Studiu de caz

7.1.1 S-95 Metal SRL

Sedinta operative de dispecerizare a productiei s-a incheiat la ora 8:30.
Concluziile din finalul intrunirii sefilor de sectii si a dispecerilor au conturat
situatia cu privire la loturile nefinalizate si stabilirea de noi termene de fabricatie
pentru repere procesate in uzinaj.
Dobre I., dispecerul coordinator, este nemultumit de activitatea
programatorilor sai, care stabilesc termene de executie in mod global, fara calculi
detaliate.
Situatia capacitatilor de productie, a bazei de materii prime, precum si a
experientei lucratorilor sunt bune, totusi, termenele finale de executie si apoi cele
de livrare sunt systematic inculcate.
Analiza tocmai declansata de Dobre I. este intrerupta de telefonul
managerului general, care il convoaca in biroul acestuia.
Este ora 9.00 si in cabinetul managerului general Vasilescu T. se afla si
contabilul-sef al unitatii, Teodorescu V., care prezinta o informare despre
penalitatile platite de unitate noului beneficiar de produse A si B care a
contractat, nu de mult, 50% din productia unitatii.
In acest moment al discutiei apare Dobre I., care este invitate printru-un
gest neprotocolar la masa discutiilor. Politicos, asculta si nu intervine, stiind ca
ceva este in neregula cu propriul colectiv de munca.
In plus, domnul manager general, spune Teodorescu V., am fost informat
telephonic ca beneficiarul nostrum doreste sa treaca la forme superioare de
organizare a productiei pe criteriile metodei just in time (JIT), ceea ce inseamna
ca nerespectarea livrarilor (in medie doua pe o zi lucratoare) va conduce la
ruperea relatiilor cu noul nostrum partener, de care se leaga imbunatatirea
situatiei noastre financiare.
In acest moment, Vasilescu T., un om calm, dar hotarat, spune: Domnule
Dobre, ati participat luna trecuta la un curs de perfectionare continua pe tema
managementului operational al productiei. Cunosti starea nefavorabila in care se
afla programarea fabricatiei pentru produsele A si B. La prima intalnire a
Comitetului directorial de saptamana viitoare, prezentati un proiect de
reprogramare cu obiectivul zero penalitati si imobilizari minime pe fluxul de
fabricatie. Nu mai putem tolera aceste pierderi!
Abatut, Dobre I. se intoarce in biroul sau si recapituleaza starile de lucruri.
Sectia cu pricina este organizata pe baza obiectivului de fabricatie si
dispune de urmatoarele utilaje-cheie si locuri de munca manuale:
-utilaje de tip 1 (U1) = doua buc.
-utilaje de tip 2 (U2) = trei buc.
-utilaje de tip 3 (U3) = patru buc.
-locuri de montaj = 12 locuri individuale
Toate utilajele sunt relative noi si performante.
Se lucreaza in regim de doua schimburi, numai in zilele lucratoare, cu
singur muncitor la fiecare utilaj si loc de munca manual.
Documentatia tehnica pentru cele doua produse A si B este stapanita, iar
arborescenta constructiva este simpla.

Figura 7.1
Loturile ciclice de marime standard pe care le-am adoptat, de comun acord
cu clientul, sunt formate din cinci produse A si trei produse B. S-a propus si s-a
acceptat ca livrarea sa fie facuta in loturi alternative 5A, 3B, 5A si asa mai
departe.
Timpii de prelucrare din documentatia tehnologica au fost respectati si s-au
prezentat astfel:

Reper
r2
r3
r1
a
A

Operatia
U2
U3
U1
U3
U1
U2
Loc de
munca
manual
Loc de
munca
manual

Timpul de
procesare
(ore)
5
3
2
1
4
3

Reper
r1
r2
r3

Operatia
U1
U2
U2
U3
U1
U3
Loc de
munca
manual
Loc de
munca
manual

Tabelul 7.1
Timpul de
procesare
(ore)
4
2
4
3
4
3
7
27

La nivelul sectorului mechanic s-a utilizat imbinarea succesiva a operatiilor

tehnologice, iar in cel de asamblare, montajele s-au facut in paralel la toate
produsele dintr-un lot ciclic.
Prima livrare ceruta de beneficiar a fost pe data de 23 noiembrie pe
perioada programata.
Subactivitatea de programare a productiei
Din documentatia de fabricatie, programatorul foloseste nomenclatorul de
repere si consumul de materii prime si material pe produs, graficul de analiza
generala a procesului, gama de operatii, fisa de operatii, etc., in vederea stabilirii
ciclurilor de fabricatie pe repere si operatii. Astfel, pentru un lot de cinci produse
A s-au stability urmatoarele devansari, calcultate pe baza ciclurilor de fabricatie.
Pentru un lot de trei produse B devansarile de fabricatie sunt redate in
tabelul 7.2

