 27853
Enterococcus faecalis ATCC 29212,
Haemophilus influenzae ATCC 49247,
Streptococcus pneumoniae ATCC 49619.

Testarea sensibilitatii bacteriene prin

metoda Disc-Difuzimetrica
Controlul metodei
Tulpina de referinta se testeaza conform
recomandarilor CLSI (M7- M1C)/
EUCAST, la antibioticele utilizate in
mod curent in testarea clinica

Alegerea mediului potrivit

Alegerea mediului potrivit

Alegerea mediului potrivit

Alegerea mediului potrivit

Metoda disc-difuzimetrica
Mediul de cultura
Enterobacteriaceae
Pseudomonas spp.
Stenotrophomonas maltophilia
Acinetobacter spp.
Staphylococcus spp.
Enterococcus spp.

Agar Mueller-Hinton

Streptococcus pneumoniae
Streptococcus grup A, B, C, G
Streptococcus grup Viridans
Haemophilus spp.
Moraxella catarrhalis
Listeria monocytogenes

MH+ 5% sange berbec (CLSI)/ MH+ 5% sange

Defibrinat de cal + 20 mg/L -NAD(MH-F) (EUCAST)

Alte microorganisme fastidioase

(Haemophilus, Neisseria)

Medii speciale

Principalele Grupe clinice de testare

Principalele Grupe clinice de testare

Principalele
Grupe
clinice de
testare

Principalele
grupe
clinice de
testare

Prepararea inoculului

Suspensie bacteriana cu
densitate echivalenta
standardului 0.5 McFarland
(1-2 x108 UFC/mL)
Pentru Streptococcus
pneumoniae - McFarland 1.0

Nefelometrie/ Densimetrie
Pentru controlul inoculului se utilizeaza un

etalon MacFarland 0.5 (densitatea optic la 550

nm este 0,125)

Metoda manuala

Metoda automata -Densitometru

Inocularea placilor
- Plcile se inoculeaza la cel mult
15 minute dup prepararea
inoculului (exceptie pneumococ).
-Se introduce un tampon n tubul
cu suspensia calibrat i se
retrage prin rotirea de mai multe
ori, cu presiune contra peretelui
tubului, pentru eliminarea
excesului de lichid.
- nsmnarea se realizeaza pe
placa prin rotirea tamponului n trei
direcii, rotind placa cu cte 600,
pentru o nsmnare uniform
-Placa se usuca 3-5 minute, nainte
de depunerea discurilor (exceptie
pneumococ)

Inocularea placilor

Aplicarea discurilor
Discurile in termen, stocate

corespunzator, la -20C sau 48C in containere sigilate, cu

desicator, protejate de lumina
Se tin la temperatura camerei
inainte de utilizare pentru a evita
aparitia condensului.
Se repartizeaza cu pensa sau cu
dinspencer-ul, in 15 minute de la
inoculare placii, la distante
optime.
Placile se pre-incubeaza la
temperatura camerei 15 min

Conditii de stocare

Aplicatorul ncrcat cu
antibiotice trebuie pstrat la +
4 C;

Pastrare la -20 C;

Asezarea discurilor
Discurile se depun pe suprafata placii

inoculate, cu ajutorul unor dispensere sau

pense sterile, aplicndu-se o presiune
discret pe discuri, pentru asigurarea
contactului ferm cu suprafaa mediului i
aezate la cel puin 15 mm de marginea
plcii i distribuite n astfel nct, halourile
de inhibiie s nu se suprapun (max 5
discuri pe placa de 90 cm )

Asezarea discurilor

Greseli de tehnica : 1. disc dublu; 2. disc prea aproape

de margine; 3. disc ridicat de pe placa; 4. disc neetalat

Predifuzia
Placile se lasa o
perioada scurta de
timp (15 minute) la
temperatura camerei
pentru predifuzie
(exceptie
pneumococ)

Termostatarea
Dup predifuzie plcile se introduc n termostat (35
C 2), rsturnate (cu capacul in jos), n grupuri de
4-5 placi suprapuse, i se lasa la incubat 16-18 ore
n condiii de aerobioz (majoritatea bacteriilor),
sua pana la 7 zile:
- anaerobioza (Clostridium, Campylobacter,
Bacteroides etc),
- microaerofilie (pneumococ, neisserii,
hemofili).

