Abilitati Practice Suport Curs Pedagogia Invatamantului Primar Si Prescolar

Metodica abilitilor practice
Cuprins curs
Cap.1.
Familiarizarea cu terminologia i tematica specific acestei discipline;
Utilizarea documentelor curriculare specifice abilitilor practice;
Proiectarea unor activiti eficiente pentru dezvoltarea capacitilor la nivel preprimar
i primar.
Cap.2.
A nva prin joc. Jocul i jucria la vrsta precolar i colar mic;
Cap.3.
Tipuri de categorii ce se dezvolt n semantica psihologic a copilului mic clase (de
obiecte, de proprieti, de relaii);
Cap.4.
Proprieti (ale obiectelor, claselor, relaiilor); relaii (ntre obiecte, clase, relaii) i
formarea de abiliti utile;
Cap.5.
Locul abilitilor practice n aria curricular tehnologii
Cap.6.
Obiectivele cadru i de referin pentru activitile practice nivel preprimar i primar;
Cap.7.
Documente curriculare utile i creativitatea educatorului;
Curriculum opional i CD;
Cap.8.
Cunoaterea factorilor de personalitate i a aptitudinilor OP;
Cap.9.
Importana acestui tip de activiti pentru dezvoltarea copilului
Cap.10.
Legtura abilitilor practice cu educaia plastic, tehnologii i celelalte discipline;
CURS
Metodica abilitilor practice
Lector.unin.dr.Turcu Vasile
Cap.1.
Familiarizarea cu terminologia i tematica specific acestei discipline
Caracteristici ale practicilor educaionale
Paradigma modern a actului didactic s-a nscut odat cu herbartianismul. De fapt, teoria
herbartian a leciei i ndeosebi prelungirea ei n practica colar constituie miezul acestei paradigme.
Raionalizarea extrem, organizarea i planificarea riguroas a demersului didactic, dar mai ales
utilizarea aceluiai demers i aceleiai scheme didactice n orice situaie constituie caracteristicile
dominante a leciei herbartiene.
n ciuda unor dezvoltri importante i a unor noi fundamentri teoretice, lecia actual
pstreaz nc n bun msur, unele dintre aceste caracteristici. Evident nu organizarea i
raionalizarea actului didactic sunt de criticat (dei excesele trebuie evitate), ci mai ales rigiditatea,
schematismul i absena elevului din acest demers. Didactica actual ignor n multe privine, faptul
c n coal exist nu doar situaii ce pot fi supuse planificrii i organizrii riguroase.1 n spaiul
didactic exist cel puin dou tipuri de situaii:
a)Situaii repetitive i ritualizate, pentru care profesorul dispune n repertoriul su profesional de
competene necesare pentru a le aborda i soluiona rapid i eficient;
b)Situaii noi, neobinuite, pentru care se impun abordri noi, nespecifice, nonconvenionale i
creative. Aceasta din urm categorie de situaii este parial ignorat de didactica actual, extrem de
instrumentalizat.
Unele dintre ameliorrile actuale continu aceast perspectiv. Este cazul pedagogiei prin
obiective cvasistandardizate, a structurii leciei ca o succesiune de evenimente a proiectrii n
perspectiva unei relaii determinist-mecanice ntre obiective i activitile din cadrul leciei,
birocratizarea i standardizarea leciei, dar mai ales a relaiei pedagogice bazate pe autoritatea i
dominarea cadrului didactic asupra elevului.
1.Domin nc o concepie reducionist cu privire la organizarea activitii didactice
considerat doar ca un act al transmiterii sistematice a cunoaterii, eludnd funciile sale formativeducaionale. Spaiul actului didactic este aproape epurat de valorile sale educaionale i de socializare,
care sunt ignorate sau marginalizate.2
1
2
Emil Pun, Dan Potolea, Pedagogie. Fundamentri teoretice i demersuri aplicative, Editura Polirom, 2002, p.17
Ibidem.
Relaia educaional este, adesea, considerat ca o relaie de comunicare, cercetndu-se cele

mai adecvate tehnici pentru a spori performana elevilor n asimilarea cunotinelor. Prezena real a
elevilor n actul didactic este episodic. Iniierea secvenelor de activitate n lecie, controlul i
dirijarea acestora aparin ntr-o proporie covritoare cadrelor didactice. Momenrele n care elevii au
iniiativ i autonomie sunt rare, n rest ele sunt iniiate, programate i dirijate de profesor.
O mare parte a subiectivitii elevilor cum nva, cum gndesc, ce simt constituie, n mare
msur, o cutie neagr pentru foarte multe cadre didactice.3 Didactica actual nu intr n gndurile
elevului subliniaz unul dintre cei mai importani psihologi contemporani.4 Logica didactic este n
mare msur o logic a controlului i implic o dominare a profesorului n relaia cu elevul. Profesorul
stabilete i impune elevilor modul de lucru, supravegheaz, dirijeaz i evalueaz ceea ce realizeaz
elevii. Acestora li se cere docilitate, rapiditate i performan. n ciuda tuturor nutilor introduse n
educaia nou i diverse alte curente psihologice contemporane (constructivismul piagetian,
nvmntul strategic, nvarea difereniat etc.) trebuie s constatm c situaia organizaional
care plaseaz profesorul n inima aciunii rmne modelul didactic dominant5
coala i cere elevului s nvee pentru a reui, dar elevul i construiete o strategie de tipul a
nva s reueti. Elevul nva s fie evaluat, se adapteaz la specificul actului de evaluare, dezvolt
o serie de tertipuri colare pentru a fi evaluat favorabil. Uneori performanele colare superioare ale
unor elevi sunt n mare msur datorate faptului c acetia tiu s se prienteze i s se adapteze mai
bine la cerinele exprimate ale diferiilor profesori. Dac adugm i spiritul coercitiv i reducionist al
unei asemenea evaluri, ne dm seama de ce exist o distan suficient de evident ntre performana
colar a elevilor astfel obinut i gradul de obiectivare a acesteia n competene de folosire a
cunotinelor n diferite situaii i contexte reale noncolare. Prea multe din ameliorrile i amendrile
aduse rmn n plan teoretic, ptrund cu dificultate n practica colar i nu o modific n mod
substanial.
Muli analiti ai culturii modernitii, conside c coala, prin modul ei de a nclca valori de
supunere i de disciplin ntr-o manier mai mult sau mai puin autoritar face parte din categoria
instituiilor totale (E.Goffman) sau a celor de tip azilar i carcelar (Foucault). Cadrele didactice i
exercit mai mult puterea dect autoritatea sa, altfel spus, i ntemeiaz autoritatea pe puterea pe care
le-o confer statutul lor socioprofesional. Aceti autori consider c coala modernitii i supune pe
elevi unor norme standardizate, unor reguli impersonale i generale, unui sistem de pedepse i
recompense. Pe scurt, coala este nc n mare msur o organizaie birocratic.
3
Ibidem
J.Bruner, Leducation entree dans la culture, Retz, Paris, 1996, p.76.
5
M.Tardif i Cl.Lessard, op. cit., p.62
4
Postmodernismul postmodernitatea - o soluie n educaie?

Postmodernitatea cel puin n plan teoretic, exercit o mare atracie pentru domeniul
educaional. Paradigma postmodern
O posibil abordare, Interdisciplinaritatea, n procesul de predare-nvare
Actuala program colar a fost elaborat din perspectiva trecerii de la modelul de
proiectare curricular centrat pe obiective la modelul centrat pe competene. Competenele
cheie sunt definite ca fiind ansambluri de cunotine, deprinderi i atitudini care trebuie
dobndite, respectiv formate elevilor n cadrul acestui proces i de care fiecare elev are
nevoie pentru mplinirea i dezvoltarea personal, pentru cetenia activ, pentru incluziune
social i pentru angajare pe piaa muncii. Structurarea acestor competene cheie vizeaz
att unele domenii tiinifice, precum i aspecte interdisciplinare i transdisciplinare,
realizabile prin efortul mai multor arii curriculare. Asfel, interdisciplinaritatea, n condiiile
actuale ale desfurrii procesului de nvmnt, se impune ca o direcie principal a
"renovrii" activitii profesorilor (nvtor, educator), att n ceea ce privete coninutul
leciilor, ct i metodele i strategiile de lucru.
Promovarea interdisciplinaritii constituie un element definitoriu al progresului
cunoaterii. n lucrarea Programe de nvmnt i educaie permanent L.D Hainault
aprecia c: Se acord mai mult importan omului care merge dect drumului pe care l
urmeaz. Astzi disciplinele sunt invadate de un gigantism care le nbu, le abate de la
rolul lor simplificator i le inchide n impasul hiperspecializrii. Inconvenientele tot mai
evidente ale compartimentrii, necesitatea din ce n ce mai manifest a unor perspective
globale i contestarea unui devotament fa de obiect care face ca omul s fie uitat, au
dus treptat la conceperea i la promovarea aceea ce s-a numit interdisciplinaritate.
Problema interdisciplinaritii a preocupat filosofii i pedagogii nc din cele mai vechi timpuri:
sofitii greci, Plinius, Comenius i Leibnitz, iar la noi Spiru Haret, Iosif Gabrea, G. Gvnescu
i, dintre numeroii pedagogi ai perioadei contemporane amintim pe G. Videanu.
n opinia lui G. Videanu, interdisciplinaritatea implic un anumit grad de integrare
ntre diferitele domenii ale cunoaterii i ntre diferite abordri, ca i utilizarea unui limbaj
comun permind schimburi de ordin conceptual i metodologic. Interdisciplinaritatea este o
form de cooperare ntre discipline tiinifice diferite, care se realizeaz n principal
respectnd logica tiinelor respective, adaptate particularitilor legii didactice i-l ajut pe
elev
formarea
unei
imagini
unitare
realitii,
dezvolt
gndire
integratoare. Interdisciplinaritatea se impune ca o exigen a lumii contemporane supus

schimbrilor, acumulrilor cognitive n diferite domenii ale cunoaterii.
n perioada
contemporan reforma coninuturilor
cadrul unor
transformri
la
nivelul
nvmntului
curriculumului,
ntre
romnesc a creat
care
se
distinge
perspectiva
interdisciplinar. Interdisciplinaritatea se refer i la transferul metodelor dintr-o disciplin

ntr-alta, transfer cu grade diferite de implicare / finalizare. Interdisciplinaritatea reprezint o
modalitate de organizare a coninuturilor nvrii, cu implicaii asupra ntregii strategii de
proiectare a curriculumului, care ofer o imagine unitar asupra fenomenelor i proceselor
studiate n cadrul diferitelor discipline de nvmnt i care faciliteaz contextualizarea i
aplicarea cunotinelor dobndite.
n procesul de nvmnt se regsesc demersuri
interdisciplinare la nivelul corelaiilor minimale obligatorii, sugerate chiar de planul de

nvmnt sau de programele disciplinelor sau ariilor curriculare. n nfptuirea unui
nvmnt modern, formativ, considerm predarea nvarea interdisciplinar o condiie
important. Corelarea cunotinelor de la diferitele obiecte de nvmnt contribuie substanial
la realizarea educaiei elevilor, la formarea i dezvoltarea flexibilitii gndirii, a capacitaii lor
de a aplica cunotinele n practic; corelarea cunotinelor fixeaz i sistematizeaz mai bine
cunotinele, o disciplin o ajut pe cealalt s fie mai bine nsuit. Posibilitile de
corelare a cunotinelor dintre diferitele obiecte de nvmnt sunt nelimitate. Important este
ca predarea nvarea s fie vzut ca o modalitate modern de realizare a eficienei leciilor,
iar nvtorul, pentru a-i atinge obiectivele propuse trebuie s se pregteasc din timp i s
apeleze la capacitatea sa creatoare. Predarea nvarea prin corelarea obiectelor de studiu
reprezint noul n lecii, care activeaz pe elevi, le stimuleaz creativitatea i contribuie la
unitatea procesului instructiv educativ, la formarea unui om cu o cultur vast.
Legtura dintre discipline se poate realiza la nivelul coninuturilor, obiectivelor, dar se
creeaz i un mediu propice pentru ca fiecare elev s se exprime liber, s-i dea fru liber
sentimentelor, s lucreze n echip, individual. O analiz a obiectivelor cadru din programa
clasei a III-a evideniaz un prim punct comun al disciplinelor colare i anume dezvoltarea
capacitii de comunicare, de colaborare n realizarea unor produse. La fiecare disciplin
acest obiectiv este formulat astfel:
Limba romn: dezvoltarea capacitii de exprimare oral Matematic: formarea
capacitii de a comunica utiliznd limbajul matematic.
tiine: nelegerea i utilizarea n comunicare a unor termeni i concepte specifice

tiinelor naturii.
Educaie civic: dezvoltarea i manifestarea unor atitudini favorabile lurii deciziilor i
exprimrii opiniilor personale n cadrul grupului.
Educaie plastic: realizarea unor compoziii libere i a unora dup model.
Educaie muzical: dezvoltarea capacitii de receptare a mesajului muzical.
Abiliti practice: dezvoltarea capacitii de cooperare n scopul realizrii unui produs.
Educaie fizic: dezvoltarea spiritului de echip, a colaborrii, n funcie de reguli
acceptate. Adncirea analizei programei colare relev un numr mai mare de obiective de
referin i activitii de nvare ce permit abordarea interdisciplinar, ns cele mai
interesante conexiuni pentru copii se realizeaz la nivelul coninuturilor. Un coninut colar
structurat n chip interdisciplinar este mai adecvat realitii descrise i asigur o percepere
unitar, coerent fenomenelor (Exemplu Datinile i srbtorile neamului romnesc invit la
cutri i conexiuni ntre diferitele domenii de cunoatere).
Avantajele interdisciplinaritii sunt: permite elevului s acumuleze informaii despre

obiecte procese, fenomene care vor fi aprofundate n anii urmtori ai colaritii; clarific mai
bine o tem fcnd apel la mai multe discipline; creeaz ocazii de a corela limbajele
disciplinelor colare; permite aplicarea cunotinelor n diferite domenii; constituie o
abordare economic din punct de vedere al raportului dintre cantitatea de cunotine i
volumul de nvare. Predarea interdisciplinar pune accentul simultan pe aspectele multiple
ale
dezvoltrii
copilului:
intelectual,
emoional,
social,
fizic
estetic.
Interdisciplinaritatea asigur formarea sistematic i progresiv a unei culturi comunicative

necesar elevului n nvare, pentru interrelaionarea cu semenii, pentru parcurgerea cu
succes a treptelor urmtoare n nvare, pentru nvarea permanent. Elevul viitorului va fi
un explorator spune Marshall McLuhan. Pentru aceasta el trebuie s fie contientizat de
importana nvrii prin cercetare, prin descoperire, de importana realizrii conexiunilor ntre
diferitele discipline.
Bibliografie
Plan, Toader; Crocnan, Daniel Ovidiu; Huanu, Elena - Interdisciplinaritatea i
integrare o nou abordare a tiinelor n nvmntul preuniversitar, n Revista Formarea
continu a C.N.F.P. din nvmntul preuniversitar, Bucureti, 2003
Stanciu, Mihai Reforma coninuturilor nvmntului, Iai, Polirom, 1999

Videanu, George Interdisciplinarite, U.N.E.S.C.O. , 1975
Marilena Chi, Cadrul didactic-didactica disciplinelor , 2009
Utilizarea documentelor curriculare specifice abilitilor practice
n pedagogie se folosesc conceptele de materiale didactice i mijloace didactice (de
nvmnt). Material didactic (dup latinescul materialis) semnific materiale, bunuri, produse,
documente, instrumente etc. ce se pot folosi pentru realizarea unor obiective anumite.
Materialele didactice reprezint ansamblul de obiecte, produse, documente i instrumente
naturale i de substituie folosite n actul predrii-nvrii pentru ndeplinirea unor obiective
instructiv-formativ-educative.6
Mijloace de nvmnt (dup latinescul medius locus) semnific ceea ce mijlocete (mediaz)
realizarea unui scop, valorificarea unor coninuturi (activiti) prin intermediul unor instrumente
diverse.
Mijloacele de nvmnt reprezint ansamblul de aparate sau sisteme tehnice care mijlocesc
(mediaz) folosirea materialelor didactice n scopuri introductiv-educative.7
Folosirea n practic a sistemelor i mijloacelor didactice se face prin mbinarea mijloacelor
intuitive cu instrumentul logico-matematic i aciunea. n demersul tiinific ele au calitatea de a
evidenia date i informaii variate i specifice privind aspectele fizice i ideatice, structura,
funcionalitatea, utilitatea etc. obiectelor, fenomenelor i proceselor studiate, uurnd n acelai timp
nelegerea i asimilarea cunotiinelor.
n activitatea didactic tradiional s-a operat mult timp i se mai opereaz i astzi cu
conceptul de material didactic, care se refer ndeosebi la materiale didactice intuitive, ceea ce
denumete baza didactic tehnico-material, obiectual.
Conceptul de mijloace de nvmnt este relativ nou, avnd o sfer de semnificaii mai mare.
Pe lng materialele didactice intuitive, el cuprinde i elemente acionale, experimental-aplicative,
precum i instrumentul logico-matematic i cel informatic. Acest concept a nlocuit n mare msur
conceptul materialelor didactice intuitive. Desigur ntre materialele i mijloacele didactice de
nvmnt exist interrelaii i interaciuni.
Avndu-se n vedere sensul mai larg al conceptului de mijloace de nvmnt, pentru
simplificare, unificarea i modernizarea terminologiei pedagogice se accept folosirea conceptului de
mijloace de nvmnt, concept cu care se opereaz tot mai mult n pedagogia contemporan.
6
7
Bonta Ioan, Pedagogie, Editura ALL, tiine Umaniste, Bucureti, 1998, p.136
Bonta Ioan, Pedagogie, Editura ALL, tiine Umaniste, Bucureti, 1998, p.136
Mijloacele de nvmnt i aduc contribuia n:

-perfecionarea procesului de predare-nvare prin intermediul ilustrrii i explicrii intuitive i
logico-matematice;
-perfecionarea metodologiei didactice prin implicrii bazei materiale;
-perfecionarea formelor i tehnicilor de evaluare prin intermediul mijlocelor tehnice;
-perfecionarea predrii-nvrii prin raionalizarea, optimizarea i eficientizarea eforturilor
profesorilor i elevilor;
-perfecionarea aciunilor de orientare i selecie colar i profesional.
Mijloacele de nvmnt, ndeplinesc o serie de funcii psihopedagogice, dintre care menionm:
a)Funcia cognitiv-formativ. Mijlocele de nvmnt ofer informaii asupra realitii
studiate i ajut n acelai timp la uurarea actului de cunoatere ca urmare a mbinrii realitii i
imaginii acesteia cu cuvntul, a scrisului cu aciunea, sau mbinrii cunoaterii senzoriale cu
cunoaterea raional i cu practica, ajutndu-i pe tineri s neleag aspectele fizice i ideatice, s le
aplice rapid i mai temeinic.
b)Funcia de legare a procesului de nvare cu realitatea socio-profesional. Prin
intermediul mijloacelor de nvmnt se leag predarea-nvarea cu viaa, cu realitatea fenomenelor
de profil, cu realitatea economico-social, fapte ce contribuie la formarea unei concepii realiste despre
activitatea socio-profesional.
c)Funcia de educaie estetic i moral-civic. Mijloacele de nvmnt, ndeosebi cele
audio-vizuale i a mijloacelor practic-aplicative, creaz tieri complexe de natur cognitiv, estetic,
profesional, afectiv i comportamental contribuind la dezvoltarea interesului, deagostei i
ataamentului pentru profesie, pentru activitatea social-util de nalt productivitate, competen,
creativitate, demnitate i responsabilitate socio-profesional i moral.
d)Funcia de dezvoltare multidimensional i integral a personalitii. Apreciind valoarea
i eficiena deosebit ale mijloacelor de nvmnt, necesitatea perfecionrii lor continue i a
integrrii lor dinamice n actul instructiv-educativ, capt valoare i eficien deosebit prin spiritul de
creaie i miestrie al profesorului care l d via i for instructiv-educativ. Ele nu vor putea nlocui
profesorul i nici nu-i vor putea diminua rolul su conductor n procesul de nvmnt.
n privina realizrii strategiei mijloacelor de nvmnt, ridicarea calitii, valorii i
eficienei procesului de nvmnt, necesit respectarea unor condiii privind alegerea i folosirea
acestora, putnd fi evideniate urmtoarele:
a)Dotarea corespunztoare a unitilor
de
nvmnt,
alegerea
disciplinelor
activitilor acestora cu o bogat, variat, perfecionat i adecvat gam de mijloace de

nvmnt. Respectarea acestei condiii depinde de preocuparea managerilor nvmntului i a
cadrelor didactice, de sprijinul nemijlocit al beneficiarilor nvmntului, care trebuie s devin
sponsori al acestuia. Orice economie ru neleas n dotarea unitii de nvmnt cu mijloace
didactice se va repercuta negativ asupra pregtirii tinerilor i a societii.
b)Folosirea mijloacaelor de nvmnt att n activitatea frontal i n echip, ct i n
activitatea de nvare independent, individual.
c)Mijloacele de nvmnt pot i trebuie folosite n ntregul proces de predare-nvare,
ndeplinindu-i astfel rolurile variate: ilustrativ, demonstrativ, aplicativ i chiar evaluativ.
d)Mijloacele de nvmnt s fie folosite att pentru obinerea performanelor cognitivformativ-aplicative n pregtirea tinerilor, ct i pentru asigurarea accesibilitii i eficienei
actului de predare-nvare.
e)Strategia mijloacelor de nvmnt, pentru a duce la rezultate valoroase i eficiente,
trebuie s se bazeze pe corelaia acestora cu toate componentele procesului didactic: obiective,
coninuturi, principii, metode, forme de activitate ct i al raportului adecvat dintre profesor-elev
(student).
f)Pentru realizarea unei strategii adecvate i eficiente a mijloacelor de nvmnt, trebuie
s se ia n seam date oferite de principiile didactice a intuiiei, al legrii teoriei de practic i
metodelor de nvmnt, mai ales a demonstraiei intuitive, modelrii, simulrii att n situaia
nvmntului bilateral profesor-elev ct i a nvmntului asiatat de calculator.
g)Inteligena i spiritul de creativitate ale profesorului i acelor care nva, n strns
corelaie cu concreteea actului didactic, cu particularitilor de vrst i individuale, cu gradul i
profilul colii, specificul disciplinelor de nvmnt i al activitilor didactice, constituie condiii
importante pentru sporirea i eficientizarea folosirii mijloacelor de nvmnt.
Abilitilor practice i sunt specifice creativitatea n proiectarea documentelor

Creativitatea. Cunoaterea i stimularea ei.
Creativitatea este o capacitate (proprietate, dimensiune) complex i fundamental a
personalitii, sprijinit pe date i experiene anterioare, produce noul, original de valoare i eficien
tiinific i social util, ca rezultat a posibilitilor (calitilor) persoanei i a condiiilor mediului
socio-cultural. Gndirea este procesul cognitiv cel mai important, fiind apreciat ndeosebi prin
creativitate. Gndirea, ca o capacitate de prim ordin a personalitii exist ca gndire uman numai
prin creativitate.8
Care sunt elementele eseniale prin care se poate evidenia creativitatea? Creativitatea este pus
n valoare prin: flexibilitate, nutate i originalitate, fluen, senzitivitate (sensibilitatea senzorial) i
ingeniozitatea.
n toate domeniile vieii, aproape fiecare individ trebuie s realizeze operaii noi la un moment
dat, ca urmare a unor combinri, asocieri a elementelor existente cu rezultate utile i mai eficiente, ca
de exemplu o inovaie cu elemente de creativitate. Creativitatea propriu-zis necesit nzestrri i
capaciti intelectuale deosebite care s conduc la produse noi, originale i care s determine
schimbri calitative ntr-un domeniu de activitate.
Potenialul creativ i utilizarea lui.
Fiecare individ considerat n limitele sale de normalitate posed o anumit capacitate de
creativitate. Creativitatea, ca rezultat al stimulrii i activitii, presupune inventivitatea ideatic i
practic sau altfel spus acumulri de capaciti, abiliti i posibiliti de realizare a ceva nou,
original, n plan ideal-abstract i practic totodat.
Copilul mic vine n lume cu o anumit nzestrare genetic, cu un anumit potenial de
creativitate materializat n flexibilitate, fluen i sensibilitate a scoarei cerebrale, a sistemului nervos
n general. Ulterior ns, n procesul de educaie sporete potenialul menionat n funcie de
dezvoltarea i manifestarea factorilor intelectuali, aptitudinali, de mediu, dezvoltndu-se la un alt nivel
creativitatea caracterizat de originalitate i inventivitate. Romnilor le este caracteristic o mare
rezerv de potenial de creativitate individual i de grup, iar cel folosit n procent de doar 10-15%. n
lume ri ca S.U.A, Japonia, Suedia, Germania, Frana etc. potenialul creativ uman individual i de
grup este folosit i n mai mare msur.
n lumea contemporan, n care resursele convenionale se micoreaz tot mai mult, n care
s-au produs i se produc puternice schimbri socioeconomice etc., pentru a face fa acestora, pentru
a face fa progresului uman, bunstrii materiale i spirituale a oamenilor, este nevoie de
creativitate, de depistarea, stimularea i de finalizarea ei n inventivitatea ideatic i practic, n toate
domeniile.9
Rezultatele creativitii, ns amintete acelai autor cost foarte mult i adugm noi,
implic efort, cunoatere i mult sacrificiu pe lng mult talent i mult druire.
8
9
I.Kant
Bonta Ioan, Pedagogie, Editura ALL, tiine umaniste, 1989
Poporul romn este nzestrat cu mult potenial creativ, zestre ereditar incontestabil, aa cum
se remarc, popular romnul s-a nscut poet, nsemnnd faptul c, nsi ceativitatea este la ea
acas. Rmne o preocupatr, ca acest potenial creativ valoros al poporului nostru s fie stimulat mai
mult i valorificat cu mult succes i cu mult insisten.
Dup H.C.Lehman i A.F.Osborn, creativitatea se manifest n toate etapele de vrst, pe ntreg
parcursul vieii, ns vrsta cea mai productiv n creativitate este cuprins ntre 25 i 40 ani.
Dintre cteva exemple n acest sens, pe plan mondial, am ales, astfel:
a)Performane precoce n studii: Norbert Wiener, matematician al SUA autorul lucrrii
Cibernetica, a fost cel care a obinut licena la 14 ani i doctoratul la 19, pe cnd Gauss a fost admis
la universitate la 11 ani.
b)Precocitatea creativ, la vrste timpurii: Mozart a compus un menuet la vrsta de numai 5 ani
i a dirijat opera din Milano la 14 ani, iar Eminescu publica poezie la vrsta de 14 ani.
c)Vrsta este cea mai propice creativitii originale; exemplificm cu George Enescu care a
compus rapsodiile la 20 i 21 ani. Henri Coand a inventat avionul cu teacie la 24 ani; Albert Enstein
a descoperit teoria creativitii restrnse la 26 ani; Bell-Hraham a inventat telefonul la 29 ani etc.
d)n tiin, literatur, art, creativitatea se manifest cel mai puternic i prolific la ntre 30 i
40 ani, iar n politic creaia politic se manifest ntre 50 i 70 ani.
e)i la vrstele mature sau trzii sepoate manifesta creativitatea, amintind c Bell-Graham a
perfecionat telefonul la 58 ani, iar la 70 ani a rezolvat problema stabilitii avionului. Alexandru
Dumas tatl a scris romanele sale n jurul vrstei de 70 ani. Goethe, Verdi au creat oper si la
vrste naintate. B.Franklin a scris Apelul de abolire a sclaviei la 84 ani. Octav Onicescu a creat n
domeniul matematicii din tineree pn la vrsta de 90 ani, deci toat viaa.
Ce sunt factorii de creativitate?
Pe lng coeficientul de inteligen, un rol important n creativitate l au factorii creativitii, adic:
ereditatea, capacitatea intelectual, aptitudinile, caracterul, mediul social-cultural, efortul susinut n
pregtire i investigaie etc.
a)Ereditatea este factorul care poate evidenia de la naterea copilului elemente poteniale de
creativitate, cum ar fi: flexibilitatea, fluena, senzitivitatea cerebral, precum i calitatea analizatorilor
i caracteristicile temperamentale, care au un important rol n declanarea, dezvoltarea i manifestarea
creativitii, n strns legtur cu factorii de mediu i educaie.
b)Capacitile intelectuale calitatea i nivelul lor: inteligena, memoria, imaginaia i
gndirea ndeosebi, au un cuvnt important de spus n creativitate.
c)Aptitudinile (latinescul
aptitudo, aptus nzestrare), reprezint sistemul integrat al
elementelor senzorio-motorii, cognitive, afectiv-motivaionale i voliionale, care asigur efectuarea cu