Reperul

Operatia

Timpul de
prelucrare
(ore)

Numarul de
bucati pe
lot

Total timp
pe lot
In
In
ore
zile

Tabelul 7.2.a
Durata
devansarii
Ore

zile

r2
r3
r1

U2
U3
U1
U3
U1
U2

5
3
2
1
4
3

Reperul

r1
r2
r3

Operatia
U1
U2
U2
U3
U1
U3

5
5
5
5
5
5
Montaj
individual
Montaj
individual

Timpul de
prelucrare
(ore)

Numarul de
bucati pe
lot

4
2

6
6
3
3
3
3
Montaj
individual
Montaj
individual

4
3
4
3

27

25
15
10
5
20
15

1,56
1,93
0,62
0,31
1,25
0,93

54
29
29
19
44
24

3,37
1,81
1,81
1,18
2,75
1,5

0,31

14

0,87

0,56

0,56

Tabelul 7.2.b.
Total timp
Durata
pe lot
devansarii
In
In
Ore
zile
ore
zile
24
1,5
70
4,37
12
0,75
46
2,87
12
0,75
55
3.43
9
0,56
43
2,68
12
0,75
55
3,43
9
0,56
43
2,68
7

0,43

34

2,12

27

1,68

27

1,68

Loturile A si B constituie din produse A si trei produse B s-au considerat

arbitrar loturi standard. In cazul programarii reale, marimea loturilor se stabileste
conform criteriilor cunoscute din teoria lotizarii fabricatiei.
Ciclulde fabricatie al lotului reprezinta durata cumulate a trecerii lotului
prin operatii successive stabilite in documentatia tehnica. Cumularea se va face
in sistemul numaratorii inverse, timpul zero fiind momentul predarii produselor
finite.

FIGURA 7.2
Pentru stabilirea tactului de livrare, se determina mai intai fondul de timp
disponibil afferent utilajelor si locurilor de montaj in cadrul unei zile:
u1= 2 buc. * 16 ore/zi=32 ore/zi
u2= 3 buc* 16 ore/zi= 48 ore/zi
u3= 4 buc.*16 ore/zi=64 ore/zi
Locuri de montaj= 12*16 ore/zi= 192 ore/zi
Total ore disponibile/zi
=336 ore
Se calculeaza apoi volumul de munca necesar pentru fabricarea unui lot de
produse A, dupa cum urmeaza
u1: 3 *5=15 ore
r1
u2: 2*5= 10 ore
u3 = 0 ore
Total 25 ore

r2

u1= 0 ore
u2: 6*5= 30 ore
u3: 4*5= 20 ore
Total 50 ore

u1: 3*5= 15 ore

u2=0
u3: 2*5=10 ore
Total 25 ore
Iar subansamblul a si ansamblul A:
a: 9*5= 45 ore
A: 13*5= 65 ore
r3

Timpul necesar executarii unui lot de produse A este deci:

25+50+25+45+65=210
Pentru stabilirea tactului de livrare se raporteaza volumul total de munca
necesar fabricarii unui lot A, la fondul de timp disponibil pe o zi de munca:
TL=TnL/Tdzi=210/336 = 0,62 zile, in care:
TnL- volumul total de munca necesar fabricarii unui lot A;
Tdzi- timp disponibil pe o zi de munca.
Calculul tactului de livrare pentru produsul B este urmatorul:
-timpul necesar pentru executarea reperelor este
u1: 3 *6=18 ore
r1
u2: 2*6= 12 ore
u3 = 0 ore
Total 30 ore

r2

u1= 0 ore
u2: 5*5= 25 ore
u3: 4*3= 12 ore
Total 37 ore

u1: 3*3= 9 ore

u2=0
u3: 1*3=3 ore
Total 12 ore
Iar subansamblul b si ansamblul B:
b: 12*3= 36 ore
B: 33*3= 99 ore
r3

Timpul necesar executarii unui lot de produse B este

deci:30+37+12+36+99=214 ore

Tactul de livrare pentru un lot de produse B este:214/336=0,63 zile

Termenele de livrare pentru loturile care se vor expedia dupa data de 27 se
determina prin cumularea ritmica, alternative la loturile A si B a tactului de 0,62
zile, respective de 0,63 zile, la momentul care semnifica livrarea ultimului lot de
produse astfel:

