07/07/2020

PIPP

PEDAGOGIA INTERACTIVĂ (PI)

ANUL III
SEMESTRUL 5

Lect.
Lect.univ.dr.
univ.dr.Viorel
ViorelDragoş
Dragoş

1
PI „Instruirea interactivă la sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI”
07/07/2020
.

o polarizare a teoriilor învăţării:

 abordarea behavioristă
• behavioriştii au studiat mişcările corporale fără
să ia în considerare mintea
 abordarea cognitivistă
• cognitiviştii au studiat mintea, în afară de
mişcarea corpului şi s-au preocupat de
rezolvarea de probleme modelate pe computer

2
PI „Instruirea interactivă la sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI”
07/07/2020
.
Behaviorismul (din engl. behaviorism, behaviour =
comportament; fr. béhaviorisme) este un curent în
psihologie, care consideră drept obiect exclusiv al
psihologiei comportamentul exterior, fără a se recurge
la mecanismele cerebrale ale conștiinței sau la procesele
mentale interne. În limba română se folosește uneori și
sinonimul comportamentism.
o Behaviorismul tradițional
- Edward Lee Thorndike
- Pavlov
o Neobehaviorismul
- Burrhus Frederic Skinner
o Behaviorism telelologic 3
PI „Instruirea interactivă la sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI”
07/07/2020
.
Behaviorismul (din engl. behaviorism, behaviour =
comportament; fr. béhaviorisme) este un curent în
psihologie, care consideră drept obiect exclusiv al
psihologiei comportamentul exterior, fără a se recurge
la mecanismele cerebrale ale conștiinței sau la procesele
mentale interne. În limba română se folosește uneori și
sinonimul comportamentism.
o Behaviorismul tradițional
- Edward Lee Thorndike
- Pavlov
o Neobehaviorismul
- Burrhus Frederic Skinner
o Behaviorism telelologic 4
PI „Instruirea interactivă la sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI”
07/07/2020
.
Psihologia cognitivă este o paradigmă a psihologiei,
care studiază procesarea de informații ce intervine între
stimul și răspuns. "un sistem cognitiv este un sistem
fizic care posedă două proprietăți: de reprezentare și de
calcul“(M. Miclea, 2003, p. 26)
Reprezentarea se referă la transpunerea în mediul interior
al unui fapt exterior, iar calculul la manipularea
reprezentărilor respective pe baza unor reguli fixe
 Nivelul cunoștințelor
 Nivelul computațional
 Nivelul algoritmic-reprezentațional
 Nivelul implementațional
5
PI „Instruirea interactivă la sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI”
07/07/2020
.
1956, A. Newell şi H.A. Simon au introdus inteligenţa
artificială în ştiinţele cognitive
1967 a marcat introducerea de către U. Neisser a
sintagmei “psihologie cognitivă”, pentru a desemna
ştiinţa care studiază sistemul cognitiv uman

Adevărata “revoluţie cognitivă” instaurată a făcut ca

psihologia cognitivă să înceapă să fie utilizată în
abordările din domeniile pedagogiei şi didacticii.
Sistemul ştiinţelor cognitive include azi psihologia
cognitivă, neuroştiinţele, antropologia, lingvistica
teoretică, filosofia mintalului şi inteligenţa artificială
6
PI „Instruirea interactivă la sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI”
07/07/2020
.
Perspectiva unei reflecţii didactice profunde şi
interdisciplinare a început să devină tot mai
favorizată, graţie abordărilor multiple, sistemice şi
interferenţiale realizate

S-a avut în vedere aportul diferitelor curente actuale

manifestate în ştiinţele umane şi sociale şi s-au pus în
discuţie modele ale teoriilor cunoaşterii, comunicării şi
informaţiei, ale didacticii şi ale psihologiei cognitive,
investigându-se în articulaţiile cele mai profunde procesul
complex de formare şi modelare a personalităţii umane.
7
PI „Instruirea interactivă la sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI”
07/07/2020
.
 accentul pe faptul că subiectul cunoscător
exersează activ propria sa gândire, propriile
operaţii mentale, efectuează activităţi constructive
şi progresive, aflându-se în interacţiune cu unul
sau mai mulţi indivizi.
 postulează că învăţarea şi dezvoltarea se realizează
nu numai prin mecanisme de imitaţie, ci mai ales
prin abordări constructiviste şi interacţioniste, mai
exact socio-constructiviste şi socio-interacţioniste.