In cazul stafilococilor sensibili la meticilin incubarea se

prelungeste la 24 de ore pentru confirmarea absenei
coloniilor rezistente la meticilin.

Termostatarea
35+/-2C, cu exceptia stafilococilor si
Neisseria gonorrhoeae (CLSI Tab. 2C.)

Termostatarea

Atmosfera
- Aerobioz (majoritatea bacteriilor)
- Anaerobioza (Clostridium,Campylobacter
Bacteroides etc)
- Microaerofilie (pneumococ, neisserii,
hemofili).

Conditii de incubare
Incubare 352 C in atmosfera de aerobioza- 16-20h
Enterobacteriaceae
Pseudomonas spp.
Stenotrophomonas maltophilia
Acinetobacter spp.
Staphylococcus spp.
Enterococcus spp.
Incubare la 352 C in atmosfera cu 4-6% CO2 -16-20h
Streptococcus gr. A, B, C, G
Streptococi viridans
Streptococcus pneumoniae
Haemophilus spp.
Moraxella catarrhalis
Listeria monocytogenes
Alte microorganisme- variabil

Aprecierea densitatii culturii obtinute

Citirea si interpretarea rezultatelor

Se realizeaza prin masurarea diametrelor zonelor

de inhibiie a creterii, determinate de diferite
antibiotice, cu ajutorul unei rigle gradate.
Interpretarea rezultatelor se face n funcie de
dimensiunea zonelor de inhibiie a creterii,
exprimnd rezultatul cu termenii de tulpin
sensibil (S), intermediar sensibil (I) sau
rezistent (R) conform tabelelor cu breakpoint-uri,
corespunztoare standardelor (CLSI, EUCAST).
Citirile zonelor de inhibitie se inregistreaza in
Registrul de lucru (documente care se arhiveaza
5 ani)

Citirea si interpretarea rezultatelor

Reguli de citire i interpretare a

breakpoint-urilor (diametrelor zonelor

de inhibitie) (CLSI/ EUCAST)
- rigla precisa
- citire - perpendicular pe axa optic;
- trebuie verificat daca interpretrile (S, I, R)
corespund diametrelor masurate;
- trebuie evitate erorile prin confuzia
diferitelor tabele de citire

Citirea zonei de inhibitie

Citirea si interpretarea rezultatelor

Masurarea

diametrelor zonei
de inhibitie cu o
rigla, etrier sau cu
cititor automat
(placile la 30 cm
distanta de ochi)
Aparitia de colonii

in interiorul zonei
de inhibitie
(subcultivare,
puritate, repetare)

Citirea si interpretarea rezultatelor

Citirea zonei de inhibitie
La citirea i interpretarea rezultatelor se iau n considerare
diametrele zonelor de inhibiie, lipsite de colonii vizibile cu ochiul
liber.
Apariia coloniilor la marginea sau n interiorul zonei de inhibiie se
poate datora urmatorilor factori: cultura este mixt sau
suprainfectat; cultura este pur, dar prezint celule mai puin
sensibile (heterorezisten; apariia mutantelor rezistente;
creterea tardiv a unor celule, de fapt sensibile i apariia
coloniilor dup ce antibioticul s-a diluat prin difuzie n mediu

Metoda difuzimetric, standardizat, este utilizat n clinic pentru

determinarea sensibilitii la substane antimicrobiene a
celulelor bacteriene n stare planctonic (nu aderata in biofilm).

Masurarea zonei de inhibitie

Masurarea zonei de inhibitie

Consideratii speciale
Proteus spp.

Se ignora fenomenul de swarming

Streptococcus spp

Se citeste zona de inhibitie a cresterii, nu

cea de hemoliza

Trimetoprim
SXT
Enterobacteriaceae+Amp

Se ignora posibila crestere usoara in

interiorul limitei zonei de inhibitie

Staphylococcus spp.
Linezolid, Benzilpenicilina
Enterococcus spp. Glicopeptides

Se citeste diametrul zonei de inhibitie in

lumina transmisa

E. coli + mecilinam

Se ignora coloniile izolate din interiorul

zonei de inhibitie

Staphylococcus spp.+ cefoxitin

Se examineaza cu atentie zona de inhibitie

pentru detectarea coloniilor rezistente

Citirea/Interpretarea zonelor de
inhibitie

Standarde
CLSI

EUCAST ( The European Committee for

Antimicrobial Susceptibility Testing)

