Mitocondriile

Boli mitocondriale

Profesor coordonator: Olaru Octavian

Studenti:
Crivat Ana Adelina grupa 5, seria 1
Cojoc Laura Bianca grupa 4, seria 1
Damoc Elena grupa 5, seria 1
Daus Ana Maria grupa 5, seria 1

Mitocondriile
Mitocondriile sunt organite complexe, indeplinind rolul esential in energetica
celulara. Sunt prezente atat in celula animala, cat si in cea vegetala, lipsind din celulele cu
metabolism anaerob si din hematiile adulte.
Au fost descoperite in celula animala de catre Keiliker si Flemi, in 1856. Pentru
ansamblul mitocondriilor dintr-o celula s-a folosit termenul de condriom (de catre
Dangeard, in anul 1918).(1)
Mitocondriile au forma ovala sau rotunda, cu un perete avand structura
trilaminara, de natura lipoproteica. Patura interna a membranei trilamelare prezinta spre
interior niste prelungiri lamelare ce formeaza cristele mitocondriale. Spatiile dintre aceste
criste contin un lichid vascos si alcatuiesc matricea mitocondriala. Atat pe membrane , cat
si in matrice se afla fixat un echipament bogat in enzime. Dupa activitatea lor, aceste se
grupeaza in: enzime respiratorii, care asigura oxidarea metabolitilor si trecerea energiei
obtinute in legaturile macroergice ale ATP, si enzime ale sintezelor specifice, care, pe de o
parte, asigura materialele necesare refacerii unor componenti interni ai mitocondriei, iar
pe de alta parte furnizeaza elementele necesare sintezelor care au loc la nivelul reticolului
endoplasmatic rugos. (2)
Mitocondriile sunt considerate centrele energetice ale celulei. Sunt probabil
derivate din bacteriile care au inceput sa coexiste cu primele celule nucleate ale istoriei
biologice.
In interiorul mitocondriilor se desfasoara ciclul Krebs. Acesta consta intr-un sir
de reactii chimice intalnit la organismele aerobe pentru a furniza energie prin oxidarea
acetatului (din carbohidrati, grasimi si proteine) la dioxid de carbon si apa. In ciclu are
loc si oxidarea gruparii acetil a acetilCOA la dioxid de carbon si transportul moleculelor
de hidrogen la moleculele de transport NAD+ si FAD (flavin adenin dinucleotid),care
sunt transformate in NADH si FADH2. Astfel, aceste organite sunt o parte importanta a
metabolismului celular. (3)
Mitocondria si ciclul Krebs: (4)

Pe langa functia energogenetica a organismului, mitocondriile indeplinesc si

functia de respiratie celulara. Fosforilarea oxidativa, care urmeaza ciclului Krebs,
implica transferul de NADH si FADH2 la oxigenul molecular care a intrat in molecula
prin difuziune. In acelasi timp, enzimele lantului respirator, prin transportul de electoni,
determina expulzarea de protoni. Acestia intra in mitocondrie prin actiunea ATPsintetazei, un sistem de enzime care combina acest flux de lagatura intre ADP si P pentru
a produce ATP. Pentru fiecare atom de oxigen care este transformat in apa se produc trei
molecule de ATP. Prezenta oxigenului este esentiala atat pentru a finaliza ciclul Krebs, cat
si pentru a permite realizarea procesului normal de transport de electroni si de a reface
moleculele de apa. Lipsa oxigenului duce la moartea celulei. (5)
Citologul roman Dimitrie Voinov a fost primul in lume care a descoperit ca
mitocondriile se inmultesc prin diviziune directa, chiar in perioada cand celula nu se
multiplica (in interfaza) (6), dar ele se dedubleaza si in timpul diviziunii celulare in toate
celulele organismului . Aceste organite se pot multiplica in functie de activitatea celulara,
de exemplu celulele musculare care depun efort mare si au nevoie de energie sunt bogate
in mitocondrii, de multe ori aliniate de-a lungul fibrelor musculare, la care trec direct
moleculele energetice produse de mitocondrii. (7)