Lotul
A1
B1
A2
B2

Termenul de
livrare
327
327.53
328
328.53

Lotul
A3
B3
A4
B4

Tabelul 7.3
Termenul de
livrare
329
329.53
330
330.53

TLhn=DLh-1,n-1 + TLh
Unde:
Tlhn- termenul de livrare pentru produsele de tipp h din lotul n;
DLh-1,n-1- termenul de livrare a produselor de tip h-1 din lotul n-1;
TLh- tactul de livrare a unui lot de produse de tip h.
Subactivitatea de lansare in fabricatie
Folosind ciclurile de fabricatie si termenele de livrare calculate in cadrul
subactivitatii de programare, in subactivitatea de lansare se stabilesc prioritati pe
loturi, in vederea intrarii in fabricatie a reperelor componente.
Prioritatea se exprima printr-un numar si se inscribe pe itinerarii(fise de
insotire) in dreptul fiecarei operatii din fluxul tehnologic al fiecarui obiect sau lot
de obiecte aflat in fabricatie.
Prioritatile se calculeaza pe baza relatiei prezentate pentru cele patru loturi
de produse A si patru loturi de produse B conform metodologiei. Ac estea sunt
redate in tabelele 7.4-7.5.
Prioritatile odata stabilite sunt trecute de lansator in fisele de insotire sau
itinerarii. Pentru ilustrare, se prezinta trei modele de itinerarii pentru reperele
2,3,1 ale lotului 3 din produsul A (tabelele 7.6-7.9)
Lista complete a prioritatilor pentru fiecare dintre cele trei tipuri de utilaje
(u1, u2 si u3) este prezentata in tabelele 7.10-7.12.
Tabelul 7.4
Durata
Loturi si
A1
A2
A3
A4
de
termene
Reper
Operatie
devans
de
327.
328.11 329.22 330.33
are
livrare
00
(zile)
(-)
323,
u2
3.37
324,63 325,63 326,63
63
r2
325,
u3
1.81
326,19 327,19 328,19
19
r3
325,
u1
1,81
326,19 327,19 328,19
19
u3
1,18
325, 326,82 327,82 328,82
82

u1

2,75

u2

1,5

324,
25
325,
5

r1

a
A

Montaj
subansam
blu
Montaj
subansam
blu

325,25

326,25

327,25

326,5

327,5

328,5

0,87

326,
13

327,13

328,13

329,13

0,56

326,
44

327,44

328,44

329,44

Tabelul 7.5
Loturi
si
termen
e de
livrare
(-)

B1

B2

B3

B4

327,55

328,66

329,77

330,88

Reper

Operatie

Durata
de
devans
are
(zile)

r1

u1

4,37

323,16

324.16

325.16

326.16

u2

2,87

324,66

325.66

326.66

327.66

u2

3,43

324,1

325.1

326.1

327.1

u3

2,68

324,85

325.85

326.85

327.85

u1

3,43

324,1

325.1

326.1

327.1

u3
-

2,68
2,12

324,8
325,41

325.8
326.41

326.8
327.41

327.8
328.41

1,68

325,85

326.85

327.85

328.85

r2
r3
b
B

Fise de insotire ale reperelor pe lotul a3 (itinerarii)

Tabelul 7.6
5r2-pentru lotul A3
Operatia
u2
u3

Prioritatea
325,63
327,19

Durata prelucrarii (zile)

1,56
0,93

Destinatia =montaj subansamblu

Tabelul 7.7
5r3-pentru lotul A3
Operatia
U1
U3

Prioritatea
327,19
328,82

Durata prelucrarii (zile)

0,62
0,31

Destinatia =montaj subansamblu

Tabelul 7.8
5r1-pentru lotul A3

Operatia
U2
U2

Prioritatea
326,25
327,5

Durata prelucrarii (zile)

1,25
0,93

Destinatia =montaj general

Tabelul 7.9
Lotul A3
Operatia
A
A

Prioritatea
328,13
328,44

Durata prelucrarii (zile)

0,31
0,56

Destinatia =Mag. Prod. Finite

Gruparea reperelor pe utilaje in ordinea crescatoare a numarului de
prioritate. Prioritatile pentru repere prelucrate pe utilajul u1:
Tabelul 7.10
Durata prelucrarii
Nr. Crt.
Reperul
Prioritatea
(zile)
1
R1B1
323,16
1,5
2
R3A1
325,19
0,62
3
R1B2
324,16
1,5
4
R3B1
324,1
0,75
5
R1A1
324,25
1,25
6
R3A2
326,19
0,62
7
R1B3
325,16
1,5
8
R3B2
325,1
0,75
9
R1A2
325,25
1,25
10
R3A3
327,19
0,62
11
R1B4
326,6
1,5
12
R3B3
326,1
0,75
13
R1A3
326,25
1,25
14
R3A4
328,19
0,62
15
R3B4
327,1
0,75
16
R1A4
327,25
1,25
Prioritatile pentru reperele prelucrate pe utilajul u2:
Nr. Crt.