Citirea/Interpretarea zonelor de
inhibitie CLSI

Modificarea valorilor breakpoints pentru categoria clinica R

(Enterobacteriaceae)
Necesitatea reactualizarii si armonizarii standardelor!!!!
CLSI 2009

CLSI 2010

CLSI 2011

CLSI 2012

EUCAST

Cefazolin

>=32

>=4

>=8

>=8

Cefotaxim

>=64

>=4

>=4

>=4

>2

Ceftriaxona

>=64

>=4

>=4

>=4

>2

Ceftazidim

>=32

>=16

>=16

>=16

>4

Aztreonam

>=32

>=16

>=16

>=16

>4

Cefepim

>=32

>=32

>=32

>=32

>=4

Raportarea rezultatelor

Screening-ul mecanismelor
de rezistenta prin metoda
difuzimetrica

Testarea sensibilitatii bacteriene prin

metoda Discurilor Duble (DD)
Principiul metodei

Compararea diametrelor zonelor de inhibiie date de un disc

impregnat cu o cefalosporin de spectru larg, cu un alt disc
impregnat cu acelai antibiotic asociat cu un inhibitor al
lactamazei (acidul clavulanic).
Dac tulpina testat produce o enzim de tip ESBL, diametrul zonei
de inhibitie este mai mare pentru discul ce conine antibiotic +
inhibitor de lactamaze.
Producerea de ESBL este confirmat dac diametrul zonei de
inhibiie dat de discul ce conine i clavulanat este cu 5 mm mai
mare dect diametrul zonei discului fr inhibitor
CLSI recomand compararea diametrelor zonelor de inhibiie date
de cefotaxim (30 g/disc) cu cele ale cefotaximului + acid
clavulanic (30 +10 g/disc), precum i ceftazidim (30 g/disc) cu
cele ale ceftazidimului + acid clavulanic (30 + 10 g/disc).

Testul dublei difuzii pentru

detectarea ESBL (o varianta a DD)
Pe o plac cu mediu Mueller Hinton inoculat cu
tulpina de testat (cultur de 24 h) s-au aplicat
discuri cu amoxicilin/clavulanat (AMC) i
ceftazidim (CAZ) la 25-30 mm distan
De cealalt parte a discului AMC se plaseaza un
disc coninnd o alt cefalosporin, de preferat
cefotaxim. Se incubeaza peste noapte la
352oC.

Testul dublei difuzii pentru detectarea

ESBL
Producerea de ESBL a fost certificat dac diametrul zonei de inhibiie
a fost extins din cauza clavulanatului (inhibitorul de -lactamaze)

Testul Dublei Difuzii pentru detectarea ESBL

Detectia tulpinilor producatoare de

ESBL- teste difuzimetrice

Sinergism cu Acidul clavulanic, S redusa la CAZ, CTX, CRO, ATM

Testul Hodge (detectia de

carbapenemaze)
Tulpina test: K. pneumoniae
KPC
KPC + = R ETM>>R IMP
Tulpina indicator
E. coli NCTC10418
Discuri
IMP, MEM, ERT 10 mcg/ml
Rezultate fals pozitive pentru
AmpC+impermeabilitate, dar nu
pentru ESBL

S. aureus

Testarea sensibilitatii bacteriene prin

metoda E-test
Cand se utilizeaza Testul E (Epsilometer test)?

La recomadarea CLSI/EUCAST (ex. standardele

indica testarea sensibilitatii la Va, pentru Stafilococ, la
P pentru Pneumococ si la Co pentru Acinetobacter,
exclusiv prin aceasta metoda)

Cand breakpoint-urile (diametrul zonei de inhibitie)

tulpinilor izolate din clinica, se incadreaza in categoria
Rezistent pentru: Va, Tec, Lzd (stafilococi, enterococi),
Betalactamine (streptococi), Cefalosporine,
Carbapenemi (Enterobacteriaceae), Carbapenemi, Co
(Non-enterobacteriaceae)

