Bucataria franceza a devenit

prima cultura gastronomica

inclusa in Patrimoniul UNESCO
Bucataria franceza a fost inclusa, in
Patrimoniul UNESCO, fiind pentru prima

data cand o cultura gastronomica apare in

prestigioasa lista, cu scopul de a proteja
anumite obiceiuri culturale. Ideea inscrierii

bucatariei franceze in Patrimoniul UNESCO

a aparut initial in 2006, fiind lansata de un
grup de cunoscuti gastronomi si bucatari, insa
inscrierea propriu-zisa a venit abia in 2008.

"SPTMNA GUSTULUI" "Sptmna gustului", o

manifestare ajuns la a 24-a ediie. Este genul de iniiativ
prin care francezii i pun n valoare patrimoniul gastronomic
i tradiiile culinare. "Sptmna gustului" are ns i un
obiectiv precis: educarea copiilor n materie de reflexe
alimentare.
"Sptmna gustului" mobilizeaz mii de buctari, patisieri,
mcelari, brutari, patroni de restaurante, specialiti n materie de
alimentaie, particulari i tot felul de alte persoane care consider
c exist o art care merit transmis din generaie n generaie:
arta de a prepara masa i arta de a mnca. Mii de iniiative sunt
lansate n acest context, gzduite de restaurante dar i de
grdinie, coli, universiti, ferme sau pur i simplu acas la
ceteni pasionai de gastronomie.

America Latina, in curand in varful

ierarhiei gastronomiei mondiale
Bucatarie adanc inradacinata si foarte variata

Mexic, Brazilia si Peru sunt tarile care impulsioneaza progresul gastronomic al unei regiuni, in
care "bucataria populara este adanc inradacinata si foarte variata". Ea combina traditia si
aromele autohtone cu creativitea si tehnicile avangardiste.
Dincolo de tacos mexican, de fructele (feijoa) braziliene sau de fructe de mare peruviene,
bucatarii din America Latina stiu sa puna in valoare savoarea si aromele distinctive, cum ar fi
coriandrul, acizii sau piperul, pentru a propune o bucatarie "avangardista, creativa si radianta.

Japonia cere UNESCO sa includa

gastronomia nipona in patrimoniul mondial
Washoku" este un fel de mancare care include
orez, peste si legume si care este caracterizat de
respectul pentru natura si de importanta
acordata modului in care este servita mancarea,
dar si de calitatea ingredientelor folosite.
Desi apreciata in intreaga lume, gastronomia
nipona a avut de suferit in urma zvonurilor
potrivit carora numeroase produse traditionale
ar fi fost afectate de accidentul nuclear de la
Fukushima.

Produse din bucataria bulgara ar putea fi

incluse in patrimoniul cultural mondial
al UNESCOincepand din anul 2013
Nu doar mancarea traditionala din Bulgaria ar putea intra,
de anul urmator, sub patrimoniul UNESCO, ci
si arta populara bulgara, mai exact muzica, dansurile si
mestesugurile traditionale din Bulgaria.

Oficialul bulgar a facut si o gluma pe acest subiect,

amintind ca bucataria franceza se afla deja sub patrimoniul
UNESCO. Insa doar ca sa povesteasca ca ministrul francez
al Culturii, Frederic Mitterrand, aflat intr-o vizita recenta
in Bulgaria, a fost intrebat care este mancarea lui preferata
si a raspuns ca supa bulgareasca.

