TR IV IN DIN S T A L A R EA

VEGETATIEI
6 . C ER C E T ARP
FORESTIERE
PE N IS IP U RMOB
I
IL EC ONTINENTALE

Co aborator

o. t.

lntroducere

Nisipurilemobilecontinentale
ofera conditiidintrecele mai grele de instalare{;i
dezvoltarea vegetalieiforestiere.
In scopul precizdriicelor mai indicatemetodegitehnologiide instalarea vegetatieri
forestierepe acestecategoriide terenuriau fost efectuatein perioada19BB- 1991, in
giAmenajariSilvice,
qi cercadrulInstitutului
de CercetAri
studiistationale,
experimentdri
ceteriprivindcomportareaunor culturiforestieremai vechi din sudul Olteniei.CAmpia
Careilorgi zonalvegti- HanuConachi.
6.2.

Metodade cercetare

Caracterizareaconditiilorstationaleale nisipurilormobile continentales-a ficut

prin cercetari de teren qi analize de laborator.Pe teren au fost efectuateobservati
privind:microrelieful
depozitelornisipoase;principalele
caracteristici
organoleptice
alc.
nisipurilor;nivetulapei freaticeg.a.
ale depozitelor
de nisipprintre
Pentruprecizarea
unor caracteristici
fizico-chimice
care: compozitiagranulometricd;
conlinutulde substanteorganice;pH; conlinutuldr:
carbonatide calciu;umiditateasolului9.a.,au fost efectuateanalizede laboratorprin
metodeleuzualedin pedologie.
au avut in vedere lucrdride consolidarea nisipurilormobile;
Experimentdrile
procedeelede pregatirea terenuluiEi de plantare;efectulfertilizdriicu ingr;iEilminte:
chimice sau organicegi al mulciriiasuprrprinderii,menfinerii$i cresteriiculturilor:
speciilegi tipurilede culturiforestiere
indicate.
s-au efectuatin trei blocuriexperimentale
Experimentdrile
cumulindo suprafalddel
7 ha,in 4Ode variantegi 115subvariante.
Cercetirilein culturilemai vechi instalatein conditiivariatede nisipuricontinentgle:
au constat in observalii,masurdtoride teren gi prelucrdride cabinet pentru stabilirezr
urmdtoarelorelementemai importante:tipul de statiunede teren degradat;tehnica der
impddurire;asortimentulspeciilorvirsta culturilor;consistentaarboretelor;diametruld)
bazd mediuindllimeamedie;numarulde arborila hectar;volumulde masalemnoasi lzr
hectar; crestereamedie periodicdin volum la hectar.in situaliilecaracteristiceau fost
(metoder
efectuatestudiiasuprainridacindriiunor speciipe nisipurimobilecontinentale
variantaLutz,Ely qi Litlle).
Kacinschisi metodatrangeelor.
Rezultatelecercetarii
6.3.1.

Conditiile
stationale
ale nisipurilor
mobileconttnentale.
- in sudul Oltenierconditiileclimaticese caracterizeazA
prin: precipitatiimedii
anualb
11,5oC;
indicelede ariditater
de
anuale de 5O0-600mm; temperaturamedie

107

"de Martonne" mediu anualde 22,5 gi un deficitde precipitafiifald de evapotranspiratia