succes a unei activiti i au un cuvnt de spus n creativitate; ele pot fi transformate n aptitudini
speciale: artistice, tehnice, matematice, economuce, pedagogice etc. Aptitudinile stau la baza talentelor
i geniilor. Dar, talentele i geniile se realizeaz la nalt nivel de performan, de creativitate, numai
prin foarte mult i intens munc de instrucie i de activitate n diverse domenii.
d)Caracterul (Cuvnt din greac semn, amprent, particularitate) reprezint totalitatea
trsturilor psihocomportamentale eseniale i stabile ale personalitii, prin care aceasta se manifest
ca o unitate bine conturat n contextul relaiilor i situaiilor sociale, direcionate spre binele altora,
spre realizarea unor idealuri i deziderate de grup; ele se manifest prin caliti ca: altruism, onestitate,
generozitate, modestie, franchee, entuziasm, principialitate, admiraie, fermitate, curaj, spirit de
independen care pot dinamiza creativitatea.
e)Mediul socio-cultural semnificnd condiiile mediului ambiant natural, condiiile mediului
ambiant educaional, condiiile mediului ambiant social. Mediul ambiant este favorabil creaticitii
dac exist contiiile unui numr ct mai bare de participani la studiu, creativitate i preocupri pentru
nnoire.
Ioan Bonta, citndu-l pe Vitalie Belous, ca i pe ali cercettori, care au evideniat o serie de
elemente ale mediului ambiant care pot frna creativitatea i mpotriva crora trebuiesc luate atitudine
pentru a le diminua rolul: ineria n gndire i aciune, rigiditatea n abordarea problemelor,
descurajarea, resemnarea sau timiditatea, inhibiia n faa autoritii sau prestigiului unor personaliti,
absolutizarea gndirii convergente n loc de gndirea divergent care stimuleaz dispersia analitico
sintetic i soluionarea problemelor prin mai multe variante, alegnd-o pe cea optim, lipsa de
stimulare a creativitii i altele.
f)Motivaia poate fi un factor de dinamizare a creativitii. Motivele intrinseci ca spiritul
de nscocire, pasiunea pentru un domeniu etc. Desigur, i motivele extrinseci recompensele,
incurajarea dinamizeaz creativitatea.
h)Efortul de pregtire i investigaie. Fr efort, nici pregtirea i nici creativitatea nu pot
atinge nivele ridicate de performan.
Condiii de stimulare a creativitii tinerilor
Pentru stimularea creativitii tinerilor necesit o susinut i elevat pregtire teoretic i
practic; dinamizarea iniiativei i muncii independente a spiritului critic tiinific; dinamizarea activitii
de documentare i experimentare independent, prin activiti n cercuri tehnico-aplicative, tiinifice;
receptivitatea fa de nou i renunarea la ceea ce este rutin i are uzur moral; pasiune
pentru tiin, tehnic, art etc. n concordan cu aptitudinile fiecruia; verificarea practic a
rezultatelor muncii de creaie i evaluarea rezultatelor obinute; cointeresarea material i moral a
tineretului.
Metode i activiti colare i extracolare creative
Activitatea colar i extracolar poate constitui un cadru favorabil dinamizrii i stimulrii
creativitii prin: munca independent n clas, laboratoare, ateliere i cabinete colare; rezolvarea
temelor pentru acas; eleborarea proiectelor specifice domeniilor de specialitate; cercuri tehnicoaplicative (tiinifice); expoziii ale elevilor; simpozioane, sesiuni tiinifice, mese rotunde etc.;
concursuri, alimpiade etc.; documentarea i investigarea tiinific independente, ndependente,
ndeosebi.
Mrimea coeficientului de inteligen prin creativitate
C.I minim este n funcie de diferitele domenii de manifestare.
Exemple: pentru arte C.I. este situat ntre 95-100; pentru cercetare tiinific C.I. este cuprins
ntre 107-120; pentru populaia neselectat C.I. este curins ntre 90-100.
C.I: la anumite personaliti nainte de 17 ani; obinut pe baza studierii documentelor legat de
activitatea acestora, dup cum constat Caterina Cox: La Fontaine: 100; Cervantes: 105; Cromwell:
110; Rembrandt: 110; Faradaz: 105; Luther: 115; Robert Cook navigatorul: 105 etc.
Metode de certcetare a creativitii. Banto Ioan ofer urmtoarele metode de cercetare a
creativitii:
a)Analiza bibliografic: cu referiri la datele bibliografice ale unor creatori de seam ce pot
furniza elemente utile pentru a ajunge la nelegerea genetic i a specificului creativitii celui studiat.
b)Analiza produselor activitii: analiza unor scrisori, nsemnri, jurnale precum i operele
create (literatur, tiinific), pot oferi elemente ale personalitii creatoare.
c)Metoda observaiei: observarea obiectiv a aciunilor i faptelor, a conduitei creatorului, pot
oferi elemente pentru studiul psihologic al creativitii.
d)Studiul de caz: asemntor analizei bibliografice, implic studierea intensiv prin metode
diferite teste, interviuri, a unei persoane sau a unui caz dat.
e)Metoda convorbirii: dialogul cu creatorul pentru a-i cunoate motivele, stilul de munc,
modalitile de abordare ale creativiti.
f)Metoda lucrului n echip: au loc dezbateri, discuii, mese rotunde, simpozioane utiliznd
metoda brainstorming-ul.
g)Investigarea statistic: descoperindu-se cu aceast ocazie anumii factori sau tendine n grupuri de
oameni creatori; date obinute din anuare, enciclopedii prelucrate apoi statistic.
h)Istoriometria: metod care studiaz o singur persoan sau un grup de persoane dup surse
istoriografice, ca de exemplu: biografii, enciclopedii, anuare, documente originale, scrisori, date din
copilrie i adolescen a unor creatori, fr evaluare direct a nivelului inteligenei creatorului supus
studiului; se folosesc scri de inteligen; se afl coeficientul de inteligen (C.I); se fac comparaii
ntre rezultatele colare i dezvolatarea creativitii creatorului.
i)Metoda testelor: prin intermediul testelor de inteligen i creativitate.
j)Metoda experimental: reproduce condiiile i factorii care faciliteaz procesul creativitii
ntlnit la o anumit personalitate dup schema: ipotez, provocarea fenomenului, interpretarea
datelor, stabilirea concluziilor (soluiilor optime)verificarea i generalizarea lor.
k)Metoda modelrii i a simulrii: crearea de situaii modelate sau simulate n cadrul crora
s se desfoare procese creative.
Legat de capacitatea de creativitate, deci i a coeficientului de inteligen (C.I.), omul de tiin
romn George Emil Palade a spus :Poporul romn este un mare productor de inteligen.
Genialitatea creativitii romneti se poate compara cu cea a marilor somiti tiinifice mondiale, fie
numai dac am meniona pe oamenii de geniu romni ca: Mihai Eminescu n poezie, George Enescu
n creaie muzical, Constantin Brncoveanu n sculptur, George Constantinescu - n n tiine
tehnice, Costin Neniescu n chimie, Henri Coand n aviaie, George Emil Palade laureat al
premiului Mobel n biologie i muli alii ar compune o list foarte lung, care nu face obiectul acestui
curs.
Descoperirea i dinamizarea creativitii tinerei generaii, trebuie s fie o preocupare deosebit
pentru educaie i pentru coala romneasc, pentru asigurarea promovrii cu mult interes a
precolarilor, colarilor, elevilor i studenilor cu reale capaciti intelectuale dar i cu spirit de
creativitate, care poate constitui oportuniti clare pentru o dezvoltare a societii i prosperitate
general a populaiei.
METODE I PROCEDEE DE LUCRU SPECIFICE STIMULRII CREATIVITII
ARTISTICE A ELEVILOR
Tehnica colajului: Arta de serie cuprinde variate tehnici de colaj uneori cu materiale foarte diverse:
fragmente de hrtie, piele, textile, sticl, ceramic, etc.
Folosirea acestei tehnici la clasele I-IV ofer posibilitatea aprecierii hrtiei i a materialelor din
natur prin valoarea lor cromatic, ofer posibilitatea cutrii, alegerii culorilor i ncercrii diferitelor
soluii compoziionale, constituie experiene noi care s permit descoperirea altor factori care acioneaz
n utilizarea culorii. Tehnica colajului se poate realiza i cu frunze i flori uscate, semine i alte
materiale din natur .
Lucrnd cu aceste materiale elevii au ocazia de a cunoate mai bine structura i calitile
materialelor folosite. Lucrrile se pot realiza prin mbinarea culorilor din desen cu materiale din
natur, dezvoltndu-le copiilor atenia, rbdarea, spiritul de observaie, gustul estetic i fantezia, ct i
alte caliti ce le deschid calea spre creaie.
Din semine de dovleac, divers colorate, am obinut cu elevii adevrate buchete de flori; couri
cu fructe sau legume. De asemenea, flori frumoase am realizat cu ajutorul diferitelor semine (de
mrar, ptrunjel, lobod, mac, etc.),dar i cu ajutorul altor materiale ca: fina de porumb, gri, nisip.
Toate aceste compoziii armonizeaz cu fondul, suprafaa, formele, culorile i mbinrile alese.
Suportul pe care s-au realizat aceste lucrri a fost carton colorat n prealabil cu tempera sau
acuarel.
Desenarea cu lumnarea: n aceast tehnic predomin spontaneitatea, sinceritatea, umorul,
curiozitatea, motivaia larg asociat plcerii sau capacitii de descoperire.
n acest scop se pot folosi lumnri albe a cror urm poate fi vzut atunci cnd hrtia este
aezat la lumin, sau lumnri colorate (roii sau albastre) care dau uurin pentru c urmele lor se
vd colorate pe hrtie.
Dup terminarea desenului se picteaz toat suprafaa hrtiei cu acuarel n culori tari i nu n
culori opace. Pe conturul desenat cu lumnarea culoarea nu se prinde i astfel desenul apare alb sau
colorat mai deschis pe fondul colorat mai nchis. Este bine ca n desen s existe o preponderen a
liniei i nu a petelor albe, astfel explicndu-se elevilor tema ,,Linia rolul constructiv al ei.
nainte de a desena este indicat s se pregteasc o schi pentru ca apoi desenul s fie executat
dintr-o dat. Se pot realiza lucrri cu tematic diferit n funcie de vrsta elevilor.
n aceast tehnic am realizat lucrri pe temele: ,,Ghiocei de ziua mamei, ,,Peisaje de iarn.
Tehnica decolorrii: Aceleai subiecte dar cu efecte plastice diferite se pot reda i prin tehnica
decolorrii cu pic sau clor.
Se coloreaz mai nti plana suport cu cerneal (de culoare diferit), iar dup uscare cu
ajutorul unui instrument ascuit (vrful unui beior, pensul, scobitoare) nmuiat n soluie de pic sau
clor se deseneaz forma dorit. Prin reacia soluiei de pic pe hrtia colorat cu cerneal, urmele
desenului devin albe i creeaz o mare surpriz elevilor. Cu ct cerneala cu care s-a colorat suportul
este de diferite culori cu att bucuria realizrii lucrrii este mai mare. Cerneala colorat poate fi
nlocuit cu tuuri de diferite culori, iar n acest caz decolorarea se face cu soluie de clor. Aceast
tehnic se poate folosi la toate clasele. Am realizat n aceast tehnic lucrarea intitulat ,,Cer nstelat,
dar pe lng aceasta se mai pot realiza lucrri cu temele: ,,Via subacvatic, ,,Peisaj de iarn, ,,n
cosmos, ,,Scene din basme. Lucrarea ,,Cer nstelat a fost realizat nu prin atingerea suportului cu
beiorul ci prin stropire.
Aceast tehnic este simpl i la ndemna tuturor elevilor din clasele I-IV i const n aezarea
deasupra foii (suport) a unei buci de tul, voal, tifon, esturi cu ochiuri mai mici sau mai mari
nmuiate n tu negru sau colorat i diluat cu ap, dar bine stoarse. Deasupra lor se aterne o alt hrtie
i se apas pe toat suprafaa (de preferin cu un rulou de cauciuc). Dup ce se nltur foaia i
estura se observ c pe foaia suport a rmas imprimeria esturii folosite. Apar deci, fonduri vibrate
de puncte, linii, pete de diferite culori, acestea constituind suporturi pe care se pot desena cu pensula
sau cu alte instrumente compoziii pe anumite teme: ,,Peisaj submarin, ,,Zboruri cosmice,
configuraii de animale, flori, totul depinznd de imaginaia copilului.
De multe ori n aezarea esturii pe foaia de desen se fac falduri care duc n final la
imprimarea unor pete mai nchise i mai deschise care prin combinarea lor pot sugera noi idei n
mbogirea desenului.
Un alt gen de imprimerie este acela n care se folosesc aele colorate n diferite culori. Acestea
dau efecte multiple i deosebite. Se mbib aele n culori diferite apoi se aaz pe o foaie n diferite
moduri: n spi-ral, n linii drepte sau frnte, la ntmplare. Deasupra se aaz o alt foaie i se
preseaz bine, apoi se trag aele cu atenie. Urmele lsate pe foi formeaz fondul peste care se revine
cu pensula cu tempera sau acuarel, dnd expresivitate spaiului plastic. Cu aceast tehnic se poate
lucra n echipe de cte doi elevi atunci cnd este vorba de presare i tragere a aelor, motivul
imprimndu-se pe ambele foi.
Tot din tehnica imprimrii face parte i imprimarea cu ajutorul tampilei sau a ablonului din
materiale din natur (frunze).
Folosind aceast tehnic i aplicnd repetiia, simetria, alternarea sau mai multe tampile am
obinut interesante compoziii plastice cu elevii pe teme diferite: ,,Imprimeu de rochie, ,,Imprimeu de
perdea, ,,Covor de frunze, ,,Frunzele toamnei (folosind ablonul din frunze de mrimi diferite care
au fost colorate n diverse culori).
Tehnici diverse: Pe lng tehnicile tradiionale folosite n orele de educaie artistico-plastic se mai
poate folosi o serie de tehnici diverse noi, nu att prin modul de lucru, ci mai ales pentru materialele
folosite i instrumentele de lucru. Aceste tehnici plac foarte mult copiilor pentru faptul c dau impresia
de joc, de libertate n creaie i mai ales pentru curiozitatea i noutatea compoziiei ce rezult din
folosirea acestor tehnici.
n continuare voi prezenta cteva din aceste tehnici pe care le-am folosit la clas i care au dat
rezultate destul de bune:
1. Desen cu baloane de spun : Aceast practic este o mbinare a picturii cu jocul foarte ndrgit
de copiii de toate vrstele, jocul cu baloane de spun.
Pentru aplicarea acestei tehnici de lucru am avut nevoie de culori, detergent (fulgi de spun sau
ampon), vase de plastic, paie, hrtie (suport). Acest desen s-a realizat n dou moduri, lucrndu-se pe
dou echipe (o echip a rezolvat modul I, cealalt modul II).
Modul I- n vasele pregtite cu ap am dizolvat culoarea (attea culori cte am dorit), apoi
detergentul sau amponul. Cu ajutorul paiului, elevii au suflat baloane de spun de toate culorile pe
plana suport. Pentru a rmne conturul colorat baloanele au fost suflate cu atenie pentru a se sparge
ct mai ncet. Astfel, s-au obinut forme n linii i puncte de diferite mrimi i culori.
Modul II - n vasul cu spun dizolvat mpreun cu culoarea, copiii au suflat cu paiul sau cu
beiorul pn cnd baloanele s-au ridicat la trei centimetri deasupra vasului, apoi au rotit uor foaia
deasupra vasului cu baloane, acestea sprgndu-se sau lipindu-se de foaie. Am continuat n acest fel cu
mai multe culori.
Aceste desene pot fi mbuntite, elevii intervenind cu pensula cu culoare dndu-le forme
interesante dup imaginaia i inventivitatea fiecruia. Astfel am obinut lucrri frumoase ca:
,,Imprimeu de material, ,,Baloane colorate, ,,Mingi mari, mingi mici, ,,Flori, observndu-se foarte
clar rolul constructiv al liniei i al punctului plana 21.
2. Desenul cu lipici i nisip
Nisipul bine cernut i curat de impuriti se mparte n tot attea vase cte culori dorim s
obinem. Se amestec nisipul cu colorant alimentar pudr, agitndu-se bine pn ce acestea se
coloreaz. Dup ce a fost aleas schia potrivit, copiii execut desenul cu pensula nmuiat n clei
(aracet), apoi nainte ca acesta s se usuce acoper desenul cu nisipul colorat, dnd astfel compoziiei
efecte surprinztoare. n execuia compoziiei este bine s apar mai mult pata de culoare i nu liniile.
3. Desen cu hrtie ndoit i colorat:
Materialul folosit este o bucat de hrtie de form
dreptunghiular (sau alte forme geometrice), absorbant (ca sugativa), care se ndoaie (pliaz) n mai
multe, pn este destul de mic i se nmoaie pe rnd cu cte un col n cerneal sau culoarea pe care o
dorim. Hrtia se va ine timp suficient, astfel nct s poat absorbi culoarea, dup care se desface i se
observ modelul obinut care poate fi intitulat ,,Imprimeu de material sau ,,Mozaic.
O alt variant a acestei tehnici poate fi i decuparea unui model n hrtia absorbant
mpturit, nainte de a o nmuia n culoare. Dup ce am despturit-o i am uscat-o, hrtia astfel
colorat am aplicat-o pe o foaie de hrtie mai mare, alb, astfel nct aceasta s constituie un chenar.
Prile tiate din hrtia absorbant vor fi acum pete albe. Astfel se realizeaz modele decorative cu
motive geometrice ntlnite n arta popular.
4. Desen folosind palmele: Este o tehnic simpl, la ndemna oricui i se refer la conturarea
palmei cu creioane colorate sau carioca, aeznd palma cu degetele desfcute pe foaia alb. Pentru a
decora desenul se traseaz n interiorul palmei diferite tipuri de linii. De asemenea, se poate folosi
tampila palmei (apsarea palmei nmuiate n culoare, pe plan) i apoi conturarea acesteia. Se pot
folosi i alte modele din natur n loc de palme.
Proiectarea unor activiti eficiente pentru dezvoltarea capacitilor la nivel preprimar i primar.
Cap.2.
A nva prin joc. Jocul i jucria la vrsta precolar i colar mic
Modele pentru Paste ce pot fi confectionate de copii cu

usurinta si cu mare placere.
Se mai pot realiza si fetie (parul din benzi subtirele din hartie
galbena si rsucite pe creion), baiei, mo ( cu plrie), bab( cu
batic)...
Lalele din coji de oua
Cu putina imaginatie si indemanare puteti realiza un decor de Paste surprinzator sau pot fi
folosite si pentru poavazare.
O alta modalitate de a valorifica imaginatia prichindeilor o reprezinta confectionarea

unui mozaic din coji de oua. Este un mod extraordinar de a folosi ramasitele unei mese
festive copioase, iar copiilor le va placea foarte mult sa sparga cojile de oua si sa creeze
"opere de arta" cu ajutorul lor.

Materia prima de care ai nevoie este chiar la indemana, mai ales cu ocazia Pastelui:
coji de oua colorate;
carton;
creioane colorate si carioci;
lipici.
SARBATORI FERICITE !
CE AM LUCRAT AZI CU COPIII LA ABILITATI PRACTICE !
Etapele pe care le-am parcurs:
Acest desen il puteti decupa in marimea data! Nu uitati sa

faceti iepurasului si sprancene! E mai sic! Eu abia acum am
observat ca-i lipsesc!
Spor la treaba!
Florile ornamentului sunt facute cu compasul si suprapuse

doua cate doua. Pot fi culori diferite sau aceeasi culoare
pentru petale!
Cap de leu din cercuri

1. Materiale necesare:
- hrtie glasse autocolant de diferite culori sau simpl;
- o foaie de bloc model A4;
- foarfece, lipici;
- dac elevii nu au hrtie glasse, cercurile decupate din hrtie alb
pot fi colorate cu culori sau acuarele
2. Modul de lucru:
Se decupeaz cercurile model i se folosesc ca ablon. Se contureaz
apoi pe spatele hrtiei glasse modelul dorit, se decupeaz, apoi se lipesc pe
foaia de bloc urmrind modelul prezentat de nvtor . Folosii n realizarea
lucrrii ce culori dorii
Elevii vor fi instruii asupra felului cum se folosete foarfecele.
Pe pagina 3 avem modele de cercuri ce pot fi folosite ca ablon.
Se recomand munca n echipe.
Cap.3.
Delightful Dog Card

More Kinder Crafts
Make a great dog card for dog lovers.

Realizm o carte de cine mare pentru iubitorii de cini.
Supplies needed:
Card stock or construction paper
Scissors
Markers or crayons
Googly eyes and glue (optional)
Bunurilor necesare:
Carton sau hrtie de construcie
Foarfeci
Creioane Markere sau
googly ochii i lipici (opional)
To start making a square, fold the corner of a piece of paper over.

Pentru nceput facem un ptrat, ori ndoim un col de o bucat de hrtie.
To finish making the square, cut off the small rectangle, forming a square (which
is already folded into a triangle).
Pentru a termina realizm un ptrat, tiem dreptunghiul mic, formnd un ptrat
(care este deja ndoite ntr-un triunghi).
Fold over two triangles (to make the dog's ears).

ndoii peste dou triunghiuri (pentru a face urechile cinelui).
Put a face on your dog. Gluing on googly eyes gives the dog a cute look.
Pune o fa pe cainele tau. Lipii pe ochi googly d cinelui un aspect
dragut.
You can write messages under the ears and on the inside of your new
card.
Putei scrie mesaje sub urechi si pe interiorul cardului dumneavoastr.
Noi suntem in clasa I si nu am putut colora mai frumos de atat!
Enchanted Learning Software's
Kwanzaa Placemat
More Crafts
More Kwanzaa Crafts
Mai multe Artizanat
Make a placemat to decorate your Kwanzaa celebration table. These simple-to-make

woven construction paper placemats represent a straw placemat (called mkeka in Swahili).
Facem un placemat pentru a decora masa dvs. Kwanzaa srbtoare. Acestea sunt simple-pentru-a face
plasare a esuttului de hrtie; construcie poate repre7enta o plas din paie (mkeka numit n Swahili).
Supplies needed:
Red, black, green, and yellow construction paper - one sheet should be
extra large
Scissors
Ruler (optional)
Glue or tape
Rou, negru, verde, galben i hrtie de construcie - o coal ar trebui s
fie foarte mare
Foarfeci
Rigl (opional)
Adeziv sau band
Start with a large piece of construction paper. Fold it in half.

ncepei cu o bucat mare de hrtie de construcie. mpturii-o n jumtate.
While the paper is still folded, draw a series of lines across the fold, but do
not draw them all the way to the edge - leave about 1 inch at the edge. For
younger children, an adult should draw the lines. For a very neat-looking
placemat, use a ruler to draw the guidelines.
Cut along the lines.
When you're finished cutting, unfold the piece of paper.
n timp ce hrtia este nc pliat, trage o serie de linii n ntreaga coal, dar
nu le trage pe toate pana la marginea - aproximativ 1 cm la margine. Pentru
copiii mai mici, un adult ar trebui s elaboreze linii. Pentru o plasare foarte
ngrijit, cu aspect, utilizeaz o rigl i trage liniile directoare.
Tiai de-a lungul liniilor.
Cnd ai terminat de tiat, se desfoar bucata de hrtie.
Using other colors of paper, cut many strips of paper about an inch wide, and
the same length as the height of the large piece of paper used in the last step.
Utilizai alte culori de hrtie, tiai fii de hrtie multe de lime egal, i
aceeai lungime, ca nlimea, bucat mare de hrtie utilizate n ultima etap.
Start weaving the strips of paper onto the large piece of paper. Make sure
that each new piece of paper is pushed up next to the previously woven
piece.
Start esut de hrtie fi pe bucat mare de hrtie. Asigurai-v c fiecare
bucat nou de hrtie este mpins pn lng piesa anterior esute.
When you're done weaving, secure each strip of woven paper using glue
or tape. You might also have to trim the woven edges a bit to make the
edges of the placemat even.
Cnd ai terminat de esut, sigur fiecare band de hrtie esut cu lipici sau
band. S-ar putea avea, de asemenea, s tiai marginile esute un pic
pentru a face marginile plasate corect.
You can now use your placemat at your Kwanzaa celebration

Putei utiliza acum acest plasament pentru srbtoarea ta Kwanzaa
CHRISTMAS CAROLERS
You will need
3 paper tubes
3 child size socks
3 elastic bands
3 pieces of paper, 2"x2" for faces
3 pieces of tan paper, 1"x2" for
songbooks
Paint
Stamps, optional
Paintbrush
Ribbon
Black marker
Glue
Get Crafts Ideas In Your Email!

Vei avea nevoie
3 tuburi de hrtie;
3 dimensiuni copii osete;
3 benzi elastice;
3 buci de hrtie 2 "x 2" pentru fee;
3 buci de hrtie tan, 1 "x2" pentru
repertoriu;l Paint Timbre, opional pensule;
Panglica marker negru
Adeziv
Directions:Paint paper tubes and set aside to dry. 2. Stamp tube to embellish if desired. 3. Cut out the
face and add eyes and a mouth. Glue to tube. 4. Cut off the foot of the sock and close end with an
elastic band. 5. Cover elastic band with Raffia, ribbon, wool, cloth, etc. 6. Place hat on tube.7. Fold
and glue songbook to Caroler.
Direcii: Paint tuburi de hrtie i retrase din circuitul agricol s se usuce. 2. tampila tub pentru a
nfrumusea, dac se dorete. 3. Tiai faa i se adaug ochi i o gur. Lipici la tub. 4. Taiati piciorul
de osete i se ncheie strnse cu o banda elastica. 5. Acoperiti cu banda elastica rafie, panglica, lana,
panza, etc 6. Loc pentru cciul pe tuburi.7.Pliaz i lipete cartea de muzic Caroler.
Castle Shapes Castelul Forme

You will need
1 piece of background paper, 11"x17"
1 piece of gray/tan paper 8"x11"
Cut in the following measurements
1 rectangle, 5"x6"
2 rectangles, 2"x6"
2 rectangle, 1.5"x2"
2 triangles, each side 2.5"
4 squares, 1"x1"
1 piece of brown paper, 4"x6"
1 rectangle, 2"x3"
2 rectangles, 1"x2"
Paint, markers and/or crayons,Glue,
Vei avea nevoie de
1 bucat de hrtie de fond, 11 "x17";
1 bucat de gri / hrtie tan 8 "x11";
Se taie n urmtoarele msurtori;
Un dreptunghi, 5 "x6"
Dou dreptunghiuri, 2 "x6"
2 dreptunghi, 1.5 "x2"
2 triunghiuri, fiecare parte 2.5 "

Patru ptrate, 1 "x1"
1 bucat de hrtie maro, 4 "x6"
Se taie n urmtoarele msurtori
Dou dreptunghiuri, 1 "x2"
Paint, markere si / sau creioane
Adeziv
Directions1. Paint or color grass and rocks on the background paper. 2. Have shapes precut so the
children will only need to assemble the castle. 3. Glue shapes to paper.
Directions1. Vopsea sau iarba de culoare i roci pe hrtie ca fundal. 2. Au forme tiate astfel nct
copiii vor avea nevoie doar pentru a asambla castelul. 3. Lipici forme de hrtie.
Hand and Foot Turkey Craft

Mn i Craft Turcia Foot
More Kinder Crafts
This cute turkey is made from your child's handprints and

footprints, cut out of construction paper. It makes a very
nice Thanksgiving decoration.
Acest Turcia drgu este facut din handprints copilului i urme,
tiate din hrtie de construcie. Se face o foarte frumos decor Ziua
Recunostintei.
Get Crafts Ideas In Your

Email!
Supplies:
Brown, red, orange and yellow construction paper
Pencil
Scissors
Glue
Googly eyes (optional)
Brown, rou, portocaliu i galben hrtie de construcie
Creion
Foarfeci
Adeziv
ochii googly (opional)
Trace around the child's feet using
brown construction paper. These two
pieces will be the turkey's body.
Trage in jurul picioarelor copilului,
folosind hrtie de construcie maro.
Aceste dou piese vor fi corpul Turciei.
Trace around the child's hands
using red, orange, and yellow
construction paper. These 6
pieces will be the turkey's
feathers.
Trage in jurul mainilor
copilului, folosind rou,
portocaliu, galben i hrtie de
construcie. Aceste 6 piese
vor fi pene de curcan.
Glue the two footprints together to make the
turkey's body. (The heels make the head area.)
Lipi cele dou amprente mpreun pentru a face
corpul Turciei. (tocurile fac zona capului.)
Cut out a round wattle and an orange beak. Glue the

wattle, beak, and googly eyes (or paper eyes) to the
turkey's head. Make two legs from paper and glue
then to the back of the body (or use pipe cleaners
and tape them to the back).
Tiai o mpletitur de nuiele rotunde i un cioc
portocaliu. Adeziv nuiele, cioc, i ochii googly (sau
hrtie ochii) la cap Turciei. Facem dou picioare
din hartie si lipici, apoi la partea din spate a
corpului (sau de a folosi evi de curare i banda le
napoiez).
Glue the handprint "feathers" to
the back of the turkey.
You can now decorate your house
for Thanksgiving with these cute
turkeys. Don't forget to put the
child's name and age on the back
of the turkey.
Lipim amprenta minii "pene", la
partea din spate a curcanului.
Putei decora casa ta acum pentru
Ziua Recunostintei cu acest
curcan drgu. Nu uitai s punei
numele i vrsta copilului pe
partea din spate a curcanului.
Princess Castle Shapes

You will need
1 piece of background paper, 11"x17"
1 piece of pink paper 8"x11"
1 rectangle, 4"x6"
2 rectangles, 1.5"x6"
4 squares, .5"x.5"
1 piece of purple paper, 4"x6"
3 rectangle, 1"x2"
Paint, markers and/or crayons
Jewels and glitter
Glue
Vei avea nevoie de

1 bucat de hrtie de fond, 11 "x17"
1 bucat de hrtie roz 8 "x11"
Dou dreptunghiuri, 1.5 "x6"
2 dreptunghi, 1.5 "x2"
Patru ptrate, 0.5 "x.5"
1 bucat de hrtie violet, 4 "x6"
3 dreptunghiuri, 1 "x2"
Un dreptunghi, 1.5 "x3"
Paint, markere si / sau creioane
Bijuterii i sclipici
Adeziv

String of Leaves ir de Frunze
More
Thanksgiving
Crafts
Make a string of leaves to decorate a room. These simple-to-make strings make a great Fall or
Thankgsiving decoration. You can drape the strings across rooms, over windows and from the
chandeliers.
Putem a face un ir de frunze se poate decora o camera. Aceste realizri

simple-pentru-a face iruri de caractere; se poate face o cdere mare sau
decorare Thankgsiving. Putei decora siruri de caractere pe camere, peste
ferestre i de la candelabre.
Supplies needed:
Bunurilor necesare:
More
Kinder
Crafts
Construction paper (orange, red, yellow, brown, and other earth tones)
Crayons or markers
Scissors
Glue, tape, or staples
A long piece of green or brown yarn or string
Constructii de hrtie (portocaliu, rosu, galben, maro, i alte sunete

pmnt)
Creioane colorate sau markeri
Foarfeci
Adeziv, banda, sau capse
O bucat lung de fire culoare verde sau maro niruite
Draw a leaf on a piece of construction paper. Make sure to draw a thick stem on the top (your leaf will
hang from this stem, which will be folded over). If you'd like, use a leaf template.
Desenai o frunz pe o bucat de hrtie de construcie. Asigurai-v c pentru a

desena o stem gros pe partea de sus (frunza dvs. vor atrna de la acest stem, care va
fi pliat). Dac dorii, a utiliza un ablon frunz.
Cut out the leaf. Draw the leaf veins if you wish.
Fold the leaf's stem in half.
Tiai frunze. Desenai venele frunzelor, dac dorii.

ndoaie tulpina frunzei n jumtate.
Attach the leaf to a long string using tape, glue, or staples. Make more leaves and attach them to
the string.
Ataai frunze ntr-un ir lung folosind band, lipici, sau capse. Facem mai multe
frunze i le aranzm n ir.
Hang your string of leaves across the room for a wonderful Thanksgiving decoration.
Atrn n irul dvs.de frunze n ntreaga camer pentru un decor minunat - Ziua Recunostintei
Dinosaur Diorama
More KinderCrafts
Create your own prehistoric dinosaur scene in a box. Just print out the dinosaurs,
paste, color, cut, arrange them in the box, and - welcome to the Mesozoic Era, the "Age of Dinosaurs."
Creeaza-ti propria scena dinozaur preistoric intr-o cutie. Doar imprima dinozaurii, past, culoare,
tiate, s le aranjai n cutie, i - bun venit pentru era mezozoic, "epoca dinozaurilor." Bunurilor
necesare:
Supplies needed:
paper and a printer (stiff paper works best - colored paper is great for this project)
a shoe box or slightly larger box
crayons and/or markers
paste (a glue stick works well)
scissors
tape, thread, pipe cleaners
optional: glitter (for great lava!), cotton puffs (for clouds), thin cardboard to glue to the back
of the animals if your paper is very flimsy (old cereal boxes work well)
hrtie i o imprimant (hrtie rigid funcioneaz cel mai bine - hrtie colorat este mare
pentru acest proiect)
o cutie de pantofi sau mai bine o caseta mai mare
creioane i / sau markeri
past (un stick i clei funcioneaz bine)
foarfece
band, filet, curatatorii eav
opional: sclipici (pentru lava mare!), bufe bumbac (de nori), carton subire pentru a lipici la
partea din spate a animalelor n cazul n care lucrarea este foarte subire (cutii de cereale vechi
funcioneaz bine)
Print-out of late-Cretaceous
Period, North America: T.
rex, Triceratops, Maiasaura,
Pteranodon, and plants.
Print-out of late-Cretaceous
Find a box at least as big as a shoe box - a slightly bigger box

works even better. This will be the stage containing your
dinosaur scene.
Click on a picture to go to the printable template containing
dinosaurs and plants from that time period.
Print out the template(s) you want. To print the template (and
not any other things that might be on the screen), go to that
page, click your mouse on the template (this is so you won't
print the rest of the stuff that's on the screen), then choose
PRINT from the File menu.
Gsii o cutie cel puin la fel de mare ca o cutie de pantofi o cutie de uor mai mare de lucruri este chiar mai bun. Acest
lucru va fi prima etap i conine scena dinozaurului.
Facei clic pe o imagine pentru a merge la ablonul
printabile care conin dinozauri i plante din acea perioad de
timp.
Printai ablon (e) pe care dorii. Pentru a imprima ablonul
(i nu orice alte lucruri care ar putea fi pe ecran), mergem la
acea pagin, facei clic pe mouse-ul pe ablonul (acest lucru
este astfel nct nu vei imprima restul de lucruri de pe ecran),
apoi PRINT alege din meniul File.
Click here for more information on the Cretaceous period, its
climate, and what animals and plants lived then. For a lot of
Period, North America:

Small T. rex, Trodon,
Ankylosaurus,
Pachycephalosaurs,
Parasaurolophus, and plants.
dinosaur information go to ZoomDinosaurs.com. In

ZoomDinosaurs.com there are information sheets and other
classroom activities about all the dinosaurs pictured here (and
many others).
Click aici pentru mai multe informaii cu privire la perioada
Cretacicului, clima, i ceea ce animalele i plantele triau
atunci. Pentru o mulime de informaii cu dinozaur du-te la
ZoomDinosaurs.com. n Zoom Dinosaurs.com exist fie de
informaii i alte activiti de clas cu privire la toate
dinozauri imagine aici (i multe altele).
If your paper is very flimsy and you think your animals may not stand
up well, paste the template onto thin cardboard (like an old cereal box).
Let it dry.
Using crayons or markers, decorate the inside of the box, the dinosaurs
and plants. No one knows what colors the dinosaurs were, so anything
goes. When decorating the box, remember that the Earth was very
warm when the dinosaurs lived. Also, the Cretaceous period was a time
of very high volcanism - a volcano in the back of the box looks great.
Glitter makes a wonderful addition to lava - just sprinkle some on a
little glue.
Dac hrtia este foarte subire i credei c animalele nu pot sta n
picioare bine, se pune pasta pe ablonul pe carton subire (cum ar fi o
cutie de cereale vechi). L sati sa se usuce.
Creioane colorate Utilizarea markeri pentru a decora interiorul cutiei,
dinozauri i plante. Nimeni nu tie ce culori au avut dinozaurii, astfel c
orice merge. Atunci cnd decorm caseta, amintii-v c Pmntul a
fost foarte cald atunci cnd dinozaurii au trait. De asemenea, perioada
Cretacicului a fost un timp de vulcanismului foarte mare - un vulcan n
partea din spatele casetei arat foarte bine. Glitter face un minunat
adaos in lava - stropeasc doar puin lipici, pe unele pri.
Cut out the dinosaurs, their stands, and some plants.

Fold along the dotted lines on the dinosaur stands. ndoii i lipii n
stand acest dinozaur.
Arrange the animals and plants in the box. Paste the bottom flaps in
place. Hang any flying animals from the top of the box using tape and
thread or pipe cleaners. Green and brown pipe cleaners also make nice
plants.
Enjoy your Mesozoic diorama!
Tiai dinozaurii, standurilor, i unele plante.
ndoii de-a lungul liniilor punctate pe standuri dinozaur. ndoii i
lipii n stand acest dinozaur.
Aranjai plantele i animalele din caseta. Past flapsurile de fund n
loc. Aranjai orice animale care zboar din partea de sus a casetei cu
band i fir i curai eava. Vopsii cu verde i maro eav de curare,
de asemenea, plante frumose.

Bucurai-v de diorama dumneavoastr mezozoic!
Click here to learn more.

(Already a member? Click here.)
Sursa: http://www.dltk-holidays.com/valentines/mbutterfly.htm

Paper Plate Flower Craft
Cartea Plate - flori miestrie, abilitate

More Kinder Crafts
This simple-to-make flower is made from a paper plate and a child's handprint cutouts.
Acest lucru simplu de-a face floare se face de o plac de decupaje de hrtie i
un copil amprenta minii.
More paper plate crafts
A paper plate
Colorful construction paper
Scissors
Glue (or a stapler)
O plac de hrtie
colorat de construcii de hrtie
Foarfeci
Adeziv (sau un capsator)
Trace a child's hand on colorful construction paper, at least 10 times.
Trage dup mna unui copil pe hrtie de construcie colorate, de cel puin 10 ori.
Cut out the hand tracings.
Tiai dup traiectoria minii.
Glue or staple a circle of handprint tracings (fingers pointing outwards) around the outside
of the plate - the fingers are the flower's petals.
Lipii sau discontinue (cu band) un cerc de trasrilor amprenta minii (degetele
ndreptate spre exterior), n jurul afara de placa - degetele sunt petalele florii.
Glue or staple a second circle of handprint tracings (fingers pointing outwards) just inside the
first circle.
Lipii sau discontinue (cu band) un al doilea cerc de trasrilor amprenta minii
(degetele ndreptate spre exterior) doar in interiorul primului cerc.
Glue or staple a third circle of handprint tracings at the center of the plate.
Lipii sau discontinue (cu band) un al treilea cerc trasm amprenta minii n centrul
plcii.
Glue a small paper circle in the center of the flower.
Adeziv pe un cerc mic de hrtie, n centrul de flori.
Waxed Paper Stained Glass Butterfly

More Kinder Crafts
Un simplu-la-a face fluture agat la fereastr.

(Go to a printable version.)
Supplies needed:
Hrtie Waxed
ras Pastel (creioane ras cu un foarfece sau un cuit - de ctre un adult)
foarfece
Un fier
Holepunch
Civa inches de coarde
Pliaz o foaie de hrtie n dou.

Egal cu o jumtate de fluture cu organismul de lapliere.
Pliaz hrtia i trage pe cealalt jumtate contur la fluture (folosind iniial, dup ablonul
dvs.).
Deschidei hrtie cerat i pune-l pe o suprafa plan.
Pune niste tala de pastel pe hrtie cerat (i n interiorul fluture).
Se acoper cu o alt hrtie cerat foaia de hrtie. Un adult aaz un fier peste dou
straturi de hrtie cerat mpreun la foc mic (a se proteja fierul dumneavoastr,
punnd un prosop de hrtie pe partea de sus a hrtiei cerate n timp ce l clcai).
Se taie n fluture. Facei o gaur n partea de sus. Pune-un sir de caractere in gaura de
agpat. Acest lucru arat fluture agat frumos ntr-o fereastr.
Butterfly Wand
More Kinder Crafts
Aceasta este o ambarcaiune de mare de a face, la o petrecere pentru copii. nainte de partid, lipici
toate curatatorii eava de la bastoane popsicle. Copiii pot face tot ceea ce ei nii n timpul petrecerii.
(Go to a printable version.)

