Tehnici Masurare

LECTURA1-Tehnici de reglare si aparate de masura
Partea I Notiuni de metrologie

1 Generalitati privind tehnicile de masurare
1.1 Definitii
Notiune
Marime fizica (X)
Masurare
Masura (x)
Incertitudine (dx)
Eroare absoluta (e)
Eroare relativa (er)
Definitie
Parametru care trebuie controlat pe durata fabricatiei
unui produs sau al transferului lui (presiune,
temperatura, nivel)
Ansamblul operatiilor avand drept scop determinarea
valorii unei marimi fizice.
Evaluarea unei marimi prin cmparare cu o alta
marime de aceiasi natura (omogena sau nu),
raportat la unitate (lungime, greutate, timp).
Rezultatul masurii (x) al unei marimi (X) incomplet
definita de un singur numar si care se impune
caracterizat de cel putin un cuplu (x, dx-care
defineste incertitudinea asupra lui x). Aceasta
incertitudine este data de diverse erori legate
de masura, asa incat x-dx < X < x+dx.
Rezultatul unei masurari mai putin adevarate a
marimii fizice si care se exprima intr-o unitate
de masura (e = x - X).
Raportul dintre eroarea de masura la valoarea

adevarata a marimii fizice, exprimata in
procente (er = (e/X)100).
1.2 Simboluri si unitati de masura SI

Unitati de baza
Marime
Denumire
Simbol
Lungime
Masa
Timp
Curent electric
Temperatura
Cantitate de materie
Intensitate luminoasa
L
M
t
i
T
Unitate de masura
Denumire
Metru
Kilogram
Secunda
Amper
Kelvin
Mol
Candela
Simbol
m
kg
S
A
K
mol
cd
Unitati derivate
Marime
Denumire
Simbol
Arie sau suprafata

Volum
Frecventa
Viteza
Forta
Momentul unei forte
Vascozitate dinamica
Tensiune
Rezistenta electrica
Capacitate
Permitivitate
Permeabilitate
S
V
f
v
f
M
U
R
C
Unitate de masura
Denumire
Metru patrat
Metru cub
Hertz
Metru pe secunda
Newton
Newton-metru
Poiseuil
Volt
Ohm
Farad
Farad / metru
Henry / metru
Simbol
m2
m3
Hz
m/s
N
Nm
Pi
V
F
F/m
H/m
Camp electric
E
Flux luminos
Iluminare
E
Lungime de unda
Cuanta de radiatie
Viteza unghiulara
Acceleratie
g
Acceleratie unghiulara
Energie, Lucru mecanic

W
Putere
P
Presiune, Efort
P
Cantitate de caldura
Q
Cantitate de electricitate
Q
Energie
W
Putere activa
P
Putere aparenta
W
Putere reactiva
Q
Inductanta
L
Camp magnetic
H
Inductie magnetica
B
Fluxul inductiei
Luminanta
L
Transmisie
Activitate nucleara
A
1.3 Multiplii si submultipli unitatilor de masura
2
Volt / metru
Lumen
Lux
Metru
Roentgen
Radian / secunda
Metru / secunda la patrat
Radian / secunda la patrat
Joule
Watt
Pascal
Joule
Coulomb
Joule
Watt
Joule
Volt- Amper reactiv
Henry
Henry / metru
Tesla
Weber
Canela / metru la patrat
Decibel
Courie
V/m
lm
lx
m
R
rad / s
m / s2
rad / s2
J
W
Pa
J
C
J
W
J
VAR
H
H/m
T
Wb
Cd / m2
dB
Bq
1.4 Modelarea relatiilor intre unitatile fizice

1.4.1 Prezentare
Pentru exemplificare vor fi reprezentata grafic relatiile intre doua unitati fizice, utilizand relatiile:
De tip dreapta:Y = a X+b ;
De tip radacina patrata: Y = k {X} ;
De tip ridicare la putere: Y = Xn.
1.4.2 Schematizare a relatiilor intre marimile fizice
Tip de relatie
Reprezentare
Lineara
Fara
Radacina patrata
x
Puterea n
xn
Se poate scrie relatia:
x X1
y Y1
Re latia
Y2 Y1
X 2 X1
1.4.3 Relatia de tranzitivitate
1.4.4 Detector cu iesire in semnal unificat 4-20 mA