stepeila limitdcu silvostepa)
potentialade 22Omrn(caracteristici
cu iniltimi de 2 - 15 m, situatela distanlede la
dune
din
format
este
Microrelieful
100 la 500 m, intrecaresuntcuprinseinterdune9i depresiuni.
Nisipurilemobile qi semimobilesituatepredominantin zona dunelormedii (cu
de aportfreaticde apa.Nisipul
indllimede la2la 5 rn)Qiinalte(peste5 m), nebeneficiind
qi pulberi.Coniinutulde
de
argild
redus
continut
un
cu
predominant
fin,
cua4ifer,
este
lipsesccompletin
calciu
de
carbonatii
1%.
general,
0,2
intre
in
este
cuprins,
humus
Si
constituindun imprezenla
acestora
pini
127",
la
ajung
ce
in
altele
situatii,
in
timp
unele
portantfactor limitativin instalareagi dezvoltareaunor speciiforestiere,cu deosebirea
8,4).
salcimului, Reactia solului este slab acid6, pini la alcalind (pH : 6,4
Aprovizionareacu fosfor diferd de la caz la caz, gradul de aprovizionarecu acest element fiinctfoarte mic;pentru nisipurilede UP lX Cioace,OcolulSilvicCalafat9i mijlociu
pini la foarte marerin cazul celor din UP lll Piscule!,Ocolul Silvic Poiana Mare.
Aprovizionareacu potasiu diferi, de asemenea,de la o situaliela alta, corespunzitor
foartemic pind la mijlociu.
unui grad de aprovizionare
iasupraumiditaliisoluluiau evidenliatdiferenlieriimportantece apar
Determindrile
in aprovizionareacLt apA a vegetalieiforestiere,in raport cu microreliefuldepunerilor
cu api se realizeazdla
nisipoase.Se constatacd in cazul dunelorinalte aprovizionarea
un nivelmult mai redus comparativcu dunelemediigi celejoase,fapt reflectatde altfelin
menlinereaqi dezvoltareaculturilorforestiere.
- in nord-vestLlllarii
zoneicu nisipuricontinentale
condiliileclimaticecaracteristice
mediianualeeste de
corespundfitoclimaticsubzoneistejarului.Cuantumulprecipita!iilor
medieanualdde 9 - 10"C.
550 - 650 mm iartentperatura
Microrelieful
este formatdin dune cu indllimede 5 - 15 m 9i l5limede 10 - 35 m,
intre dune fiind cuprinsesuprafeleplane.
Nisipuleste predominantcua4iferdar continefeldspali,biotit,clorit,muscovit.Sub
raportgranulometricpredomindnisipulfin, conlinutulin argilSfiind de cca 10"t..Reaclia
este slabd pind la puternicacid5. Este caracteristiciprezenla,pe dune 9i versanfide
dune a unor interstraturinisipoaseferuginoasesub!iri,de culoare ruginie,mai dense
(sau slab cimentate)decit straturilede nisip cuarlosalbiciossau gdlbui.Prezenlaacestora la adincime mai rnarede 50 - 80 cm, lrineazAinfiltrareaapei in sol, retinind-oca
rezewApentruplantu'.
Condiliileclimaticemai bune la care se adaugd gi efectulrelineriiunor rezervede
mai buni in
apd in zona de dezl'oltarea rdddcinilorplantelor,asociatecu aprovizionare
a nisipurtlor
stalional
sub
raport
superioari
fosfor gi potasiu,determin5o favorabilitate
pentru
Conachi,
gi
Hanu
de
la
Olteniei
comparativcu celedin sudul
din nord-vestulterii,
vegetalieiforestiere"
instalareagi dezvoltetrea
- in zona Hanu Conachi conditiileclimaticesunt definiteprin: precipitatiimedii
medieanuali de 10"C;indicelede aridltatede "de Maranualede 450 mm; Iemperatura
qi
un deficit de precipitatiifata de evapo-transpiralia
de
anuerl
23,5
tonne" mediu
stepeila limitacu silvostepa).
potentialade cca 250 mm (caracteristice
Microreliefuleste format din dune care alterneazdcu interdune qi depresiuni
dunelormedii(2-5m)qiinalte
sunt caracteristice
inchise.Nisipurilemobilegi semimobile
pinzade apd freaticAfiindin generalla
(peste5 m inAltime),cu api freatrci neaccesibild,
adincimemai marede 2 m, pind la 7m.
108

cu reactieacidagi slab acida (5,5- 6,6).ConNisipuleste predominantcuarlifer,

mobilegi semimobileestein generalfoartemic (intre0,1 gi
tinutulin hurnusal nisipurilor
slabd cu azot (0,01- 0,06%).Gradulde saturatiein
1%),determinindo aprovizionare
cu fosforeste,in general,mic
baze este cuprinsinlre 52 qi 98%.Gradulde aprovizionare
pin;i la mijlociu iar gradul de aprovizionarecu potasiu, foafte mic. Sub raport
granulometric,
pondereaeste delinutdde nisipulfin (60 - 8o%) degi in unele cazuri
predomindnisipulgrosier.
Experimentdriprivind instalareavegetalieiforestierepe nisipurilemobile continentale
in scopul precizAriilucrdrilorde reducerea deflaliei,de pregatirea terenuluiin
vedereaimpdduririi,precum gi a procedeelorde plantareindicatein diferiteconditii
stalionalede nisipurimobilegisemimobilecontinentaleau fost organizateexperimentari
Desa,lvineasaqi Cioacedin sudulOltenieiqi lvegtiinzona HanuConachi.
in suprafetele
O partedin variantelede lucrdrigirezultateobtinutesunt redatesinteticin tabelul1.
Tabel1
pe nisipurimobilecontinentale
Rezultateleexperimentirrlor
Desa- O.S.Calafat
in bloculexperimental
on mobilecontinentalsands
Resultsof experimentations
in the experimentalblock of Desa- F.DCalafat
6.3.2.

Tip Vari- Compoziliade

sta- anla impddurire,
tiune
amestecul,
schema de
ntare

Tehnicade SpeciaPrin- M e n -C p l R I
pregatire
dere I l n e an
re
ilt
a terenului
gi de
anl
o/
/o

12

N o 1j : 5
1.4

N o 1; i
N o 1: 1

Gr.p
Gr.p
Gr'P;Pv
Gr.p;Pp
5 0 P i . n + s o c e Gr.p
Gr.p
Ba3;211m
Gr.p
5 0 C e + 5 0G l
5 0 P i . n+ C e
Ba3,2l1 m

Gr.p

Pi.n

69
89
75
98

52
25
46

81

10
36,5

ttD

sz,s 23,8

Pi.n
Pi.n

85
89
83
100

Ce
Pi.n

90
80

o3

z-o

6t

36

79

UU

92
73

88

^l
\fl
VE

88

L/Y

40,1
68,5

24,9
48,7

a?

s4,9
38,7

34,2
26,7

25

75
41

55,3
47,3

45,8
20,4

(l0

4A

72

46,7

38,1

90
95
88
89

71
94
79
a2

57
19

85
81

+c
.+l

40,1
67,3
44,5

a7

\)l 'l

24,3
52,8
31,4
30,8

Pi.n
Ce

86
90

o+
88

s0
22

86
88

34,9
49,3

24,1
41,0

VE

VU

90

Du

84

o\l

15 83
-84

52,6
54,0

42\3
29,5

100Ce; 2/.lm

N O z:5 .?J

Gr.p
Pi.n
Ce
5 0 P i . n + 5 0C e Gr.p
B a 2 : 2 1 1m
Gr'P;PP
Pi.n
Gr.p;Pv;Mul.P i . n

AI
No2 ;i.; 5 0BPa iz.:n2+1510mc e Gr.p
Gr.p

fr\\'/'
,l^o 7.1
7.2

50 Ce+50Du
Ba2: zl1 m

Gr.p
Gr.