Boli mitocondriale
Bolile mitocondriale sunt afectiuni cronice (progresive) sau genetice care se
datoreaza functionarii defectuase ale mitocondriilor.(8) Ca urmare, din ce in ce mai
putina energie este generata in celula, cauzand imbolnavirea, si in final, moartea acesteia.
Cand acest fenomen este generalizat la nivelul intregului organism, sistemele
principale ale acestuia incep sa se deterioreze, afectand grav calitatea vietii bolnavului.
Bolile afecteaza in primul rand copii, dar aparitia acestora si la varsta adulta
devine din ce in ce mai frecventa. (9)
In functie de varsta la care se declanseaza, bolile mitocondriale pot fi primare
sau secundare.
I.
Bolile primare sunt de natura genetica, manifestandu-se chiar de la nastere,
mostenindu-se de la unul sau de la ambii parinti. In unele cazuri rare, boala este
cauzata de o mutatie spontana care are loc aleator, inainte sau la momentul
conceptiei, in ciuda genelor sanatoase, normale ale ambilor parinti.
Mitocondriile contin doua tipuri de material genetic:
ADN mitocondrial, transmis pe cale materna;
ADN nuclear, transmis atat pe cale materna cat si paterna.
Astfel, se disting doua moduri de transmitere a bolilor mitocondriale:
a) Trasmitere materna
O mama cu o mutatie genetica a ADN-ului mitocondrial va transmite aceasta gena
mutanta tuturor copiilor, care vor fi afectati intr-o masura mai mare sau mai mica. La
ora actuala nu poate fi prezis gradul de severitate al afectiunii in functie de
simptomele prezentate de mama.

b)

Transmitere
autozomal recesiva
ADN-ul nuclear al mitocondriei este mostenit in proportie de 50% de la fiecare
parinte. In acest caz, boala poate fi transmisa doar daca ambii parinti sunt
purtatori ai genei mutante (fara a manifesta insa simptomele bolii).
Exista trei posibilitati:
o sansa de 25% ca copilul sa manifeste boala;
o sansa de 50% ca copilul sa fie purtator ca si parintii, fara a prezenta simptome;
o sansa de 25% ca copilul sa nu mosteneasca gena mutanta, prin urmare, nici
boala.

c) Transmitere autozomal dominanta

Daca un parinte are o mutatie genetica dominanta a ADN-ului nuclear, gena
mutanta va fi transmisa la 50% din copii, care vor prezenta simptomele bolii.
Daca celalalt parinte are ADN nuclear normal, copiii vor mosteni gena normala a
ADN-ului nuclear, dar gena dominanta mutanta este cea care se va manifesta.

II.

Bolile secundare se dezvolta pe parcursul vietii, fara a exista o mutatie de

ADN
primara. Factori determinanti:
procesul natural de imbatranire; mitocondriile incetinesc, functionand cu o
eficienta mai mica, pe masura ce organismul imbatraneste;
efectele sucundare ale anumitor substante medicamentoase;
abuzul de alcool, tutun si nivelul ridicat de stres. (10)
Tipuri de boli mitocondriale

Bolile mitocondriale afecteaza in special

celulele creierului, inimii, ficatului,
muschilor scheletici, rinichilor si ale
sistemelor endocrin si respirator.
In functie de zona afectata, simptomele pot
include:
pierderea controlului motor;
slabiciune si durere musculara;
afectiuni gastro-intestinale si dificultati la
inghitire;
probleme de crestere si dezvoltare;
afectiuni cardiace;
afectiuni hepatice;
diabet;
probleme respiratorii;
probleme auditive /vizuale;
acidoza lactica;
susceptibilitate la infectii. (11)
Datorita rolului complex al mitocondriilor (multe functii diferinte in
diferinte tipuri de tesuturi) exista sute de tipuri de boli mitocondriale. Fiecare
dintre acestea produc o serie de anomalii dificil de diagnosticat in fazele
incipiente ale bolii.
Pentru o functionare normala a metabolismulului este esentiala o
cooperare perfecta intre sute de gene si celule. Astfel, o singura gena mutanta
poate determina aparitia a zeci de boli mitocondriale diferite. (12)
Mai jos, sunt prezentate cateva din bolile mitocondriale mai des intalinte:
Boala Alpers (poliodistrofie progresiva infantila) simptome: atacuri cerebrale
/ cardiace, dementa, spasticitate, orbire, disfunctie hepatica si degenerare
cerebrala
Sindromul Barth (cardiomiopatie infantila letala) simptome: miopatie
scheletica, cardiomiopatie, statura redusa si neutropenie;