Reperul

Prioritatea

1
2
3
4
5
6
7
8

R2A1
R2B1
R2A2
R2B2
R1B1
R2A3
R2B3
R1B2

323,63
324,1
324,63
325,1
323,16
325,63
326,1
324,16

Tabelul 7.11
Durata prelucrarii
(zile)
1,56
0,75
1,56
0,75
1,5
1,56
0,75
1,5

9
10
11
12
13
14
15
16

R1A1
R2A4
R2B4
R1B3
R1A2
R1B4
R1A3
R1A4

324,25
326,63
327,1
325,16
324,25
326,16
325,25
327,25

1,25
1,56
0,75
1,5
1,25
1,5
1,25
1,25

Prioritatile pentru reperele prelucrate pe utilajul u3:

Nr. Crt.

Reperul

Prioritatea

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16

R2B1
R2A1
R3A1
R3B1
R2B2
R2A2
R3A2
R3B2
R2B3
R2A3
R3A3
R3B3
R2B4
R2A4
R3A4
R3B4

324,1
323,63
325,19
324,1
325,1
324,63
326,19
325,1
326,1
325,63
327,19
326,1
327,1
326,63
328,19
326,1

Tabelul 7.12
Durata prelucrarii
(zile)
0,75
1,56
0,62
0,75
0,75
1,56
0,62
0,75
0,75
1,56
0,62
0,75
0,75
1,56
0,62
0,75

Simularea procesului de fabricatie

Simularea s-a realizat prin transpunerea pe hartie milimetrica a procesului
de fabricatie ce se desfasoare conform sistemului de programare continua a
productiei, fara alta interventie a programatorului.
Desfasurarea fabricatiei, pe operatii, a loturilor 1-4 din produsele A si B
se prezinta in figura 7.4. In vederea stabilirii coeficientilor Ki(i=1,2,3,.,n), unde
n reprezinta numarul de loturi care tin seama de asteptari pe flux, s-au analizat
comparative ciclurile programate, fata de ciclurile realizate (tabelul 7.13).

K
Tabelul 7.13
Calculul coeficientilor Ki
Ciclul realizate (prin simulare)

Ciclul programat (tehnologic) Coeficien

Intrarea in
fabricatie
a primului
reper

Rep
er

Dat
a

Predare
produse
finite

Lot
ul

Dat
a

Ciclul
de
fabricat
ie (zile)

Intrarea in
fabricatie a
primului
reper

Rep
er

Data

Predare Ciclul de
produse fabricati
finite
e (zile)

Lot
ul

t de
prod. Ki

Dat
a

Urmarirea si controlul desfasurarii fabricatiei

In scopul ilustrarii faptului ca prin sistemul propus se realizeaza un
autoreglaj in desfasurarea programului s-a intocmit o diagram de
autoreglaj pentru reperul 2 din lotul B4 (r2B4).
Pentru realizarea diagramei de autoreglaj s-a tinut seama de
urmatoarele date:
-ciclul tehnologic calculate initial pentru operatiunile u2, u3, b si B se
prezinta astfel:
U2- durata prelucrarii:
U3- durata prelucrarii:
B4- durata prelucrarii:
B4- durata prelucrarii:
Durata ciclului total, de la intrarea reperului 2 in prelucrare
Calculul ciclului pentru reperul 2 realizat prin simulare
Ciclul pentru reperul 2 aflat pe utilajul u2 este de . Ciclul pentru
reperul 2 aflat pe utilajul u3 este:
Ciclul pentru reperul 2 aflat la locul de montaj individual pentru
constituirea subansamblului b4 este:
Ciclul pentru reperul 2 aflat la locul de montaj individual pentru
constituirea ansamblului B4 este:
Ciclul realizat total, conform simularii, este:

Analiza finala:
In simularea prezenta nu s-a tinut seama de necesitatea existentei
unei structure echilibrate a capacitatilor de productie, pe tipuri de utilake,
ceea ce a determinat existent unor fire de asteptare sau a unor capacitate
disponibile la unele utilaje.
Aceasta face ca utilizarea capacitatii de productie a unitatii de
fabricatie sa nu fie integrala. In cazul de fata, gradul de utilizare a
capacitatii de productie este de 67%.
Pentru stabilirea acestui coefficient, s-a luat in considerare intervalul
de timp intre livrarile loturilor A2 si B4, perioada in care se execute 5
loturi.
Livrarea lotului A2 este prevazute pe data care reprezinta a 329,20-a
zi de la inceputul anului, iar cea a lotului B4 pe data care reprezinta a
333,30-a zi de la inceputul anului; rezulta ca intervalul de timp dintre
livrarile de mai sus este:

Analiza datelor pune in evident necesitatea existentei unui raport de

marime constanta, intre necesarul de timp pentru executia produselor si
disponibilul de timp, la nivelul tuturor verigilor structural de fabricatie
( utilaje de tip U1, U2, U3 montaj)