11
23,6

NO1 4

5.4

cm

o/
/o

4
.1.1

o/
/o

Dc
an
ill

an
ill

tJv
65

JI

109

N02

I
10.1
N03
10.2
11.1
N03
11.2
12.1
12.2
N03
12.3
12.4

1 0 0C e ;2 / 1 m
50Pi.n+'5C
0e
B a 2 ; 2 > -m
11
5 0 P i . n +5 0 D u
5 0 D u + 5 0C e
B a 2 : 2 2 1m1

Gr.p
Ce
M.i;Gr.p Pi.n
Ce
M.i;Gr.p
M.f;Gr.p P i . n
Du
M.f;Gr.p
Du
M.i;Gr.p
M.i;Gr.p;MulDu
VE
M.i;Gr.p
VE
M.f:Gr.

92
88
88
88

88
66
87
65

t6

to

90

89

ql

ql

91
91

91
91

t3
11
tl

zz
66

ZU

17

83
83
90
80
89
83
85
88
89

11 |
26,6
34,4 20,5
78,6 50,8
ale
25,3
56,2
60,4
74

34,0 i
4 1 , 8l
64,6
52.O

LEGENDA:
sau cu slab
tipurilorde staliune:N01 = Nisipurinesolificate
notafiilor
Semnificalia
inceputde solificare,
mobilesau semimobilede dune inaltesau medii,cu apa freatica
accesibild;NO2 = Psamosoluri
tipicede dune inaltesau medii,cu apa freaticdneaccesibild;N03 : Psarnosoluri
tipicede dunejoasegiintinse.
Semnificalia
notaliilorspeciilor:Ce = cenugar;Du : dud; Gl : gledila;Pi.n= pin
negru,
Ba 2,3 = Plantaliein benzi alternedin cite douA gi respectiv3 rinduridin speciile
intim,in rinduri.
folosite;A.i = amosterc
Semnifica{ianr:taliilorrete(itoarela tehnicade pregdtirea terenuluigi de plantare:
Gr.p = gropi cu pilniicu diametrulde 60 cm qi adincimeade 10 cm; M.i : mobilizarea
terenuluiprin ardturirpetoata suprafala;M.f = mobilizareaterenuluiprin arAturdinfrqii
de 1 in alternantecu benzinearatede 1 m; Mul : mulcirecu paiein jurul puielilor;Pv.:
pAmint vegetal de irnprumut(S-drpsla fiecare groapd de plantare);Pp = plantaliicu
puieticrescutiinpungide polietileni;R = reugita;Cpl : completdri;
| : indllimeamedie;
Dc : diametrulmediual coroanei.
Prezentamin continuare principaleleconstatiri rezultatein urma cercetirilor
intreprinse.
- Stavilireade1'laliei
in cazul nisipurilormobile din fondul forestiernu necesiti, in
general,lucrArispec;iale.Suprafelelede nisipuricare fac obiectultemei sunt in marea
majoritatea cazurilc'rmai mici de t ha gi se afld de reguld in interiorulunor masive
impddurite,vitezav?ntului
in interiorulacestorsuprafetefiind considerabilredusafala de
cea din cimp deschis.
expuseunei deflaliiputernice,deqi reduseca pondere
Pentrusitualiilenisipurilor
s-a experimentat
in suprafaldtotalAa nisipurilormobileqi semimobiledin fondulforestier,
un tip de lucrarede conceptieproprie (E. Untaru, 1989), constindin creareade
paranisipuridin gardurivii de cenugar.Procedeulla care ne referima condus la rezultate
foarte bune, pe nisipurimobile de dune inalte expusedeflatiei,in suprafataexperimentali Cioace - O.S.Calafat,Qiconstain plantareala distanldde 25 - 30 cm a puietilorde
cenusar bine dezvoltali,din regeneriri naturale(de 3 - 4 ani) in qanluri de 40/40 cm.
Solutia cea mai eficrientisub raport tehnic gi economic s-a dovedit cea a dispunerii
ganturilorla distantade 3 m. Dupd doi ani de vegetatie,ineltimeagardurilorvii era de cca

40 cm iar ldtimeaacestora,de 30 - 40 cm. La aceastavirstas-aconstatatreducereamarcantd a deflatieiinsuprafataexperimentalA.