Dieta
mediteranian

Italienii se lupta ca dieta mediteraneana sa fie cuprinsa pe lista

UNESCO, pentru a nu mai exista incercari de copiere a
acesteia cu ingrediente ieftine si nesanatoase, iar restaurantele
din lume sa nu mai vanda feluri de mancare ce nu au nicio
legatura cu cultura italiana, dar folosindu-se de numele
acesteia.
Italia a facut mari presiuni asupra UNESCO sa recunoasca dieta
traditionala, despre care se spune ca previne bolile de inima,
cancerul si mareste speranta de viata, relateaza The Telegraph. Iar
demersurile sale sunt sprijinite de Grecia, Spania si Maroc.
De altfel, ministrul italian al Agriculturii, Giancarlo Galan, a lasat
sa se inteleaga ca dieta mediteraneana va castiga statutul dorit,
chiar daca decizia urmeaza sa fie luata in noiembrie, in cadul unei
conferinte ce va avea loc la Nairobi.
Dieta mediteraneana presupune fructe si legume locale proaspete,
cereale nerafinate, grasimi polinesaturate precum uleiul de
masline, mai degraba decat untul, si o cantitate limitata de lactate,
carne si zahar.
Daca initiativa Italiei se va bucura de succes, bucatele gatite in
acest stil vor fi promovate si recunoscute la nivel mondial,
sperandu-se in reducerea ratei obezitatii, care devine deja o
problema inclusiv in Spania si Italia.
Comitetul UNESCO va analiza in noiembrie 58 de propuneri
venite din intreaga lume. Aproximativ 180 de "comori culturale"
au fost incluse pe lista in ultimii doi ani, printre acestea aflandu-se
cantece folclorice, limbi pe cale de disparitie sau ritualuri
religioase, de la celebrul tangou argentinian pana la dansuri
ritualice din Bhutan, limba fluierata din insula La Gomera din
Canare sau cantatul polifonic al pigmeilor Aka din centrul Africii.

Deltagastronomia
O perspectiv antropologic de
cartografiere i analiz a patrimoniului
gastronomic al Deltei Dunrii i o incursiune
n cotidianul oamenilor Deltei.
Relaia dintre pete i usturoi este mereu
armonioas, indiferent de formele ei. Despre
diversele variante de mujdei am mai vorbit aici.
Dar inspirai de o recent degustare n Grecia
ne-am amintit de semnele lsate de greci n
Delt - scordoleaua (Gr. skordo - usturoi) - care
n Delt este o ptur cremoas pe baz de
usturoi i cartofi cu care se nvelete petele
srat.

Cafenelele vieneze, pe lista Patrimoniului

Cultural UNESCO

Eleganta cafenelelor tipic vieneze si "atmosfera lor

deosebita" au atras atentia comisiei austriece
la UNESCO, Agentia Nationala pentru Patrimoniul
Cultural Intangibil, care a facut un inventar al
atributelor unice ale cafenelelor vieneze si a decis
sa le includa pe lista Patrimoniului Cultural al
Organizatiei Natiunilor Unite pentru Educatie,
Stiinta si Cultura.
In Viena se spune ca o cafenea este un loc in care "te
poti delecta cu istorie si un spatiu aparte la pretul unei
cafele". Zicala vieneza nu poate surprinde pe nimeni,
intrucat traditia cafenelelor austriece dateaza din
secolul al XVII-lea si, in plus, odata ce ai trecut pragul
Cafe Central, de exemplu, ai impresia ca te intorci in
timp.

Din cand in cand, in cele peste 1.000 de cafenele ale orasului se organizeaza serate
muzicale sau lecturari.
Intr-o cafenea traditionala din Viena, turistul se poate aseza la
masute de marmura pe elegantele scaune Thonet si admira
interiorul baroc. Nu pot fi trecute cu vederea nici selectia variata
de ziare si reviste pe care le poate citi orice simplu vizitator in
timp ce-si savureaza cafeaua sau isi indulceste timpul cu un
Sachertorte (prajitura tipic vieneza).

Legenda privind originile cafenelelor vieneze

incepe cu misteriosii saci plini cu boabe verzi
lasati in urma de turci, dupa asediul fara succes
din 1683 asupra Vienei. Toti sacii de cafea au
revenit victoriosului rege polonez Ian Sobietki
II. La randul sau, regele i-a facut cadou unuia
dintre ofiterii sai, Georg Franz Kulczycki, care
imediat dupa aceea a inceput sa fiarba si sa
infuzeze misterioasele boabe si astfel a aparut
prima cafea.
Cu toate acestea, prima cafenea adevarata din
Viena a fost deschisa de grecul Johannes
Theodat (cunoscut si sub numele de Diodato)
in 1685. Cinsprezece ani mai tarziu, patru
cafenele detinute de greci aveau privilegiul de
a servi noua bautura la Viena.