Consideram un traductor de presiune cu iesire in semnal unificat 4-20 mA pentru un domeniu de masura de
la 0 la 5 bar, a carui reprezentare grafica este intre presiune si curentul furnizat este:
1.4.5 Relatia intre debit si presiune
Debitul Q este proportional cu radacina patrata a diferentei de presiune P, caz in care reprezentarea relatiei
dintre debit si diferenta de poresiune este:
1.5 Alte unitati de masura utilizate
Distanta:
pouce (inch) : 1 in = 2,54 cm
pied (foot) : 1 ft = 12 in = 30,48 cm
mile (miles) = 5280 ft = 1,609 km
mille nautique (mn) = 1,852 km
Volum:
pinte (pint) = 0,94 l
gallon (US gallon) : 1 USgal = 4 pintes = 3,786 l
baril (US barrel) : 1 bbi = 42 USgal = 159 l
1 m3 = 1000 l ;
1 dm3 = 1 l;
Masa:
once (ounce) : 1 oz = 28,35 g
livre (pound) : 1 lb = 0,454 kg
Putere:
cheval vapeur (horsepower) : 1 hp = 0,736 kW = 1 CV
Diverse:
1 ha = 10 000 m2
1 h = 3600 s
1 noeud (kt) = 1,852 km/h
2 Metrologie si calitate
2.1 Probleme legate de certificarea calitatii
Unul dintre aspectele dificile privind asigurarea calitatii in metrologie este alegerea traseului lantului de
etalonare, respectiv al racordarii mijloacelor de masura la lantul national de etalonare. Sistemul national de
etalonare asigura racordarea referintelor si instrumentelor de masura la etaloanele nationale fondate prin
laboratare acreditate in mod oficial.
Nota :
Notiunea de racordare acopera etalonarea sau verificarea, fara a semnifica aceiasi notiune. In
practica cel mai frecvent se efectueaza o verificare;
Alegerea modalitatii de racordare este una delicata deoarece gama costurilor implicate este foarte
extinsa.
2.2 Organizarea unei linii de etalonare

Sunt definite urmatoarele tipuri de etaloane:
Etalon primar
Prezinta cele mai ridicate calitati metrologice si a caror valoare este stabilita fara
referiri la alte etaloane al aceleiasi marimi;
Etalon de referinta
Cea mai ridicata calitate metrologica disponibila intr-un loc sau organizatie data
unde se vor realiza masuratorile;
Etalon de transfer
Utilizat intermediar pentru comparatie intre doua etaloane;
Etalon de lucru
Utilizat curent pentru etalonare sau controlul masuratorilor efectuate, a aparatelor
de masura sau a materialelor de referinta.
Remarci :
Termenul dispozitiv de transfer trebuie utilizat atunci cand nu exista un etalon intermediar;
Un etalon de lucru este un etalon obisnuit in raport cu unul de referinta;
Un etalon de lucru utilizat curent pentru a se asigura ca masuratorile sunt efectuate corect, este
definit ca etalon de control.
2.3 Referiri la normele de calitate I.S.O. 9000

ISO-9000
Nu reprezinta o norma in sensul strict al cuvantului, aceasta definind defapt cadrul
general si specifica liniile directoare de alegere si de utilizare a altor norme;
ISO-9001
Prezinta modul de asigurarea calitatii in proiectarea, dezvoltarea, producerea,
instalarea si prestatiile asociate;
ISO-9002
Asigura certificarea la intreprinderile care nu realizeaza produse si servicii la
clienti;
ISO-9003
Ofera modul de asigurarea calitatii in faza de control si incercari finale;
ISO-9004
Furnizeaza intreprinderilor directivele de implementare a sistemului de gestiune a
calitatii.
2.4 Diferitele erori posibile
Erori sistematice
Erori reproductibile a caror cauza este legata cu o lege fizica, deci susceptibila de a
fi eliminata prin corectii convenabile;
Erori aleatorii
Erori nereproductibile care se evidentiaza prin legi statistice;
Erori accidentale
Erori rezultate din manevre gresite, a unei functionalitati defectuoase sau al
functionarii defectuoase a aparatelor si care se iau in considerare la determinarea
masurarii.
2.5 Tipurile clasice de erori
Eroare in raport cu zero (offset)
Nu depinde de valoarea marimii

masurate.
Reprezinta valoarea masurata x ,
atunci cand marimea X=0
Eroare de scala (gain)
Depinde de caracteristica lineara a

valorii marimii masurate.
x
E gain 20 log dB
X
Eroare de linearitate
Curba caracteristica nu reprezinta

o dreapta.
Eroare datorata fenomenului de

histerezis
Fenomenul de histerezis exista

atunci
cand
rezultatul
masurarii
depinde
de
masuratoarea anterioara.
Eroare de mobilitate
Este o eroare de scara si se

datoreaza
numerizarii
semnalului.
3 Caracteristicile lantului de masura

3.1 Principiul lantului de masura
Structura de baza a unui lant de masurare contine un minim de trei etaje, de naturi si complexitati diferite,
compusa in cvasitotalitate din dispozitive electronice:
Captatorul ca aparat sensibil la

variatiile unei marimi fizice si
care pornind de la aceste variatii,
va furniza o alta marime fizica.
Conditioneaza semnalele furnizate Aparat de comanda si vizualizare.