Un procedeu cunoscut de diminuarea deflatiei,aplicat cu rezultatebune in
suprafataexperimentalilveqti- Hanu Conachia fost gi cel al acopeririiterenuluicu
ramurirezultatedin lucrArilede ingrijirea salcimetelor.
- Mobilizarea
soluluiin scopuldistrugeriivegetatieiierbaceeqi afinariinisipurilor
tasate s-a experimentatin doua variante:mobilizareprin ardturdcu tractorulpe toata
suprafata(Mi)Ei mobilizarein fiqiicu lelimeade 1 m, alternindcu tigiinearate,de aceeaqi
efectuatein
ldtime(Mf),(in suprafeleleDesa qi lvAneasadin sudul Olteniei).Plantaliile
la menlinereaqi
cele doud variantede plantareau condusla diferentenesemnificative
pinuluinegruqi dudului.
reuqitaculturilorincazulcenuqarului,
in ceea ce priveqtecreqterilein inallimes-au inregistratinsa diferentesemnificatipicede dune medii,cenugarula realizatdupa trei ani de
tive.Astfel,pe psamosoluri
pe teren mobilizatin fiqii cu
vegetatieinaltimeamedie de 61,2 cm in cazul plantatiilor
in gropicu pilnii,pe terennepregdtitanterior
litime de 1 m, de 55 cm in cazulplantaliilor
gi 49,5 cm, in cazul plantatiilorpe teren mobilizatpe intreagasuprafati. Rezultate
au fost oblinutein condi!iisimilaregi in cazul dudului.Pe psamosoluri
asemdndtoare
tipice de dune joase, cu un covor de vegetaiieierbaceemai bine dezvoltat,se
de cregterela cenuqarqi dud in favoareamobilizirii
diferenlesemnificative
inregistreazd
integrale.Astfel,dupa trei ani de vegetalie,cenuqarulplantatpe teren mobilizatpe
intreagasuprafala,a condusla indllimeamediede 79,1cm in timp ce pe terenmobilizat
in fiEii,a realizatindllimeamediede 75,9cm.
pe toatasuprafataconducela reacDacdavemin vederegi faptulcd mobilizarea
tivareadeflatiei,rezultAcd aceastanu este indicati in cazul nisipurilormobilegi semiprin distrugerea
vegetalieiierbaceeconcurentepentru
mobile,efectelepozitiverealizate
plantaliiqi aparareasoluluifiind contracaratede reactivareadeflalieisi costul ridicatal
lucrArii.
- Dintreprocedeelede plantareefectuate,rezultatelecele mai bune s-au realizatin
urmati de plantareacu pdmint
cu puieficresculiinpungide polietilenA,
cazulplantatiilor
vegetalde imprumutgi plantareacu radacinilenude.Astfel,pe nisipurimobilede dune
inaltedin suprafataDesa,plantareapinuluinegrucu puieficrescutiin pungia condusla
un procent de mentinerein al treileaan de la plantarede B5%,fard completari$i la
inaftimeamedie de 68,5 cm; plantareacu pamintvegetalde imprumuta condus la
reuqitade 89%, (in conditiileunui volum de completiride 46%)qi inaltirneamedie de
cu rddacrnile
nude,la reugitade B1%,(in conditiileunut
40,1cm iar plantareaobignuitd,
volum.decompletilide 52%)qiindllimeamedie36,5cm.
plantareamai adincAa puietilorcu 10 - 15 cm in gropi cu
in cazul cenugarului,
pilniigi qanturi,pe nisipurimobilenesolificate,
a condusla sporuride mentinerede 15 20%,fa.lAde plantareaobignuiti.
- Mulcireapuietilorcu paie a determinatdiferentepozitivede menfinerede 5 - 10
procentein cazulcenugarului
Eipinuluinegru.
- Administrareade ingrdqdmintechimicein primdvaragi vara anului 1990 in
tipicenu a condusla o reacliesemlvdneasa,pe psamosoluri
suprafataexperimentala
nificativain conditiilesecetei din acel an dar s-a concretizatin sporuri de creEterein
de
inahimide cca 4O%,in anul '1991,la cenu$argi de 14% la dud(la administrarea
ingrdgimintcomplexNPKin dozi de 50 g la puiet,in lunafebruarie1990ai 50 g azotat
111

gunoiuluide grajd in dozd de'1,5 kg la

de amoniuin luna iunie 1990).Administrarea
fiecarepuiet s-a concretizatde asemeneain sporuride indllimede cca 24%,la salcioar5,
pe nisipurinesolificatedin suprafalaexperimentalilveqti.
comportareaunor culturiforestieremai vechi instalatepe nisipurimobile 9i
continentale.
semimobiler
mai vechi instalatepe
Principaleler{tzultateprivindcregterileunor culturiforestiere
prezentate
in
tabelul
2.
qi
sunt
semimobile
continentale
nisipurimobile
Tabelul2
pe
diferite
zone din tard
continentale
in
nisipuri
culturi
forestiere
instalate
Cregterileunor
on
areas
of the
sands
different
on
continental
cultures
settled
of
some
forest
Growth
country

6.3.3.

Nr
CN

Tipul
de
^+^+i
5 tdt t-

un6

VAr- Consta sisSperciiforestiere ani tenta

2

D
(Dc)
cm

Cr.v
Nr.exemplare la ha m3lha.an
no
Total pe Total
t
l
specii
Pec
7

10

din sudulOlteniei(O.S.Calafatsi O.S.PoianaMar

1. Pe nisipurile
0 , 3 1 , 2 5 ( 11 4 ) 2700 2700
1 . N o 1 Pin negru
0 , 3 1 , 5 7 ( 1 3 7 ) 2700 2700
2 . N o 1 Pin negru
1

3. No1
4. No1

Pin negru

0,4

Pin s;ilvestru

0,3

s. NOl

Salcim

1 4 0,3

6. No2
7. No2
B. Noz
9. No3
10. No3
11. No1
12. No1
13. No2
14. No2
15. No3

Salcim

15 0,6

Salcim
Salcim

16 0,6
15 0,9

1 , 8 0 ( 1 4 0 ) 2100

2100
'1890
2,04 ( 1 7 0 1 8 9 0
4,1
9s0
3,20 (217) 9 5 0
10,30 '10,0 1400 1400
9,3 1500 1500
7,20
5,70