Pentru fiecare fluture avei nevoie de:
Un stick popsicle
O eav mai curat
Un con-filtru de cafea n form de
markeri colorat sau creioane
lipicioase (un pistol lipici fierbinte este perfect-un adult nu lipire)
Lum un lipici, un adult ia o conduct mai curat, se lipete la un

stick popsicle. Clei Hot este cel mai simplu mod de a face acest
lucru. Sa las lipiciul se rceasc pentru cteva minute, n
timp ce copiii decora aripi.
Clei Pune pe stick Ataai mai curat
popsicle.
conducte.
Deschide-un con-filtru de cafea n form de la custura.

Decoreaza-filtru de cafea cu markere sau creioane. Realizai
decoratiuni n mijloc, va fi mototolite, astfel nct se
concentreze pe prile exterioare.
Ataai de hrtie pentru a stick popsicle cu mai curate

conducte. Fluturele se termin, prin a forma antene.

Handprint Butterfly Craft
Amprenta minii fluture - abiliti

More Kinder Crafts
This is a simple craft made from a child's handprint cutouts.
Aceasta este o abilitate simplu de facut din decupaje amprenta minii unui copil.
Supplies needed:
A few pieces of colored construction paper (stiffer paper makes a more durable
butterfly)
A pencil
Scissors
Glue, tape or a stapler
Crayons, paint or markers
A pipe cleaner
Bunurilor necesare:
cteva buci de hrtie colorat (hrtie rigida face un fluture mai durabil)
Un creion
Foarfeci
Adeziv, band sau un capsator
Creioane colorate, vopsea sau markeri
O eav mai curat
More butterfly crafts
Trace a child's hand on a few pieces of construction paper, for a total of 6 times. These will be
the butterfly's wings.
Trage dup mna unui copil pe cteva buci de hrtie de construcie, pentru un total de 6
ori. Acestea vor fi aripi de fluture.
Cut out the tracings.
Tiai traiectoria.
On a piece of dark construction paper, draw a butterfly's body (draw a long oval plus a smaller
circle at one end).
Pe o bucat de hrtie de construcie nchis, trage corpul unui fluture (a desena un oval
lung plus un cerc mai mic la un capt).
Glue or staple the handprint tracings to the body, three on each side. The fingers should
point outwards.
Pe o bucata de hartie de constructie nchis, trage corpul unui fluture (un plmn
oval desenat plus un cerc mai mic la capt).
Fold a pipe cleaner in half. Curl the ends a bit or wad them into balls. The folded pipe cleaner will be the
butterfly's antennae.
Pliaz pe o eav curat n jumtate. Rsucii capetele un pic sau punei tampon sau bile. Cur
conducta pe care va fi pliat antene fluture.
Curl or staple the bent part of the pipe cleaner to the back side of the butterfly's head.
Pliaz sau discontinue partea ndoit a conductei curat la partea din spate a capului
fluturelui.
Either draw eyes on the butterfly's head or glue on googly eyes. Decorate the wings with
crayons or markers.
Fie trage cu ochii pe capul fluture sau clei pe ochi googly. Decoreaza cu aripi
creioane colorate sau markeri.
You now have a great butterfly decoration.
Acum avei un decor fluture mare
3-D Fruit Craft 3-D fructe- abiliti

More Kinder Crafts
These 3-dimensional fruits are made from paper. You can make
apples, watermelons, pears, plums, peaches, strawberries, oranges,
and other great-looking fruit. They are great to hang in a window
(from a curtain rod), from the ceiling, or in a mobile.
Aceste fructe 3-dimensionale sunt confectionate din hartie. Putei face mere,
pepeni verzi, pere, prune, piersici, capsuni, portocale, i alte fructe cu aspect
deosebit. Ele sunt mari, pot s stea ntr-o fereastr (dintr-o tij perdea), din
tavan, sau ntr-un mobil.
Fruit Theme Page
Supplies needed:
Construction paper
Scissors
Yarn or string
Glue (or a stapler)
To make a mobile: twigs or clothes hanger wire
Bunurilor necesare:
constructii de hrtie
Foarfeci
Fire sau ir
Adeziv (sau un capsator)
Pentru a face un telefon mobil: nuiele sau umera de srm pentru haine.
Fold a piece of construction paper in half and draw the outline half of a fruit on it
around the fold line. Cut along the line.
Using the finished fruit as a template, cut two more exactly like it.
Lum o bucat de hrtie cu construcie la jumtate i trage pe cealalt jumtate
conturul unui fruct pe el n jurul liniei de contur. Tiai de-a lungul liniei.
Folosind fructe construim un ablon, apoi tiem alte dou exact ca el.
For cored fruit (like the apple), cut out a semicircle from each piece (when you open the
fruit, there will be a circle missing from its center).
Pentru fructe din materiale sferice (cum ar fi Apple), se taie un semicerc din fiecare bucat
(atunci cnd deschidei fructe, va exista un cerc decupat din centrul su).
Color both the fronts and the backs of the fruits you just cut out to
look like a cross-section of the fruit (showing both the inside and
the peel of the fruit).
Coloarai att fronturile i spatele de fructe pe care tocmai ai tiat
s arate ca o seciune transversal de fructe (care prezint att n
interiorul i coji de fructe).
For hollowed-out fruit (like the cored apple), on one piece, cut
halfway through the fold line from the core. On the other two
pieces, cut halfway through the fold line from the outside.
For solid fruit (like the watermelon), on one piece, cut halfway
through the fold line from the bottom. On the other two pieces, cut
halfway through the fold line from the top.
Pentru fructe scobite-out (cum ar fi Apple umplut), pe o singur
bucat, tiate la jumtatea prin linia de pliere la baz. Pe de alt
parte, dou buci, tiate la jumtatea prin linie ori din exterior.
Pentru fructe solide (cum ar fi pepene verde), pe o singur bucat,
tiate la jumtatea prin intermediul liniei se pliaz din partea de
jos. Pe de alt parte dou buci, tiate la jumtatea prin linia de
pliere de la vrf.
For hollowed-out fruit (like the cored apple), insert half of the
apple slice that was cut on the outsides into the core of the other
two slices. When you straighten out the pieces and align them,
they will form one 3-dimensional fruit.
For solid fruit (like the watermelon), slip the slits inside each
other, making one 3-dimensional fruit.
Pentru fructe scobite-out (cum ar fi Apple umplut), jumatate
inserai o felie de mere, care a fost tiat pe exterioar n miezul
celorlalte dou felii. Cnd ndreptai celr dou buci i alinierea
acestora, ei vor forma un fruct 3-dimensional.
Pentru fructe solide (cum ar fi pepene verde), fantele alunec n
reciproc n interior, fcnd un fruct 3-dimensional.
For hollowed-out fruit (like the cored apple), cut out a few tiny seeds
from dark construction paper. Glue or staple a string to the fruit along a
fold line - make sure that the string extends through most of the core.
Glue the seeds to the part of the string within the core (gluing two seeds
to each other around the string works well).
For the solid fruit (like the watermelon), glue or staple the end of a length
of string or yarn to the top of the fruit.
Cut a leaf or two from green construction paper. Glue to the top of the
fruit or to the string. You can now hang your beautiful 3-D fruit from the
string.
Pentru fructe scobite-out (cum ar fi Apple umplut), taie si cateva

seminte de mica din hrtie de construcie ntuneric. Lipii sau
discontinue un ir de fructe de-a lungul unei linii ori - asigurai-v
c irul de caractere se extinde prin cea mai mare parte de baz.
Lipii semine la o parte din rnd n cadrul de baz (lipire dou
semine reciproc n jurul irului funcioneaz bine).
Pentru fructe solide (cum ar fi pepene verde), lipii sau discontinue
la sfrit o lungime de sfoar sau fire de la partea de sus a fructelor.
Tiai o frunz sau dou din hrtie de construcie verde. Lipii la
partea de sus a fructelor sau pentru ir. Puteti sa va atarnati acum
de fructe frumos 3-D din ir.
To make a fruit mobile, tie twigs or clothes hanger wire together to make
the mobile structure. Then hang your fruit from the structure. Hang the
entire mobile from another string.
Pentru a face un fruct mobil, nuiele cravat sau umera de srm haine
mpreun pentru a face structura mobil. Apoi atrnai fructe de la
structura. Atrn mobil ntreag dintr-un alt ir.
Paper Plate Ladybug Puppet Craft

More Crafts
A simple-to-make paper plate ladybug puppet. Each ladybug is made from two paper plates, paint, and
construction paper.
Un simplu material de-a face placa hrtie grgri marionet. Fiecare grgri se face din dou plci
de hrtie, vopsea, i hrtie de construcie.
Supplies needed:
Two paper plates for each ladybug
Scissors
Stapler or tape (colored tape looks really nice but is not necessary)
Red and black paint, markers or crayons
Glue
Black construction paper
Pipe cleaner
Hole punch
Optional - googly eyes
Bunurilor necesare:
Dou plci de hrtie pentru fiecare grgri
Foarfeci
Capsator sau band (band de culoare arata foarte frumos, dar nu este necesar)
Vopsea rou i negru, markere sau creioane colorate
Adeziv
Black construcie hrtie
evi curat
Perforator
Opional - ochii googly
Using black construction paper, cut out the ladybug's legs (cut two sets of three legs).
Folosind hrtie de construcie negru, taie picioarele grgri (de tiat dou seturi din
trei picioare).
Staple (or tape) two paper plates together (put the eating surfaces of
the plates on the inside) - make sure to staple the legs between the
plates. Don't staple the plates all the way round - leave one end of the
ladybug unstapled.
Capseaz (sau band) dou plci de hrtie, mpreun (pune
suprafeele alimentare ale plcilor pe interior) - asigurai-v c pentru
a discontinue picioarele ntre plcile. Nu capsai plcile toate invers lsa un capt al grgri necapsate.
Cut off the rim of the plates where they were not
stapled (or taped) - this is where you will put your
hand to move the ladybug.
Taiati marginea plcilor n cazul n care nu au fost
capsate (sau inregistrat) - acest lucru este n cazul
n care vei pune mna pentru a muta grgri.
Paint the top of the ladybug red (except the head, which is black). Paint the
bottom of the ladybug black. Either paint some black dots on the ladybug or
glue some black circles on its back.
Vopsii partea de sus a grgriei roie (cu excepia capului, care este negru).
Vopsii partea de jos a grgriei n negru. Fie vopsii unele puncte negre pe
grgri sau cu lipici unele cercuri negre pe spate.
Either paint eyes or glue on googly eyes.
Fie ochii vopsea sau adeziv pe ochi googly.
Punch two holes at the top for the antennae. Thread a pipe cleaner through the
holes.
Perforai dou guri n partea de sus pentru antene. nir unei conducte curate
prin gurile.
You now have a really cute ladybug puppet.
Ai acum o marionet grgri foarte drgu.
String of Jack-O'-Lanterns or
Ghosts
ir de Jack-flcraie rtcitoare-Fonare sau Ghosts
More
Halloween
Crafts
Make a string of jack-o'-lanterns or ghosts to hang around a room.

These simple-to-make strings make a great Halloween decoration.
You can drape the strings across rooms, over windows and from the
chandeliers.
Facei un ir de jack-flcraie rtcitoare-lanterne sau fantome s stea n
jurul-o camerei. Aceste simple-pentru-a face siruri de caractere poatr face un
mare decor de Halloween. Putei decora siruri de caractere pe camere, peste
ferestre i de la candelabre.
Supplies needed:
Construction paper (orange and black for pumpkins, white and black for
ghosts)
Crayons or markers
Scissors
Glue, tape, or staples
A long piece of green or black yarn or string
Bunurilor necesare:
More
Kinder
Crafts
constructii de hrtie (portocaliu i negru pentru dovleci, alb i negru

pentru fantome)
Creioane colorate sau markeri
Foarfeci
Adeziv, banda, sau capse
O bucat lung de fire verde sau negru sau ir
Draw a jack-o'-lantern's face on a piece of orange paper, or a ghost on
white paper. Make sure to draw a long stem on the top (your pumpkin or
ghost will hang from this stem, which will be folded over).
Desenul se confrunt cu o lumini rtcitoare pe o bucat de hrtie

portocalie, sau o fantoma pe hrtie alb. Asigurai-v c pentru a
desena o tija lunga pe partea de sus (de dovleac sau fantom va
atrna de la acest tulpin, care va fi pliat).
Cut out the pumpkin or ghost. Make eyes, a nose, and a mouth from
black paper (or use a black crayon or marker).
Fold the pumpkin's stem in half. Fold the ghost's "stem" completely
behind the ghost.
Tiai dovleacul sau fantoma. Facei un ochi, un nas, si o gura de

la hrtie neagr (sau de a folosi un marker negru creion sau).
ndoii tulpina dovleacului n jumtate. ndoii fantoma lui
"stem" complet n spatele fantomei.
Attach the pumpkin or ghost to a long string. Use green yarn
for the pumpkins, black string for the ghosts. Attach them using
tape, glue, or staples.
Ataai dovleac sau fantom la un lung ir. Folositi fire

verde pentru dovleci, ir negru pentru fantome. Ataai-le
folosind band, lipici, capse.
Hang your string of jack-o'-lanterns or ghosts across the room for a wonderful Halloween decoration.
Atrnai irul dvs. de jack-flcraie rtcitoare-lanterne sau fantome n ntreaga camer pentru un
decor minunat Halloween.
Paper Plate Angel

More Kinder Crafts
Hrtie Plate Angel
Turn a paper plate into a beautiful angel.

Rndul su, o plac de hrtie ntr-un nger frumos.
Supplies needed:
a paper plate
pencil
scissors
tape or stapler
crayons, paint, and/or markers for decoration
Bunurilor necesare:
o plac de hrtie
creion
foarfece
band sau capsator
creioane colorate, vopsea, i / sau markeri pentru decorarea
Draw a pattern like this on the underside of a paper plate.

Cut along the lines, discarding the dark section.
Desenai un model ca asta de pe partea inferioar a unei plci de hrtie.

Tiai de-a lungul liniilor, eliminnd seciunea ntunecat.
Decorate the angel.

Decorai ngeraul.
Overlap the edges of the angel's skirt slightly and tape or staple it into place
Suprapunem marginile fustei ngerului uor i band sau capsai-l n locul stabilit.
Ingerasul
Materiale necesare: coli albe A4 , coli colorate, lipici.
Mod de lucru:
Se indoaie desenul pe linia de mijlos, se decupeaza avnd mare grij la cap. Primul
ngera se lipeste pe foaia suport, al doile se lipete doar pe linia de mijloc peste
primul, in acelasi mod al treilea peste al doilea. Se ndoaie puin aripile s dea
impresia de zbor.
Laleaua
Materiale necesare:
- coli verzi pentru frunze;
- coli colorate pentru floare;
- pasta de lipit;
- coala alba A4
Se decupeaza floarea si frunza, se lipesc pe coala A4. Se poate realiza un camp de lalele, micsorand
sablonul si lipind mai multe lalele pe o plansa. Din resturile ramase de la decuparea frunzelor se poate
face iarba. Se pot face multe alte adaugiri, in functie de creativitatea copilului. Poate fi folosita si la
confectionarea felicitarilor.
For Egg Carton Tulips

(Go to a printable version)
Patru oua pentru lalele
More Kinder Crafts
Make a bouquet of delicate eggshell tulips for Easter, using eggshells (or foam egg
cartons sections) and pipe cleaners. Younger children will find it easier to use the
egg carton sections [thanks to Angie Caldwell, a mom and crafter].
Facei un buchet de lalele din delicate cojii de Paste, folosind coji de ou (cutii de
carton sau spuma de ou seciuni) i eav curat. Pentru copiii mai mici va fi mai
uor s utilizai seciunile cutie ou [datorit Angie Caldwell, o mam i Crafter].
Supplies needed:
Eggshells (or foam egg cartons sections)
Green pipe cleaners
Tempera paint and markers
Hot glue or white glue
Bunurilor necesare:
Coji de ou (cutii de carton sau spuma de ou seciuni)
Verde eav de curare
Tempera vopsea i markere
fierbinte lipici sau clei alb
Clean eggshell halves and dry them gently. Or, for an easier craft with more durable
flowers, use foam egg carton sections. Cut the cartons sections to look like a tulip
Cur jumti coaj de ou care s se usuce uor. Sau, pentru o abilitate uoar,
cu flori mai durabile, spum de ou seciuni n cutie de carton. Taiai seciunile
cutii de carton pentru a arta ca o lalea.
Using tempera paint, decorate the shells to look like tulips. Let the paint dry
overnight. When the paint is completely dry, add details to the tulips using
markers.
Folosind vopsea tempera, decorai cojile s semene cu lalele. S se usuce
vopseaua peste noapte. n cazul n care vopseaua este complet uscat, adugai
detalii la lalele folosind markeri.
Twirl one end of a green pipe cleaner into a spiral shape (this will be glued onto the
base of the tulip).
Se va nvrti un capt al unei conducte de culoare verde curat ntr-o form de

spiral (acest lucru va fi lipit pe baza de lalea).
Glue the spiral to the tulip (if using white glue, let it set for a few hours).
Lipim spirala la lalea (n cazul n care utilizarea de adeziv alb, s-a stabilit
pentru cteva ore).
Etapa 1
Etapa 2
Etapa 5
Etapa 3
Etapa 6
Etapa 4
Etapa 7
Etapa final
Sursa: http://www.dltkholidays.com/valentines/mbunny.htm
Sursa: http://www.dltkholidays.com/valentines/mbunny.htm
Rabbit Mask Craft

More Kinder Crafts
Make a cute rabbit mask out of paper plates.

More mask crafts
Facei un drgu din masca de iepure din plci de hrtie.
Supplies needed:
Two plain, white paper plates
Pink construction paper or pink paint
Scissors
Stapler
Glue
Crayons, markers, or paint
Optional: small pink pompom
Optional: elastic
Bunurilor necesare:
Dou simple plci, hrtie alb plci
roz hrtie de construcie sau vopsea roz
Foarfeci
Capsator
Adeziv
Creioane colorate, markere, sau vopsea
Opional: pompom mici roz
Opional: elastic
Making the rabbit's ears: Either paint the center of a paper plate pink or cut a circle
from pink construction paper (it should be the same size as the inside of a paper plate);
then glue the pink paper circle to the center of a paper plate.
Efectuarea urechile iepurelui: Fie vopsea centrul pe o plac de hrtie roz sau taie un cerc
din hrtie de construcie roz (ar trebui s fie de aceeai mrime ca n interiorul unei plci
de hrtie), apoi lipii cercul de hrtie roz la centrul de hrtie plac.
Cut the paper plate in half (the two halves will be the rabbit's ears).
Se taie placa de hrtie la jumtate (cele dou jumti vor fi urechile lui iepure).
Making the rabbit's face:Using a new paper plate, cut a wedge (about 1/4 of the plate)
out of the paper plate (the large part of the plate will be the rabbit's face).
A face faa iepurelui: Folosind o farfurie de hrtie nou, taie o pan (aproximativ 1 / 4 din
farfurie) din placa de hrtie (mare parte a plcii va fi de iepure
Staple tapseaz urechile la fata.
Cut two eye holes in the face.

Taie dou guri pentru ochi, in fata.
Optional: glue a small pink pompom to the center of the face (this is the rabbit's
nose).
Opional: incheierea pompom mic roz la centrul feei (acest lucru este nasul
iepure).
Optional: staple a piece of elastic (about a foot long) to the mask to keep it in
place.
Opional: capseaz o bucat de elastic (despre un picior lung) pentru a masca sl in n loc.
Decorate your mask with crayons, markers, or paint. Don't forget to draw
whiskers!
Decoreaza-ti masca cu creioane, markere, sau vopsea. Nu uitai s atragei
musti!
MAGNIFICENT MASKS
More Kinder Crafts
Mrii MASTI
This is an easy way to make a mask using:

Aceasta este o modalitate uoar de a face o masca folosind:
paper and a printer (colored card-stock works very well)
markers or crayons
scissors
a stapler
elastic - about 1 foot per mask.
paper and a printer (colored card-stock works very well)
markers or crayons
scissors
a stapler
elastic - about 1 foot per mask.
Print out one of the mask templates. Click

on the template that you want to print.
Imprima unul dintre masca abloane.
Facei clic pe ablonul pe care dorii s le
imprimai.
To print a template (and not any other
things that might be on the screen), click
on the template first, then choose PRINT
from the File menu.
Pentru a imprima un ablon (i nu orice
alte lucruri care ar putea fi pe ecran), facei
clic pe ablonul n primul rnd, apoi
alegei print din meniul File.
Choose a mask:
Koala
Cat
Robot
Lion
Dog
Pig
Color the mask.

Cut out the cut it out around the edges and cut out
the eye-holes.
Staple one end of the elastic onto the mask (the

places for the staples are marked and are by the
eyes).
Determine how much elastic it will take to fit on
your child's head. Trim to size.
Staple the remaining side of the elastic to the
other side of the mask.
Culoare masca.
Tiai-l pe margini i taie ochi-guri.
capse un capt al elastic pe masca (locuri pentru
capsele sunt marcate i sunt de ochi).
Determinai ct de mult elastica le va lua pentru
a se potrivi pe capul copilului. Trim la
dimensiunea.
capsai partea rmas din elastic la cealalt parte
pe masc.
Crafts for Kids:
Meserii pentru copii:
Fireworks
More Kinder Crafts
Focuri de artificii
More Holiday Crafts
Chinese New Year Crafts
Create your own fireworks picture by using dark construction paper, glue and different colors of
glitter. These fireworks pictures are great decorations for New Year, Chinese New Year, or
Independence Day. The Chinese invented fireworks thousands of years ago.
Creai-v propria imagine focuri de artificii, prin utilizarea de hrtie de construcie ntuneric, lipii i
colorai diferit cu sclipici. Aceste imagini sunt focuri de artificii decoraiuni mari pentru Anul Nou,
Anul Nou chinezesc, sau Ziua Independenei. Chinezii au inventat mii de artificii de ani n urm.
Supplies:
Black or very dark construction paper
Glitter
White glue
Old newspapers
A straw (optional)
Consumabile:
negru sau foarte hrtie de construcie ntuneric
Glitter
White lipici
vechi ziare
Un paie (opional)
Work on old newspapers. Spread glue on the paper in geometric shapes. If
the glue is soft enough, you can put a small blob of glue on the paper, and
then blow some air through a straw to spread it into interesting shapes. You
can experiment with the consistency of the glue and the angle of the straw.
Lucru pe ziare vechi. Clei Spread pe hrtie n forme geometrice. n cazul n
care este suficient de moale pentru lipici, putei pune o pat mic de lipici pe
hrtie, i apoi vom sufla aer printr-un pai pentru a se rspndi n forme
interesante. Putei experimenta cu consecven de lipici i unghiul de pai.
Sprinkle glitter onto the glue. Slide the excess glitter off your picture and
back into the glitter container.
Se presar sclipici pe lipici. Glisai sclipici n exces de pe imaginea i napoi
n container sclipici.
Optional: Repeat the glue and glitter process with different colors of glitter.
Let the glue dry.
Opional: Repetai procesul de lipici i sclipici, cu diferite culori de sclipici.
Lsai lipici uscat.
Go To More Holiday Crafts

Du-te la Artizanat Holiday pentru Mai multe
Materiale necesare:
- o foaie de desen model A4; foarfece; lipici; creion; culori;
- hrtie glasse autocolant (alb i de alte culori):
Modul de lucru :
- se decupeaz abloanele model; se contureaz figurile geometrice pe foaia alb sau pe hrtia
glasse cu ajutorul abloanelor; dac este nevoie se coloreaz figurile geometrice, dac nu, se
decupeaz figurile geometrice rezultate, apoi se aeaz pe foaia de desen fr a fi lipite. Dup ce
au fost decupate toate figurile geometrice necesare, nvtorul va verifica dac colarii au toate
figurile i sunt aezate corespunztor . Se trece apoi la lipirea figurilor geometrice .
Elevii vor fi instruii pentru a respecta normele de protecie a muncii.

abloanele imprimate pe foi cartonate vor fi mai uor de utilizat de ctre elevi.
Recomand munca n echipe deoarece nu toi elevii au acelai ritm de lucru.
Modele de abloane pentru elevi:
Origami Doll
More Kinder Crafts
This simple origami doll is made by folding paper. You can make many of these cute dolls,
decorating them in a variety of ways.
Aceasta papu origami simple se face pe suport de hrtie pliat. Putei face multe din
aceste ppui drgue, decorndu-le ntr-o varietate de moduri.
Supplies needed:
A piece of paper
Scissors
Markers or crayons
Bunurilor necesare:
O bucat de hrtie
Foarfeci
Creioane sau Markere
Start by making a square piece of paper. To start making the square, fold one corner of
a piece of paper over to the adjacent side.
ncepei prin a face o bucat ptrat de hrtie. Pentru a ncepe a face un ptrat, ori un
col de o bucat de hrtie pe partea adiacent.
To finish making the square, cut off the small rectangle, forming a square (which
is already folded into a triangle).
Pentru a termina facei un ptrat, tiat dreptunghiul mic, formnd un ptrat (care
este deja ndoite ntr-un triunghi).
Open up the triangle into a square. Fold each of the two top
edges to the center line. You'll now have a diamond shape.
Deschide triunghiul ntr-un ptrat. ndoii fiecare dintre cele
dou margini de sus de linia de centru. Vei avea acum o form
de diamant.
Fold the triangle at the bottom upwards.

ndoaie triunghiul de la partea de jos n sus.
Fold near the center of the triangle, bringing the bottom part up over the top part.
ndoaie n apropiere de centrul triunghiului, aducnd partea de jos de-a lungul prii de
sus.
Flip the entire origami piece over.

Plesnete (un bobrnac) piesa origami intreag peste.
Fold each of the two triangular flaps towards the center.

ndoii fiecare dintre cele dou lambouri triunghiulare spre centru.
You can fold over the top of the head to make a flat head if you like. Draw a face, hair,
clothes, hands, and other features. You can model the doll after yourself, your family, your
friends, or other people.
Putei plia peste partea de sus a capului pentru a face un cap plat, dac dorii. Desenai o
fa, pr, haine, mini, i alte caracteristici. Folosii model ppu dup tine, familia ta,
prietenii, sau alte persoane.
An entire family full of these dolls is simple to make and fun to play with.
O familie intreaga complet a acestor ppui este simplu de a face i distractiv s se joace.
Papagalul
Materiale necesare: coli A4, lipici, nur, culori.
Mod de lucru: se coloreaz, se decupeaz modelul imprimat. Pe interior, cam in dreptul crestei
se lipesc de o parte si de alta, capetele unui nur. Aceste capete se acopera cu cte o bucic de
hrtie. Se lipesc cei doi papagali in dreptul ciocului, astfel se obine unul singur. Atentie! Nu
indoiti pe linia cozii ( cea care desparte cei doi papagali ), papagalul nu se va mai nfoia!
Paper Bag Puppets

More Kinder Crafts
Pung de hrtie Puppets
Very simple puppets made from small paper lunch bags. You can
make a raccoon, dog, cat, rabbit, bunny, mouse, pig, panda, or
frog.
Foarte simple marionete realizate din saci mici de prnz de hrtie.
Putei face un raton, caine, pisica, iepure, iepuras, mouse-ul, porc,
panda, sau broasca
Supplies needed:
Paper bags
Scraps of construction paper
Glue
Scissors
Markers or crayons
Optional - googly eyes, pipe cleaners for whiskers
Bunurilor necesare:
Pungi de hartie
nsemnri de hrtie de construcie
Adeziv
Foarfeci
Creioane Markere sau
Opional - googly ochii, curatatorii eav pentru favorii
Frog:
Make bulging frog eyes by

cutting two strips of green paper
that are rounded on one end.
Fold the straight end under (at
the dotted line), and glue on an
eye (made of paper or a googly
eye).
Glue or tape the
Asigurai-ochi bulbucai broasc
folded base of the
prin tierea dou benzi de hrtie
eyes onto the paper
de culoare verde, care sunt
bag.
rotunjite la un capt. Ori
Lipii sau band
sfritul drept sub (la linia
de baz pliate, din
punctat), i lipici la un ochi
ochi pe punga de
(din hrtie sau un ochi googly).
hrtie.
Cut a long tongue

out of paper. Glue
in in the frog's
mouth.
Taie i scoate
limba lung de
hrtie. Lipici n
broasca in gura
lui.
Frog
Glue on two short arms and two
long legs, and decorate the frog
with green paper patches.
Broasc
Lipii pe dou brae scurte i
dou picioare lungi, i decorai
broasca cu patch-uri de hrtie
verde.
Raccoon, Dog or Bear: Raton, Dog sau Bear:
Fold the two

square edges of a
paper bag under
(at the dotted
You now have
lines), to form the
the shape of the
animal's head.
animal's head.
ndoii cele dou
Avei acum
margini ptrat de
forma capului
o pung de hrtie
animalului.
sub (la liniile
punctate), pentru
a forma capul
animalului.
Raton
Cut out ears, eyes,
and a nose. Glue
them to the
raccoon's face.
Raccoon
Tiai urechile, cu
privirea, i un nas.
Le lipici pentru a
face fa ratonu-lui.
Dog
Cut out ears, eyes, a
nose, and a tongue. Glue
the tongue inside the
mouth. Glue the eyes,
nose, and ears to the
dog's face.
Cine
Tiai urechile afar,
ochi, un nas, i o limb.
Lipii limba interiorul
gurii. Adeziv ochi, nas,
urechi i pentru a face
fa cinelui.
Brown Bear
Cut out ears, eyes, and
paws. Glue them to the
bear. Using a black
crayon or marker, draw
a nose and mouth. Cut
out tiny claws and glue
then to the paws.
Brown Bear Tiai
urechile, cu privirea, i
labe. Lipici le suporte.
Folosind un marker
negru creion sau, trage
un nas i
gur. Tiai gheare mici
i lipici apoi la labele.
Bunny, Panda, Pig or Polar Bear : Bunny, Panda, de porc sau Polar Bear:
Fold the two square edges of a paper bag under (at the dotted lines),
to form the animal's head.
ndoii cele dou margini ptrat de o pung de hrtie sub (la liniile
punctate), pentru a forma capul animalului.
Panda
Pig
You now have the shape of the

animal's head.
Avei acum forma capului
animalului.
Polar Bear
Cut out ears, eyes, and paws. Glue

Bunny
nose, and paws. Glue
Cut out long, pink ears,
eyes, a nose, and paws.
them to the panda.
Glue them to the bunny.
Panda
Bunny
Tiai urechile afar,
Tiai n lung, urechile ochi, un nas, i labe. Le
roz, ochi, un nas, i labe.
lipim la panda.
Le lipim la bunny.
snout, and paws. Glue

them to the pig. Porc
Tiai urechile, cu
privirea, un bot, i
labe. Le lipim la porc.
them to the polar bear. Using a

black crayon or marker, draw a
nose and mouth. Cut out tiny
claws and glue then to the paws.
Urs polar
Tiati urechile, cu privirea, i labe.
Le lipim la ursul polar. Folosind
un marker negru creion sau, trage
un nas i gur. Tiai gheare mici i
lipici apoi la labele.
Mouse or Cat: Mouse-ul sau Cat:
Mouse
Cat
Fold the two square
Cut out ears, eyes, a nose, and
Cut out ears, eyes, a nose,
edges of a paper bag
paws, and whiskers (made of
You now have the whiskers (made of thin paper
under (at the dotted
strips
or
pipe
cleaners
thin paper strips or pipe
shape of the
lines), to form the
threaded through the paper
cleaners
threaded through the
animal's
head.
animal's pointed snout.
bag).
Glue
them
to
the
mouse.
paper
bag).
Glue them to the
Avei acum
ndoii cele dou margini
Mouse
cat.
ptrat de o pung de
forma capului
Tiai urechile afar, ochi, un
Pisic
hrtie sub (la liniile
animalului.
nas, i mustatile (din benzi de
Tiai urechile afar, ochi, un
punctate), pentru a forma
hrtie subire sau de curatare nas, labe, i mustatile (din benzi
bot animalului subliniat.
conducte filetate, prin punga de hrtie subire sau de curatare
de hrtie). Le lipim la mouse- conducte filetate, prin punga de
ul.
hrtie). Le lipim la pisica.
Crafts for Kids:
Paunul
Se aleg frunze cat mai frumos colorate, se acopera cu ele coada
paunului, avand grija ca varful frunzei sa fie spre exterior.
Corpul paunului se poate colora sau se poate acoperi cu o frunza de
forma potrivita. Se pot adauga si alte elemente, dupa imaginatia fiecaruia.
Spor la lucru!
Directions: http://www.kidsandcrafts.com/march.shtml
Painted Heart Frame

You will need
1 wooden picture frame, 4"x6"
25 wooden hearts, 1"
Assorted paint colors
Paintbrush
Tacky glue
Tape
Photo
Pictate inima ram:
1 ram foto din lemn, 4 "x6"
25 inimi de lemn, 1 "
vopsea culori asortate
pensule
Tacky lipici
Band
foto
1. Paint Fram and set aside to dry. 2. Paint approximately 25 wooden hearts using an assortment
of designs. Set aside to dry. 3. Glue painted hearts onto the wooden frame. 4. Tape a photo to
the back
1. Cadru Paint i retrase din circuitul agricol s se usuce. 2. Paint aproximativ 25 inimi de lemn
folosind o varietate de modele. Retrase din circuitul agricol s se usuce. 3. Adeziv pictai inimile pe
cadru de lemn. 4. Banda o fotografie la spate.
This picture frame is a great idea for teachers who want to say, "Thank You" to the volunteers in their
class. Each student can paint a heart and together they will create a class-frame!
Acest cadru de imagine este o idee buna pentru profesorii care doresc s spun, "Thank You" pentru a
voluntarilor din clasa lor. Fiecare student poate picta o inim i mpreun vor crea o clasa-cadru!
Ladybug Needle Holder

You will need
Red felt, 4"x4"
Black felt, 8"x11"
1 black pipe cleaner
Black embroidery thread and needle
Black sequins
2 wiggly eyes
Tacky glue
Scissors
Grgri Needle Holder
Vei avea nevoie de:

Red simit, 4 "x4"
Black simit, 8 "x11"
1 eav neagr curat
Black filet broderie i ac
Black paiete
2 ochii wiggly
Tacky lipici
Foarfeci
Directions
1.Cut 1 circle from red felt and 2 circles from black felt. All 3.5" in diameter. 2. Cut ladybug body from black
felt. Be sure the body of the ladybug measures 3.5" in diameter. 3. Cut the red circle in half. 4. Place the 2 black
circles onto of the ladybug body and the red semi circles on the to[p, slightly apart. 5. Sew all pieces together at
the neck. 6. Glue black sequins onto the red felt wings. 7. Cut pipe cleaner in half and fold. Wrap each end
around a pencil to create the curl. 8. Sew to the back of the ladybug head. 9. Glue on wiggly eyes.
The ladybug holds needles in the layers of felt.
Directii
1.Taie un cerc psl roie i 2 cercuri de psl negr. Toate 3.5 "n diametru. 2 Tiai organismul.
Grgri de psl neagr. Asigurai-v c organismul grgriei msoar 3.5" n diametru. 3. Se taie
cercul rou n jumtate. 4. Locul 2 cercuri negre pe a corpului grgriei i cercuri roii pe semicercuri,
aplicate usor departate. 5. Coase toate piesele mpreun la gt. 6. Adeziv paiete negre pe psl roie
care sunt aripile. 7. Tiai eav curat in jumatate ndoit, se infasoara fiecare capt n jurul unui creion
pentru a l rsuci. 8. Coase la partea din spate a capului grgri. 9. Adeziv pe ochi wiggly.
Honey Bee Needle Holder