Principiul metodei
Testul E (Epsilometer test) necesit un inocul bacterian ajustat ca
turbiditate, ce urmeaz a fi inoculat pe suprafaa unei plci cu agar
Agentul antimicrobian (antibiotic, antifungic) este impregnat intr-un
gradient de concentratie(dilutii zecimale) pe o suprafata a Benzilor
E-test, care se aplic pe placa inoculata
In funcie de antibiotic, gradientul acoper o scar crescnd de
concentraii ntre 0,002g/ml 32g/ml, 0,016 g/ml - 256g/ml sau
0,064-1024g/ml. Scara corespunde pn la 15 diluii binare prin
metoda convenional a CMI

Dup incubare se formeaz o zon eliptic de inhibiie. Valoarea CMI

se citete acolo unde creterea bacterian intersecteaz banda Etest. Concentraia agentului antimicrobian poate fi evaluat
conform metodologiei diluiilor continue

Testarea sensibilitatii bacteriene prin

metoda E-test
Densitatea inoculului obinut prin omogenizarea coloniilor n 0,85% NaCl,
este echivalentul standardului de turbiditate 0,5 McFarland (respectiv 1
McFarland, pentru colonii mucoase).
Incubarea se face la 352C n atmosfer obinuit 16-20 ore (bacteriile
nefermentative necesit o incubare de 48 ore).

Testarea sensibilitatii bacteriene prin

metoda E-test

Citirea i interpretarea testului.

Zona de inhibiie a creterii microorganismului testat, are aspect de elips, al

crei diametru variaz direct proporional cu gradientul de concentraie a
antibioticului difuzat n mediu, diminundu-se odat cu scderea concentraiei
astfel c, la o anumit valoare, zona de inhibiie a creterii va intersecta banda,
astfel, concentraia nscris pe band la acest nivel indicnd valorea CMI

Vancomicina

Penicilina

E-test ESBL

Zona fantoma

E-test carbapenemaza

Metode cantitative de determinare a

valorii CMI
a. Metoda diluiilor n mediul lichid sau n agar
Principiul metodei.
- Un inocul standardizat, al tulpinii testate, este nsmnat ntr-un gradient
discontinuu de concentraii ale antibioticului, fie n plci cu mediu agarizat, fie n
tuburi cu bulion nutritiv.
- Dup incubare, se citeste valoarea CMI prin observarea macroscopic a
tuburilor. n primele tuburi, cu concentraii mari de antibiotic, creterea culturii nu
este vizibil, microorganismele fiind omorte sau inhibate n prezena
antibioticului.
- Concentraia de antibiotic corespunztoare tubului cu cea mai mic
concentraie, care inhib apariia vizibil a cresterii bacteriene, reprezint valorea
CMI (mcg/ml) pentru antibioticul respectiv. n tuburile urmtoare, inclusiv tubul
martor, mediul se tulbur ca urmare a creterii bacteriene. n tubul martor de
sterilitate, mediul trebuie s rmn steril (limpede), iar pe plcile cu mediu
agarizat, coloniile lipsesc.
- Determinarea CMI se utilizeaz pentru stabilirea dozei terapeutice i a cii
de administrare n cazul infeciilor severe, pentru supravegherea evoluiei
rezistenei bacteriilor la antibiotice, pentru cuantificarea activitaii bactericide a
substanelor antimicrobiene. Metoda a permis i determinarea valorii CMB
(concentraia minim bactericid) pentru antibioticul testat

 MicroScan WalkAway

BD Phoenix

Biomerieux Vitek 2

MicroScan

Placi multi-well 96 godeuri

Metoda microdilutiilor pentru testarea

activitatii antimicrobiene
Metode biochimice pentru identificare

Phoenix
Antibiograma-metoda dilutiilor

(turbiditate, viruajul culorii)

Identificare biochimica (surse de
lumina UV, verde, rosie, albastra)
Reactii/crestere microbiana
monitorizate continuu (la fiecare 20
min)
Rezultate finale confirmate in
momentul in care semnalul
cantitativ depaseste un anumit prag
de intensitate
Paneluri pentru antibiograma ,sau
combinate Id.+ ATB pentru:

BGN (Enterobacteriaceae/
Nonfermentativi)
CGP (Stafilococi/ Enterococi/
Streptococi)
Streptococi ID/Antibiograma

Vitek 2
Dilutii in mediu lichid
Identificare biochimica
Reactii/crestere microbiana monitorizate

continuu

Carduri de identificare pentru:

Gram positivi
Enterobacteriaceae
Non-Enterobacteriaceae
Neisseria/Haemophilus etc
Anaerobi
Levuri

Carduri de antibiograma pentru:

CGP
BGN
Levuri
Pina la 22 de antibiotice testate

Baze de date:

>20,000 CMI
>2,500 fenotipuri
>200 mecanisme de rezistenta

Tipul de card

Timp

GN ID

2 to 10 h

GP ID

2 to 8 h

NH ID

6h

ANC ID

6h

YST ID

18 h

GN AST

2 to 18 h

GP AST

2 to 18 h

AST-YS01

6h

Testarea sensibilitatii bacteriene la

antibiotice
Testarea sensibilitii la antibiotice cu sistemul VITEK 2
Principiul metodei
CMI se determin dup metoda microdiluiilor, ntr-o o versiune miniaturizat a
tehnicii dublei diluii. Cantiti premsurate de ageni antimicrobieni specifici n mediul de
cultur, sunt distribuite n 63 din cele 64 microcelule ale cardului. Fiecare antibiotic este
prezent n diferite concentraii, n mai multe celule ale cardului.Tulpina bacterian de testat
a fost diluat la o concentraie standardizat n soluie salin 0,45 % nainte de a rehidrata
cardul. Dup umplere i sigilare cardul a fost pus n instrumentul incubator/cititor, care
monitorizeaz creterea, un interval definit de timp (pn la 18 ore). Pe toat perioada
incubrii, valorile CMI au fost determinate pentru fiecare antibiotic. Creterea n fiecare
celul a fost frecvent monitorizat, iar valoarea CMI a fost calculat pentru fiecare
antibiotic testat. Interpretarea algoritmic a luat n considerare caracteristicile creterii
bacteriene (n special timpul de laten i rata de cretere). Pentru fiecare izolat, modul de
cretere obtinut a fost comparat cu modul de cretere ateptat prin metoda de referin. De
aceea, valoarea CMI a putut fi asociat cu un set de caracteristici de cretere bacterian ce
sunt coninute n soft-ul de analiz.

Testarea sensibilitii la antibotice a bacteriilor s-a realizat utiliznd urmtorii

parametri: lungime de und 660 nm; msurare precizie - 2%; nivel de detectare bacterian
-.5,107 5,108 UFC/ml (0,2 pn la 2 McFarland).
Odat obinut rezultatul CMI, s-au aplicat standardele de interpretare valabile
(breakpoint) precizate n soft-ul VITEK 2 compact (conform CLSI, CA-SFM/ EUCAST) pentru
a furniza categoriile clinice de raportare: sensibil, intermediar i rezistent.

ISO 15189 / ASIGURAREA

CALITII ANALIZELOR
5.7.1 Personalul autorizat trebuie s
verifice sistematic rezultatele analizelor,
s le evalueze n conformitate cu
informaiile medicale disponibile
referitoare la pacient i s autorizeze
eliberarea acestor rezultate.

Testarea sensibilitatii bacteriene la

antibiotice
Bibliografie:

Ordin MSP 1301/2007 /MO 617/06.11.2007 privind aprobarea Normelor privind

functionarea laboratoarelor de analize medicale
Standard 15189 Laboratoare medicale. Cerinte particulare pentru calitate si
competenta
Contract- cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de
asigurari sociale de sanatate pentru anul 2010

ORDIN MSP 1301/20.07.2007; SECIUNEA a 9-a. Managementul calitii. Controlul intern de calitate
i evaluarea extern a calitii n laboratorul de analize medicale.

Bacteriologie medicala volumul I si II, editia 1985, Balbaie si Pozsgi

Pocket guide to Clinical Microbiology ; 2-nd Edition Patrick R. Murray, ASM-Press,
Washington DC1998
Clinical Manual of microbiology Patrick R. Murray, 2007
Clinical Microbiology Procedures Handbook ; Second Edition, Henry D. Isenberg, vol
1,2 si 3, 2004
CLSI 2012, Performance Standards for Antimicribial Susceptibility Testing ; Clinical
and Laboratory Standard Institute
EUCAST ( The European Committee for Antimicrobial Susceptibility Testing)
Asigurarea calitii microorganismelor Pstrare Procesare ntreinere
MICROBIOLOGICS