7,1

tzoo

zzoo

Dud

'1300
' l1
14 0,7 10,50
,0 1300
883
3 0 0 , 8 11 , 1 0 1 8 , 3 883
4000
(223)
4000
0
,
8
2,55
10
1 0 0 , 3 3,16 (238) 4 1 0 0 4 1 0 0

Dud

16 0,7

4,80

3 , 6 2200

Dud

16 0.8

4,10

4 , 8 28s0 2850

Dud

16

1,0

7,70

7 , 8 20s0

16. NO1

Cenugar

15

0,9

een

1 7 . N02
1 8 . NO2

Cenugar

16

6,10

Cenuqar

1 9 . N03

Cenu

16
't6

0,9
no
1,0

112

Salcim
Salcim
Dud

qn
(25u,

910

2200
20s0
910

0,5 0,5
4,1 4,1
2,8 2,8
z,z

1,1

4,6

4,6

20

?o

0,6 0,6
0,9 0,9
2q

2,2 2,2
3,0

7,10

2200 2200
9,2 .1900 1900

7,30

10 , 1 2350 2350

5,3

8,4

2q

3,0

3,5
5,3

234567

1. NV1
2. NV1
3. NV1

(O.S.Sdcuieni)
din nord-vestultarii
2. Pe nisipurile
13,40 16,6 617
Pin negru
884
30 0,8
1
2 , 6 0 16 , 9 2 0 7
Pin silvestru
1 4 , 6 0 2 1 , O 4 6 0 2 5 10
Pin negru
32 0,8
10,00 9,5 20s0
Pinsilvestru
20,90 24,9 850
Pin silvestru
1720
13,30 14,0 870
Mdlinamerican

13 0,7

1 3 , 3 0 14 , 0
12.90 15,1

1440
2840
1400

4,3 4,3
I
z, l
5, 1
J,--)

NV1

Salcim
Mdlinamerican

q NV2

Pin silvestru
MSlinamerrcan

'l;3
s2 o,7'3;33
ll333soo0 , 6

6. NV2

Salcim

20

Salcim
Mdlinamerican

27

"

NV2

8. NV3
9, NV3
{I n
v

NV3

i 1 NV4

1, NH1
2. NH1

salcim
satcim
Salcim
Malinamerican

26

0,7

e1

12,7 1700 1700

6,9

15,20 17,2 230

2080
0,8 '1
1,60 13,3 1850
1 5 0 , 9 1 2 , 3 0 1 3 , 4 11 0 0 11 0 0
38s
30 0,8 21,30 22,8 385
'16,30 26,8 950 1400
3 0 1 , 0 0 , 1 0 16 , ' 1 4 s 0
1

1,4
4,1

0,8 14,40

^.i

o,rl

6,4

385
R6

qA

1,O
t1,z

0,1 0,1
EQ

??

830

2,9 2,9

5,4 2782 2782

800
0,9 16,00 23,8 800
730
0,9 16,00 24,6 730
7,o 2478 2478
0,9 6,00

0,9 0,9

4,80

7,3 2166 2166

n
u 'ov

6.00
4,Bo

8,7
7,3

2,1 2.1
1,2

15

0,9

5,80

30

0,9 11,40

3, NH1
4, NH2
5. NH3
6. NH3

Pin silvestru

s5

0,7 13,20 20,3

Pin negru
Pin negru
Pin silvestru

12

0,9

7. NH4
8, NH4

Pin silvestru

12

Pin negru

12 0,9

9. NH5

Pin silvestru

1l ra

10, NH5
11. NH4
12. NH5

Pinsilvestru
Salcim
Salcim

A?

26 o,e?[:,L3
?3;3333Q1o 6 , 5

Salcim
Mdlinamerican
din zonalveqti- HanulConachi(O,S.Lieqti)
3. Pe nisipurile
3,0 2000 2000
12 0,6 2,30
Pin negru
630
55 0,6 14,60 22,1 630
Pin negru

--l
I,O

55
s5

30

830

3,50

0,9 14,50

800
2166

z. ov'o. ao

9,7 2525
'14,9 1350
' l6 , 8 1 4 6 6

4.3 4,3
2,6

2,6

. I
a, l

J'*)