You will need
Yellow felt, 4"x4"
Black felt, 8"x11"
1 Black pipe cleaner
Black embroidery thread and needle
Cream ribbon
2 wiggly eyes
Tacky glue
Scissors
Miere de albine Holder Needle
Vei avea nevoie de:
Galben postav, 4 "x4"
Black postav, 8 "x11"
1 Black eav curate
Filet negru broderie i ac
Cream panglic
2 ochii wiggly
Tacky lipici
Foarfeci
Directions
1.Cut 1 egg shape from the yellow felt and 2 egg shapes from the black felt, approximately 3"x5" 2.
Cut out honey bee shape from black felt. Be sure the body is the same size as the black egg shapes,
3"x5" 3. Place the black felt on top of the honey bee body and the yellow egg shape on the top of all
the pieces. 4. Cut small strips of black felt and sew or glue to the yellow felt. 5. Sew layers together at
the neck. 6. Cut pipe cleaner in half and fold. Wrap each end around a pencil to create the curl. 7. Sew
pipe cleaner to the head of the honey bee. 8. Sew or glue ribbon to the honey bee. 9. Glue wiggly eyes
to the head.
The Honey Bee Needle Holder can store needles in the layers of the felt.
Direcii: 1.Taie o forma de ou galben din psl i 2 forme ou din psl negru, de aproximativ 3 "x5" 2.
Taie psla neagr sub forma fagurelui de miere de albine. Asigurai-v c organismul este de aceeai
mrime ca forma ou negru, 3 "x5" 3. Locul negru al pslei n partea de sus a corpului fagurelui de
albine i forma ou galben pe partea de sus a tuturor pieselor. 4. Se taie fasii mici de psl neagr si
coase sau lipete pe galben psla. 5. Coase straturi mpreun la gt. 6. Tiai eav curat in jumatate
ori, se infasoara fiecare capt n jurul unui creion pentru a-l crea rsucit. 7. Coase conducta curat la
capul de fagure de miere de albine. 8. Coase sau lipete panglica la fagurele de miere de albine. 9.
Lipete wiggly ochii la cap fagure miere de albine. Needle Holder poate stoca ace n straturile de psl
sau postav.
MOM FRAME
Rama Mea
You will need
1 piece of green fun foam, 3"x6"
1 piece of pink fun foam, 3"x3"
Markers
Scissors
Tacky glue
Photo
Vei avea nevoie de:
1 bucat de hrtie spum distracie
verde, 3 "x6"
1 bucat de hrtie spum distracie
roz, 3 "x3"
Markere
Foarfeci
Tacky lipici
foto
Directions
1. Click here and print out template. 2. Trace and cut out the word "Mom." 3. Trace and cut out
the flower. Add details to the flower using markers. 4. Glue a photo to the back of the flower
and glue where the "O" would be.
2. Directii
1. Click aici si imprima ablon. 2. Trage i taie cuvantul "mama". 3. Trage i taie floare.
Adugai detalii pentru flori folosind markeri. 4. Adeziv, o fotografie la partea din spate a flori
i clei n cazul n care "O"ar fi.
All About Mommy Book

Totul despre Mammy - rezervat
You will need
1 Spiral bound book
Decorative paper
Decorative letters, optional
Markers, crayons or colored pencils
A photo
Scissors
Vei avea nevoie de:
1 Spiral carte legata
decorative hrtie
litere decorative, opional
Markere, creioane colorate sau creioane
colorate
O fotografie
Foarfeci
Directions
1.Glue a photo of a Mother and child. 2. Using the decorative paper, create a frame and glue around
the photo. 3. Write the phrase, "All About Mommy." I used decorative letters that adhere to paper. 4.
Interview your child and write his/her responses in the pages provided. 5. Have your child illustrate
his/her response. Here are some suggestions of questions you can use. I asked my son Tommy to
answer the following questions...
Directii
1.Lipii o fotografie a mamei i copilului. 2. Folosind hrtie de decorative, de a crea un cadru i lipici
n jurul fotografiei. 3. Scrie fraza, "All About mami." Am folosit scrisori decorative care ader la
hrtie. 4. Interviu copilul i scrie lui / ei de rspunsuri n paginile furnizate. 5. Avei nevoie de
ilustraiile copilului dumneavoastr / i de rspunsuri.
MOTHER'S DAY FLOWER POT

You will need
1 section of an egg crate
1 green pipe cleaner
1 piece of fun foam, 3"x3"
Spanish Moss
Tacky glue, or a hot glue gun
Markers
Terra cotta colored paint
Paintbrush
Scissors
Photo
Ziua Mamei Ghiveci de Flori
Vei avea nevoie de
o seciune a unui ou navet
1 eav verde curat
1 bucat de spum distracie, 3 "x3"
spaniol Moss
Tacky lipici, sau un pistol lipici fierbinte
Markere
Terra colorate lut vopsea
pensule
Foarfeci
foto
Directions
1. Paint egg crate section terra cotta and set aside to dry. 2. Cut pipe cleaner in two. 3. Twist one pipe
cleaner around the other in the middle and fold in ends to create leaves. 4. Cut out flower shape and
embellish with markers. Add a photo in the middle. 5. Glue the pipe cleaner to the back of the flower
and set aside to dry. 5. Roll the other end of the pipe cleaner around a pencil to create a coil and the
fold up to make a stand. 6. Glue coiled end in the bottom of the egg crate and add Spanish Moss.
Directii
1. Pictai ou naveta teracot seciune i retrase din circuitul agricol s se usuce. 2. Tiat eav curat n
dou. 3. Rsucim o eav curat n jurul celeilalte n mijloc i ori n capete pentru a crea frunze. 4. Flori
tiate n form i nfrumusea cu markeri. Adaug o fotografie n mijloc. 5. Conducta curat la partea
din spate a flori i retrase din circuitul agricol s se usuce adeziv. 5. Realizeaz cellalt capt al evii
curat n jurul unui creion pentru a crea o bobin i pliaz pn la a face un stand. 6. Lipici spiralat scop
n partea de jos a oului naveta i adugai spaniol Moss.
I used a hot glue gun because the glue dries faster. If you don't have Spanish Moss then you can use
green tissue paper, green shredded paper or Easter grass. If the flower pot seems unstable add a rock or
two under the Spanish Moss.
Am folosit un pistol cu lipici fierbinte, deoarece lipici usuc mai repede. Dac nu avei spaniol Moss,
atunci putei folosi hrtie absorbant verde, hrtie mrunit sau iarba verde de Paste. n cazul n
ghiveci pare instabil aduga o piatr sau dou sub Moss spaniol.
Photo Flower Card

You will need
Card stock, 8"x11"
Assorted fun foam or paper
Green ribbon
Markers
Photos
Tacky glue
Pencil
Scissors
Craft knife
Foto flori Card
Vei avea nevoie de:
Card stoc, 8 "x11"
spuma distracie asortate sau hrtie
Panglic verde
Markere
Fotografii
Tacky lipici
Creion
Foarfeci
Craft cuit
Directions
1.Cut out flower shapes and flowerpot shape. Cut the center from each of the flowers. 2. Fold paper in
half and place flowers and flowerpot onto to use as a guide. 3. Trace the center of each flower onto the
card and cut out using a craft knife. 4. Remove the flowers and trace the holes with a pencil so you'll
know where to glue the photos. 5. Glue photos to the inside of the card using the traced circle as your
guide. 6. Cut the green ribbon and glue to the front of the card. 7. Glue flowers and flowerpot to the
front of the card. 8. Optional, add dots using markers for added interest. 9. On the inside, write the
phrase, "We love you a bunch."
Directii
1.Taie n forme de flori ghiveci de flori. Tiai de la fiecare centru de flori. 2. Pliai hrtie n flori pe
jumtate i punei pe vase de flori pentru al utiliza ca un ghid. 3. Trage centrul de fiecare floare pe card
si se taie cu ajutorul unui cuit pentru abiliti. 4. Scoatei flori i urme de guri cu un creion, astfel vei sti
unde s lipii fotografii. 5. Lipii cu adeziv fotografii n interiorul cardului folosind cercul trasat ca ghid.
6. Taie panglica verde lipici i la partea din fa a cadrului. 7. Lipii adeziv flori i vase de flori la partea
din fa a cardului. 8. Opional, adugai puncte folosindu-se markeri pentru dobnda adugat.
9. La interior, scrie fraza, "V iubim o grmad."
I used fun foam but you can also use construction paper.
Am folosit hrtie spuma distractiv, dar putei folosi, de asemenea, hrtie de construcie.
Sunflower Bag
You will need
Green paper bag
Brown buttons
2 pieces of yellow felt, 8"x11"
Green card stock
Baby barley
Tacky glue
Scissors
Hot glue gun, optional
Bag de floarea-soarelui
Vei avea nevoie de:
Verde pung de hrtie
Brown butoane
2 buci de psl galben, 8 "x11"
Carte verde stoc
Baby orz
Tacky lipici
Foarfeci
Hot pistol clei, opional
Directions
1.Cut the bag just under the handles. Set the handles aside. 2. Cut card stock 3" x the measurement of
each side of the inside of the bag. 3. Fold the card stock so you have a 1/2" tab. Glue the card stock on
the inside of the bag with the tab facing out. This will give you a flat surface to glue the flowers to. 4.
Cut 1" petals from yellow felt. 5. Cut a piece of card stock 1/4" larger than the button. Glue petals to
the card stock. 6. Glue button to the center of each flower. 7. Glue baby barley around the button,
optional. 8. Trim the excess paper around the handles and glue to the inside of the bag. 9. Glue
sunflowers on top of the tabs. 10. Tie raffia around the bag.
This bag can be used as an Easter basket or for Mother's Day.
Directii
1.Taie un sac chiar sub mnere. Setai mnerele deoparte. 2. Tiat carton 3 "x msurare de fiecare
parte a interiorului sacului 3.. ndoii cartonul astfel nct avei un 1 / 2 " fil. Lipii adeziv carton pe
interiorul sacului cu fila spre exterior. Acest lucru v va oferi o suprafa plan pentru lipit flori. 4.
Taie 1 "petale de la galben psl 5. Taiati o bucata de carton 1 / 4" mai mare dect butonul. Lipete
petale la carton. 6. Lipete butonul la centrul pe fiecare floare. 7.Punei deziv orz copil n jurul
butonului, opional. 8. Aranjaz surplusul de hrtie n jurul mnerelor i lipete la interiorul sacului. 9.
Pune clei floarea-soarelui pe partea de sus a filelor. 10. Realizeaz cravata n jurul sacului. Acest sac
poate fi folosit ca un co de Pate sau pentru Ziua Mamei
YELLOW CHICK
You will need

1 paper mache egg, or
1 yellow plastic egg
1 yellow feather
Yellow, black and orange paint
Yellow paper, 2"x4"
Orange pipecline, 6"
Tacky glue or Hot glue gun
Scissors
Paintbrush
Vei avea nevoie de:
1 ou mache hrtie, sau
Un ou din plastic galben
1 galben pene
galben, vopsea negru i portocaliu
Galben hrtie, 2 "x4"
Orange eav curat, 6 "
Tacky lipici sau Hot pistol de lipit
Foarfeci
pensule
Directions
1. Paint egg yellow. Set aside to dry. 2. Paint on eyes, beak and cheeks. 3. Cut out wings and glue
to chick. 4. Glue feather to the top of the egg. 5. Cut pipecleaner in half. 6. With one half of the
pipecleaner, form a "U" shape. With the other half of the pipecleaner, cut it in half. Attach
these two pieces to the "U" shape by twisting at each end to resemble the chick's toes. 7. Glue
to the bottom of the egg shape.
Directii
1. Vopsea ou galben. Retrase din circuitul agricol s se usuce. 2. Vopsea pe ochi, cioc i obrajii. 3.
Taie aripile afar i lipete la pui. 4. Pune adeziv pana la partea de sus a oului. 5. Taiati eava curat n
jumtate. 6. Cu o jumtate din pipecleaner, formeaz o "U ". Cu cealalt jumtate a pipecleaner, se taie
in jumatate. Ataai aceste dou piese la "U" forma de rsucire la fiecare capt s semene cu degetele de
la picioarele lui. 7. Lipete la partea de jos a formei de ou.
Yellow Daffodil
You will need
1 piece of green construction paper,
8"x11"
1 piece of yellow construction paper,
8"x11"
1/2 paper tube, optional
1 yellow cupcake holder
Yellow paint
Glue
Markers
Galben Daffodil
Vei avea nevoie de:
1 bucat de hrtie de construcie verde, 8 "x11"
1 bucat de hrtie de construcie galben, 8
"x11"
1 / 2 tub de hrtie, opional
1 galben Cupcake titular
galben vopsea
Adeziv
Markere
Directions
1. Paint paper tube yellow and set aside to dry. 2. Cut out daffodil shape from yellow paper and
add details with a yellow marker. 3. Cut out leaves and a stem from green paper and add details
with a green marker. 4. Glue the yellow cupcake holder to the inside of the paper tube. 5. Glue
the leaves, stem and flower together. 6. Glue the paper tube to the center of the flower.
2. Directii
1.Picteaz un tub de hrtie de culoare galben, retrase din circuitul agricol s se usuce. 2.
Forma Tiai narcis din hrtie galben i se adaug detalii cu un marker galben. 3. Taie frunze
i o tij de la Cartea verde i s adugai detaliile cu un marker verde. 4. Lipii titularul
Cupcake galben la interior-ul tubului de hrtie. 5. Punei adeziv frunzele, tulpina i flori
mpreun. 6. Lipete pe tubul de hrtie la centrul florilor.
Bunny Bouquet With Carrot

You will need
1 piece of white construction paper, 4"x6"
1 piece of orange construction paper,
8"x11"
Green shredded paper
Markers
Tape or glue
Buchet Bunny cu morcov
Vei avea nevoie de:
1 bucat de hrtie alb de construcie, 4
"x6"
1 bucat de hrtie de construcie
portocaliu, 8 "x11"
hrtie verde tocat
Markere
band sau lipici
Spring chick
You will need
1 section of an egg crate
1 yellow pompom or cotton ball
2 wiggly eyes
Orange scrap paper
Green shredded paper or Easter grass
Green paint
Paintbrush
Tacky glue
Pui de primvar
Vei avea nevoie de:
o seciune a unui ou naveta
1 pompom galben sau cu bile de
bumbac
2 ochii wiggly
Orange resturi de hrtie
Cartea verde tocat sau iarb de Pati
vopsea verde
pensule
lipici
Directions
Paint egg crate green and set aside to dry. 2. Cut out a beak from orange paper and glue to yellow
pompom. 3. Glue on wiggly eyes. 4. Add green shredded paper and place the chick on top.
1.Picteaz n verde ou lad, retrase din circuitul agricol s se usuce. 2. Tiai un cioc de la hrtie
portocalie i lipici la pompom galben. 3. Adeziv pe ochi wiggly. 4. Adugai hrtie verde tocat i
locul pui pe partea de sus.
Daisy Frame
You will need
1 wooden picture frame
Assorted paint
White and yellow fun foam or paper
Tacky glue
Scissors
Markers
Paintbrush
Vei avea nevoie de:
1 din lemn Picture Frame
asortate vopsea
Alb i hrtie spum distracie galben sau
hrtie
Tacky lipici
Foarfeci
Markere
pensule
Directions
Paint frame white. Set aside to dry. 2. Paint frame desired color and set aside to dry. 3. Cut out
daisy petals from white fun foam and daisy center from yellow fun foam and glue to frame.
For an added touch, dye baby barley by using a capful of rubbing alcohol and a few drops of food
coloring. Once dry, glue to the center of the daisy.
Thank you Allison for letting me use your picture to create this craft. I miss you!
Vopsea alb pentru cadru. Retrase din circuitul agricol s se usuce. 2. Cadru Paint dorite pentru culori
i retrase din circuitul agricol s se usuce. 3. Tiai petale margarete din spum alb i un centru de
distracie margarete din hrtie spum distracie galben i lipici la cadru.
Pentru a aduga atingere, orz copil prin utilizarea unui colorant capful de alcool frecare i cteva
picturi de colorant alimentar. Odat ce lipeti, la centrul margarete.
V mulumim pentru Allison permindu-mi s folosesc imaginea pentru a crea aceast meserie. Mi e
dor de tine!
FATHER'S DAY PICTURE FRAME

Ziua Tatlui Picture Frame
You will need
1 wooden picture frame
River rocks
Tacky glue
Paint
Paintbrush
Photo
1 din lemn Picture cadru
Rul roci
Tacky lipici
Paint
pensule
foto
Directions
1. Paint frame and set aside to dry. 2. Glue photo to frame. 3. Glue river rocks to frame.
2. Cadru Paint i retrase din circuitul agricol s se usuce. 2. Adeziv pentru a ncadra fotografia. 3.
Lipici pietre de ru pentru a realiza un cadru.
MOSAIC SUN
You will need
1 paper plate, I used the small size
Magazines or yellow and blue
construction paper
Glue stick
Tacky glue or hot glue gun
Scissors
Yellow ribbon, 1'
1 farfurie de hrtie, am folosit de
dimensiuni mici
reviste sau hrtie de construcie galben
i albastru
Adeziv Stick
Tacky clei sau lipici fierbinte pistol
Foarfeci
panglic galben, 1 "
Fish Paper Plate Craft

More Kinder Crafts
Pete de hrtie Plate Craft
This easy-to-make fish is a cute craft that is

made from a single paper plate.
Acest lucru uor de-a face de pete este o abilitate
drgu care este fabricat dintr-o farfurie de hrtie
unic.
More animal crafts
Supplies needed:
Paper plate
Scissors
Glue (or tape or a stapler)
Bunurilor necesare:
Hrtie plac
Foarfeci
Adeziv (sau band sau un capsator)
Cut a wedge out of a paper plate. The wedge will be the
fish's tail; the hole will be the fish's mouth.
Tiai o pan dintr-o plac de hrtie. Pan va fi coada
petelui; gaura va fi gura petelui.
Glue (or use tape or a stapler) the tail to the end of the fish.
Glue a googly eye on the fish (glue on two eyes if you want a flounder) or
simply draw eye(s).
Adeziv (sau band utilizarea sau un capsator) cozii pn la sfritul petelui.
Adeziv un ochi pe googly pete (clei pe doi ochi dac dorii o cambul) sau pur
i simplu trage ochi.
Color in the fish, drawing scales, lips, and so on.
For an extra touch, make a tiny fish (use the same
instructions as above, but start with a tiny circle made
from construction paper). Hang the tiny fish from the
large fish's mouth using a short piece of thread.

Scale color n pete, desen, buze, i aa mai departe.
Pentru un plus, facei un pete mic (s utilizai
instruciunile de fel ca mai sus, dar ncepe cu un cerc
mic fabricat din hrtie de construcie). Atrn peti mici
din gur de pete mare, folosind o bucat scurt de fir.
Puiori din figuri geometrice

Materiale necesare:
- o foaie de desen model A4; foarfece; lipici; creion; culori;
- hrtie glasse autocolant (alb i de alte culori):
Modul de lucru :
- se decupeaz abloanele model; se contureaz figurile geometrice pe foaia alb sau
pe hrtia glasse cu ajutorul abloanelor; dac este nevoie se coloreaz figurile
geometrice, dac nu, se decupeaz figurile geometrice rezultate, apoi se aeaz pe
foaia de desen fr a fi lipite. Dup ce au fost decupate toate figurile geometrice
necesare, nvtorul va verifica dac colarii au toate figurile i sunt aezate
corespunztor . Se trece apoi la lipirea figurilor geometrice .
Elevii vor fi instruii pentru a respecta normele de protecie a muncii.
abloanele imprimate pe foi cartonate vor fi mai uor de utilizat de ctre elevi.
Recomand munca n echipe deoarece nu toi elevii au acelai ritm de lucru.
Modele de abloane pentru elevi:
Handprint, Photo Blossom

Craft
More Kinder Crafts
Amprenta minii, Blossom Craft Foto
Handprint
Crafts
This is a simple keepsake craft made from a child's photo,

a child's handprint, and construction paper.
Keepsake and
Memory Crafts
Aceasta este o lucrare-abilitate de suvenir simplu facut din

fotografie a unui copil, amprenta minii unui copil, i hrtie de
construcie.
Supplies needed:
A piece of light-colored construction paper (white, pale blue, pale yellow,
etc.) - for the backgound
One piece of brightly-colored construction paper - for the flower petals
A photo of the child
Scissors
Glue
Green tempera paint
A brush (or just use your finger)
Pen or pencil
Bunurilor necesare:
O bucat de hrtie de construcie deschis la culoare (alb, galben pal
albastru, pal, etc) - fond pentru intreaga linie
O bucat de hrtie de construcie viu-colorate - pentru petale de flori
O fotografie a copilului
Foarfeci
Adeziv
Verde tempera vopsea
O perie (sau de a folosi doar degetul)
pix sau creion
Cut a circle around the head of a picture of a child (this will be the center of the flower.
Taie un cerc n jurul capului de o imagine a unui copil (aceasta va fi centrul de flori
Cut a flower shape out of colorful construction paper. Make sure that the flower is a bit
bigger than the round picture of the child, but small enough so that it will fit on the
paper.
Tiai o floare forma din hrtie de construcie colorat. Asigurai-v c floarea este un pic
mai mare dect imaginea copilului, dar suficient de mici, astfel nct se va potrivi pe
hrtie.
Glue the paper flower towards the top of a piece of paper.

Lipii flori de hrtie spre partea de sus de o bucat de hrtie.
Using green tempera paint, draw a stem for your flower.

Folosind vopsea tempera verde, trage o tulpin pentru floarea dumneavoastr.
Have the child make two green handprints near the base of the stem - these will be the
flower's leaves.
Copiii fac dou desene ale mainilor verde n apropierea bazei tulpinii - acestea vor fi
frunzele florii.
Glue the picture of the child to the center of the flower.

Lipete imaginea copilului la centrul de flori.
Write the child's name (and the date, if you wish) on the paper.
You now have an adorable keepsake of your child.
Scrie numele copilului (i data, dac dorii), pe hrtie. Avei
acum o amintire adorabil a copilului dumneavoastr.
Craft Stick Sunflower Picture Frame

Abiliti din bee i floarea-soarelui Picture
by Terri Bose
Materials:
8 Craft Sticks
13 Small Oval Woodies
1 Large Round Woodies
2 Medium Tear Drop Woodies
Tacky Glue
Paint or Markers (I like to use paint markers with craft sticks.)
Photo
Cardboard for Backing
Cardboard Easel or String for Hanging
Materiale:
8 beioare abiliti
13 beioare mici Oval
1 betisor mare Runda
2 Mediu beioare lacrima
Tacky Adeziv
Paint sau marcatorii (Imi place s folosesc markeri vopsea pentru abiliti, bee.)
foto
Carton pentru Back
evalet carton sau String pentru agat
Instructions:
Paint pieces and set aside to dry. Assemble with tacky glue. Let dry. Trim cardboard to cover the
back. Run a bead of glue along bottom and both sides of cardboard. Leaving top open to slide in
photo. Secure to back a frame. Glue on an easel or a string for hanging.
Instruciuni:
Piese Paint i retrase din circuitul agricol s se usuce. Asambleaz cu clei lipicios. S se
usuce. Carton aranjat pentru a acoperi partea din spate. Rulai un irag de mrgele de clei
de-a lungul prii de jos i pe ambele pri ale cartonului. Lsnd top deschis la diapozitiv
n fotografie. Sigur aezm la spate un cadru. Adeziv pe un evalet sau un ir de agat.
Tip for group craft:
Dye pieces ahead of time to keep mess and time to a minimum. You can do this by soaking the
wooden pieces in traditional fabric dye dissolved in water or try soaking in concentrated kool-aid.
You can even use dried out markers. Just remove the pads from inside the barrels and place in a
tub of water with wooden pieces.
Sfat pentru abilitile de grup:

Piese pictat, colorat - nainte de toate pentru a nu face mizeria i a afecta timpul la un
nivel minim. Putei face acest lucru prin nmuierea buci de lemn n esturi tradiionale de
colorare a dizolvat n ap sau ncercai nmuiere n concentrat Kool-Aid. Puteti folosi chiar
uscat markeri. Doar elimina plcuele din interiorul butoaielor i locul ntr-o cad de ap
cu buci de lemn.
Ladybug Rocks
Grgri Rocks
Materials:
For each ladybug you will need
Scrap of black fe
Black acrylic paint
Red acrylic paint
White acrylic paint
White glue
Spray varnish
Scissors
Materiale:
Pentru fiecare grgri vei avea nevoie
1 roca neteda ovala
resturi de negru simtit
negru vopsea acrilica
Red vopsea acrilica
White vopsea acrilica
White lipici
Spray lac
Foarfece
Instructions:
Clean rock with soap and water. Allow to dry.
Paint your entire rock with red paint. Let dry completely.
Paint head, stripe down the back and spots with black paint (refer to the picture above).
Paint the two eyes with white paint.
After the paint has dried, spray rock with varnish.
From the black felt cut out a base. Use the pattern here and scale it up or down to the size of
your rock.
Glue base to the bottom of the ladybug.
Instruciuni:
Curai cu ap i spun rocile pentru rama. Se las s se usuce.
Se vopsesc rocile integral cu vopsea roie. Se lasa sa se usuce complet.
Se duce o dunga cap spate i cu pete de vopsea neagr (se refer la imaginea de mai sus).
Pictai doi ochi cu vopsea alb.
Dup ce vopseaua s-a uscat, se vopsesc (dau) rocile cu lac.
Din pasla neagra se taie la baz. Utilizai model aici i la scar sus sau n jos la
dimensiunea de rock.
Adeziv de baz la partea de jos a grgriei.
Hand and Foot Reindeer Craft

Mn i abilitati renilor Foot More Kinder Crafts
This cute reindeer is made from your child's handprints and footprint, cut out of construction paper.
It makes a cute Christmas decoration.
Acest ren drgu este facut din handprints copilului dumneavoastr i amprenta, tiate din hrtie de
construcie. Se face un drgu decor de Crciun.
Brown and tan (or orange) construction paper

Pencil
Scissors
Glue
Brown i tan (sau portocaliu) hrtie de construcie
Creion
Foarfeci
Adeziv
Supplies: Consumabile:
Trace around the child's foot using brown construction paper. This will be the reindeer's
head.
Trage n jurul piciorului copilului, folosind hrtie de construcie maro. Acest lucru va fi
capul de ren.
Trace around the child's hands using tan construction paper. These 2
pieces will be the reindeer's antlers.
Trage minile n jurul copilului, folosind hrtie de construcie tan.
Aceste 2 piese vor fi coarnele de ren.
Glue the handprint "antlers" to the top of the reindeer. Add a bright red
paper nose, a paper (or drawn) mouth, and googly eyes (or paper eyes) to
the reindeer's head.
Lipii amprenta minii "coarnele" la partea de sus a reni. Adauga un nas
rosu stralucitor de hrtie, o hrtie (sau trase), gur, ochi i googly (sau
hrtie ochii) la capul de reni.
You can now decorate your house for Christmas with these cute
reindeers. Don't forget to put the child's name and age on the back of the
reindeer
Putei decora casa ta acum pentru Craciun cu reni aceste drgu. Nu
uitai s punei numele i vrsta copilului pe partea din spate de reni
Sun
Paper Plate Craft Abilitati

More Kinder Crafts
This is a simple craft made from a paper plate and a child's

handprint cutouts.
Aceasta este oabilitate simpl fcut de o plac de decupaje de hrtie i
amprenta minii unui copil.
More paper plate crafts
Supplies needed: Bunurilor necesare:

A paper plate O plac de hrtie
Yellow construction paper galben de construcii de hrtie
Scissors Foarfeci
Glue (or a stapler) Adeziv (sau un capsator)
Crayons, paint or markers Creioane colorate, vopsea sau markeri
Googly eyes (optional) ochii googly (opional)
Paint the back side of a paper plate yellow.

Paint (picteaza) partea din spate de un galben plac de hrtie.
Trace a child's hand on yellow construction paper about 7 times.

Trage unui copil dup mn pe hrtie de construcie galben de circa 7 ori.
Cut out the tracings.

Tiai traiectoria.
Glue or staple the handprint tracings to the paper plate - the fingers are the
sun's rays.
Lipici sau discontinue traiectoria amprenta la placa de hrtie - degetele
sunt razele soarelui.
Color in the sun, drawing a mouth and a nose. Either draw the eyes or glue
on googly eyes.
Culoare n soare, o gura pe desen i un nas. Fie trage ochi sau lipici pe
ochi googly.
Mod de lucru:
-se decupeaza ;
-petalele florilor se indoaie pe linia ce le separa de centrul florii;
Atentie: petalele nu se lipesc, se lipeste doar mijlocul florii, petalele se ridica.
Lipirea tuturor elementelor se face cu partea pe care se vede linia de la imprimare in
interior ( mai putin glastra );
- se pot adauga si alte elemente, dupa imaginatia fiecarui copil.
-
Craft Stick Sunflower Picture Frame

Abiliti din bee i floarea-soarelui Picture
by Terri Bose
Materials:
8 Craft Sticks
13 Small Oval Woodies
1 Large Round Woodies
2 Medium Tear Drop Woodies
Tacky Glue
Paint or Markers (I like to use paint markers with craft sticks.)
Photo
Cardboard for Backing
Cardboard Easel or String for Hanging
Materiale:
8 beioare abiliti
13 beioare mici Oval
1 betisor mare Runda
2 Mediu beioare lacrima
Tacky Adeziv
Paint sau marcatorii (Imi place s folosesc markeri vopsea pentru abiliti, bee.)
foto
Carton pentru Back
evalet carton sau String pentru agat
Instructions:
Paint pieces and set aside to dry. Assemble with tacky glue. Let dry. Trim cardboard to cover the
back. Run a bead of glue along bottom and both sides of cardboard. Leaving top open to slide in
photo. Secure to back a frame. Glue on an easel or a string for hanging.
Instruciuni:
Piese Paint i retrase din circuitul agricol s se usuce. Asambleaz cu clei lipicios. S se
usuce. Carton aranjat pentru a acoperi partea din spate. Rulai un irag de mrgele de clei
de-a lungul prii de jos i pe ambele pri ale cartonului. Lsnd top deschis la diapozitiv
n fotografie. Sigur aezm la spate un cadru. Adeziv pe un evalet sau un ir de agat.
Tip for group craft:
Dye pieces ahead of time to keep mess and time to a minimum. You can do this by soaking the
wooden pieces in traditional fabric dye dissolved in water or try soaking in concentrated kool-aid.
You can even use dried out markers. Just remove the pads from inside the barrels and place in a
tub of water with wooden pieces.
Sfat pentru abilitile de grup:

Piese pictat, colorat - nainte de toate pentru a nu face mizeria i a afecta timpul la un
nivel minim. Putei face acest lucru prin nmuierea buci de lemn n esturi tradiionale de
colorare a dizolvat n ap sau ncercai nmuiere n concentrat Kool-Aid. Puteti folosi chiar
uscat markeri. Doar elimina plcuele din interiorul butoaielor i locul ntr-o cad de ap
cu buci de lemn.
PAPER-ROLLING (hartie rulata), PAPER-SCROLLING (hartie pe suport, derulata), FILIGREE

(filigran), MOSAIC (mozaic) i QUILLING, sunt toate numele care s-au dat acestui meteug de-a
lungul istoriei sale. Unele surse indic faptul c acest mestesug a fost practicat in Egiptul Antic.
Lucrari de mare calitate au fost realizate de maicile din Franta si Italia in secolele XVI si XVII,
de elegantele doamne de la curtea domneasca din timpul Dinastiei Stuart, si de doamnele de companie
n regatele georgiene, iar in prezent se bucura de o renastere moderna.
De asemenea, se raspandeste in America de Nord prin colonisti. Astzi tehnica are ceva ncomun cu
cea practicat de Elizabeth ( fiica lui George al III-lea), Joseph Bramah (faimosul stilist), d-l Delanz
(pionier n arta care utilizeaz ca material de baz hrtia). Despre quilling scria i Jean Austen n
romanul Raiune i simire precum i surorile Bronte n romanele lor.
Aceast art nu era practicat de femeile de rnd ci de cele din nalta societate realiznd lucrri
remarcabile cu care mpodobeau couleele de lucru, scrinul, cabinetul, confecionau rame pentru
tablouri.
Maicile decorau relicvele sfinte si icoanele cu multe astfel de ornamente aurite.
n 1875 a avut loc o ncercare de a reintroduce mestesugul de catre WM. Bemrose. A fost produs
un kit numit Mosaicon, ce cuprindea si un manual. O alt informatie a fost descoperita ntr-o carte
de uz casnic in perioada Edwardiana, intitulata Floral Mosaicon. n articol se face meniune ca
piesele ar fi fost cumprate de ctre Regina Mary si Regina Alexander.
Multe muzee au exemplare antice cu astfel de lucrari i o brour de la Quilling Guild este
disponibil publicatiilor. Mai multe piese au fost descoperite in timp si cercetarea continua.
Cele mai populare forme Quilling:
Se gasesc in magazinele de hobby-uri seturi complete pentru quilling, insa, daca nu aveti ocazia sa
va procurati astfel de seturi puteti lucra cu orice hartie colorata, iar dintr-un ac cu gaura mare va puteti
face ustensila pe care rulati hartia. Taiati gaura acului pe jumatate, astfel incat la sfarsit sa obtineti un
fel de furculita.
Cateva lucrari Quilling foarte frumoase:
Cap.3.
Tipuri de categorii ce se dezvolt n semantica psihologic a copilului
mic clase (de obiecte, de proprieti, de relaii)
Achizitia limbajului la copil este in stransa dependenta de interactiunea dintre predispozitiile
interne si mediul in care acesta se dezvolta. Dezvoltarea semnatica presupunea realizarea, in plan
cognitiv, a corespondentei intre un concept si eticheta verbala a acestuia. Cu alte cuvinte, atunci cnd
rostim un cuvant, copilul intelege i si poate reprezenta ce anume desemneaza respectivul cuvnt.
Primele concepte etichetate verbal, datorita suportului vizual pe care il ofera, sunt obiectele si
persoanele. Prin observare, copilul ataeaza obiectelor din mediul inconjurator (masa, scaun, jucarie)
si persoanelor care fac parte din universul sau (mama, tata, bunica, sora), eticheta verbala
corepunzatoare. Astfel, incetul cu incetul, el intelege din ce in ce mai mult din ceea ce i se comunica.
La inceputul etapei prescolare, in jurul varstei de 3 ani, apare vorbirea complexa, la inceput in
propozitii simple, care in timp capata din ce in ce mai mult complexitate, pe masura ce dezvoltarea la
nivel semantic are loc. Tot in aceasta perioada, dezvoltarea limbajului este in plina expansiune,
vocabularul creste exponential, se dezvolta sintaxa, iar calitatea este cu atat mai buna cu cat
dezvoltarea fonologica este aproape incheiata.
De la 3 la 6 ani. Pe tot parcursul perioadei de la 3 la 6 ani, volumul vocabularului creste, de la
aproximativ 300-400 de cuvinte la 3 ani, 1000 de cuvinte la 4 ani, pana la 2.500 la 6 ani, cea ce
inseamna ca, din punct de vedere semnatic, copilul intelege din ce in ce mai multe cuvinte, capacitatea
sa extinzandu-se considerabil si la actiuni, atribute ale persoanelor, fenomenelor. Astfel, el invata sa-si
exprime dorintele, cunostintele, nevoile, apeland la un limbaj din ce in ce mai elaborat, poate sustine o
conversatie, si, desi continutul informativ este sarac, el poate aborda el poate aborda o plaj numeroas
de teme, n mod eleiptic.
Deasemenea, raportul dintre limbajul activ, numarul de cuvinte de care copilul se foloseste in
vorbire, si limbajul pasiv, numarul de cuvinte pe care el le intelege, se modifica, limbajul pasiv
apropiindu-se de primul ca valoare in campul comunicarii.
Deloc de neglijat este rolul familei in dezvoltarea limbajului copilului. In special in perioada 36 ani, cand copilul este extrem de receptiv, imitativ, axat pe a observa si manipula mediul extern,
curios si interesat de a se amesteca in conversatiile adultilor, parintii trebuie sa acorde atentie
dezvoltarii limbajului acestuia, explicandu-i semnificatia cuvintelor prin exemplificari, imagini,
actiuni practice. Toate acestea il vor ajuta in dezvoltarea laturii semnatice, imbogatindu-i volumul
vocabularului si capacitatea de a opera cu cuvintele. Se acorda atentie oricarei intrebuintari gresite a
cuvintelor, urmandu-se corectarea prin intermediul intelegerii de catre copil a continutului
comunicarii. Jocul este o ocazie excelenta in acest sens, prin rolul lui in stimularea conduitelor
verbale.
Descifrarea comportamentului precolarului i colarului