8
PI „Instruirea interactivă la sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI”
07/07/2020
.

S-a conturat astfel o concepţie sociogenetică şi

constructivistă asupra dezvoltării cognitive şi o
perspectivă socio-constructivistă de studiere a
acesteia, care consideră că noile cunoştinţe sunt
construite de cel care învaţă, într-un proces de
formare de noi relaţii esenţiale în învăţare.

9
PI Instruirea interactivă în teoria şi practica pedagogică românească
07/07/2020
.

 începutul secolului XIX, intuiţia şi conversaţia

euristică teoretizate de marii pedagogi
 deceniile trei, patru şi cinci, recomandările şcolii
active (Spiru Haret (1851-1912)
 noua pedagogie care a început să se impună pe plan
mondial la începutul secolului XX
- deschiderea activităţilor didactice către viaţă
- tratarea democratică a elevilor
- sensibilizarea oamenilor şcolii

10
PI Instruirea interactivă în teoria şi practica pedagogică românească
07/07/2020
.
Personalităţilor din ţara noastră, preocupate de instruirea
activă şi interactivă:
 Vladimir Ghidionescu (1878-1948),
• Laboratorul de pedologie și pedagogie experimentală
Universitatea din Cluj (director)
• cartea Introducere în pedologie și pedagogie
experimentală
 Constantin Dimitrescu-Iaşi (1849-1923),
• profesor de psihologie, pedagogie și estetică la
Universitatea din Iași,
• profesor de filosofie și morală la Universitatea din
București și rector al acestei universități
11
PI Instruirea interactivă în teoria şi practica pedagogică românească
07/07/2020
.

 Ioan Găvănescul (1859-1945)

• unul din creatorii pedagogiei în România,
• profesor universitar și decan al Facultății de Litere și
Filosofie de la Universitatea din Iași (1888-1932)
• director al seminarului pedagogic (1899-1932)
 Bogdan Gheorghe Duică (1866-1934),
 G.G. Antonescu (1882-1953).

12
PI Instruirea interactivă în teoria şi practica pedagogică românească
07/07/2020
.

 perioada postbelică, tendinţa de constituire a unei

pedagogii româneşti a devenit mai mult decât evidentă
şi a fost însoţită de ideea identificării propriilor
probleme pedagogice din ţara noastră şi a unor soluţii
originale, adaptate la realitatea practică.
 Ştefan Bârsănescu (1895-1984), metodele de
învăţământ active se înscriu în curentul pedagogiei
ştiinţifice şi experimentale,
 Constantin Narly (1896-1956) făcea propuneri de
formalizare a planurilor de lecţie.
13
PI Instruirea interactivă în teoria şi practica pedagogică românească
07/07/2020
.

Dintre personalităţile pedagogiei româneşti cu

contribuţii teoretice de seamă în sfera instruirii, îi
amintim pe
 Dimitrie Gusti (1880-1955),
 Simion Mehedinţi (1869-1962),
 I.C. Petrescu (1892-1967),
 Onisifor Ghibu (1883-1972),
 Stanciu Stoian (1900-1984),
 Dimitrie Todoran (1908-1996).
14
PI Instruirea interactivă în teoria şi practica pedagogică românească
07/07/2020
.