2525

4,9

4,9

1350

4.5

4,5

1466

7'7

7e

1' 1 3

tipurilorde statiune:
notaliilor
Semnificalia
LEGENDA:
sau cu slabinceput
NO1 = nisipurinesolificate
bin sudulOlteniei:
1. Pentrunisipurile
cu apa freatici inaccesibild;
de dune inaltegi medii,mobilesau semimobile,
de solificare,
cu apa freaticdinaccesibila;
tipicede dune inaltegi rnedii,semimobile,
N02 : psamosoluri
tipice de dune joase qi plate,semimobileqi stabilecu nivelulapei
NO3 : psamosol-uri
molicede dunejoase9i plate.
freaticela adincimeade 1 - 2 m: NO4 = ps?ffiosoluri
sau cu slab
tdrii: NV1= nisipurinesolificate
2. Pentrunisipuriledin nord-vestul
cu
apa
freatici inde duneinalteqi medii,mobilesau semimobile,
inceputde solificare,
sau stabile,cu
de dune inalteqi medii,semimobile
NV2 : psamosoluritipice
accesibild;
joase,
sau
semimobile
psamosoluritipice de dune
NV3
apa freaticainaccesibila;
=
psamosoluri
sau
molice
stabile.cu apa freaticala adincimemai mare de 1 m: NV4
solurinisipoasemai evoluatede dunejoase.
sau cu
3. Pentrunisipuriledin zona Hanu Conachi:NH1 = nisipurinesoiificate
apa
freatici
cu
de duneinalteqi medii,mobilesau semimobile,
slabinceputde solificare
tipicede dune inalteEi medii,semimobilesau stabile,
NH2 : psamosoluri
inaccesibila;
=
sau cu slabinceputde solificare
NH3 nisipurinesolificate
cu apa freatici inaccesibila;
cu apa freatici la adincimede 1 - 2 m; NH4 :
de dune joase,mobilesau semimobile,
joase,
sau stabilecu apa freatici la adincimede
semimobile
psamosoluri
tipicede dune
joase.
=
molicepe dune
1 2 m',NH5 psarnosoluri
H : indltimeamedie;D : diametrulde bazd mediu;Dc = diametrulcoroanelor;
in volum
medieperiodicA
Gr.v : creqterea
- in sudul Olteniei,pe dune inalteqi mediicu nisipurinesolificate
sau cu slab
a
vegetatieiforestiere,
grele
de
instalare
intrunindcondiliilecelemai
inceputde solificare
toate speciileintroduseau prezentatcregterireduseEi o dezvoltareslabd,cu exceptia
cenugaruluieKins,in cea mai mare parte,prin regenerarenaturalA.Pe nisipurimobile
nesolificate,la lvAneasa(O.S. Poiana Mare) acesta a inregistratla virsta de 15 ani
indllimeade 8,80m qi cregtereamedieperiodicdanualainvolumde2,2 m3.Efectelede
protecliegi ameliorareexercitatein acestecondiliide cenugarsunt cu totul remarcabile.
Deflatiaa fost oprit5 integral,solul este bine protejatqi acoporitcu un strat continuude
terenuluiun orizontde acumulare
litiereiar nisipulprezintdin primii4 cm de la suprafata
a substanteiorganicede culoaretranqantmai inchisa,comparativcu nisipulsituat mai
prinanalizede laboratorfiindde 1,9%.
jos,conlinutulde humusdeterminat
Pe dune inalte gi rnediicu psamosoluritipice condiliilede vegetatiesunt sensibil mai bune gi se reflectdin creqterilespeciilorforestiere.Salcimula realizalin zonele
cregterimediiperiodicein volum
mediuinhumificate,
lipsitede carbonati,cu psamosoluri
realizindla virstade
intre2,2 qi 4,1 m3/ha.an. Dudula vegetatde asemeneasatisfacator,
de 0,7 - 0'8.
arboretelorfiind
16 aniinaltimimediicuprinseintre4,1 gi4,8 m, consistenta
cea mai bund comportareo prezinti cenugarul,care a realizalarboretefrumoase,cu
in volumde 3 - 3,5 m3/ha.an.
medieperiodicd
consisten{iplindgi cre$terea
Pe dune joase gi plane cu psamosoluritipice se mentioneazdcomportarea
satisfacatoarepina la bund a salcimulurcare,in zonelelipsitede carbonatide calciu,9i
creqterimediiin volum de pini la
cu un conlinut de humus mai mare de 1% realizeazA
4,6 m3/ha.an.Dudulformeazi pe psamosoluride dune joase arboretecu consistenta
plina gi cregtereamedie periodicAin volum de 2,9 ms/ha.an,la virsta de 16 ani.
Cenusarula ficut si in acesteconditiidovada capacit;itiisale ridicatede bioacumulare.
1AA
I ta