Comportamentul este manifestarea exterioara a vietii psihice si consta in faptele, cuvintele si
gesturile prin care copilul isi exprima gandurile, sentimentele, nevoile impulsurile. Este judecat dupa
cum se incadreaza sau nu in standardele sociale si culturale, in functie de varsta si dezvoltarea
copilului. Comportamentul este influentat de temperementul, dorintele si capacitatea de adaptare a
copilului,
dar
si
de
modul
parintilor
de
a-l
ingriji
si
de
situatia
familiala.
Prin comportamentul sau, copilul incearca sa le transmita parintilor diferite mesaje, ca: "Vreau sa ma
joc cu tine...", "Vreau sa-mi dai mai multa atentie...", "Mi-e frica sa raman singur...", "Mi-e
teama ca nu voi fi bun la scoala...", " Sunt obosit...", "Sunt izolat...", "Sunt plictisit...", "Te iubesc
foarte mult...", "Nu e vina mea...", "Nu ma lasa...".Toti copiii au nevoie de recunoastere, acceptare,
succes si dragoste neconditionata.
Una din cele mai mari dorinte a copiilor este sa aiba atentia parintilor. Ei invata de mici cum sa se
comporte; daca o fapta buna nu ii impresioneaza, incearca cu una rea, doar ca sa le atraga atentia.
Dupa varsta de 10 ani, copiii vor tot mai mult sa fie acceptati de colegi si de adulti, nu numai de
parinti. Pe masura ce se indeparteaza fizic, social si emotional de familie, au tot mai mare nevoie de
intimitate, independenta. Acesta este un aspect normal al cresterii si are ca scop obtinerea succesului si
in afara familiei. Pentru parinti, aceste schimbari de roluri sunt deseori neclare, dureroase, pot provoca
tensiune si conflicte. In linii mari, exista trei feluri de comportari: Purtare buna, dorita, aprobata si
laudata: copilul isi face lectiile, ajuta in casa, este politicos si are un limbaj corespunzator. Excesele
pot fi insa daunatoare. Copilul cu o purtare foarte buna: dornic sa faca placere, are intotdeauna nevoie
de atentie, aprobare si dragoste si ii este teama sa nu fie respins. Poate fi foarte timid, precaut, protejat
excesiv, nesigur si nepriceput. Are putini prieteni sau preocurari potrivite varstei lui.
Tolerate temporar: un copil bolnav este plangacios, nu-si face lectiile, se uita mult la televizor
Netolerate si de neincurajat: cele periculoase pentru sanatatea fizica, emotionala sau sociala a
copilului sau a celorlalti; pot ingreuna dezvoltarea intelectuala a copilului, sau pot fi oprite de lege,
morala, religie, societete (agresivitatea, distrugerea, furtul, chiulul, lipsa scolarizarii sau folosirea
tutunului, acoolului sau a drogurilor).
Copilul cu o purtate autodistructiva incalca regulile, nu vrea sa invete sau alege situatii
nefavorabile. Acest comportament poate porni din nevoia de a-si exprima propria putere, de a-si
controla viata sau de a respinge autoritatea ori pretentiile parintilor. Un asemenea copil se teme sa nu
dea gres si mai degraba renunta, decat sa riste nesiguranta si nelinistea de a incerca ceva nou. Da vina
pe el insusi pentru a-si motiva nereusita, cand lucrurile nu merg bine sau cand se simte respins sau
umilit.
Nu are mandrie si incredere in el; gandeste in termeni absoluti si fatalisti: daca greutatile vietii sunt
mari acum, asa vor fi tot restul vietii. Asemenea copii nu pot vedea lumea din perspectiva altora. Un
comportament normal depine de gradul de dezvoltare al copilului. Acesta poate fi diferit la copiii de
aceeasi varsta si capacitate intelectuala. Un comportament "normal" mai depinde si de valorile si de
sperantele familiei, de nivelul cultural si social. O comportare pe cae unii parinti o considera
acceptabila, poate sa nu fie tolerata in alta familie. De aceea, de multe ori, diferenta intre o comportare
normala si una anormala nu este clara.
La aceasta varsta, copiii tind sa fie cicalitori, autoritari, sa se bata intre ei sau sa se parasca. Copiii
cicalitori isi sacaie parintii, fratii si prietenii cu lucruri care nu ii privesc. Parintii trebuie sa intervina,
deoarece fratii acestuia nu se pot apara singuri. Copilul isi poate bate la cap si parintii. Sugestii:
1.Asigura-te ca este ocupat si ca are succes.
2. Rezerva-ti timp special pentru el si prezinta-i problema. Daca are un obicei gresit - ca rosul
unghiilor sau scobitul in nas - datoria ta de parinte este sa ajuti copilul sa se opreasca.
3. Cand copilul spune ca nu ete cicalitor, nu-l contrazice; spune-i ca aceasta inseamna ca nu va mai
cicali, dar - daca repeta - atrage-i atentia si disciplineaza-l. Pedeapsa se aplica fara comentarii.
Modificarea comportamentului
Cand copilul are un comportament dificil, parintii sunt suparati sau se simt vinovati fapt ce
ingreuneaza legatura acestora cu copilul. Aceste sentimente trebuie impartasite sotului, unui prieten,
unei rude sau medicului, dar nu copilului. Accepta supararea provocata de copii si exprima-ti
nemultumirea, fara a-i ataca sau condamna, de exemplu: "Sunt suparata cand cheltuim toti banii pe
alimente si copiii fac moftuei la masa".
Sugestii pentru modificarea comportamentului copilului scolar:
1.Cere-i ceva specific, rational si exprimat clar , de exemplu: "Ridica-ti prosopul din baie" sau
"Gina, termina-ti compunerea pana la ora 5".
2.Fii selectiv; disciplineaza-l
numai in domeniile in care nu se comporta adecvat.
Evita s:
recompensezi comportarea proast (i dai ceea ce cere, ca s scapi de el),
omii de a-l recompensa pentru o fapt bun (dup ce i-a terminat lectiile de la ora 5, copilul
trebuie laudat),
pedepseti o comportare buna, pentru ca nu a fost suficienta (daca a obtinut un 8 si tu il intrebi
de ce nu a luat 10),
ii gasesti scuze pentru o comportare proasta,
critica faptele, nu copilul (nu-i spune "Esti un prost"),
mai degraba, lauda-l, decat sa-l pedepsesti,
pedepseste-l cat mai rar si doar atunci cand ii poti controla emotiile; nu-l pedepsi cand eti
furioas(),
incearca sa elimini cauzele de stres din viata copilului,

incearc s ntelegi ce-i spune prin comportarea sa; aceasta poate fi un semn c sufer sau este
stresat; poate fi un strigat de ajutor.
Cap.4.
Proprieti (ale obiectelor, claselor, relaiilor); relaii (ntre obiecte,
clase, relaii) i formarea de abiliti utile
Clasificarea reprezentarilor
Dat fiind faptul ca reprezentarile retin informatia ntr-o forma utilizabila pentru obiectivele
comportamentelor ulterioare, ele au constituit un centru de interes major pentru marea majoritate a
psihologilor. De clasificarea lor au fost preocupati, fara ndoiala, gene-ralistii. Numai ca, foarte
curnd, criteriile de clasificare a reprezentarilor s-au diversificat si s-au extins dincolo de limitele
psihologiei generale. De exemplu, reprezentarile au constituit obiectul predilect al psihocognitivistilor
si psihologilor sociali. n cele ce urmeaza, ne propunem sa schitam clasificarea reprezentarilor din
perspectiva celor trei tipuri" de psihologii: generala, cognitiva si sociala.
4.1. Perspectiva psihologiei generale
Psihologia generala traditionala clasifica reprezentarile din mai multe puncte de vedere. Astfel, dupS
analizatorul predominant, ele pot fi vizuale, auditive, kinestezice, gustative, vestibulo-vibratoareviscerale etc; dupa tipul de activitate n care sunt implicate, pot filiterare, artistice, muzicale, sportive
etc.; dupa gradul lor de generalitate, se mpart n individuale si generale; dupa procesul psihic n cadrul
caruia se realizeaza, sunt reprezentari ale memoriei si reprezentari ale imaginatiei, primele invocnd
fapte pe care le-am cunoscut anterior, celelalte, fapte pe care nc nu le-am perceput (imaginile pe care
Piaget le numea reproducatoare sunt reprezentari ale memoriei, n timp ce imaginile numite
anticipatoare sunt reprezentari ale imaginatiei); dupa prezenta sau absenta intentiei si a efortului
voluntar, se mpart n voluntare si involuntare; dupa specificul obiectului de nvatamnt, putem vorbi
de reprezentari geometrice, istorice, geografice etc.
O clasificare interesant este i cea realizat din perspectiva evoluiei lor ontogenetice. Dup
acest criteriu desprindem: reprezentri primare, bazate pe codul perceptiv i ntlnite chiar n stadiul
senzorio-motor; reprezentrile ce au la baza codul conceptual, ce apar si functioneaz 131h75b 9; la

vrste ntre 3 i 10 ani; reprezentrile din perioada adolescenei, susinute de codul formal. Psihologia
genetic a aratt ca n interiorul fiecrui sistem (nivel) de reprezentare ntlnim subspecii difereniate
ntre ele dupa gradul de structurare si de functionalitate ale elementelor componente. De exemplu,
chiar n stadiul senzorio-motor, reprezentrile cunosc urmtoarele configuratii: reprezentri pariale
(nou-nscutul descopera si diferentiaza proprietaile obiectelor, ale corpului sau i ale aciunilor sale,
care rmn ns neconcordante ntre ele); reprezentri globale (diferenele observate se coordoneaza
ntre ele, fapt care va conferi o stabilitate tot mai mare obiectului, ajungndu-se chiar la ceea ce Piaget
a denumit permanenta obiectului", obiectul ascuns continund s existe pentru copil i n afara
perceptiei sale directe); reprezentri rigide (copilul are dificultti n a diferenia prti ale unui obiect
sau ale unei aciuni; dimpotriv, toate elementele alctuiesc o identitate stabil); reprezentri
destructurabile (copilul mic poate s descompun reprezentrile ntr-o serie de elemente sau segmente
ntre care stabilete relatii) (vezi Mounoud, 1985, pp. 256-257).
Dup gradul lor de mobilitate, reprezentrile se mpart n statice (neoperaionale) si dinamice
(operaionale). Primele vizeaz ndeosebi forma si configuraia spaiala (poziia relativ) ale diferitelor
elemente, caracterizarea acestora, fara evaluarea lor prin prisma unui scop. Celelalte se refer la
transformarea obiectelor i a elementelor lor componente, asigurnd planificarea si ghidarea aciunii.
Dac unele semnific strile obiectelor sau subiectului, celelalte au funcia de a prezenta"
desfurarea unor operaii i de a anticipa rezultatele lor. Reprezentrile operaionale trebuie sa
dispun obligatoriu de urmatoarele caracteristici: finalitate (orientarea n vederea realizarii unui scop);
selectivitate (rein din obiecte, actiuni etc. doar proprietaile care sunt pertinente n raport cu activitatea
i cu scopul ei); accentuare (relevarea punctelor cu cea mai mare ncrctur informaional n funcie
de sarcina vizat, fapt care minimalizeaz posibilitatea de eroare); instabilitate (coninutul, limitele lor
variaz n funcie de tipul de activitate predominant ntr-o anumit perioad); posibil absena a
tiinificitii (coninutul i structura lor nu sunt ntotdeauna tiinifice", adic cele mai elevate, ci,
dimpotriv, ele pot dispune de elemente adecvate unei situaii, dar nu i pentru ntreaga gam de
situaii corespunztoare - ceea ce este adecvat pentru o situaie poate fi inadecvat i ineficient pentru o
alta) (vezi Leplat, 1985, pp. 270-271).
Toate aceste tipuri de reprezentri i difereniaz ntre ele prin coninut, structura, mecanisme,
funcii, finalitate. Nu ne propunem prezentarea si analiza fiecrui tip de reprezentare n parte, ci doar
schiarea ctorva probleme generale ridicate de ele.
Se pare ca nu exist reprezentri pure, de un tip sau altul, indiferent de criteriul utilizat n clasificarea
lor. Nu exist reprezentri exclusiv vizuale sau auditive, exclusiv individuale sau generale, exclusiv
reproductoare sau anticipatoare, exclusiv statice sau dinamice etc. Reprezentrile sunt plurimodale,
ns cu o uoara dominant a unui tip sau a altuia. Aa nct vorbim de reprezentri predominant
vizuale, predominant individuale etc. Exemplul cel mai tipic l-ar putea constitui reprezentrile
topografice care se refer la dispoziia obiectelor n spaiu. Iniial s-a crezut c acestea ar fi
reprezentri exclusiv vizuale, rezultnd din nsumarea percepiilor vizuale ale obiectelor dispuse n
spaiu. Mai trziu, cercetrile experimentale au artat c unele dintre ele (cum ar fi cele ale deplasrii
succesive pe un drum) nu apar dect dac individul dispune i de informaii kinestezice, n timp ce
altele (cele de tipul harii vizuale") necesit existena i folosirea unor integratori verbali i semantici
ca generalizri ale relaiilor spaiale.
Corelarea diferitelor tipuri de reprezentri ntre ele, dar i cu alte fenomene psihice, duce la apariia
unor efecte inedite. Cel mai interesant dintre acestea i cu o mare aplicabilitate l constituie efectul de
iaeomotricitate, care const n nsoirea reprezentrilor (mai ales a celor kinestezice), iar prin extensie
si a altor fenomene psihice (percepii, gndire), cu microcontracii i microrelaxri musculare. Cnd
subiectul i reprezint efectuarea anumitor aciuni, n muchii implicai n aceste aciuni apar o serie
de micromicri ce pot fi nregistrate. Paul Popescu-Neveanu, recurgnd la nregistrri kinografice de
la manoanele pneumatice aplicate braelor, a obinut curbe corespunztoare imaginilor micrilor
reprezentate de subieci (scriere, cusut, box, mbriare etc). Descifrarea inteniilor motorii", spunea
el, se poate face i prin palparea braului unei persoane. Pornindu-se de aici, prin extensie, s-a ajuns la
elaborarea credinei c unele persoane specializate n observarea vizual i tactil a actelor ideomotorii
ar fi capabile s citeasc gndurile de la distan".
La fel de interesant este i corelaia dintre diferitele tipuri de reprezentre i limbaj: pe de o parte,
reprezentrile se organizeaz n jurul unor categorii semantice (obiect, stare, eveniment, aciune,
relaie), pe de alt parte, limbajul constituie mijlocul privilegiat al accesului la reprezentrile cognitive,
el fiind, n acelasi timp, vectorul care permite cunoaterea teoriei naive"a subiectului asupra lumii,
teorie" care, ea nsai, ghideaz achiziia noilor informaii. A reprezenta i a zice constituie dou
activitti cognitive intim corelate" (Cordier, 1994, p. 5).
Analiza diferitelor tipuri de reprezentri ofera cel mai bun prilej de a surprinde specificul relaiilor
dintre imagine i concept n activitatea de cunoatere. Imaginile din reprezentri, pe msur ce capt
un caracter tot mai generalizat, pe masur ce sunt elaborate dup o serie de reguli, norme, principii, se
intelectualizeaz. Poate cel mai semnificativ exemplu din acest punct de vedere ni-1 ofera geometria,
n care avem de-a face cu concepte figurate" (cum le numea Fischbein, 1953) sau cu imagini
conceptua-lizate" (Creu, 1987). Reprezentrile geometrice dispun de o dubl proprietate : pe de o
parte, imaginea red notele conceptului; pe de alt parte, conceptul este tradus intuitiv, sub forma de
figur. Nu este vorba nici de o imagine pur, dar nici de un concept pur, ci de coinciden dintre
figurai (vizual) si conceptual. Se pare c tocmai nenelegerea acestei specificitti a geometriei
conduce la apariia unor dificulti n nsuirea ei. Se insist prea mult, n predarea ei, pe concepte, pe
coninutul logic al acestora, i se neglijeaz formarea i operarea cu imaginea (cu figura geometric).
Elevii nu ajung la soluie pentru ca nu stiu sa construiasc figura, nu reusesc s extrag toat
informaia continut de ea, ei nu dispun de ceea ce se numete n mod curent vaz geometr-ic"
(capacitatea de a cuta, seleciona, restructura, deplasa, combina, recombina, regrupa elementele
figurale, de a vedea n figur nu doar ceea ce sare in ochi, ci i ceea ce este ascuns n ea). Examinarea
unui element din mai multe puncte de vedere, schimbarea semnificaiei funcionale a elementelor
figurii, n vederea descoperirii proprietailor ei latente", restructurarea mintal a desenului etc.
constituie tot attea ci i mijloace de formare a vzului geometric". Chiar dac n cazul altor tipuri
de reprezentri relaia dintre imagine si concept nu este att de strns, practic coincidenta, ea are o
deosebit semnificaie. Reprezentrile propoziionale, cele discursive, la care ne vom referi ceva mai
departe, relev importana unei asemenea corelaii i faptul ca reprezentarea nici n-ar putea fi
conceput n afara ei.
4.2. Perspectiva psihocognitivist
O clasificare interesant a reprezentarilor din perspectiva acestei orientri este cea propus de JeanFrancois Le Ny (1987, pp. 166-168). Psihologul francez prefera drept criteriu de clasificare gradul de
abstractizare al reprezentrilor. El constat c exist, din aceast perspectiv, dou categorii de
reprezentri: unele cu un grad moderat de abstractizare, altele cu un grad nalt de abstractizare. Dei
ambele au un caracter semantic i naional. Ele dispun i de o serie de caracteristici proprii care sunt,
dup cum vom vedea, contradictorii. Astfel, reprezentrile cu un grad moderat de abstractizare se
caracterizeaz prin:
familiaritate - prezint o mare probabilitate de a fi evocate n tratamentele cognitive
si cotidiene, n cursul activitii de vorbire, percepie, imaginare, raionare etc ;
figurativitate - conin componente perceptive si figurative puternice, sunt concrete" ;
discursivitate perceptual - nu presupun neaprat folosirea limbajului pentru achizionarea lor;

decurgnd, de obicei, din nvaarea perceptiv, care conduce la construcia prototipului; lipsa
caracterizrii lor cu ajutorul mijloacelor explicrii verbale.
Prin contrast, reprezentrile cu un nalt grad de abstractizare se caracterizeaz prin :
nefamiliaritate; grad nalt de abstractizare; discursivitate verbal - se achiziioneaz cu ajutorul
limbajului; prezena caracterizrii lor ntr-o manier verbal.
Aceste reprezentri din urm, complexe si abstracte", cum le numete Le Ny, sunt construite pe baza
celor simple, graie stabilirii sau extragerii noilor relaii dintre acestea, prin utilizarea limbajului.
Reprezentrile complexe constituie fragmente de informaie identificabile, legate prin relaii
identificabile" (Le Ny, 1987, p. 168). Un exemplu dat de Le Ny este sugestiv. Notiunea de platou
continental" este familiar geografilor si diplomailor, dar nu si altor persoane. Presupunnd c tim ce
este un continent, ce este marea, ce nseamn cuvintele a aparine" i sub", putem ajunge la noiunea
respectiv: platoul continental este ceea ce aparine geologic continentului i se gaseste sub mare.
Acesta este coninutul minimal", inima cognitiv" a noiunii respective. Aadar, n limb exista
unitaile a'; b'; c1; R', care pot servi drept expresii manifeste, observabile, pentru fragmentele de
reprezentare a, b, c, R, inobservabile, dar a cror existen este presupus n mintea subiectului. Din
perspectiva teoriei cognitive reprezentrile constituie deci componente semantice care pot fi inferate
pe cale ipotetico-deductiv.
Reprezentrile externe sunt constituite din orice semn, orice set de simboluri, care re-prezint ceva n
absena acelui ceva. Semnul, simbolul, obiectul fizic pot fi re-prezentate (n sens de redare din nou) fie
sub forma unui desen sau a unei diagrame, i atunci vorbim de reprezentri picturale, fie sub forma
unor cuvinte, i atunci avem de-a face cu reprezentri lingvistice. Dac, spre exemplu, dorim s reprezentm amplasarea spaiala a unor camere dintr-un hotel sau dintr-un cmin studenesc, ca i
numele persoanelor care locuiesc n camerele respective, putem recurge la schia hotelului (cminului)
sau la un ansamblu de cuvinte. Reprezentrile externe redau deci ceva n afara noastr i pot fi
percepute ntre cele doua specii de reprezentri externe sau exista unele asemnri. Astfel, ele reprezint realitatea foarte schematizat i nicidecum n toate aspectele ei particulare. Totodata, exist i
diverse picturale si lingvistice suiil, u& laui, u^uov ^v^,i rvisaaiju i7uj;. in nguia j. Dup Eysenck
i Keane caracteristicile celor dou categorii de reprezentri.
REPREZENTRI LINGVISTICE
Sunt
alctuite
din
simboluri
discrete (cuvintele pot fi desprite prin litere, acestea
reprezentnd cele mai mici unitap"). Un sfert dintr-o liter nu este un simbol, el neputnd fi
utilizat n limbaj. Posed simboluri explicite pentru determinarea lucrurilor
cuvntul raft", cuvintele de legatur dintre cele doua). Dispun
precise
de
combinare
simbolurilor.
Sunt
abstracte
de
(cuvntul carie",
reguli gramaticale clare,

(coninutul
lor
informa
ional poate fi achiziionat prin orice form de percepie - vz, auz. tact - far a avea relaii
directe cu vreuna dintre modalitile respective).
REPREZENTRI PICTURALE
Sunt alctuite din simboluri nediscrete (nu dispun de cele mai mici unitai"). Chiar dac prile lor
(colul raftului, cotorul
carii
etc.) pot fi folosite ca simboluri, ele sunt separate n maniere
arbitrare. Recurg la simboluri implicite (calitatea de a fi pe" este prezentat implicit prin
modul n care cartea i raftul sunt plasate n raport direct, ceea ce nseamn c pe" nu poate fi
reprezentat n sine, ci doar n contextul dat). Nu dispun de reguli clare si precise de combinare; hiar
dac exist, acestea sunt foarte generale.
Sunt concrete (coninutul lor informaional poate fi achiziionat prin diverse surse
perceptive, el este ns puternic asociat cu modalitatea vizuala).
Reprezentrile interne sau mintale sunt cele existente n mintea individului. Ele reproduc
doar cteva dintre aspectele obiectului si mediului nconjurator.
Reprezentrile simbolice se mpart n analogice si propoziionale, primele avnd un
coninut de imagini (vizuale, olfactive, tactile, kinestezice), celelalte, un coninut ideational.
Caracteristicile lor se aseamana cu cele ale reprezentrilor externe picturale si lingvistice.
Astfel, reprezentrile analogice nu sunt discrete, prezinta lucrurile explicit, sunt legate de o
modalitate senzorial particular, nu de reguli de combinare, n timp ce reprezentrile propozijionale
sunt discrete, explicite, prezint informaiile de la orice modalitate senzorial, se combin dup
anumite reguli. De aceea, unii autori (Boden, 1988), consider ca distincia dintre ele este aproape
imposibil. Ct privete reprezentrile distribuite, ele nu recurg la propoziii, ci prezint informaia sub
forma unor reele sau conexiuni ntre elementele sau caracteristicile unui obiect (vizuale, olfactive),
constituie un nivel nalt al reprezentrii deoarece prezint informaia subsimbolic, cu un anumit grad
de abstractizare. Nici distincia dintre aceste doua categorii de reprezentri nu este prea clar, ambele
presupunnd totui simboluri.
Clasificarea propus de cei doi autori citai are o larga aplicabilitate si recunoatere n psihologia
cognitiv. Pornindu-se de la ea au fost formulate chiar o serie de teorii. Astfel, Allan Paivio (1986)
concepe teoria codrii duale, potrivit creia ar exista dou sisteme simbolice {verbal i nonverbal) care
stau la baza cogniiei umane, deci la procesarea informaiei. Sistemul verbal stocheaz i proceseaza
informaia lingvistic, n timp ce sistemul nonverbal stocheaz i proceseaz imaginile. Dispute
serioase au avut loc i ntre propoziionaliti" (Pylyshyn) i imagiti" (Kosslyn). n pofida disputelor
i a unor imprecizii, distinciile fcute ntre cele cteva categorii de reprezentri pot fi luate drept baz
de pornire i de adncire n noi cercetri. De altfel, ele i au corespondentul n clasificari mai vechi.
Gsim, de pild, o foarte mare asemnare ntre reprezentrile externe i ceea ce Piaget si Inhelder
(1966) numeau imagini-copii", adica re-prezentrile n cazul cnd modelul rmne sub ochii
subiectului sau cnd el a fost vzut cu o clip mai nainte. Jmaginea-copie const ntr-o simpl imitaie
material (grafic sau prin gesturi) n opoziie cu imaginea mintal, care este o imitaie interiorizat"
(Piaget si Inhelder, 1969, p. 61). Ct priveste imaginile numite de Piaget si Inhelder propriu-zis
mintale", nu exista nici un dubiu: ele sunt corespondente reprezentrilor interne de care vorbeau
Eysenck si Keane.
O clasificare la fel de interesant a reprezentrilor, asemntoare celei a lui Eysenck i Keane, a fost
facut de J.-F. Richard. El distinge trei tipuri de reprezentri care corespund la trei tipuri majore de
nelegere a realitii: reprezentri conceptuale sau propoziionale - exprim structurile predicative
caracteristice limbajului i stau la baza funciei majore a limbajului, de comunicare i de transmitere a
informatilor; reprezentri-imagini - exprim structurile spaiale caracteristice perceptiei vizuale;
reprezentri legate de executarea aciunilor - raspund n mare parte senzorio-motrii-citaii i exprim
prioritar
nlnuirea,
de
aceea,
form
transformarea
de
expresie
privilegiat
succesiunea
a
structurilor
strilor,
temporale
constituind,
(-vezi
Richard,
1990, pp. 37-41; 1992, pp. 429-430).