În teoria şi practica educaţională contemporană,

problematica instruirii interactive cunoaşte noi
abordări ştiinţifice, complexe, interdisciplinare,
posibile graţie dezvoltării ştiinţelor exacte
(matematica, informatica, statistica, cibernetica,
biologia etc.) şi ştiinţelor socio-umane (psihologia
cu ramurile sale, sociologia, filosofia, logica,
antropologia).
15
PI Instruirea interactivă în teoria şi practica pedagogică românească
07/07/2020
.
În teoria şi practica educaţională contemporană,
problematica instruirii interactive cunoaşte noi abordări
ştiinţifice, complexe, interdisciplinare, posibile graţie
dezvoltării ştiinţelor exacte (matematica, informatica,
statistica, cibernetica, biologia etc.) şi ştiinţelor socio-
umane (psihologia cu ramurile sale, sociologia, filosofia,
logica, antropologia).
Amintim faptul că superioritatea metodelor active,
necesitatea îmbinării studiului independent cu metodele
de învăţare prin colaborare, au devenit evidente, fiind
argumentate ştiinţific din punct de vedere pedagogic,
psihologic, sociologic şi biologic.
16
PI Instruirea interactivă în teoria şi practica pedagogică românească
07/07/2020
. Importanţa şi necesitatea instruirii interactive au fost şi
sunt susţinute şi argumentate din diferite perspective
mono- şi, mai ales, interdisciplinare, de pedagogi şi
psihologi, care au creat o operă complexă şi valoroasă, ce
se constituie într-o pledoarie pentru încurajarea
participării active a elevilor în procesul de instruire şi
formare. Cezar Bîrzea, Ioan Cerghit, Vasile Chiş, Teodor
Cozma, Carmen Creţu, Sorin Cristea, Constantin Cucoş,
Andrei Dansculy, Miron Ionescu, Romiţă Iucu, Ioan Jinga,
Nicolae Jurcău, Mircea Miclea, Ioan Neacşu, Adrian Neculau,
Ioan Nicola, Rodica Niculescu, Eugen Noveanu, Nicolae
Oprescu, Emil Păun, Dan Potolea, Ioan Radu, Ion T. Radu,
Dumitru Salade, Steliana Toma, George Văideanu, Lazăr
Vlăsceanu, Mielu Zlate 17
PI Instruirea interactivă în teoria şi practica pedagogică românească
07/07/2020
.

Problematica instruirii active nu este nouă; în

accepţiuni şi nuanţări diferite, ea a fost prezentă în
gândirea şi practica pedagogică, începând cu
pedagogia clasică şi până la pedagogia modernă,
actuală. Pentru a sublinia rolul pozitiv al
dimensiunii sociale asupra învăţării, s-a consacrat
sintagma “instruire interactivă”.

18
PI Instruirea interactivă în teoria şi practica pedagogică românească
07/07/2020
.

Ca un corolar al evoluţiei problematicii activizării

subiecţilor cunoscători în preocupările teoretice şi
practice din sfera ştiinţelor educaţiei, avansăm ideea că
sintagmele “instruire activă” şi “instruire interactivă” au
rămas de-a lungul timpului un deziderat permanent,
susţinut cu consecvenţă şi cu fermitate de teoreticieni şi
practicieni. Cei mai reprezentativi pedagogi ai diferitelor
epoci istorice s-au preocupat de găsirea unor modalităţi
eficiente de asigurare a caracterului activ şi interactiv al
învăţământului
19
PI Instruirea interactivă în teoria şi practica pedagogică românească
07/07/2020
.

Idei cum ar fi: proiectarea procesului de învăţământ

funcţie de aptitudinile elevilor, de ritmul lor de lucru,
axarea învăţării pe aşteptările şi interesul lor pentru
activitate, stimularea colaborării dintre ei, legarea şcolii
de practică şi de viaţă ş.a., abordate şi nuanţate în timp în
teoria şi practica educaţiei, îşi păstrează şi astăzi
actualitatea. Experienţa didactică de până acum ne
demonstrează că instruirea interactivă a constituit o
permanentă incitare şi provocare şi că a fost şi a rămas,
deopotrivă, necesitate şi dorinţă, realitate şi aspiraţie
educaţională
20