realizindarboretefrunroase,
cu consistenta
plinagi cresterirnediiperiodicein volumde
5,3 rns/ha.an,
la virstade 17 ani.
- In nord-vestul
tarii (CimpiaCareilor),
pe culmi gi versantide dune cu nisipuri
mobile gi semimobilela dataplantdrii,
au avuto comportaresatisfacatoare
pini la buna
pinii si rnSlinulamericanqi satisfdcatoare.
salcinlul.in culturilede amestecde pin cu
m5linamerican,mSlinula crescutmai vigurosca pinulqi au fost necesaredegajdri.Din
pAcate,deseori,taiereamalinuluila degaj5ria fost preaintensAsi acestaa rarnasmultin
submasiv.Mentinerea
lui dirijatigrin etalulsuperioral arboretului
ar fi dus probabilla arbortemai viguroase.Producliade masalenrnoasa,
la virstade 25 - 40 ani a cu-lturilor
se
situeazdla cca 5 rn3/ha.an, din carepinii60 - 8096qi mAlinul20 - 40%.
Pe versanli mijlocii gi inferiori de dune cu nisipuri sarace, in general cu
psamosoluritipice,au avuto comportareblunasalcimul,piniiqi r-nalinul
american.S-au
fcllosit,
mai frecvent,culturide salcim,pur sau in amesteccu malinamerican,rareoride
oin cu mdlinamerican.
Arboretelerezultate
suntfrumoase,cu cregteri
in volumintrecca 5 si 7 rns/ha.an.
Pe terenuri plane gi poale de dune cu psamosolurimolice au dat rezultate
bune culturilede salclmpur qi cele de salcimin amesteccu malinamerican.Productia
de masd lemnoasddepaqeqtefrecvent7 ms/ha.an.
- i n z o n a H a n u C o n a c h i p. e d u n e i n a l t e g i m e d i i c u n i s i p u r im o b i l e g i s e m i mobile, nesolificatesau cu psamosoluritipice, cu api freatici inaccesibili a avut o
pinul negru, introdusprin plantatiicu pamlnt vegetal de
comportaresatisfacatoare
imprumutla plantare.Experimentarile
recenteefectuatein cadrultemeiau evidentiatde
asemeneacomportarea
satisfacatoare
a cenusarului.
Pe dune joase, cu nisipuri nesolificatesau cu slab inceput de solificare,au
avut o comportarebuni pinul negru qi pinul silvestru,in conditiileunei aprovizionari
freaticecu api la adincimede 1,5 - Z m. Pinul negru a realizat la virsta de 55 ani o
creQtere
medieperiodicdin volumde 5,2 m'/ha. an iar pinulsilvestru,la aceeaqivirsta,
4,3 m3/ha.an.
Pe dune joase gi plane cu psamosoluri tipice, au avut o comportare
pina la buni: salcimul,pinulnegruqi pinulsilvestru,
satisfecatoare
pe nisipurimobile
CompletiriEilucriri de intretinere
a culturilor
forestiere
continentale
Conditiilestationaledeosebitde grele ale nisipurilormobilegi sernimobilecontinentale,saracein humusqi cu deficiente
cu fosforsi potasiureclama
in aprovizionare
pina la
executareacu deosebitagrijaa lucrdrilor
de completareqi intretinere
a culturilor,
realizarea
stariide masivgi supravegherea
atentaa acestorain continuare.
Volumulcompletirilornecesarea rezultata fi:
- pe nisipurinesolificate
sau cu slabinceputde solificare,
mobilesau semirnobile,
pe dune inaltegi medii:30 -50%in cazulculturilorde cenusarqi 50 -60%in cazul culturilorde pin negruin asocierecu foioase(cenuEar,dud)
;
- pe psamosoluritipice semistabilesr stabiie:20 30% in cazul culturilorde
cenuqarsi dud qi 40 - 50%, in cazul cultrrrrlor
de pin neeru in asocierecu foioase
(cenuqar.
dud malinamerican).
6 3.4.

115

9i a
in urma observaliilorefectuatetimp de trei ani asupraculturilorexperimentale
celor instalatede produclie pe nisipurilemobile continentalea rezultat necesitatea
executAriiurmdtoarelorlucrdri:
- pe nisipLrri
sau cu slab inceputde solificare:cite o pragilSmanualdin
nesolificate
jurul puielilorsau pe o figiecu ldfimeade 70 cm gi o revizuire,anual:
- pe psamosoiuritipice semistabilizate
gi stabile:doud praqileqi o revizuirein
gi citedoui pragileanualinurmdtoriidoi ani'
primul^an
in cazuri de necesitate,in zonele cu deflalieactive este indicatdintervenireacu
lucrdri suplimentare de revizuire pentru reacoperireardddcinilor iar in zonele cu
depuneri,pentrudegajareade nisip a puieliloringropali.
in scopul asigurdrii reugitei lucrdrilorde instalare a vegetatietforestiere pe
se impuneasigurareaproteclieiplantaliilor
nisipurilemobilegi semimobilecontinentale
impotrivapdgunatuluiabuziv,prinimpreimuiriqi aplicareade repelenli.
6.4.

Concluzii

- Factoriilimitativide instalaregi dezvoltarea vegetalieiforestierepe nisipuiile

mobile continentale sint: deficitul de umiditate din sol gi atmosfera, insolatia Si
temperaturileridicaterealizatela suprafalaterenului9i deficitulde substanlenutritive.In
importantpentruculturasalcimuluiil
din sudulOltenieiun factorlimitativ
cazulnisipurilor
constituiecontinutulcle carbonalide calciucare,in unelezone,depagegte10%.Un alt
factor limitativil constituieprezentaunor orizonturide nisipcimentat(ortatein)la adincimi
mai micide 40 cm.
- Lucririle de stabilizarea nisipurilormobile experimentatecu rezultatebune in
de cenu$argi acoperireaterenuluicu ramuri
cadrultemei sint gardurilevii paranisipuri
de salcim,indicatea se executape dune inaltecu deflatieactiva.
- Pregdtireaterenuluiprin ardturi pe toatAsuprafalasau in fiqii cu lalimede 1 m,
tipice cu
alternindcu figii nearatea condus la rezultatepozitivein cazul psamosolurilor
pe
vegetatieierbaceedestul de consistenli.Executareaardturiiintegrale suprafeledeschise implici insd risculreactiviriideflaliei,cu deosebirein perioadelesecetoase.
- Procedeelede plantarecare au condus la rezultatebune au fost: plantareacu
in cazulpinuluinegru;plantareacu pimint vegetal
puieticrescu{iin pungi de polietilerr5,
de imprumut,in cazul pinuluinegru, milinului american,duduluigi s5lcioarei;plantarea
mai adincda puietilorcu 1O- 15 cm'
in cazulcenuqarului
obiqnuitd,
9i dudului.Plantarea
plantareaobignuitd,la cenuqar'
de
fati
20%
de
1
5
a condus la sporuride menlinere
- Mulcireapuiefilorcu paie a condus la diferenlepozttivede menfinerede 5 - 10%
,in cazulpinuluinegrugi cenuqarului.
- Speciile c-are au avut o comportare satisfacatoarepind la buni au fost:
din
mobilegi sernimobile
cenuqarul,dudul,pinulnegrugi mdlinulamerican,pe nisipurile
pinul
negru
pinul
silvestru,
american,
9i
gi
milinul
Conachi;
Hanu
sudul Olteniei de la
(Cimpia
Careilor).
nord-vestullarii
din
pe
mobile
salcimul, nisipurile
Eisemimobile
- Tiourile de culturi care au condus la rezultatebune au fost culturilepure de
cenugar pe ntstpunsdrace de dune inalte qi medii din sudul Olteniei9i cele de mAlin
ameri"an,in nord vestul larii gi culturilede amestec,in benzi sau buchete,de mdlin
americancu pin negru,pin silvestrusau salcim,in nord-vestulldrii.
- Cele mai potrivitedesimiale culturilors-au dovedita fi: 1,5/1m, pe dune inalte9i
medii, cu nisipuri mobile gi 211 m, pe dune cu nisipurisemimobile9i stabilizate.
116