Dup opinia noastr, autorul francez reproduce clasificarea modurilor de reprezentare a realitaii fcut
cu muli ani n urma de J.S. Bruner, care distinge reprezentarea simbolic, reprezentarea iconic,
reprezentarea enactiv. Cercetrile asupra reelelor relaionale care redau relaiile de incluziune ntre
concepte i pot fi redate grafic prin noduri (concepte) i arcuri (relaiile dintre concepte), ca i
cercetrile asupra schemelor - ca maniere de reprezentare a organizrii cunotinelor n serie i de a
exprima modul n care aceste cunotine sunt folosite pentru a nelege, a memora, a face dinferene sunt semnificative pentru prima clas de reprezentri. Minsky (1975), Schank si Abelson (1977) au
excelat prin cercetrile lor asupra schemelor. Studiile asupra rotaiilor mintale, comparrii lor mintale,
ntreprinse de Shepard, Kosslyn, Paivio, la care ne-am referit i noi, sunt invocate pentru a demonstra
specificitatea celei de-a doua categorii de reprezentri. Semnificative din acest punct de vedere sunt
constatrile, experimentele i concluziile lui Michel Denis prezentate n cartea sa Images et cognition
(1989). Ct privete reprezentrile din cea de-a treia categorie, acestea au fost mai puin cercetate.
Oricum, ele sunt legate de executarea aciunilor, de controlul derulrii lor i conin att activiti
motorii, ct i abiliti cognitive de natura simbolic care s-au automatizat (reguli de execuie).
O categorie aparte de reprezentri o constituie cele introduse de Fraicois Cordier (1993) si numite
reprezentri privilegiate. Autorul pornete de la premisa c, dac n categorizarea conceptual
introducerea unui concept ntr-o anumit categorie, cnd acesta deine notele eseniale ale categoriei,
este relativ uoar, nu acelai lucru se ntmpla i n cazul categorizrii naturale, cnd o reprezentare
trebuie introdus ntr-o categorie de reprezentri. Categorizarea natural este fundat pe ipoteza
existenei unor reprezentri-tip, care introduc diferene n interiorul unei categorii. O asemenea
ipotez, arat autorul, afirm explicit caracterul privilegiat al unei pri a reprezentrilor semantice,
unele dintre ele formnd puncte de referin n jurul crora se ordoneaz alte reprezentri. Caracterul
privilegiat al unor reprezentri este dependent de dou proprieti eseniale ale lor : gradul de tipicitate
i nivelul de baz (cel mai mic) al abstractizrii, caracteristici intuite i chiar cercetate experimental cu
mult timp nainte de o serie de ali autori (etnobiologi: Beilin i Kay, 1969; psihologi: Rosch, 1973;
Mervis, Gray, Johnson si Boyes-Braem, 1976). Pentru a nelege specificul celor dou caracteristici ale
reprezentrilor privilegiate, s apelm la dou exemple. Un cine obinuit este mai tipic pentru
categoria cine", dect un cine dintr-o anumita ras (pekinez, de exemplu). Cnd o persoan vede o
vac, spune vaca" i nu rumegtoare, mamifer, animal, vieuitoare, deci recurge la termenul cu cel
mai mic grad de abstractizare, numit nivel de baz". Cele dou proprieti ale reprezentrilor
privilegiate au o mare importan n procesul cunoaterii. Astfel, gradul de tipicitate faciliteaz
puternic tratarea informaiilor. Subcategoriile tipice sunt mai repede ncadrate, mai precoce denumite,
mai iute nelese, spre deosebire de subcategoriile nontipice. De asemenea, nivelurile de baz" sunt
primele numite de copii, primele folosite n taxonomii, ele avnd efecte facilitatoare n anumite tipuri
de sarcini (cum ar fi includerea n clase) i n general asupra nvarii i memorizrii. Concluzia este
urmtoarea : prezena reprezentrilor privilegiate presupune o organizare a reprezentrilor-tip ntr-o
structur ierarhic local, ierarhie ce ine cont de organizarea psihologic a informaiei semantice,
caracterizat printr-o relativ permanen. Dat fiind generalitatea domeniilor de aplicare, importana
efectelor produse asupra funcionrii cognitive, att a copilului, ct i a adultului, studiul
reprezentrilor privilegiate i al celor dou proprieti ale lor constituie un centru de interes foarte
important pentru psihologia cognitiv".
Cordier, ntr-o alta lucrare, publicata n 1994, insista asupra efectelor produse de reprezentarile
privilegiate asupra denumirii obiectelor. El arata ca una dintre primele consecinte ale prezentei unui
nivel privilegiat de abstractizare este influenta asupra achizitiei vocabularului: dintre primele cuvinte
pronuntate de copil n momentul exploziei" verbale, cele mai multe denumesc categorii ale nivelului
de baza. Chiar mai trziu, cnd copilul utilizeaza diverse cuvinte pentru a desemna acelasi obiect,
nivelul de baza ramne nivelul de denumire cel mai spontan. Tipicitatea, ca un alt fel de reprezentare
privilegiata, dupa cum se exprima Cordier, a iesit si mai bine n evidenta n studiul denumirilor
obiectelor. Astfel, pornind de la un material care contine desene, autorul a gasit o frecventa a
denumirilor de 89,2% pentru subcategoriile tipice si de numai 57,5% pentru subcategoriile atipice.
Reprezentarile tipice au efecte facilitatoare asupra accesibilitatii lexicale : ele sunt primele denumite
de copii. Acest fapt este explicat n parte de familiaritatea obiectelor corespunzatoare reprezentarilor
tipice n mediul nconjurator.
O alta explicatie o constituie limbajul parental, exemplarele tipice fiind mai frecvent invocate in
denumirea obiectelor dect cele atipice (vezi Cordier, 1994, pp. 64-71).
O alta categorie de reprezentari, care a nceput sa fie studiata n anii din urma, o constituie asanumitele reprezentari-deseu". Reprezentarile-deseu" sunt acel tip de reprezentari prezente n mintea
sau capul cuiva, care nu intervin n procesele psihologice si nici nu se releva cumva n comportament"
(Shapiro, 1997). Specialistii ce studiaza problematica reprezentarilor din perspectiva computationalista
sau a teoriei masurarii au mers mai curnd pe ideea ca acestea nu ar exista. L.A. Shapiro, ntr-un
articol publicat n 1997, reia discutia privitoare Ia reprezentarile-deseu", ncercnd sa argumenteze de
pe baze noi existenta acestora. Asa curii n genomul uman o mare parte din ADN-ul prezent nu are
vreo functie organismica (nu contribuie la fenoiip), tot asa este posibil ca n minte sa existe o
multitudine de imagini sau reprezentari care sa nu joace nici un rol n gndurile sau actiunile pe care le
ntreprindem n mod curent.
Desi nu apar referiri explicite n legatura cu reprezentarile-deseu" n textele neuro-stiintifice, multe
din tulburarile cu fond neurologic apar din cauza lipsei reprezentarilor necesare n procesare. Este
cazul unor afazii si al deficientelor de vedere de tip colour blindness, ce se produc la subiecti cu
leziuni corticale (Plant, 1991). n acest ultim exemplu, celulele din retina responsabile cu producerea
culorii si fac datoria", dar continutul lor reprezentational este ignorat n stadiile ulterioare ale
prelucrarii culorii.
Reprezentarile-deseu" par sa fie prezente n special la adultii normali. Indivizii umani sunt extrem de
diferiti ntre ei n ce priveste vederea periferica, aceste diferente datorndu-se mai curnd prelucrarilor
corticale dact celor retinale. La nivel retinal, oamenii cu cmp vizual ngust au aceleasi capacitati
reprezentationale ca si cei cu cmp vizual larg, nsa procesele vizuale de nivel superior ignora o parte
din informatia primita de la retina, ca atare vederea periferica se ngusteaza. n general, putem
presupune ca, ori de cte ori o capacitate reprezentationala presupune prelucrarea ierarhica a informatiilor, reprezentarile-deseu" vor creste n numar pe traseu.
4.3. Perspectiva psihosociala
Psihologia sociala acorda o mare atentie unui tip aparte de reprezentari, numite reprezentari sociale.
Notiunea a fost lansata n 1961 de psihologul francez de origine romna Serge Moscovici, n teza sa de
doctorat intitulata La psychanalyse : son image et sonpublic. Noua no pune se opune, dupa cum nsusi
Moscovici remarca, unui concept pierdut", descoperit nca din 1898 de sociologul francez Emile
Durkheim (1858-1917), si anume conceptului de reprezentare colectiva. Sociologul francez ntelegea
reprezentarea colectiva ca ansamblul faptelor psihice comune tuturor membrilor unui grup social. Sub
raportul continutului, reprezentarea colectiva ngloba fenomene psihice si sociale distincte (cunostinte,
mituri, ideologii), ea avnd un caracter dublu : social, n masura n care era produsa de caracteristicile
comune unui grup, unei societati; psihologic, dat fiind faptul ca perceptia realitatii si organizarea
gndirii sunt opera individuala.
Ce sunt reprezentarile sociale? Ce aduc ele nou n raport cu vechea notiune de reprezentari colective?
nainte de a raspunde la aceste ntrebari, trebuie sa precizam ca atitudinile contradictorii ale autorilor
fata de reprezentare n general s-au extins si asupra reprezentarilor sociale. Serge Moscovici vorbea de
era reprezentarilor sociale", Denise Jodelet considera reprezentarile sociale un domeniu n
expansiune", n timp ce
pentru Willem Doise acestea sunt o notiune aflata (a rascruce" : Rascrucea la care se gaseste
notiunea de reprezentare sociala este deosebit de nclcita, drumurile care ajung aici fiind multiple si
neexistnd nici o harta care sa dea coordonatele lor comune" (Doise, 1995, p. 77). Consecintele acestei
situatii sunt, dupa acelasi autor, duble: autorii ce se reclama de la discipline diferite se pot gasi foarte
bine n acelasi punct, fara sa-si dea seama; continutul notiunii de reprezentare sociala devine
polisemantic. Cu privire la definirea ca atare a notiunii respective, transpar aceleasi atitudini
contradictorii. Claude Flament, urmndu-1 pe Ehrlich, afirma: Termenul de reprezentare este utilizat
n diverse sectoare ale stiintelor umane (si dincolo de ele), n sensuri diferite si adeseori superflue"
(Flament, 1989, p. 204). O asemenea situatie se putea solda, dupa cum lasa sa se nteleaga un alt autor,
cu interzicerea studiului notiunii sau cu refuzarea ei ca ilegitima, deoarece, datorita apartenentei la
toate domeniile, ea nu releva cu adevarat nici unul" (Mannoni, 1998, p. 5). Cum aceasta nu este o
solutie, mult mai utila ar fi ncercarea de delimitare mai clara a continutului notiunii respective,
stabilirea locului si rolului ei in ansamblul cunoasterii si mai ales al vietii sociale. Un asemenea
demers este cu att mai necesar cu ct notiunea de reprezentare sociala pare a fi foarte asemanatoare,
daca nu chiar identica cu altele.
Conceptul de reprezentare sociala este greu de definit chiar pentru Moscovici, care 1-a lansat,
deoarece el are o pozitie mixta, se amplaseaza ntre psihologie si sociologie, de asemenea, deoarece
trebuie sa cuprinda ntr-o sinteza perfecta att versantul perceptiv, ct i pe cel intelectual.
Reprezentarea sociala este pentru Moscovici un sistem de valori, de notiuni si de practici relative la
obiecte, aspecte sau dimensiuni ale mediului social care permit nu numai stabilirea cadrului de viata al
indivizilor si grupurilor, dar constituie n mod egal un instrument de orientare a perceptiei situatiei si
de elaborare a raspunsurilor" (Moscovici, 1976, p. 43). Asadar. Serge Moscovici ntelege
reprezentarile sociale ca produse si procese de elaborare psihologica si sociala a realului.
Reprezentarea sociala nu este o simpla colectie de reprezentari individuale, ci o imagine asupra
socialului, determinata de social si constructoare de social. Formatiune psihica deosebit de complexa,
ea cuprinde att versantul individual, ct si pe cel social, att componentele perceptive, ct si pe cele
intelective. Ea este, practic, o reconstructie mintala a socialului si a interactiunii sociale prin
intermediul modelelor mintale ale individului.
Autorii care au scris despre reprezentarile sociale s-au inspirat din conceptia teoretica a lui Serge
Moscovici, aducnd o serie de precizari si nuantari ale ei. Prin reprezentari noi ntelegem produsul si
procesul unei activitati mintale, prin care individul sau un grup reconstituie realul cu care este
confruntat si i atribuie o semnificatie specifica" (Abric, 1987, p. 64). Ipoteza centrala a cercetatorului
francez este aceea ca nu caracteristicile obiective ale unei situatii sunt cele care determina
comportamentele subiectilor aflati n interactiune, ci reprezentarea acelei situatii. Remarcam o
schimbare de optica n abordarea fenomenelor psihice n general si a reprezentarilor n special. Daca n
variantele mai noi ale behaviorismului paradigma era stimul - organism - reactie, de data aceasta
paradigma este renovata : organism - stimul - organism - reactie. Comportamentele umane sunt
determinate nu att de stimuli, ct de imaginile sau ideile pe care oamenii si le fac despre stimuli.
Natura oarecum duala a reprezentarilor sociale reiese din faptul ca ele sunt considerate a fi forme
specifice de cunoastere, n care se mixeaza senzorialul si logicul, ele fiind forme ale cunoasterii de
sens comun" dar si ,Jorme de gndire sociala". Reprezentarile sociale sunt modalitati de gndire
practica orientata
spre comunicare, ntelegerea si stapnirea mediului social, material si ideal" (Jodelet, 1988, p. 361).
Exista, de aceea, nenumarate tipuri de reprezentari sociale: ale sanatatii si bolii, ae maladiilor mintale,
ale copilariei, ale vietii profesionale etc. (vezi Farr, 1988, p. 382).
n momentul de fata, se ncearca o conceptualizare mai larga a reprezentarilor sociale. W. Doise,
pornind de la relatiile existente ntre raporturile sociale (considerate nu n infrastructura lor, ca
raporturi de productie sau de putere, ci ca raporturi simbolice) si reprezentarile sociale, subliniaza rolul
acestor raporturi simbolice n definirea reciproca a oamenilor. Desi acest proces de definire umana si
interumana este dependent de multitudinea situatiilor n care oamenii actioneaza, de dinamica si
mobilitatea situatiilor, el este dependent si de o serie de reglari relativ stabile, considerate ca un
metasistem ce intervine continuu n organizarea cognitiva a omului. Dintr-o asemenea perspectiva
relationala si interdisciplinara, cum se exprima autorul, sunt definite si reprezentarile sociale. Acestea
sunt principii generatoare de luari depozitii, legate de insertii specifice ntr-un ansamblu de raporturi
sociale, si organiznd procesele simbolice intervenite n aceste raporturi" (Doise, 1990, p. 125).
Asadar, reprezentarile sociale sunt generate de raporturile sociale, iar la rndul lor genereaza noi
raporturi sociale.
Dupa opinia noastra, nu trebuie sa pierdem din vedere faptul ca, desi generarea acestor reprezentari
este sociala, elaborarea lor ramne ntotdeauna personala. Practic, reprezentarea sociala este un efort
de ntelegere si de stapnire a realului, o modalitate de a gndi practic-contextual, un aparat evaluator,
o grila de lectura a realitatii, o situare n lumea valorilor. Nici gndire obiectiva stiintifica a
realitatii, nici reflectarea afectiva a stimulilor nconjuratori; o refacere, o reconstructie a realitatii, prin
prisma modelului mintal al individului" (Neculau, 1993, p. 3). Este surprinsa foarte bine n aceste
cuvinte convergenta dintre individual si social. Numai aparent reprezentarile sociale se opun
reprezentarilor individuale, n esenta ele nefiind altceva dect reprezentarea personala a socialului.
Doar astfel pot fi explicate efectele de mbogatire sau de deformare a realului n urma citirii si
descifrarii lui. Nu trebuie sa ntelegem de aici ca astfel de efecte (mbogatire, deformare) s-ar datora
exclusiv individului. Ele se datoreaza n egala masura si societatii, culturii n care individul traieste.
Individul este cel care mbogateste sau deformeaza realitatea, societatea este cea care l mpinge spre o
anumita mbogatire sau deformare, conform specificului ei, intereselor si mai ales ideologiei ei.
Oricum ar fi, reprezentarile sociale constituie exemplul tipic al formatiunilor psihice complexe,
multideterminate si plurivalente. O asemenea caracterisica a reprezentarilor sociale iese si mai bine n
evidenta daca le diferentiem de o serie de alte fenomene psihice si sociale peste care ele par a se
suprapune. Astfel, ele se diferentiaza de reprezentarile mintale individuale (care reflecta, dupa cum ne
amintim, fractiuni din unjversul exterior individului) prin caracterul lor concomitent social si
individual; de fantasme (produse ale imaginatiei, ale lumii imaginare) prin faptul ca se raporteaza la
lumea reala ; de figurabilitate (produs al unui travaliu psihic diurn comparabil celui din timpul visului,
cu parcursul sau foarte apropiat de halucinatia visatorului) prin caracterul lor constructiv pornind de la
elementele senzoriale si perceptive fixate si conservate n memorie; de prejudecati (produse ale
gndirii care se prezinta ca elaborari grupale ce reflecta, la un moment dat, punctul de vedere prevalent
ntr-un grup relativ la diferite subiecte, imagini preformate); de stereotipuri (clisee mintale stabile,
constante si pu[in susceptibile la modificare) prin continutul si structura lor care depasesc cu mult
continutul si structura prejudecatilor si stereotipurilor; de credinte si superstitii {care emerg din
irational) prin emergenta lor din real. Pierre Mannoni, care ntreprinde o analiza magistrala a
diferentierilor si relatiilor dintre reprezentarile sociale si celelalte fenomene enumerate, propune o
schematizare a lor ce permite, dupa opinia lui, articularea diferitelor notiuni (vezi fig. 3.7).
Se poate remarca din figura de mai sus ca reprezentarile sociale se situeaza n aval n raport cu cteva
dintre fenomenele descrise (reprezentari mintale sau psihologice, fantasme) care joaca rolul de
organizatori ai schemelor cognitiv-reprezentative; n amonte n raport cu altele (clisee, stereotipuri,
prejudecati, credinte, superstitii), pentru care ele apar n calitate de elemente constitutive (vezi
Mannoni, 1998, pp. 7-34).
Cap.5.
Locul abilitilor practice n aria curricular tehnologii
Educa ie tehnologic
Schema orar
2010-2011
CLASA a IV-a
(Model)
Aria curricular/Disciplina
Limb i comunicare
Limba i literatura romn
Limba modern
Matematic i tiine ale
naturii
Matematic
tiine ale naturii
Om i societate
Educaie civic
Istorie
Geografie
Religie
Arte
Educaie muzical
Educaie plastic
Educaie fizic i sport
Educaie fizic
Tehnologii
Educaie tehnologic
Abiliti practice
Consiliere i orientare
Numr total de ore n
trunchiul comun
Curriculum la decizia
colii
Opional transcurricular
Suflet de copil n armonie
interdisciplinar
Numr minim de ore pe
sptmn
Numr maxim de ore pe
sptmn
Nr. ore/sptmn
TRUNCHI
COMUN
7-9
5
2
4-6
Aria curricular. Arte

Disciplina: EDUCAIE PLASTIC
Curriculum nucleu. Clasa a I-a
3
1
4-6
1
1
1
1
2-3
1
1
2-3
2
1-2
1
1
0-1
20
1-4
1
21
24
24
APROFUNDARE EXTINDERE
Numr de ore pe sptmn: 1

Sem. I: 17 ore
Sem. II: 17 ore
Total: 34 ore
PLANIFICARE CALENDARISTIC
(Model)
Uniti de nvare
Nr.
crt
I.
Materiale, instrumente i tehnici de lucru
Materiale de lucru i folosirea lor
Instrumente i mnuirea lor
Tehnici: aternerea culorilor pe suport
umed sau uscat
Tema plastica: Toamna
II.
Cunoaterea culorilor
Culori primare
Tema plastica: Marea inspumata
Culori binare
Tema plastica: Frunze ruginii
Culori calde
Tema plastica: Cosul cu fructe
Culori reci
Tema plastica: Covorul bunicii
III. Nonculori i tonuri
Nonculori
Tema plastica: Tabla de sah, Cosarul,
Arlechinul
Tonuri (realizarea tonurilor deschise i
nchise prin amestecul culorilor cu alb sau
negru)
Tema plastica: Lumea dinozaurilor , Scufita
Rosie, Universul
IV. Nuanele
Amestecul unei culori cu o alta din steaua
culorilor
Tema plastica: La sanius, Zana Iarna, Baba
Dochia
V.
Pata de culoare
Pata spontan
Tema plastica: Campul cu maci; La arat,
Pisica
Pata elaborat
Tema plastica: Barca pe valuri, Micuta
printesa, Fluturi, Doamna cu umbrela
Ob. de
referin
Nr.
ore
3
Perioada
Spt.:
1-2-3
1.1
2.1, 4.1
4-5-6-7-89-10-11
2.1, 4.1
12-13-1415-16-17
2.1, 4.1
1-2-3
3.1, 3.2
4-5-6-7-89-10
Obs.
VI.
Compoziii plastice realizate prin utilizarea

formelor spontane i elaborate
Compunerea spaiului plastic
Tema plastica: Portret de copil, Veverita-Rita,
In padure
Organizarea unui spaiu plastic echilibrat
Tema plastica: Jocuri de copii, Pe strada, Zoo,
In curtea bunicilor
3.2, 4.1,
4.2
11-12-1314-15-1617
Aria curricular: Tehnologii

Disciplina: ABILITI PRACTICE
Curriculum nucleu. Clasa a I - a
Numr de ore pe sptmn: 1
Sem. I: 13 ore
Sem. II: 19 ore
Total: 34 ore
(Model)
Uniti de nvare
Ob. de
Nr.
crt
referin
I.
Activiti cu materiale din natur
1.1, 2.3,
Colectarea materialelor;
4.1
Sortarea/curarea materialelor;
Gruparea materialelor dup diferite criterii
(form, mrime, culoare)
Conservarea materialelor.
Teme practice
Rama petru tablou( crengute uscate,
frunze uscate, flori uscate, lipici,
foarfece, sfoara)
Marul vesel( un mar, crengute uscate,
frunze uscate, foarfece)
Musafirul si Printesa africana( con de
brad, castane, scobitori, boabe de
piper, foarfece)
Nr.
ore
3
II.
Activiti cu materiale sintetice-fire

nsuiri;
Tehnici de lucru: rsucire, mpletire n 3, 4 sau
8, tiere, lipire, nnodare, nuruire.
Teme practice:
Papusa ( fire sintetice);
Arlechinul(resturi de materiale, aracet
, sablon, aracet, foarfece);
1.1, 1.2,
2.2, 3.1,
4.1
Perioada
Spt.:
1-2-3
4-5-6-7-89-10-11
Obs.
Leul(resturi de materiale, aracet ,

sablon, aracet, foarfece);
Sperietoare (resturi de materiale,
aracet , sablon, aracet, foarfece);
Rame decorative( fibre sintetice, folri
artificiale, aracet, foarfece);
Aventura
toamnei(sablon
soricel,
alune, resturi de materiale);
Noaptea Sfantului Andrei ( sabloane,
resturi de materiale, foarfece, aracet);
Masti de carnaval( carton, testuri de
materiale, aracet, foarfece, snur)
III.
Activiti cu hartie
Tehnici de lucru: decupare, lipire, vopsire,
asamblare
Teme practice
Renul(sablon, foarfece, hartie glasse);
Mos Craciun( sablon, hartie glasse, carton,
lipici, foarfece, pungi din hartie);
1.1, 1.2,
2.2, 3.1,
3.2, 4.1
12-13
IV.
Activiti cu materiale sintetice-hrtia

Trasarea dup ablon, decuparea dup contur
trasat i lipirea;
Ruperea i mototolirea hrtiei creponate;
eserea cu benzi de hrtie;
Confecionarea unor jucrii.
1.1, 1.2,
2.1, 2.2,
3.1, 3.2,
4.1
10
1-2-3-4-56-7-8-910-11-1213
V.
Gospodrie
Pregtirea micului dejun;
Igiena mbrcmintei i a nclmintei.
Teme practice:
La picnic(sabloane, foarfece, lipici, carton
duplex);
Haina potrivita( sabloane, hartie glasse,
foarfece, lipici, carton);
Pachetelul meu(sabloane, hartie glasse,
carton, lipici);
Fata de pe insula( sabloane, hartie glasse,
carton , lipici)
3.2, 4.3,
4.4
14-15-1617-18-19
ABILITI PRACTICE CLASA A I-A

PLANIFICARE ANUAL
Nr.
crt.
1.
Unitatea de nvare
Activiti
cu
materiale din natur.
2.
Activiti
materiale
Plastilina.
3.
Hrtia ndoire i
lipire.
4.
Hrtia ndoire,
rupere, pliere, lipire.
5.
Colaje
i
jucrii
simple.
Compoziii simple.
2.1., 2.2.,
2.3., 3.1.
Plastilina tehnici de 1.1., 1.2.,
modelare.
3.1., 3.2.
Tehnici
de 1.3.
gospodrie.
3.2.
6.
7.
8.
cu
sintetice.
Obiective
de referin
1.1., 1.2.,
1.3., 2.1.,
2.2., 3.1.,
3.2.
1.1., 1.2.,
1.3., 2.1.,
2.2., 3.1.,
3.2.
1.1., 1.2.,
1.3., 2.1.,
2.2., 3.1.,
3.2.
1.1., 1.2.,
1.3., 2.1.,
2.2., 3.1.,
3.2., 4.1.
2.3.
Nr.
ore
Perioada
16 septembrie
14 octombrie
21 octombrie
2 decembrie
9 decembrie
13 ianuarie
20 ianuarie
3 februarie
17 februarie
3 martie
10 31 martie
4
4
5
(Model)
Obs.
7 aprilie 12
mai
19 mai 16
iunie
CLASA A II-A
ARIA CURRICULAR
DISCIPLINA
CURRICULUM
NUMR ORE
Tehnologii
ABILITI PRACTICE
Nucleu
1 or pe sptmn 34 ore anual

(Model)
Nr.
Crt
Unit. de
nvare
Ob. de
ref.
1.
Ce materiale
folosim ?
1.1,
1.3
Natura prinde
via
1.2,
1.3,
2.2,
4.1
2.
3.
4.
5.
Jocuri i jucrii
Hrtia
Activiti cu
materiale
sintetice
- Fire -
1.1,
1.2,
2.2,
3.1,
3.2,
4.1.
1.1.
1.3.
2.2.
3.2.
1.2.
2.1.
3.1.
4.1.
Micii gospodari
3.2, 3.1,
6.
Mini dibace
3.1.
4.1.
3.2.
Coninuturi
- Materiale de lucru si folosirea lor.
- Observare, identificare, clasificare.
Colectarea materialelor din natur
nvarea unor tehnici de lucru:
- pregtire (presare, uscare,
splare, curare)
- decupare
- lipire
- vopsire
- asamblare n compoziii
Nr.
ore
Spt
1
(1519.09)
2-6
(22.09
24.10)
14
7-20
(03.11
27.02)
Stabilirea
caracteristicilor
firelor
(intuitiv)
nvarea unor tehnici de lucru cu fire
(rsucire, nnodare, mpletire n trei,
tiere, lipire, nuruire)
21-26
(02.03
10.04)
Pregtirea micului dejun

Pregtirea sucului natural
Aranjarea mesei
Igiena mbrcmintei i nclmintei
27-30
(20.04
15.05)
Felicitarea de 1 Iunie
Ambalarea unui cadou
Expoziie de lucrri
31-34
(18.05
12.06
Stabilirea
caracteristicilor
hrtiei
(intuitiv)
nvarea unor tehnici de lucru cu
hrtie
- trasarea conturului dup
ablon
- decupare dup contur
- rupere i mototolire
- lipire pe suport
- vopsire
- esere cu benzi de hrtie
- asamblarea n compoziii
CLASA A III-A
OBIECTIVE CADRU / OBIECTIVE DE REFERINTA
1. Utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale si ustensile

1.1 sa stabileasca asemanari si deosebiri intre corpuri din mediul apropiat, pe baza unor
observatii proprii;
1.2 s prelucreze materiale folosind ustensile adecvate si tehnici variate;
1.3 s utilizeze produse alimentare, in conditii adecvate de igiena.
2. Proiectarea, confectionarea si evaluarea unor produse simple
2.1 s alcatuiasca un plan de lucru pentru realizarea unui produs;

2.2 s confectioneze produse utile, folosind materiale si tehnici variate;
2.3 sa aprecieze calitatea produsului finit, raportat la proiectul initial.
3 Dezvoltarea capacitatii de cooperare in scopul realizarii unui produs
3.1 s realizeze produse colective;

3.2 sa-si asume responsabilitati in activitatea de grup.
4. Dezvoltarea simtului practic
4.1 s valorifice experienta pozitiva locala in activitatile de prelucrare a mediului;

4.2 s descopere solutii de valorificare optima a materialelor refolosibile in combinatie cu alte
materiale.
*4.3 sa identifice surse de poluare , care pot afecta calitatea vietii , atunci cand omul modifica
mediul
Obiectivul de ordin general:
Dobandirea de catre copii a abilitatilor de a elabora mici proiecte, simple, prin activitati de
documentare, selectare a materialelor, comunicare interpersonala, utilizarea cunostintelor
dobandite in procesul de invatamant.
Obiective de referinta:
Sa dovedeasca simt estetic in realizarea lucrarilor creative;

Sa lucreze frontal, in perechi, in grupe si individual;
Sa participe cu interes la activitati cu caracter extracurricular, conducand la cresterea
numerica si calitativa a acestor activitati;
Sa dovedeasca capacitati creatoare prin organizarea de expozitii;
Sa arate interes pentru intelegerea si pastrarea traditiilor legate de sosirea primaverii;
Sa utilizeze tehnicile activitatilor practice: pliere, lipire, suprapunere,colaj,origami,
franjurare;
Sa recepteze si sa redea corect linia molodica a unui cantec, joc, coordonand
miscarile cu ritmul;
Sa-si consolideze priceperile si deprinderile de exprimare corecta;
Sa faca distinctie intre o zi obisnuita si o zi de sarbatoare;
Sa formuleze intrebari si raspunsuri corecte in legatura cu investigatiile facute;
Sa manifeste comportamente civilizate de cooperare, intrajutorare, bunacuviinta in
relatiile cu ceilalti;
Sa respecte regulile stabilite de comun acord in cadrul grupului, participand activ in
spiritul regulilor;
Sa omagieze cea mai draga si apropiata fiinta de sufletul si inima noastra MAMA
prin cantece, poezii, compuneri;
Sa dovedeasca spirit de cooperare si emulatie in jocuri si concursuri.
Tehnologii
Disciplina: Educatie tehnologica
Tipul de curriculum : nucleu
Numr de ore sptmnal : 1 or
Numr de ore anual : 34 ore
Clasa a III a
(Model)
SEMESTRUL I
Nr.
crt.
Uniti de
nvare
1.
Elemente
de
proiectare
a activitatii
Natura ne
ofera
materiale
Ob.
ref.
Si noi
putem fi
utili
Coninuturi
Nr.
ore
1
2.1
1.1
Planul de lucru pentru realizarea umui produs

Colectarea materialelor
1.1
1.2
2.1
2.2;
3.1.
Activiti cu materiale din natur

- tehnici combinate: decupare, rupere ,
impletire lipire, vopsire, innodare, snuruire.
Subiecte propuse:
*Flori de grdin / Covor aramiu
* Ciocanitoarea( lipire)
* Rama de tablou /Coronita ( impletire)
*Ghirlanda ( nuci si ghinde) ( insiruire)
*Sa dam viata pietrelor ( vopsire)
Evaluare: Expozitie cu lucrarile elevilor
Activiti cu materiale sintetice -fire si

materiale textile
- nsuiri ale firelor si materialelor textile;
-cusaturi utilitare ( tiv, nasturi)
Subiecte propuse
*Tivul
*Coaserea nasturelui
*Saculetul pentru creioane Ppua
sac
*Cizmulia
2.3
17 ore
1.1;
1.2;
2.1
2.2;
2.3.
1
1
1
1
1
1
1
1
1
Sapt.
Obs.
Magia
hrtiei
Materiale
plastice
1.1;
1.2;
2.1
2.2
3.1;
3.2
2.3.
1.1
1.2
2.1
4.2
Activiti cu materiale sintetice

- tehnici combinate: trasarea dup contur,
decuparea , lipirea, ruperea , indoirea
*Ornamente pentru brad
* Masti pentru carnaval
*Omul de zapada
*Tangram
*Origami
Evaluare: Expoziie cu lucrrile elevilor
Insusiri ale materialelor plastice

Constructii din material plastic cu piese
existente in comer ( LEGO) si materiale
refolosibile
Vaza cu flori
1
1
1
1
1
SEMESTRUL AL II LEA
Materiale
sintetice
2.3
1.1
1.2
2.1
2.2
3.1
2.3
6
Jucrii
pentru copii
2.1
2.2
3.1
3.2
Martisoare
Tablouri
Evaluare: expozitie cu lucrarile elevilor
Fire si materiale sintetice
- tehnici combinate: innodare , snuruire,
impletire manuala
Subiecte propuse:
*Cosia papusii
*Cordonul
*Bratara prieteniei
*Panou decorativ
2
1
5
1
1
1
1
1
5
Aplicarea tehnicilor de lucru nsuite cu

ajutorul materialelor diverse ( materiale din
natur, materiale sintetice i materiale )
Subiecte propuse:
*Papusa din lingura de lemn
*Iepurasul
*Personaje din povesti

- Evaluare-expoziie de lucrri: Inventm, ne
jucm, nvm
2
1
2
1
4
Activitati
desfasurate
in gospodarie
4.1.
4.3
1.3;
Norme de protectie a consumatorului

Folosirea aparatelor electrocasnice
Igiena alimentelor si a alimentatiei
Elemente decorative
*Aranjament floral
* Suportul, pentru lumanari
1
1
1
1
Evaluare
Educaie tehnlogic Planificare calendaristic

Aria curricular: ARTE
Disciplina de nvmnt: EDUCAIE TEHNOLOGIC
Clasa : a IV-a
Varianta de curriculum: CURRICULUM NUCLEU
Nr. de ore: 1 or/sptmn
(Model)
Unitatea de
nvare
Activiti cu
materiale din
natur
Ob.
de
ref.
1.1
1.2
1.3
2.1
2.2
3.1
3.2
Activiti cu
materiale
sintetice
Hrtia
1.1
1.2
1.3
2.1
2.2
3.1
3.2
4.1
Activiti cu
materiale
sintetice Fire
1.1
1.2
1.3
2.1
2.2
3.1
3.2
4.1
3.1
3.2
4.1
Gospodrie
Mini dibace
3.1
3.2
4.1
Coninuturi
Colectarea materialelor din natur
nvarea unor tehnici de lucru
- pregtire (presare, uscare, splare,
curare)
- decupare
- lipire
- vopsire
- asamblare n compoziii
Stabilirea caracteristicilor hrtiei (intuitiv)
nvarea unor tehnici de lucru cu hrtie
- trasarea conturului dup ablon
- decuparea dup contur
- rupere i mototolire
- lipire pe suport
- vopsire
- esere cu benzi de hrtie
- asamblarea n compoziii
Stabilirea caracteristicilor firelor (intuitiv)
nvarea unor tehnici de lucru cu fire
- rsucire
- nnodare
- mpletire n trei
- tiere
- lipire
- nuruire
Pregtirea micului dejun
Pregtirea sucului natural
Aranjarea mesei
Igiena mbrcmintei i a nclmintei
Felicitarea de 1 Iunie
Ambalarea unui cadou
Expoziie de lucrri
Nr. Sptore mna
I-VIII
IXXVII
XVIIIXXIV
XXVXXIX
XXXXXXIV
Obs.
Cap.6.
Obiectivele cadru i de referin pentru activitile practice nivel
preprimar i primar
EDUCATIE PENTRU SOCIETATE N PREPRIMAR
1. Cunoaterea i respectarea normelor de comportare in societate; educarea abilitatii de a intra
in relatie cu ceilalti
- sa cunoasca si sa respecte normele necesare integrarii in viata sociala, precum si reguli de
securitate personala (discutii civilizate, spirit de echipa, reguli referitoare la circulatia rutiera, reguli de
igiena si de protectie a vietii);
- sa-si adapteze comportamentul propriu la cerintele mediului in care traieste (ascultarea si
respectarea altor pareri, rabdare, grija si toleranta, sprijin, dobandirea de autonomie in viata zilnica);
2. Educarea trasaturilor pozitive de vointa si caracter si formarea unei atitudini pozitive fata de
sine si fata de ceilalti
- sa aprecieze comportamentele altora si comportamentele proprii;
- sa traiasca in relatiile cu cei din jur stari afective pozitive, sa manifeste prietenie, toleranta,
armonie, concomitent cu invatarea autocontrolului;
3. Cunoasterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc portretul spiritual al
poporului roman;
- sa descrie si identifice elemente locale specifice tarii noastre si zonei in care locuieste (elem.
de relief, asezare geografica, obiective socio-culturale, istorice, religiase, etnice (numele tarii,
capitalei, steagul tarii, atit. pozitive fata de tara si popor, sarbatori nationale, traditii).
ACTIVITATI ARTISTICO-PLASTICE
1. Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, picturi, modelaje
- sa redea teme plastice specifice desenului (util. corecta a instrumentelor de lucru, pozitia
corpului corecta, completare de siluete, elem. decorative ...);
- sa obtina forme prin tehnici specifice picturii (aplicarea culorii, combinarea culorilor, realiz.
unor compozitii plastice);
- exersarea deprinderilor tehnice specifice modelajului (pregatirea plastilinei, modelarea prin
miscare translatorie, lipire, adancire apasare, miscare circulara, apltizare)
2. Realizarea unor corespondente intre dif. elemente de lbaj plastic si obiecte din mediul
inconjurator
- sa recunoasca elem ale lbajului plastic (puncte, linii...), forme si culori in mediul inconj.;
- sa cun. materiale si instrumente de lucru, modul de utilizare;
- sa foloseasca un limbaj adecvat specific acestor activitati (sablon, amprenta, colaj, stropire,
stampilare, decolorare, suprapunere, decorare...);
3.Stimularea expresivitatii si creativitatii prin desen, pictura, modelaj
-sa compuna in mod original si personal spatiul plastic;
-sa interpreteze liber, creativ lucrari plastice exprimand sentimente estetice (descrierea
lucrarilor proprii sau ale celorlalti copii).
ACTIVITATI PRACTICE SI ELEMENTE DE ACTIVITATE CASNICA
1. Imbog. cunostintelor despre materiale si caracteristicile lor, despre tehnici de lucru
-sa cunoasca si foloseasca unelte simple (foarfece..);
-sa cun. materiale de lucru (din natura, sintetice; forma culoare, netezime...);
-sa sesizeze modificarile materialelor in urma prelucrarii lor (dupa mototolire, intindere, udare)
2. Forarea si consolidarea unor abilitati practice specifice nivelului de dezvoltare motrica
- gasirea de solutii pt realizarea unei teme 9alegerea materialului, verbalizarea actiunilor
intreprinse, executarea temei, colaborare cu colegii in activit. de grup)
- sa efectueze operatii simple de lucru (rupere, taiere, lipire, indoire, pliere, bobinare, rasucire,
insirare, snuruire, legare/dezlegare, impletire);
-sa realizeze lucrari practice.
3.Dezvoltarea simtului practic si estetic
-sa contribuie la infrumusetarea mediului prin lucrari personale
4. Formarea deprinderilor practic-gospodaresti, folosirea expresiilor si cuvintelor specifice
acestora:
- sa aiba comport. si atitudini igienice fata de el insusi, de alte fiinte si obiecte;
-sa aiba abilitatea de a intra in relatii cu cei din jur;
- sa aiba deprinderi practice si gospodaresti (aranjarea si strangerea mesei, ordonarea,
ingrijirea, intretinerea obiectelor curate, a plantelor si animalelor, a mediului in care traieste);
-sa se comporte adecvat in diferite contexte sociale.
V. OBIECTIVE CADRU
1. Cunoasterea si utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru si a unor tehnici
specifice artelor plastice;
2. Recunoasterea tipurilor de culori, a nonculorilor si a formelor, n mediul nconjurator si
pe imagini;
3. Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic;
4. Realizarea unor compozitii.
A. OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE

NVATARE
1. Cunoasterea si utilizarea materialelor, a instrumentelor de lucru si a unor
tehnici specifice artelor plastice
Obiective de referinta
Exemple de activitati de nvatare
La sfrsitul clasei a II-a elevul va fi

capabil:
Pe parcursul clasei a II-a se recomanda

urmatoarele
activitati:
1.1. sa foloseasca diverse materiale (tuburi,

pastile, pensule, carioca, pasteluri, *plastilina) si
tehnici (acuarela, tempera, guase, colaj, mixta)
materiale;
exersarea unor tehnici de lucru folosind diferite
1.2 *sa utilizeze diferite tehnici de modelaj exercitii de modelaj.
2. Recunoasterea tipurilor de culori, a nonculorilor si a formelor spatiale, n

mediul nconjurator si pe imagini
La sfrsitul clasei I elevul va fi capabil:
Pe parcursul clasei I se recomanda

urmatoarele
Activitati:
2.1. sa recunoasca grupele de culori n

diferite contexte, precum si amestecurile
dintre culorile din steaua culorilor
-identificarea culorilor;
-recunoasterea nuantelor si a *amestecurilor
2.2. *sa recunoasca forme spatiale din
mediul nconjurator
acestora cu alb sau negru, pe imagini sau n

natura;
-descrierea formelor din mediul nconjurator
3.Cunoasterea si utilizarea elementelor de limbaj plastic


urmatoarele activitati:
3.1. sa realizeze pete de culoare folosind

tehnici specifice picturii
-realizarea petelor de culoare prin tehnicile:

fuzionare, presare, suprapunere, decolorare,
stropire etc.;
-realizarea compozitii nonfigurative si
figurative, folosind pata de culoare;
3.2. sa realizeze compozitii decorative si

compozitii plastice folosind elementele de
limbaj plastic studiate
realizarea de compozitii nonfigurative si

figurative, folosind elementele de limbaj
plastic studiate (forma, culoarea, *forma
spatiala etc.).
4. Realizarea unor compozitii


4.1. sa obtina amestecuri din culorile din

steaua culorilor si *cu adaosurile de alb
sau negru
obtinerea amestecurilor (nuante) *si a tonurilor

acestora;
4.2. sa compuna un spatiu plastic folosind

elementele de limbaj si amestecurile
studiate
realizarea de compozitii figurative sau

nonfigurative, folosind nuantele si tonurile
acestora*;
realizarea de compozitii figurative, individuale si
colective, cu elementele de limbaj plastic studiate,
folosind culorile si nonculorile si *modelarea
formelor.
descrierea formelor din mediul nconjurator
B. CONTINUTURI
Materiale de lucru si folosirea lor (creioane colorate, creioane cerate, carioca, pastile si
tuburi de culori, pensula, paleta, materiale cu texturi diferite, ceara, solutie pentru
decolorat-pic, cerneala,hrtie colorata, *plastilina).
Grupele de culori si nonculorile:
- culori primare, culori binare, steaua culorilor (fara terminologie);
- nonculorile;
- nuantele (amestecul unei culori cu o alta din steaua culorilor);
- *tonurile nuantelor.
- *modelarea culorii;
*Forme spatiale din mediul nconjurator.
Compozitia suprafetei decorative si a spatiului plastic, folosind culoarea si *forma spatiala

si modelata
VI. OBIECTIVE CADRU

1. Cunoasterea si utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale si ustensile
3. Dezvoltarea capacitatii de cooperare n scopul realizarii unui produs
4. Dezvoltarea simtului practic gospodaresc si estetic
A. OBIECTIVE DE REFERINTA SI EXEMPLE DE ACTIVITATI DE

NVATARE
Cunoasterea si utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale si ustensile
La sfrsitul clasei a II-a elevul va

fi capabil:
Pe parcursul clasei a II-a se recomanda

1.1. sa identifice si sa clasifice materiale

din natura si materiale sintetice n
functie de caracteristicile lor
-observatii
privind
caracteristicile
materialelor identificate;
-exercitii de alegere a mostrelor de fire (lna,
P.N.A., bumbac, matase, sfoara) dintr-un
grup de materiale date;
1.2. sa aplice tehnici de prelucrare a

materialelor utiliznd instrumente
si ustensile adecvate
- exercitii de aranjare a compozitiilor

decorative: a) simetric, b) asimetric;
-exercitii de decupare dupa contur, lipire,
rupere;
-activitati practice de realizare a unor
compozitii si jucarii simple din fire;
1.3. sa se familiarizeze cu modalitati

de ngrijire a animalelor de casa sau de curte
utilizarea sabloanelor;
activitati de decupare;
discutii despre moduri de ngrijire a animalelor
domestice.