Sindromul Kearns-Sayre este o boala lent progresiva, care se manifesta in faza

incipienta prin pleoape cazute (ptoza), ajungandu-se, in final, la paralizia unor
muschi oculari specifici (oftalmoplegie cronica progresiva externa). Acest
sindrom este cauzat in general de pierderea materialului genetic din ADN-ul
mitocondrial, in mod spontan, si rareori prin transmitere materna. Pacientii cu
KSS pot prezenta si simptome precum: surzenie, dementa, disfunctie renala,
slabirea fortei musculare, statura redusa, diabet.

Leucodistrofie (leucoencefalopatie) este rezultatul unei mutatii a genei DARS2 si

se caracterizeaza prin ataxia progresiva a cerebelului si spasticitate, cu disfunctia
coloanei vertebrale. Uneori e insotita de epilepsie si degenerare neurologica. Este
o afectiune cu transmitere autozomal recesiva.
Sindromul Leigh (encefalomielopatie subacuta necrozica) - Simptome: atacuri
cerebrale, hipotonie, oboseala, reflexe scazute, dificultati la inghitire, ataxie,
probleme respiratorii, functii motorii scazute. Este caracterizata de necrozarea
vizibila a unor leziuni pe creier. Speranta de viata este de la cativa ani pana la
varsta adolescentei.

Sindromul Pearson Simptome: disfunctii ale maduvei spinarii si pancreasului.

Este cauzat de deletii ale ADN-ului mitocondrial. Cei care supravietuiesc dezvolta
sindromul KSS.

Deletii de ADN mitocondrial exista trei tipuri de afectiuni, cu transmitere

autozomal recesiva:
1. Miopatie congenitala simptome: hipotonie, disfunctie renala,
acidoza lactica severa;
2. Miopatie infantila simptome: la un an de zile de la nastere, apar
probleme respiratorii care duc la deces in cativa ani;
3. Hepatopatie simptome: marirea ficatului, miopatie, acidoza lactica
severa. (13)

Bibliografie:
(1) Botanica farmaceutica Curs - Editura Tehnica,1999,editia a 2-a revizuita
(pg.90-91)
(2) Anatomia si fiziologia omului ,1971 - Editura Medicala(pg.32)
(3) Atlas de fiziologie umana - Editura didactica si pedagogica, 2007 (pg.48-49)
(4) Enciclopedia corpului uman Editura Corint, 2009 ( pg. 146)
(5) Atlas de fiziologie umana - Editura didactica si pedagogica, 2007 (pg.56-57)
(6) Anatomia si fiziologia omului,1971- Editura Medicala (pg.32)
(7) Atlas de fiziologie umana - Editura didactica si pedagogica, 2007 (pg.47 - 48)
(8) http://www.emdn-mitonet.co.uk/PDF/MitoDiseaseDescription
(9 ) http://www.umdf.org/site/pp.aspx?c=8qKOJ0MvF7LUG&b=7934627
(10) Hamilton Health Sciences, 2010 Mitochondrial disease understanding
(11) http://www.umdf.org/site/pp.aspx?c=8qKOJ0MvF7LUG&b=7934627
(12) The spectrum os mitochondrial disease - Robert K. Naviaux MD, PhD
(13) http://www.umdf.org/site/pp.aspx?c=8qKOJ0MvF7LUG&b=7934629#KSS