Capacitatearidicataa cenugaruluide a se regeneragi extindenaturalprin dralonare

pe nisipurimobilegi semimobilepe dune
oferaposibilitatea
treptatea vegetatiei
instalarii
inalteqi medii qi prin adoptaraunor schemede plantaremai largi,de 212la 3/3 m, in
conditiileunor costurimai mici dar a unei perioademai indelungatede realizarea starii
de masiv.
- pentrureuqitalucrArilor
de instalarea vegetalieiforestierepe nisipurilenrobilegi
semimobile se impune asigurareaprotectieiplantatiilorimpotriva paqunatuluiqi
gi lucrArilor
executarea
la timp a completdrilor
de intretinere
a culturilor.
6.5. Bibliografie
1. Chiritd,C.,D.,

1937

2. Chiritd,C.,
D., Baldnica,T.
3. SpArchez,2.,

1938
1962

4. Traci,C., Mdnescu,
M., Drdgu,t,N.,

1988

5. Untaru,E., Traci,C., 1988

Ciortuz,1.,Roman, Fl.,

- Nisipurilede la Hanu Conachi,din punct de vedere

naturalisticgl lorestler AnalelelCF,vol. lll, BucureEtt.
- Cercetdriasupranisipurilordin sudul Olteniei.Analele
ICEF,vol. IV,Bucuregti.
- lmpddurireaterenuillornisrpoasedin nord-vestuttarii.
Ed. Agro-SilvicdBucuregti.
- impddurireanisipuritordin Delta Dunarii. Seriaa lt-a
ICAS,Bucuregti.
- Metode gi tehnologii de instalare a vegetatieiforestiere pe terenuri degradate cu conditii stationale extrerne.Seria
ll ICAS.

6.6-Summary

Researchesregardinginstallationof forest
v eg e ta ti o no n co n ti n e n talm obilesands
carriedout between1988- 1991had as a purposeto find the best
The researches
methodsand technologies
to installforestvegetation
mobilesands.
on continental
Experimentswere carriedout on three experimentalplats includingan area of 7
ha. The researcheson older culturesinstaledin variousconditionsof continentalsands
consistedin observations,measurementsand data processingto establishthe following
more importantelements:type of stationof degradedfield, techniqueof afforestation.
assortmentof species,age of cultures,consistenceof stands,averagebase diameter,
average height, number of trees/ha,volume of wood/ha, averageperiodicalgrowth in
volume/ha. Stational conditions of continentalmobile sands are characterizedby:
of 500 - 600 mm in southof Oltenia,550 - 650 mm in nohh
mediumannualprecipitations
of the country and 450 mm in Hanu Conachiarea; mediumannual temperatureis between90 and .11.5"C
117

The microreliefis composedof duneswith heightsbetween2 - 15 m and it does

nor profit by phreaticcontributionof water.There is a predominantfine quartz-bearing
sand with a low contentof clay and dusts,
sands
of forestvegetationof mobilecontinental
regardinginstallation
Experiments
pointedout that: stoppingof deflationin case of mobilesands in forestfund does not
generallyrequirespecialworks.For the sands exposedto strongdeflationone experi.1989)
consistingin creation
mentedwithatype of workof an own conception(E.Untaru,
provided
very good results.
which
of
heaven
of
tree
parasands
of
fredges
living
of
plantsgrown In
planting
of
good
were:
ball
results
to
procedures
led
which
Plantlng
case
of blackpine,
planting
in
earth
pine,
with
ball
of
black
polyethylene
in
case
bags of
A deeperplantingwith 10 - 15 cm of the
mulberrytreeand tree-of-heaven,
chockecherry,
of 15 '20% comparedwith
plants,in pitswith funnels,led to a progressof maintenance
Mulchingof plants with straws led to positivedifa normal planting at tree-of-heaven.
of 5 - 10%at blackpineand tree-of-heaven.
ferencesof maintenance
multo good evolutionwere:tree-of-heaven,
The specieswhichhad a satisfactory
sandsand areasin Olteniaand Hanu Conberrytree, black pine and chockecherry.On
scots pine and locustin north-westof the country.
achi: chockecherry,
on
Typesof cultureswhich led to good resultswere pure ones of tree-of-heaven
poor sands on high and medium dunes in Oltenia,of chockecherryin west of the
country and of mixed culturesin strips and bouquetsof chockecherrywith black pine,
scots pine or locust in nofth-westof the country.The most proper densitiesof cultures
were: 1,5/mon high and mediumdunes,with mobilesands and 211m, on semimobile
and stabilizedsands.

1' t 8