La sfrsitul clasei I elevul va fi

capabil:

2.1. sa sesizeze diferentele dintre

diverse tipuri de compozitii
decorative
observare dirijata si explicatii pe marginea unor

compozitii decorative simetrice;
2.2. sa mbine n mod adecvat tehnicile

de realizare a unor produse simple si/sau complexe
activitati practice de realizare a unor produse

simple;
activitati practice de realizare, a unor compozitii
si jucarii, combinnd materialele si tehnicile
invatate;
2.3. sa aprecieze intuitiv calitatea unor

materiale folosite sau a unui produs finit
exprimarea orala, n cuvinte simple, a unor opinii

relative la produsele proprii sau ale altora.
3. Dezvoltarea capacitatii de cooperare n scopul realizarii unui produs


capabil:

3.1. sa-si exprime parerile despre

modul n care se poate realiza un
produs dat sau o compozitie
-conversatii,
ideilor
explicatii
personale
compozitii n grup;
viznd
aplicarea
realizarea
unor
3.2. sa coopereze cu colegii dintr-o

echipa la realizarea unor produse
complexe
-realizarea unor produse n cadrul unei echipe;
-conversatii referitoare la produsele realizate.
2 Dezvoltarea simului practic - gospodresc
capabil:
Pe parcursul clasei I se recomanda urmatoarele activitati:
4.1. sa descopere posibilitati de utilizare a diverselor materiale
activitati practice de realizare a produselor, combinnd materialele si tehnicile n functie de
caracteristicile lor;
*4.2. sa gaseasca variante de realizare
a aceluiasi produs, cu tehnici si
materiale diferite si sa gaseasca
utilitate obiectelor realizate
-analiza mai multor posibilitati de realizare a aceluiasi produs, comparnd avantajele si
dezavantajele diferitelor optiuni;
4.3 sa-si dezvolte comportamente si
atitudini igienice corecte fata de propria persoana si fata de alte fiinte si obiecte
activitati de mbogatire a mediului nconjurator apropiat (clasa, camera personala) cu
lucrarile proprii;
4.4 sa-si dezvolte deprinderi practic gospodaresti
exercitii de ordonare a obiectelor din clasa, dezvoltndusi spiritul de ordine si de curatenie;
exercitii de ngrijire a plantelor (si, eventual, a
animalelor) din clasa;
conversatii, explicatii privind respectarea normelor igienico-sanitare n situatiile impuse de
activitatile rutinei
zilnice.
B. CONTINUTURILE NVATARII
1. Activitati cu materiale din natura
Grupare dupa diferite criterii (forma, marime, culoare).
Tehnici de lucru: decupare, lipire, vopsire, asamblare.
Subiecte orientative: picaturi de soare (petale de galbenele, frunze); garoafe; buchet din
gradina
(petale de flori, frunze, seminte); covor de flori (petale de flori, frunze, seminte); iepurasul;
pisica
marul etc. (exercitii de umplere a unor contururi date cu seminte, puf de plopi sau
apura);fluierul (trestie sau soc); coronita de flori (flori, tulpini subtiri si rezistente); coliba de
lemn(crengute subtiri si groase); coliba de pietre (pietre de diferite marimi si culori).
2. Activitati cu materiale sintetice
2.1. Fire
nsusiri, tehnici de lucru: rasucire, mpletire n 3, 4 sau 8, taiere, lipire, nnodare,

snuruire.
Subiecte orientative: martisorul (ata alba si rosie); tabloul (fire de diverse culori);
ciucuri;
noduri; cordoane pentru papusi; bratara (fire mpletite); bentita pentru gt (snur n
8); coarda;
biciul; frnghia; plasa pentru minge.
2.2. Hrtia
Trasarea dupa sablon, decuparea dupa conturul trasat si lipirea.

Subiecte orientative: cercul si combinatii de cercuri; chenare din figuri geometrice; figuri
simetrice; pomii; pestisorul din carton; cadranul de ceas; colaje - scene din povesti; ochelarii
din
carton cu stelute, fluturi si flori; copacul "Palma"; palma cu figuri de animale sau de oameni
tristisi veseli, semaforul
Ruperea si mototolirea hrtiei creponate.
Subiecte orientative: margele din hrtie (colierul papusii); flori; ornamente pentru pomul de
iarna.
Teserea cu benzi de hrtie.
Subiecte orientative: mpletituri n doua, trei sau patru benzi; plasa sau sacosa; tesaturi
din hrtie cu ajutorul trusei speciale; covorasul.
Confectionarea unor jucarii.

Subiecte orientative: acordeonul; balaurul; clovnul; medalionul; palaria; tichia; cutia; ambalarea
unui cadou; clasoare; casuta din poveste; moara de vnt; sorcova.
*Realizarea unor compozitii combinate (din diverse materiale).
Subiecte orientative: colaje cu scene simple din povestiri, povesti, poezii etc., din frunze,
flori,
seminte; jucarii din ghinde, castane, coji de nuci, talas, frunze, flori presate, crengi, hrtie:
trenul
cu vagoane, nave cosmice, lampioane, acvariul etc.; podoabe pentru Craciun (seminte, fire de
rafie, carton); machete: Livada nflorita (plastilina, crengute uscate, floricele de porumb,
srma);
masca de carnaval (suport pnza groasa, resturi de fire, piele, lipici); clovnul pe sticla (sticla
plastic, fire pentru par, mustati, barba, hrtie colorata, acuarele); sticla mbracata (sticla,
snur
mpletit n 4 sau 8, ac, ata); clama de par ornata cu papusi din fire; paiata (hrtie, carton,
ata,
srma); gondola; motive populare si ornamente pentru diverse obiecte; Lebada fermecata
(carton,staniol, ata); Dansul micilor indieni (carton, pene, piele, materiale textile); tablouri
lucrate n mozaic din coji de oua; rame pentru tablouri (carton ondulat); Piticul Barba-Cot
(ou, pnza, hrtie).
2. Gospodarie
Pregatirea micului dejun: *prepararea unor sucuri naturale.
Igiena mbracamintei si a ncaltamintei.
*ngrijirea animalelor de casa si curte.
Cap.7.
Documente curriculare utile i creativitatea educatorului
Aspecte practice ale proictarii didactice in gradinita
I.
Proiectarea activitatii didactice anuale vizeaza:
- planul de invatamant( numarul total al activitatilor desfasurate pe

parcursul fiecarei saptamani din anul scolar, respectand prevederile
Currculum-ului National la cele doua nivele de varsta);
- planificarea activitatilor optionale ( durata si numarul de copii care vor
participa la acestea);
- orarul grupei si variante de orar;
- directiile de dezvoltare stabilite pe categorii de activitate;
- modalitatile de realizare a continuturilor.
II.
Proiectarea activitatii didactice semestriale vizeaza:
- comportamente urmarite in fiecare categorie de activitate;

- planificarea semestriala orientativa a continuturilor;
- modalitatile de realizare a continuturilor;
- planificarea activitatilor optionale;
- planificarea activitatii de parteneriat educational;
- evaluarea personalizata.
III.
Proiectarea activitatii didactice conform subiectelor tematice vizeaza:
- planificarea orientativa a continuturilor;

- planificarea proiectelor tematice.
IV.
Proiectarea activitatii didactice saptamanale vizeaza:
- tema si subtema saptamanii;

- activitatile zilnice pe sectoare;
- categoria si tema activitatilor comune zilnice;
- activitatile complementare zilnice;
- activitatile de dupa amiaza( recreative si de relaxare, de dezvoltare si
exersare a aptitudinlor individuale, recuperatorii);
- materiale didactice confectionate de educatoare.
V.
Proiectarea activitatii didactice zilnice vizeaza:
- proiectele activitatilor planificate in ziua respectiva.
VI.
Proiectarea unei activitati vizeaza:
- proiectul de activitate.
PLANIFICAREA ACTIVITATILOR PRACTICE grupa

mijlocie
Sem.I
Nr.
CONTINUTURI
OBIECTIVE
Crt.
1.
2.
SUBIECTE
Evaluare initiala
Lipire in contur: - sa recunoasca unelte simple de lucru pt.realizarea unei activitati;
3.
Sortulet de gradinita
Lipire in contur: -sa efectueze aplicatii simple de lucru cu hirtia;
4.
Rosia si ardeiul
Rupere pe contur: - sa-si formeze deprinderi practice de rupere a hirtiei;
5.
Petalele tufanelelor
Plierea si decorarea hirtiei: - sa sesizeze modificarile hirtiei in urma prelucrarii;
6.
Servetelul
Mototolire: - sa se raporteze la mediul inconjurator contribuind la imbogatirea lui;
7.
Bulgari de zapada
Lipire: - sa-si formeze deprinderi practice de a aplica correct lipiciul pe contur;
8.
Omul de zapada
Lipire: - sa gaseasca solutii originale pentru realizarea temei propuse;
Animalul preferat
Sem.II
9.
Insirare: - sa recunoasca diferite materiale sintetice;
10.
11.
Zgarda catelusei
Evaluare finala semestriala
Bobinare: - sa efectueze cu abilitate activitati practice simple;
12.
Mosorelul
Rasucire/infasurare: - sa utilizeze tehnici simple de lucru pt.realizarea temei;
Ghiocelul
13.
Smuruire liniara: - sa dobindeasca atitudini positive fata de rezultatul muncii;
14.
Scrisoare catre rindunica

Snuruire circulara: - sa-si formeze diferite deprinderi de indeminare practica;
15.
Cosuletul pentru oua

Lipirea elementelor pe un fond dat: - sa capete abilitatea de a aseza corect
elementele intr-un cadru dat;
16.
Flori de primavera(evaluare sumativa)

Lipire si indoire: - sa capete abilitatea de a realiza lucrari originale si de intra in
relatie cu cei din jur;
17.
Felicitare pentru prietenul(prietena) meu(mea)

Evaluare finala
Curriculum opional i CD;

tim cu toii ca profesiunea de dascl presupune un contact permanent cu informaia,
schimburi de experien, cu alte cuvinte formare continu. Aceast formare continu se
realizeaz la nivel de individ, cnd fiecare o face n functie de impulsurile luntrice i
condiiile de mediu, i la nivel instituional, n funcie de politica colara a sistemului.
ncercm s ne integrm ntr-o lume nou, o lume a competiiei. Competiia nseamn
progres, dar n acelai timp presupune reguli i norme riguroase adesea dure, pe care nu toi
sunt pregtii i dispusi s le aplice i s le respecte. E adevrat c dac e ceva dup care s
tnjim din regimul trecut, acesta e egalitarismul i sigurana de un anume fel, comoditatea
chiarpe care le simeam sub pavza diplomei. Lumea s-a schimbat i se schimb mereu,
incredibil de rapid, ne place, nu ne place, i o dat cu ea trebuie s ne schimbm i noi. Putem
accepta schimbarea, i prin urmare s transpirm, prinzndu-ne n hora ei, devenind adepi
ferveni ai acesteia, motorul ei sau, din contra, ne putem aeza de-a curmeziul, rmnnd
cantonai n propriile noastre percepii, autoexcluzndu-ne ca posibili detractori.
Ca orice iniiativa de a gndi programele de formare continu a nvtorilor sub form
de proiecte, bazate pe problem, a provocat, n prima faz, o stare de respingere, reinere i
chiar ilaritate. Ce nevoie avem noi de proiecte? Aa am gndit pentru moment. Dar, vorba
proverbului :De nevoie, bucuros.
Realitatea este c, deja, avem nevoie de proiecte. E nevoie de proiecte pentru c
nimeni n ziua de azi nu mai intreprinde ceva, fie el un mic atelier sau o mare uzin, numai ca
s se afle n treab. Fiecare trebuie s fac ceva pentru c se cere, trebuie, n caz contrar va
produce pe stoc i va fi sortit din start eecului. i programele educaionale de formare
continu promoveaz competiia i e firesc, deci, s se pretind ca n baza unei expertize a

unei analize de nevoi s se fac activiti care dovedesc c sunt utile eficientizrii procesului
de nvmant i nu doar activiti pentru c aa ne-am obinuit noi.
Demersul organizatorilor de program a urmrit n primul rnd s formeze o contiin
nou a schimbrii n rndul formabililor care, n prim faz sunt responsabilii de cercuri i
metoditii, ca apoi, fiecare dascl s fie n masur s ofere un sistem de dezvoltare i abordare
personalizat a curriculum-ului aa nct elevul s nvee pentru c trebuie nu doar s tie, ci
pentru ca nvatura l ajut s tie s fac ceva util, care ii trebuie. Doar obinuindu-i pe
elevi s-i listeze un set de nevoi, vom reui s-i i motivm, ca ndrumai i consiliai de noi,
s se preocupe, s investigheze, s coreleze, s compare, s argumenteze i s structureze
valoarea produsului, cu alte cuvinte s nvee, bazndu-se pe Proiect i problem.
Concursurile de tot felul n care sunt supui cei care doresc ocuparea unor funcii,
posturi, anticipeaz perioada cnd i la noi fiecare unitate coala i elabora propriul
regulament i propria list de nevoi, condiionnd ncadrarea de capacitatea de a veni cu ofert
adevarat satisfacerii nevoilor unitii. Receptivi la nou i contieni c sunt cei ce construiesc
fundamentul noului edificiu, nvtorii ncearc s implementeze un spirit competitiv
aciunilor lor.
Model de proiect pentru valorificarea

potentialului creativ al elevilor de clasa a IV-a
Motto:
Primavara este o
reflexive a
nostrum, iar martisorul este cea mai de prt floare rasarita intr-insa.
gandirii
sufletului
ARGUMENT:
Martie este o luna de transit,
Cand vanturile iernii sunt inca puternice.
Dar zilele blajine ne amintesc,
Ca primavera vine si iar vine.
Primavara, anotimpul renasterii naturii, ne face sa simtim energia unui alt inceput. An
de an, ai senzatia ca renasti odata cu primul mugur, cu primul fir de iarba sagetat spre cer.
Natura ne anunta ca primavara a batut la geam Noi, cu mic si mare, bucurosi, am
deschis fereastra, iar atunci am primit mangaierea soarelui de primavera Apoi impreuna am
descoperit vestitorii primaverii, iar pe ea am poftit-o la noi in clasa, caci in inima o purtam
mereu. La inceput timida, dar apoi prinzand curaj, primavera s-a instalat la noi in clasacand
noi incercam sa gasim o tema pentru acest mini-proiect.
Aceasta metoda la care copilul este liber sa creeze, caci acesta este verbul cu care
opereaza atat obiectul abilitati practice cat si educatie plastica, si nu numai. In cadrul acestor
activitati se imbina cat mai armonios utilul cu placutul, copilul construind noi produse
utilizand toate formele de activitate: jocul, invatarea, munca si creatia.
Tema Martisorul traditie si legenda, la o prima analiza se inscrie in cadrul
obiectului abilitati practice, dar este mult mai complexa deoarece il provoaca pe elev sa se
implice afectiv si efectiv in realizarea temei, in cautarea si sortarea materialelor necesare, in
culegerea de informatii si curiozitati referitoare la teme aleasa.
SCOPUL PROIECTULUI:
Cultivarea si valorificarea potentialului creator al elevilor.
OBIECTIVELE PROIECTULUI:
Obiectivul de ordin general:
Dobandirea de catre copii a abilitatilor de a elabora mici proiecte, simple, prin activitati de
documentare, selectare a materialelor, comunicare interpersonala, utilizarea cunostintelor
dobandite in procesul de invatamant.
Obiective de referinta:
Sa dovedeasca simt estetic in realizarea lucrarilor creative;

Sa lucreze frontal, in perechi, in grupe si individual;
Sa participe cu interes la activitati cu caracter extracurricular, conducand la cresterea
numerica si calitativa a acestor activitati;
Sa dovedeasca capacitati creatoare prin organizarea de expozitii;

Sa arate interes pentru intelegerea si pastrarea traditiilor legate de sosirea primaverii;
Sa utilizeze tehnicile activitatilor practice: pliere, lipire, suprapunere,colaj,origami,
franjurare;
Sa recepteze si sa redea corect linia molodica a unui cantec, joc, coordonand miscarile
cu ritmul;
Sa-si consolideze priceperile si deprinderile de exprimare corecta;
Sa faca distinctie intre o zi obisnuita si o zi de sarbatoare;
Sa formuleze intrebari si raspunsuri corecte in legatura cu investigatiile facute;
Sa manifeste comportamente civilizate de cooperare, intrajutorare, bunacuviinta in
relatiile cu ceilalti;
Sa respecte regulile stabilite de comun acord in cadrul grupului, participand activ in
spiritul regulilor;
Sa omagieze cea mai draga si apropiata fiinta de sufletul si inima noastra MAMA
prin cantece, poezii, compuneri;
Sa dovedeasca spirit de cooperare si emulatie in jocuri si concursuri.
RESURSE PROIECT:
Resurse umane:
-
Dirigintele clasei a IV-a cu dorinta sincera de a pune in practica ideile propuse in

proiect;
Elevii clasei a IV-a;
Parinti sensibili la ide si doritori sa sustina aplicarea proiectului.

Resurse temporale:
durata proiectului: 20 februarie 9 martie

Resurse financiare:
Contributii parinti;
Autofinantare.
Resurse de spatiu:
Centrul Scolar de Educatie Incluziva Sibiu
Parcul Subarini
Resurse materiale:
informationale: carti, reviste, ilustratii;
materiale pentru confectionarea martisoarelor margele, ata, scoici, pene, aracet,

creioane colorate, carioca etc.;
instrumente de lucru.
Metodele care au ajutat la formularea completa a raspunsurilor la intrebari, precum

si intelegerea lor au fost:
-
Brainstorming-ul;
Observatia;
Explicatia;
Problematizarea;
Exercitiul;
Jocul;
Demonstratia;
Lucrul in echipa;
Activitate independenta;
Invatarea prin descoperire.
Graficul activitatilor
Nr.crt.
1.
2.
Denumirea si continutul Loc

activitatii
desfasurare
-Martisor semnificatie, clasa
legende, traditii- convorbire
euristica.
-Sarbatori ale lunii martie (
clasa
9 martie Mucenicii, 17
martie Alexie, omul lui
Dumnezeu, 25 martie
de
Termen
20
februarie
23
februarie
Observatii
3.
4.
5.
6.
Buna Vestire) povestire

repovestire.
-Fantezie si indemanare- clasa
confectionare de martisoare
si felicitari - desene
-Un martisor, o felicitare clasa
pentru fiecare oferire de
martisoare si felicitari
-La multi ani mamico!Sala de festiviserbare scolara
tati a scolii
-Primavara
in
inimile Parcul
Subarini
copiilor concurs de Sibiu
recitari, plimbare in parc
26 28
februarie
18
Martie
8 Martie
26 martie
Rezultate scontate:
Dialogul permanent care se naste in actiunile educative, intre professor si
elevi, nu este un simplu act de comunicare, ci de cautare de solutii la problemele
ridicate. Pentru a realize acest dialog vom coopera toti cei implicate in acest proiect.
Prin modul cum organizam si desfasuram intraga paleta de activitati, vom
reusi sa dezvaluim copiilor frumusetea vietii de scolar.
Vom realize pe deplin obiectivele propuse daca vom folosi mijloacele
educative si de invatare care sa fie acceptate de catre copii. Placerea si bucuria de a
rezolva o situatie, o problema, vor face ca efortul depus pentru rezolvarea lor, san u
fie o povara.
Desigur, am lasat loc spontaneitatii si actului liber, am valorificat fiecare
moment, am tinut cont ca fiecare invata de la fiecare si ca schimbul de idei sau
sentimente antreneaza intreaga personalitate a protagonistilor.
Numai actionand unitar vom asigura caracterul de continuitate a continutului
formelor si mijloacelor de instruire si educare a elevilor, facilitand in mod evident
conditiile de adaptare si integrare a lor la noile cerinte impuse de programa scolara.
Mediatizare:
Prezentarea proiectului in cadrul Comisiei metodice;

Ecusoane;
Popularizarea proiectului prin Avizierul scolii.
Evaluarea proiectului:
Realizarea unui portofoliu al clasei;

Expozitie cu cele mai reusite lucrari realizate;
Inmanarea de diplome celor mai creativi elevi.
Ecuson:
Cap.8.
Cunoaterea factorilor de personalitate i a aptitudinilor OP;

PROFILUL PSIHOLOGIC AL COLARULUI MIC
Profilul psihologic = expresia cantitativ-calitativ
tuturor componentelor, proceselor i nsuirilor psihice,
precum i a relaiilor interfuncionale dintre ele.
La preluarea unei noi generaii de elevi nvtorul trebuie s cunoasc att
particularitile de vrst ale colarului mic ct i rsturile psiho-individuale ale
fiecruia.
Diminuarea ocului colaritii este eseniala pentru o adaptare rapida la mediul i
solicirile colii. (nrcare afectiv P.Osterrieth)
nvarea devine organizatorul principal al procesului de dezvoltare psihic.

Caracteristici ale proceselor senzoriale:
se dezvolt vzul, auzul precum i analizatorul verbo-kinestezic, solicitat cu

deosebire n activitatea citit-scrisului.
lrgire a cmpului vizual i o cretere a preciziei n diferenierea nuanelor cromatice
se nregistreaz progrese ale capacitii de recepionare a sunetelor nalte i ale
capacitii de autocontrol a propriilor emisiuni vocale
este perioada n care continu s se dezvolte toate formele de sensibilitate, modalitai
senzoriale (vizual, auditiv, tactil, chinestezic,etc.) precum i toate formele
complexe ale percepiei.
-percepiea spaiului,a timpului se realizeaz n primul rnd mbogirii experienei
proprii de via a copilului sub influena colar, crescnd i precizia diferenierii i
denumirii formelor geometrice.
Caracteristic pentru micul colar este trecerea de la apariia involuntar la capacitatea
de a evoca reprezentri n mod voluntar, precum i creterea elementului
generalizator care faciliteaz asimilarea, nsuirea treptat a noiunilor.
Caracteristici ale proceselor cognitive superioare:

Gndirea este concret adic se bazeaz pe suport senzorial-perceptiv.
-Se bazeaz pe scheme, imagini, simboluri i concepte ca cel de substantiv, verb,

adjectiv, etc, dar i concepte mai complexe ca cel de succesiune, de transformare, de
relaie, de dezvoltare.
Dezv. limbajului: Llimba devine un obiect de nvamnt organizat sistematic, copilul
capt cunotinte despre structura morfo-semantic a cuvintelor. (La 11 ani
vocabularul ajunge la 4000-4500 de cuvinte)
Dezv. memoriei : Importante de cunoscut sunt calitile memoriei: volumul,
mobilitatea, rapiditatea, trinicia, promptitudinea la memorare, conservare i
reactualizare, caliti ce pot fi modelate, educate i perfecionate.
- crete considerabil volumul memoriei i se mbogesc indicatorii rapiditii i
triniciei memorrii diferitelor coninuturi. nvtorul l ajut s memoreze voluntar,
intenionat ,logic.
Imaginaia : Cu ct copilul este mai evoluat pe plan mintal, cu ct posed mai multe
noiuni i un vocabular activ mai bogat, cu att imaginaia lui va avea mai multe
elemente, mai mult material pentru a construi, pentru a crea.
- foarte solicitat imaginaia reproductiv ( reconstituirea imaginii unor realiti).
- se dezvolt imaginaia creatoare (schimbarea finalului unei poveti).
Psihologie
Tendinte actuale in OSP perspective noi de abordare a problematicii OSP de la OSP la
orientarea carierei si consilierea carierei.
Ansamblul mutatiilor actuale in toate compartimentele vietii si activitatii sociale
determina necesitatea adaptarii unor noi perspective in abordarea problematicii OSP. Din
perspectiva acestor mutatii, multi autori au realizat o anume sinteza cu privire la tendintele
contemporane in OSP, idei noi sau paradigme actuale privind OSP si consilierea pentru
cariera profesionala.
Insusi termenul nou de orientare a carierei si corelativ lui problematica specifica
demersului de consiliere pentru cariera profesionala ne releva unele dintre dimensiunile noi si
paradigmele actuale privind consilierea si OSP.
Este relevant faptul ca in cadrul celor mai recente conferinte internationale privind OSP,
tematica aboradata este circumscrisa problematicii orientarii carierei.
Pentru a intelege mai bine insasi relatia dintre consiliere si OSP este i 252e48c mportant
sa luam in considerare noile perspective de abordare a OSP, actualele tendinte in acest
domeniu de preocupari.
01.
Asa cum a rezultat din analiza definirilor si caracterizarilor formulate cu privire la OSP
a rezultat o prima tendinta ce consta in extinderea si imbogatirea sensurilor conceptului
de orientare scolara si profesionala. De la sensul specific orientarii profesionale (adoptat
inca din primele decenii ale secolului XX) s-a trecut la explicitarea sensurilor specifice
orientarii scolare pentru ca apoi, in context actual, sa se elaboreze un concept nou,
integrativ de orientare scolara si profesionala. Acesta are in vedere unitatea si
interactiunea dmersurilor de indrumare spre anumite profiluri de pregatire scolara si
spre anumite sfere de activitate profesionala.
In mod firesc s-ar parea ca actiunile de orientare scolara premerg celor de orientare
profesionala. In realitate asa cum se constata din multe cercetari, anumite elemente
specifice orientarii profesionale, anumite preferinte, optiuni profesionale structurate pot
determina optiuni pentru anumite profile de pregatire din structurile specifice educatiei
si invatamintului.
In cele mai recente studii si dictionare se marcheaza sensurile complexe ale
conceptului unitar de OSP, care concept are in acelasi timp deschideri spre noua
problematica a orientarii carierei.
R. Doron si F. Parot definesc termenul de orientare profesionala abordat corelativ
cu cel de orientare scolara poate fi definit ca: activitate de consiliere destinata
adolescentilor si adultilor pentru a-i ajuta sa ia o hotarire in privinta vietii lor
profesionale.
Activitatea de OSP se desfasoara pe trei planuri: stimularea eforturilor active de
informare asupra meseriilor, carierelor si propriei persoane; ajutorul in obtinerea de
lamuriri asupra formelor de pregatire asupra exigentelor meseriilor si conditiilor de
acces; elaborarea unor date descriptive asupra atitudinilor, a personalitatii, intereselor si
motivatiilor individului si examinare impreuna cu el a acestor informatii in asa fel incit
el sa le integreze in planurile sale de pregatire scolara si de cariera.
Putem remarca faptul ca acest mod de conceptualizare a termenului de orientare ne
releva unele din tendintele noi in abordarea orientarii scolare si profesionale.
02.
Este vorba de un concept mult mai extins, mai bogat, dar care in acelasi timp
presupune ca tendinta noua si un accent mult mai pregnant pe dimensiunea consilierii in
OSP. In mod traditional consilierea a fost elaborata ca o veriga in sistemul demersurilor
de orientare.
Am vazut ca unii autori considera ca aceasta se refera mai ales la cel de-al treilea tip
de dimensiuni in OSP si care se finalizeaza prin ceea ce in mod traditional se numea
sfatul de orientare. Insusi Jean Drevillon in Orientarea scolara si profesionala
rezerva un capitol psihologiei sfatului in OSP, ca aspect stiintific consilierii integrate
in sistemul unitar al activitatilor de OSP.
Intr-o perspectiva noua se considera ca OSP-ul trebuie abordat in ansamblu din
perspectiva problematicii asistentei si consilierii.
OSP-ul cuprinde mai multe subsisteme, dar care in ansamblul lor trebuie sa urmeze
strategiile consilierii.
03.
Putem considera ca o noua tendinta abordarea OSP, ca o modalitate specifica de

realizare a asistentei socioeducationale sau psihopedagogice.
Aceasta tendinta a determinat ca in mod recent (dupa revolutia din 1989) in
Romania, cadrul institutional de desfasurare al activitatilor de OSP sa il constituie
centrele de asistenta psihopedagogica. Aceeasi perspectiva noua a generat introducerea
in planurile de invatamint (in ariile curriculare) a celei de-a saptea arie curriculara,
rezervata OSP-ului si consilierii. Pentru anumite profiluri de licee vocationale
(profesionale) in clasele terminale s-a introdus chiar ca arie specifica de abordare
consilierea si orientarea carierei.
Obs: Constatam faptul ca unele din tendintele noi au un impact direct asupra
modului de desfasurare practica, actuala a activitatilor de consiliere si OSP.
04.
Principala tendinta noua este si aceea a deschiderii problematicii OSP catre perspectiva
carierei profesionale si deci catre problematica orientarii si consilierii privind cariera.
Termenul de cariera se refera la succesiunea de profesii, indeletniciri, posturi si roluri
profesionale pe care le poate avea o persoana in decursul perioadei active de viata.
Prin lucrarea Managementul resurselor umane (Ed. Coresi, 1999) Aurel
Manolescu rezerva un capitol special problematicii managementului carierei. In acest
context se evidentiaza ideea ca in ansamblul actiunilor consacrate managementului
resurselor umane, un loc important revine managementului carierei care presupune

orientarea, planificarea, dezvoltarea carierei, actiuni de indrumare, de consiliere, pentru
ca fiecare om sa se poata situa in mod optim pe drumul propriei sale cariere
profesionale.
Pentru a atinge acest rezultat, Asociatia Americana a Managerilor subliniaza ca un
rol important revine consilierii pentru cariera deoarece problematica generala a carierei
profesionale nu poate fi desprinsa de problmle generale ale vietii si ale destinului uman
ale unei persoane.
05.
O viziune dinamica asupra OSP care presupune luarea in consideratie a ansamblului

schimbarilor ce pot surveni in sfera profesiunilor, precum si in viata profesionala a unui
om, determina ca orientarea scolara si profesionala, benefica pentru om, sa i-a in
considerare intregul parcurs al unei vieti profesionale si sa-l pregateasca pe tinar pentru
schimbare si pentru adaptabilitate. De aceea orientarea inseamna si pregatirea tinarului,
adolescentului pentru a putea sa elaboreze proiecte personale in raport cu cariera, sa
inteleaga multiplii factori care participa la determinarea succesului in cariera, sa se
pregateasca anticipativ pentru adaptare si succes.
06.
In mod curent, multi autori consemneaza ca tendinta actuala in OSP si accentuarea

caracterului sau formativ. Ne amintim ca actiunile de OSP sunt concepute ca fiind
esentialmente activitati social educationale ce se desfasoara preponderent in mediile
educationale si indeosebi in scoala.
La simpozionul international de OSP din 1996, Dimitrie Salade formula sub forma
urmatoare: orientarea si educatia sunt doua laturi complementare in sistemul de
actiuni sociale. Putem vorbi de o orientare progresiva si permanenta a educatiei si ca in
fapt educatia si orientarea sunt doua componente valorice care marcheaza in final
profesionalismul, competenta si creativitatea diverselor categorii de profesionalisti.
07.
Orientarea scoalra si profesionala presupune coparticiparea unitara, convergenta a

ansamblului factorilor educationali (scoala, familie, mass media etc).
Menirea consilierii este si aceea de a asigura sensul pozitiv al actiunii acestor factori si
de a contribui la armonizarea influentelor acestora.
08.
Din perspectiva psihosociologica rezulta si faptul ca OSP-ul presupune un cadru

interinstitutional de desfasurare. Pentru optimizarea actiunilor in domeniu este necesara
coactiunea convergenta a mai multor institutii si departamente.
09.
Activitatile de OSP, ca activitati socioeducationale formative, pot avea o anumita

eficacitate numai daca ele presupun o anume continuitate. De aceea, experti din diferite
tari formuleaza ideea ca activitatile de OSP, de consiliere etc sunt concepute ca
activitati de durata ele pot debuta in prescolaritate si pot continua pe tot parcursul
vietii active.
In context actual se discuta problematica reorientarii profesionale, mai ales in
contextul somerilor si a programelor de protectie sociala. Putem consemna ca
activitatile de OSP sunt astazi si o pregatire nu doar pentru alegerea unei scoli sau
profesiuni pentru integrarea si adaptarea optima in contextul acestora. Unele
documente UNESCO consacrate OSP-ului subliniaza ca termenul de orientare
semnifica in noile contexte si a pregatii elevii (tinerii in general) pentru tranzientele
necesare intr-un anumit context social pentru a se adapta trecerilor necesare chiar de la
o anumita filiera profesionala. In acord cu aceasta tendinta rezulta si necesitatea unei
orientari intr-un orizont deschis ofertelor multiple, al pregatirii nu doar pentru optiunea
solitara pentru o anumita profesiune ci pentru a fi apt sa se adapteze la multiplele
domeniile de activitate pe care cariera profesionala il va solicita pe subiectul uman in
modul cel mai firesc.
10.
Inscrierea activitatilor de consiliere si OSP intr-un sistem de actiuni ce sunt menite sa

raspunda trebuintelor umane, inseamna si respectarea drepturilor fundamentale ale
omului si a libertatilor sale. In consecinta, spiritul modern in OSP inseamna si
conferirea unei mai mari libertati de decizie transformind pe cel consiliat intr-un autor
real al deciziilor sale libere, independente, autonome. De aceea putem considera ca un
deziderat nou in OSP si acela de a transforma orientare
intr-o autoorientare iar
consilierea sa fie realizata astfel incit subiectul sa poata deveni propriul sau consilier.
11.
Multitudinea aspectelor orientarii, a factorilor coparticipativi, a laturilor sale determina

necesitatea unei abordari stiintifice, complexe, multi- si pluridisciplinare. Sunt multe
aspecte de ordin economic, social, de ordin pedagogic, medical toate acestea
determina la rindul lor ca actiunile practice in OSP sa presupuna un spirit de echipa iar
abordarile stiintifice sa aiba un caracter interdisciplinar.
12.
Este evident ca activitatile de OSP se impun a fi abordate in spirit modern, sistemic,

prin luarea in consideratie a interactiunilor dintre subsisteme si prin integrarea acestora
in macrosistemul social.
Educaia copiilor supradotai nu este o educaie elitistic, nu se adreseaz

unui procent redus din educaia colar, ci, prin programele de acumulare, ccelerare
i ndrumare, sunt promovate, formate i dezvoltate abilitile naturale i potenialele
tuturor categoriilor de copii. O alternativ educaional poate i trebuie s fie rientat
ctre principii de dotare intelectual, respectiv emancipare, i nu manipulare.
Unii elevi sunt att de talentai , nct se plictisesc s lucreze cu elevii mai ncei
. Plictiseala poate fi o mare problem n orice clas , indiferent de tehnica de predare
aplicat . Cercetrile sugereaz c scade intensitatea ei n clasele n care se
abordeaz nvarea prin cooperare fa de clasele tradiionale. O schimbare
interesant pentru elevi poate fi aceea de a primi rolul de profesor. Dac elevii
inteligeni sunt ncurajai s ncerce s gndeasc asemeni unui profesor, experiena
de nvare se poate transforma dintr-o sarcin plictisitoare ntr-o provocare
captivant. Aadar , pentru elevii supradotai este necesar abordarea unor metode
i tehnici creative .
Nevoia utilizrii unor tehnici creative n procesul didactic este esenial
pentru mbuntirea calitii n nvmnt. Activizarea predrii nvrii presupune
folosirea unor metode, tehnici i procedee care s-l implice pe elev n procesul de
nvare urmrindu-se stimularea creativitii i dezvoltarea interesului pentru nvare
n sensul formrii lui ca participant activ la procesul de educare. Elevul astfel educat
nelege lumea n care triete i aplic n diverse situaii ceea ce a nvat.
Tehnicile de creativitate pot fi utilizate la toate disciplinele de nvmnt:
limba romn, matematic, istorie, geografie, educaie plastic, tiine, abiliti
practice etc.
Toate metodele i tehnicile de creativitate provoac spiritul elevului. Ele se
pot concretiza n: compuneri, rezolvri originale, soluii la exerciii i probleme, lucrri
originale, desene etc. Din punct de vedere practic tehnicile de creaie pot fi: tehnici
de creativitate individual i tehnici de creativitate n grup. Cele mai fructoase sunt
tehnicile de creativitate n grup. Explicaia o gsim n una din definiiile creativitii:
capacitatea de a identifica noi legturi ntre elemente (obiecte, evenimente) aparent
fr legtur ntre ele. Astfel, un grup de elevi, fiecare dintre ei o entitate, va aduce
elemente noi care s permit identificarea legturilor dintre ele. Caracterizate prin
flexibilitate ele constituie un instrument util n activitatea colar.
Majoritatea metodelor parcurg aceleai etape:
Prelucrarea cerinei ntr-un sens foarte larg, pornind de la definirea acesteia,

continund cu identificarea aspectelor critice pe care le conine i terminnd
cu obiectivele urmrite.
Culegerea de informaii cu privire la elemente cunoscute, elemente noi, toate
informaiile urmnd s formeze coninutul unui material scris.
Ordonarea informaiilor prin punerea lor ntr-o form uor detectabil de tipul:
sortare, grupare, notare.
Rafinarea informaiilor prin stabilirea de relaii ntre acestea, analogii, raporturi
cauze efect, combinaii ntre informaii, modele pe baza informaiilor. Incubarea
deliberat, prin renunarea la abordarea contient i relaxarea voit,
discutarea
altor probleme, recurgerea la jocuri, urmrindu-se o
remprosptare a minii.
Producerea de idei, respectiv iluminarea, momentul fericit cnd apare soluia,
rezolvarea cerinei i conceperea a ct mai multe alternative, ntr-o form
brut necenzurat.
Prelucrarea
ideilor
printr-o
examinare
critic,
obiectiv,
evidenierea
defectelor, comparare, refacere, mbuntire, testare.

Folosirea tehnicilor de creativitate n grup stimuleaz creaia de idei, astfel
ideile unora sunt generate sau mbogite de ideile celorlali.
Eficiena rezolvrii n grup a problemelor este mai mare dect rezolvarea
individual. Membrii grupului fac schimb de informaii, de idei, se corecteaz unii pe
alii, prerile unuia pot genera noi idei n mintea altuia, dezbaterile n grup conduc la
o dezvoltare a flexibilitii gndirii, la zdruncinarea stereotipiilor, rigiditii n activitatea
intelectual. Discuiile n grup au ca rezultat formarea unui stil de lucru caracterizat
prin elasticitatea n abordarea problemelor, prin stimularea tendinei de a schimba
uor unghiul de vedere atunci cnd este necesar. Membrii grupului se ncurajeaz
unii pe alii, urnesc din loc problemele lsate n suspensie, munca lor intelectual
devine mai eficace. (Al. Roca, Creativitatea)
Strategia didactic ca mod de abordare a activitii instructiv-educative, ca
mod de combinare i organizare optim a metodelor i mijloacelor didactice, a
formelor de grupare n vederea realizrii obiectivelor propuse este responsabil de
stimularea potenialului creativ. Formative din acest punct de vedere sunt strategiile
euristice care implic colarul mic i mijlociu n activitatea de descoperire, de
rezolvare de probleme, de investigare a realitii.
La fel de importante sunt i strategiile creative care pun accent pe

spontaneitate, originalitate, gndire lent. Procesul de nvare ns poate fi
caracterizat ca o nvare creativ atunci cnd elevii devin participani activi.
Metodele active pun elevul n situaia de a gndi, de a-i forma o opinie proprie
legat de tema propus, pe care va fi determinat s o susin cu argumente, acestea
l stimuleaz n acelai timp s descopere singur informaii sau s se implice n mod
real n desfurarea actului de nvare.
(de adugat despre creativitate i tehnici de creativitate)
Cap.9.
Importana acestui tip de activiti pentru dezvoltarea copilului

n periplul nostru didactic am pornit de la un gnd exprimat de Lucian Blaga:
"Pedagogia caut, de cnd exist, s desfiineze sau s scurteze copilria omului, n timp ce
adevratul scop ar trebui s fie acela de a prelungi sau chiar a permanentiza virtuile i
calitile copilriei", caliti pe care am cutat s le dezvolt prin orele de abiliti practice.
Considerm c educaia practic cuprinde toate activitile manuale ale elevilor ce se fac
mai ales n cadrul colii pentru ca acetia s devin "oameni" cu deprinderi practice
fundamentale. Dac acestea au fost iniiate ele pot fi complementate de familie, gndindu-ne
la faptul c alturi de prini, ei particip la unele treburi gospodreti, devenind
"colaboratori" ai mamei sau ai tatlui, exemplul acestora fiindu-le un preios sprijin n
dezvoltarea interesului pentru
munc.
Virtuile formative ale acestui obiect de nvmnt sunt multiple. Astfel prin
studiul acestei discipline urmrim: ntrirea corpului, mprosptarea spiritului practic, a
capacitii de a "inventa" realiznd lucrri originale. Totodat le dezvolt atenia, perseverena,
minuiozitatea, drzenia, stpnirea de sine, optimismul i ncrederea n forele proprii.
Permind mbinarea muncii fizice cu munca intelectual se evit surmenajul intelectual.
Experiena dobndit la catedr ne-a confirmat drept cheie a succesului necesitatea
apropierii de elevi, a cunoaterii sufletului lor, a intereselor lor, a sensibilitii lor fa de tot
ce-i nconjoar. La vrsta colar mic imaginaia copilului este o surs de creativitate cu
toate nsuirile ei: fluiditate, plasticitate, originalitate. Asigurnd o atmosfer stimulativ, de
cooperare, de interes i preocupare, de lucru n perechi sau echip, care s centreze nvarea
pe autonomia, inteligena, sensibilitatea,
voina i creativitatea fiecrui elev. Chiar dac
disciplina se cheam "abiliti practice" i face parte din aria curricular "tehnologii" am
aplicat n practic cunotinele teoretice nsuite la alte discipline de nvmnt, devenind un
autentic "spaiu interdisciplinar" pentru aproape toate disciplinele care se studiaz n
nvmntul primar (limba i literatura romn, matematic, tiine, educaia muzical,
educaia civic, educaia plastic).
n acelai timp am ndrumat copiii pentru prefacerea n lucruri utile a oricrui material
ce poate fi folosit i refolosit. Persevernd n dezvoltarea voinei de a finaliza fiecare lucrare,
pentru ca mai apoi prin expunerea, autoevaluarea ei s contribuie la nveselirea inimii
copilului i dobndirea ncrederii n forele proprii. Reflectnd asupra a ceea ce ar trebui s
propunem la coninuturile planificrii calendaristice pentru a realiza obiectivele cadru, pentru
a face plcute i atractive orele, pentru a ridica abilitile practice la rang de "art".
innd seama de mediu din care provin elevii notri, un lucru esenial pentru reuita
orelor de abiliti const n interesul pentru procurarea materialelor necesare, materiale
cele mai adecvate i de cea mai bun calitate, suficiente pentru fiecare copil.
Recapitulnd implicaiile noii strategii didactice care vizeaz realizarea obiectivelor de
referin constatm c trebuie respectate urmtoarele etape:
1. S se nceap cu orientarea ateniei elevilor ctre o anumit problem
practic"cunoscut" de copii n mod direct (Care este simbolul primverii ghiocelul -), apoi
cu "observarea direct" ( a plantei, distribuite fiecrui copil din timp) sau prin intermediul
unei plane sau fotografii.
2. Observarea i analizarea materialului de lucru, a modelului ce trebuie confecionat,
conduce la dezvoltarea ateniei, a spiritului de observaie, la dezvoltarea limbajului specific
(material natural, material sintetic, conturare, pliere, muchiere, etc.).
3. Memorarea explicaiilor primite privind etapele de lucru pentru realizarea obiectului
propus.
4. Dup ce sunt contieni de etapele de urmat, le execut. Aici i formeaz
deprinderea de a mnui uneltele simple de munc, ceea ce faciliteaz o ncadrare mai rapid
n activitatea practic din ciclul gimnazial. Apoi elevii sunt pui n situaia de a orna obiectul
original, dup imaginaia fiecruia. Acum li se dezvolt atitudinea creatoare, ceea ce duce la
educarea gustului pentru frumos, la educarea simului estetic.
5. Expunerea obiectivelor realizate, le dezvolt o atitudine corect fa de munc i fa
de rezultatele ei, elevii nvnd s se corecteze, s se autoaprecieze sau s evalueze
munca partenerilor de echip sau colegilor de clas. Examinarea lucrrilor i descrierea lor
oral a obiectului conduc la fluiditatea comunicrii orale a copiilor.
6. i ca ambiana s fie plcut elevii trebuie obinuii s-i fac ordine i curenie la
locul de munc. Prin Aceasta contribuim la educaia ecologic n spiritul grijii fa de tot ce
ne nconjoar. Astfel la capitolul "Activiti cu materiale din natur" copiii au realizat:
a) covor de frunze i flori (cu frunze i flori presate din timp). I-am obinuit ca pe
timpul verii s preseze flori, s le scrie denumirea popular i chiar s consemneze
mprejurarea n care au fost culese.
b) Mrgelele ppuii (din fasole de diferite mrimi i culori);
c) Co cu flori, curcubeul (din semine de dovleac), peti (din semine de floarea
soarelui);
d) Ariciul, caracatia, cocoul, cinele (din castane adunate n timpul drumeiei din
Parcul Copiilor i din boabe de porumb);
e) Broasca estoas, oricelul (din coaj de nuc),
lampadar (din dovleac).
Capitolul "Lucrri cu materiale sintetice" l-am mprit n:
I. Lucrrile din fire de melan, unde copiii au confecionat ppui(prin rsucire i
legare), cordoane pentru ppui (prin mpletire), ciucuri pentru legat bluzie, atrnat la cciuli,
peti pampon lucrarea colectiv constituindu-se n "Acvariul cu peti".
II. Lucrrile din hrtie, care contribuie la dezvoltarea abilitii de a contura, decupa,
asambla dup imaginaia i creativitatea fiecruia. Am folosit ca materiale hrtia obinuit,
hrtia glasat, hrtia creponat i am recurs la o serie de ndoituri.
a) Din hrtie obinuit i glasat am confecionat coifuri, pahare, vapoare, brci cu
care apoi am ncropit lucrarea "La Plaj". Lucrarea colectiv "Primvara" a necesitat
decuparea soarelui, obinerea ghioceilor prin ndoituri, a broscuelor, a mmruelor
folosind tehnica Origami. Confecionarea mai multor podoabe pentru bradul de Crciun
(lumnri, globuri, stelue, ngerai), confecionarea unor coulee n care i pun materialele
de lucru i a unor jucrii (morica de vnt).
O preocupare constant n anul trecut colar, dar i n acest an, a fost realizarea unor
lucrri tematice (Crciunul, Primvara, Iunie), direct pe sticla gemurilor clasei, obinnd
vitralii n miniatur lucrate cu mult plcere de ctre copii.
b) Din hrtie cerat, li i mrgelue au confecionat fluturi de diverse culori i
mrimi.
c) Prelucrarea hrtiei creponate, rupt, mototolit i lipit apoi pe cartoane cu contururi de

desene i culori, pe care singuri i le-au ales, le-au dat satisfacii uriae. Cu aceeai rvn au
realizat lucrri nchinate srbtorii Patelui plane afiate n sala de clas i pe culoarele
colii.
Imensa lor bucurie sufleteasc s-a mpletit cu mulumirea noastr c aici i-au gsit
aplicaia i cunotinele despre culori dobndite la educaia plastic, aici s-a clit tenacitatea
de care trebuie s dai dovad pentru finalizarea unei lucrri.
N-am neglijat nici activitile de gospodrie avnd n vedere necesitatea cunoaterii
preparrii micului dejun ntr-o excursie sau drumeie, a ntreinerii plantelor din sala de clas,
a meninerii ntr-o stare de curenie impecabil a mbrcmintei i nclmintei.
Concluzia general este c lucrnd n acest mod putem realiza obiectivele cadru la
orele de abiliti practice, putem dezvolta la elevi trsturi pozitive de caracter printre care
cea mai de seam socotim c este satisfacia rezultatelor muncii cu minile i gndirea
proprie, putem contribui la dezvoltarea personalitii fiecrui copil i la dezvoltarea
responsabilitii colective.
Un mentor original, inventiv, cu dorina de formare continu i nva ucenicii
s-i fac viaa mai frumoas i mai plcut (indiferent de condiiile n care se dezvolt).
Cap.10.
Legtura abilitilor practice cu educaia plastic, tehnologii i celelalte

discipline
Cuvntul cooperare nseamn a lucra mpreun pentru un scop comun. Totui
onstatm c unii dintre elevi se poart de parc scopul lor este s pun mai repede capt
muncii noastre. De exemplu, cnd tocmai ajungem la jumtatea corectatului de teme vreun
avion de hrtie zboar prin clas sau un elev cade din banc.
Ce se ntmpl cu aceti copii? Nu-i dau seama ct de important este s nvee? Nu
fac legtura dintre coal i propriul lor viitor? De ce nu se pot controla? Adel Faber i Elaine
Mazlish, autoarele lucrrii "Comunicare eficient cu copiii" au lucrat mpreun la
transpunerea n mediul colar a principiilor pe baza crora i putem face pe copii s
coopereze. Acestea au stabilit apte metode:
1.Descrie problema!
- n loc de acuzaii descrie problema!
- n loc de sarcasm descrie problema!
- n loc de a da ordine descrie problema!

Elevii sunt mai dispui s se poarte n mod responsabil atunci cnd profesorii descriu
problema n loc s acuze sau s dea comenzi.
2.D informaii!
- n loc de acuzaii d informaii!
- n loc s nvinuieti d informaii!
- n loc de remarci dispreuitoare d informaii!
Cnd profesorii dau informaii fr s insulte, e mult mai probabil ca elevii s i
schimbe comportamentul.
3.Ofer o variant!
- n loc de a da un ordin ofer o variant!
- n loc de o profeie descurajatoare ofer o variant!
- n loc de o ameninare ofer o variant!
Ameninrile i ordinele i pot face pe elevi s se simt neajutorai sau s fie
ndrtnici. Variantele propuse le ofer noi posibiliti.
4.Exprim-te printr-un cuvnt sau gest!
- n loc de un avertisment - Exprim-te printr-un cuvnt!
- n loc de moral - Exprim-te printr-un gest!
- n loc de acuzaii - Exprim-te printru-un cuvnt!
5. Descrie ceea ce simi tu ( nu f nici o referire la firea elevului)!
- n loc de sarcasm vorbete despre sentimentele tale!
- n loc de a-i face s le fie ruine - vorbete despre sentimentele tale!
- n loc de insulte - vorbete despre sentimentele tale!
Cnd profesorii i descriu sentimentele fr s atace
sau s ridiculizeze, elevii ascult i reacioneaz cu responsabilitate.
6.Aterne pe hrtie!
Adesea elevii nu au urechi pentru vorbele adulilor, dar dac vd ceva scris, recepioneaz
mesajul.
7.ncearc s foloseti alt voce sau alt accent!
Fii nuanat n exprimare!
SUGESTII PRIVIND EVALUAREA ACTIVITILOR PRACTICE N GRDINIE

Prima impresie pe care i-o d intrarea ntr-o grdini este faptul c parc ai ptruns
ntr-o lume a expoziiilor pe ct de interesant pe att de ingenu. La toate panourile i spaiile
disponibile se pot zri lucrri de art minuscule, create de ctre micii artiti
neprofesionaliti dar care pot deveni ntr-o zi adevrai maetri.
Copiii de vrst precolar creaz cu migal, dibcie i pricepere sub ndrumarea
atent a educatoarei lucrri practice deosebite, originale dar mai ales interesante prin
multitudinea materialelor utilizate i a tehnicilor de lucru folosite.
Hrtia mototolit, rulat, tiat sau pliat, resturile colorate de ln bobinate, seminele
de dovleac, de mr, de fasole, pot s se transforme n flori multicolore, hrtia glasat, pliat i
ndoit ia forma unor animale, materialele din natur, iau forme nebnuite alctuind adevrate
tablouri de toamn, iarn sau primvar , toate aceste materiale pot alctui adevrate colaje
tematice care mpodobesc adesea spaiul mirific al grdiniei.
Dac toat munca aceasta a copiilor este evaluat sistematic pe durata unui an colar,
urmrindu-se corectitudinea priceperilor i deprinderilor, estetica lucrrilor create dar i
creativitatea prin funcia sa de conexiune invers, evaluarea reprezint nu numai un important
mijloc de reglare i autoreglare a activitii copilului , a celei didactice i implicit a
educatoarei dar putem alctui o scar de valori pentru a aprecia i stabilii locul fiecrui copil
n ansamblul colectivului din care face parte.
Evaluarea, activitilor practice implic o analiz complex , deoarece se refer att la
produsul muncii copiilor ct i la cunotinele despre materiale i caracteristicile acestora
precum i la utilizarea de tehnici de lucru specifice vrstei n scopul prelucrrii acestora i
realizrii unor produse simple, dar i la o analiz a comportamentului i atitudinii copiilor
fa de creaiile lor, fa de realizrile lor.
Toate aceste frumusei n-ar fi posibil s prind via ,dac minile dibace ale copiilor
precolari n-ar fi nvate s utilizeze tehnici specifice de lucru, dac nu s-ar nsui priceperi i
deprinderi care s ajute copiii s pun n practic toate aceste tehnici.
nc de la grupele mici copiii sunt nvai s mototoleasc, s nire, s rup, s
lipeasc, s ndoaie, s ruleze, s nuruasc, iar apoi pe parcursul naintrii n vrst gama
deprinderilor sporete i se complic prin: rsucire, nnodare, tiere, bobinare, estur,

custur, folosind o multitudine de materiale.
Nu numai nsuirea acestor tehnici este o ncntare pentru copiii ci i felul cum toate
materialele cu care lucreaz, prind via i dau copiilor o satisfacie nebnuit fcndu-i s-i
dezvolte imaginaia, simul estetic, creativitatea, ncrederea in fortele proprii i utilitatea
muncii lor.
Toate aceste lucrri ale copiilor dac nu sunt evaluate, nu putem studia i constata
traiectoria parcurs de ctre fiecare copil de la stadiul iniial pn la cel final pe toat durata
unui an colar, nu se poate urmri dac toi copiii i-au nsuit corect priceperile i
deprinderile specifice activitilor practice, i, dac i-au dobndit anumite cunotine pe care
s le utilizeze n orice situaie dat fiind capabili s le utilizeze cu succes.
De aceea am iniiat un proiect pentru realizarea unor teste unice pe grdini pe nivele
de vrst(nivel I i nivel II) prin care am evaluat folosind tehnici moderne lucrrile practice
ale copiilor.
Acest proiect a fost iniiat pentru a urmri i studia:
evoluia individual a copiilor din grupe conform prevederilor programei la cele
dou nivele de vrst;
stadiul nsuirii deprinderilor practice de ctre fiecare copil conform programei i
planificrii fiecrei educatoare;
realizarea unor expoziii n grdini i nafara grdiniei;
participarea la diferite concursuri;
atragerea de fonduri din vnzarea lucrrilor.
A fost nevoie s urmm i s respectm civa pai i anume:
s-au stabilit etapele de evaluare pe durata unui an colar;
s-au notat deprinderile, priceperile pe care trebuie s le nsueasc precolarii
conform programei pe nivele de vrst;
s-au stabilit temele;

s-a convenit asupra materialelor pe care le vom utiliza.
Toate aceste operaiuni au fost stabilite de comun acord cu educatoarele, ele avnd n
portofoliu un exemplar din proiect conform nivelului la care lucreaz.
Am stabilit patru perioade n care s se consemneze n planificare evaluarea iniial,
sumativ i final n concordan cu evalurile interdisciplinare.
Cele patru etape stabilite au avut scopul de a urmri la nceput de an colar pn la
sfrit evoluia individual a copiilor privind deprinderile nsuite dar i abilitile exersate.
Cu siguran fiecare educatoare are n grup copii care nu au ndemnare, le lipsete
exerciiul dar au i copiii cu micri lente,care manifest chiar dezinteres, nu au ncredere din
diverse motive, n propriile fore. Cu aceti copii e necesar o munc susinut chiar i zilnic
pentru a se obinui cu un anumit ritm de lucru.
Pentru eficien sporit i urmrirea proiectului s-a folosit urmtorul tabel de ctre
fiecare educatoare:
NR.
DEPRINDERI,
TEMELE
MATERIAL
NIVELUL
PERIOADA
DE VRST
CRT PRICEPERI
PROPUSE FOLOSIT
APLICRII
grupa
URMRITE
PROBEI
S-a stabilit ca n primele dou sptmni de nceput de an colar s se aplice la toate

grupele testele iniiale conform anexei nr.1
n ultima sptmn a semestrului I i prima din semestrul al II-lea se aplic un test
sumativ cu tematic de iarn.
n luna martie se aplic al treilea test cu tematic de sezon, mrior, iar n ultimele trei
sptmni ale anului colar se aplic testul final.
n funcie de fiecare tem, de comportamente s-au stabilit i msurile ameliorative

pentru a sprijini pe fiecare copil n parte n activitile cu grupuri mici sau individual n
vederea recuperrii sau ameliorrii unei sau mai multor deprinderi .
TEMELE PENTRU NIVEL I
TEMELE PENTRU NIVELULII
n funcie de punctaj
Figura 1 reflecta rezultatele comparative,obinute n urma testelor de evaluare la cele patru

teme .
CONCLUZII
Evaluarea activitilor din grdini inclusiv a celor practice constituie o
metod modern de reglare i autoreglare a muncii copiilor, cadrelor didactice i
urmrete per ansamblu deprinderi, priceperi i obinuine dar i ndemnare,
rapiditate, concentrare i descoperire a frumosului i crearea de produse simple,
precum i dezvoltarea i educarea creativitii.
Iterpretrarea datelor pe nivele de vrst constituie un mijloc modern de
apreciere a fiecrui domeniu de activitate,dovedind preocuparea permanent a
cadrelor didactice pentru progresul copilului.
Evaluarea constituie un izvor de informare si apreciere asupra calitatilor

si posibilitatilor copiilor.Analiza rezultatelor obtinute ne-a dat posibilitatea
stabilirii unui plan ameliorativ concret, precum si programarea acelor strategii
didactice care
sa asigure un randament sporit in vederea atingerii la sfarsitul anului scolar a
finalitatilor propuse.
Oricare ar fi sistemul de evaluare folosit, aceste moduri de expresie a
aprecierilor sunt conventionale. Ele sunt simboluriutilizatepentru evaluarea
rezultatelor constatate, indeplinind prin acestea mai multe finctii: exprima
aprecierea rezultatelormasurate, permite clasificarea copiilor, contribuie la
cultivarea motivatiei copiilor fata de activitatile practice, dar nu numai, ofera
repere de autoaprecierea rezultatelor obtinute si le cultivacapacitatea de
autoevaluare in activitatea didactica.
In lumina acestor consideratii,putem afirma ca evaluarea este definita ca actiune
de masurare si apreciere a calitatii(eficacitatii), eficientei si progreselor in
pregatirea prescolarilor, realizate.
Bibliografie:
1.
Prgrama activitilor instructiv-educative n grdia de copii, Editura V & I

INTEGRAL, Bucureti-2000
2.
Revista nvmntului precolar nr. 1-2. 2005
3.
Probe de evaluare a activitatii copilului prescolar. Rev. Inv. Prescolar nr. 4

1991.
4.
Rev. Inv. Prescolar nr. 3-4, 2005.
5.
Introducere in pedagogia prescolara.
METODICA PREDRII ACTIVITILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE N

GRDINIA DE COPII
Barbu, Hristu i colaboratorii Pedagogie precolar Didactica (manual pentru coli

normale clasa a XI-a), E.D.P., Bucureti, 1993
Barta, Andrei i Dragomir, Petric Deprinderi motrice la precolari, Ed. V&I Integral,
Bucureti, 1995
Bizdun, Maria i Alexandrina Neagu Texte pentru educaia limbajului la precolari,
Ed.PROGnosis, Bucureti, 2000
Breben, Silvia i Matei, Elena Cunoaterea mediului ghid pentru nvmntul
precolar, Ed.Radical, Craiova, 2001
Cuco, Constantin Pedagogie general , Ed.Polirom, Iai, 2000
Cerghit, Ioan (coord.) Curs de pedagogie, T.U.B., Bucureti, 1998
Cerghit, I, Radu, I.T., Popescu, E.,Vlsceanu, L. Didactica (manual pentru clasa a X-a,
coli normale), EDP, Bucureti, 1995
Dumitrana, Magdalena Educarea limbajului n nvmntul precolar, vol.I i II,
Ed.Compania, Bucureti, 1999, 2001
Dumitrana, Magdalena Activitile
matematice n grdini
ghid practic,
Ed.Compania, Bucureti, 2002

Dumitrana, Magdalena Copilul, familia i grdinia, Ed. Compania, Bucureti, 2000
Gongea, Elena; Ruiu, Georgeta i Breben, Silvia Activiti bazate pe inteligene
Multiple, Ed.Reprograph, Craiova, 2002
Ionescu, Miron Clasic i modern n organizarea leciei, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1972
Ionescu, M., Radu, I. Didactica modern, Cluj, Ed. Dacia, 1995
Kolumbus, E.S. Didactica precolar (It is tomorrow yet? titlu original, traducere
n limba romn de Magdalena Dumitrana), Ed.V&I Integral, Bucureti, 1998
Landsheere, G. i Landsheere V. Definirea obiectivelor educaionale (trad.), E.D.P.
Bucureti, 1979
Mitu, Florica Metodica activitilor de educare a limbajului, Ed. Pro Humanitas,
Bucureti, 2000
Pii, Lzrescu, Emilia i Ezechil, Liliana Laborator precolar, Ed. V&I Integral,
Bucureti, 2001
Popa, Valerica Activitile de educaie plastic n grdini , Ed. V&I Integral,

Bucureti, 2000
Preda, Viorica Copilul i grdinia, Ed. Compania, Bucureti, 1999
Preda, Viorica Educaia pentru tiin , Ed. Compania, Bucureti, 2000
Rafail, Elena Educarea creativitii la vrsta precolar , Ed. Aramis, Bucureti, 2003
Stoica, Adrian (coord.) Evaluarea curent i examenele, Ed. ProGnosis, Bucureti, 2001
Voiculescu, Elisabeta Pedagogie precolar , Ed. Aramis, Bucureti, 2001
Voiculescu, Florea Elaborarea obiectivelor educaionale. Teorie, cercetri, aplicaii,
Ed.Imago, Sibiu, 1995
Vrama, Adina, Ecaterina Consilierea i educaia prinilor, Ed. Aramis,Bucureti,
2002
*** Programa activitilor instructiv-educative n grdinia de copii, Ed.V&I Integral,
Bucureti, 2000
*** Documentar metodic, Ed.V&I Integral, Bucureti, 2001
*** Metoda proiectelor la vrstele timpurii, Ed.V&I Integral, Bucureti, 2002
*** Grdinia, altfel, Ed.V&I Integral, Bucureti, 2003

Abilitati Practice Suport Curs Pedagogia Invatamantului Primar Si Prescolar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Abilitati Practice Suport Curs Pedagogia Invatamantului Primar Si Prescolar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metodica abilitilor practice

Relaia educaional este, adesea, considerat ca o relaie de comunicare, cercetndu-se cele

Postmodernismul postmodernitatea - o soluie n educaie?

integratoare. Interdisciplinaritatea se impune ca o exigen a lumii contemporane supus

contemporan reforma coninuturilor

interdisciplinar. Interdisciplinaritatea se refer i la transferul metodelor dintr-o disciplin

n procesul de nvmnt se regsesc demersuri

interdisciplinare la nivelul corelaiilor minimale obligatorii, sugerate chiar de planul de

tiine: nelegerea i utilizarea n comunicare a unor termeni i concepte specifice

Avantajele interdisciplinaritii sunt: permite elevului s acumuleze informaii despre

Interdisciplinaritatea asigur formarea sistematic i progresiv a unei culturi comunicative

Stanciu, Mihai Reforma coninuturilor nvmntului, Iai, Polirom, 1999

Mijloacele de nvmnt i aduc contribuia n:

a)Dotarea corespunztoare a unitilor

activitilor acestora cu o bogat, variat, perfecionat i adecvat gam de mijloace de

Abilitilor practice i sunt specifice creativitatea n proiectarea documentelor

aptitudo, aptus nzestrare), reprezint sistemul integrat al

elementelor senzorio-motorii, cognitive, afectiv-motivaionale i voliionale, care asigur efectuarea cu

Materialul folosit este o bucat de hrtie de form

Modele pentru Paste ce pot fi confectionate de copii cu

Lalele din coji de oua

O alta modalitate de a valorifica imaginatia prichindeilor o reprezinta confectionarea

"opere de arta" cu ajutorul lor.

CE AM LUCRAT AZI CU COPIII LA ABILITATI PRACTICE !

Etapele pe care le-am parcurs:

Acest desen il puteti decupa in marimea data! Nu uitati sa

Florile ornamentului sunt facute cu compasul si suprapuse

Cap de leu din cercuri

Delightful Dog Card

Make a great dog card for dog lovers.

To start making a square, fold the corner of a piece of paper over.

Fold over two triangles (to make the dog's ears).

Noi suntem in clasa I si nu am putut colora mai frumos de atat!

Enchanted Learning Software's

Make a placemat to decorate your Kwanzaa celebration table. These simple-to-make

Start with a large piece of construction paper. Fold it in half.

You can now use your placemat at your Kwanzaa celebration

Get Crafts Ideas In Your Email!

Castle Shapes Castelul Forme

Get Crafts Ideas In Your Email!

2 triunghiuri, fiecare parte 1.5 "

Enchanted Learning Software's

Hand and Foot Turkey Craft

This cute turkey is made from your child's handprints and

Get Crafts Ideas In Your

Cut out a round wattle and an orange beak. Glue the

Princess Castle Shapes

Vei avea nevoie de

Enchanted Learning Software's

Putem a face un ir de frunze se poate decora o camera. Aceste realizri

Constructii de hrtie (portocaliu, rosu, galben, maro, i alte sunete

Desenai o frunz pe o bucat de hrtie de construcie. Asigurai-v c pentru a

Tiai frunze. Desenai venele frunzelor, dac dorii.

Find a box at least as big as a shoe box - a slightly bigger box

Period, North America:

dinosaur information go to ZoomDinosaurs.com. In

Cut out the dinosaurs, their stands, and some plants.

de asemenea, plante frumose.

Click here to learn more.

Enchanted Learning Software's

Cartea Plate - flori miestrie, abilitate

More paper plate crafts

Trace a child's hand on colorful construction paper, at least 10 times.