de la captator, in scopul
amplificarii
acestora
pentru
compatibilizarea cu aparatul de
afisare sau de comanda. In general
contine si filtre de reducere a
perturbatiilor prezente in semnale.
3.2 Gama de masurare

Reprezinta ansamblul valorilor masurabile pentru care aparatul de masura furnizeaza o masura corecta.
Intervalul de masura corespunde diferentei dintre valoarea maxima si cea minima a gamei de masurare. In
cazul aparatelor cu gama reglabila de masurare, valoarea maxima a intervalului de masura este denumita
scara intreaga.
Remarca: Daca aparatul indicator are cadranul gradat in unitatile marimii masurate, intervalul lui de masura
nu se confunda intotdeauna cu intervalul gradarii.
3.3 Rangeabilitate
Raportul minim intre intervalul de masurare si scara intreaga.
3.4 Curba de etalonare
Este specifica fiecarui aparat si permite transformarea masurii brute in masura corectata, utilizand un aparat
etalon.
3.5 Sensibilitate
Fiind data marimea de masurat X si semnalul furnizat de aparatul de masura x , atunci tuturor valorilor lui X
ii va corespunde o valoare a lui x.
x fX
Sensibilitatea in jurul unei valori ale lui X:

dx
dX
Daca functia este lineara sensibilitatea aparatului va fi constanta:
dx
m
dX
Atunci cand, atat x cat si X sunt de aceiasi natura sensibilitatea este adimensionala si poate fi denumita gain:
m
Gain 20 log m dB
3.6 Clasa de precizie

Este specifica aparatului si corespunde valorii raportului dintre eroarea cea mai mare posibila si intervalul de
masurare.
Clasa 100
Eroarea max im posibila

Intervalul de masura
3.7 Rezolutie
Dacca aparatul este de tip numeric rezolutia este definita astfel:
Re zolutie
Intervalul de masurare
Numarul punctelor de masurare
3.8 Finete
Califica incidenta aparatului de masura in raport cu fenomenul masurat, respectiv marimea cu care aparatul
perturba la minim marimea de masurat.
3.9 Rapiditate sau timpul de raspuns
Aptitudinea unui aparat de a urmari variatiile marimii de masurat.
3.10 Banda de trecere

x
dB este cuprinsa intre doua valori.
X
Banda de frecventa pentru care amplificarea captatorului
Remarci:
Conventional, un semnal in c.c. este de frecventa nula;
Pentru cazul ilustrat, timpul de raspuns estimat la f max=0,1Hz este T=0,16/fmax.
3.11 Marime de influenta si compensare
Marimile de influenta sunt toate marimile fizice, altele decat cea de masurat, susceptibile de a perturba
marimea masurata. In general captatorii de uz industrial sunt compensati prin dispozitiv interior care
limiteaza influenta marimilor perturbatoare (temperatura cea mai cunscuta).
3.12 Tratarea statistica a marimilor masurate
Erorile produc o dispersie a rezultatelor pe durata unor masuratori repetate. Un tratament statistic se
peermite:
De a se cunoaste valoarea cea mai probabila a marimii masurate;
De a fixa limitele de incertitudine.
Daca masuratorile sunt repetate de n ori asupra marimii X se obtin ca rezultate: x1, x2... xn, caz in care
valoarea medie se defineste astfel:
xi
x
n
Dispersia acestor rezultate este data prin tipul de ecart:
xi x

n 1
Daca erorile accidentale care afecteaza diferite masuratori, sunt independete, probabilitatea de aparitie de
rezultate diferite satisfac in mod obisnuit legea denumita a lui Gauss:
p x
x x
In acest caz:
Valoarea cea mai probabila este valoarea medie a masuratorilor;
In general, gradul de incertitudine este de 3 ori ecartul-tip.
3.13 Fidelitate, corectitudine, precizie

Aparat fidel
Calitatea aparatului de masura a

caroui erori sunt reduse.
Ecartul tip este considerat
ca eroare de fidelitate.
Aparat corect
Un aparat este cu atat mai corect

cu cat valoarea medie este
ai apropiata de valoarea
reala.
Aparat precis
Un aparat este precis daca este atat

fidel cat si corect.
4 Propagarea erorilor
4.1 Prin multiplicare
Marimea X se obtine prin masurarea lui Y si Z X = Y Z, in care Y si Z sunt 0. Masurarea lui Y va da
ydy, iar cea a lui Z, zdz.
y dy z dz <X< y dy z dz
dz dy dz dy

y dy z dz y z y dz z dy dz dy y z 1
z y yz
y dy z dz y z y dz z dy dz dy y z 1 dz dy dz dy
z y yz
dz dy dx dz dy
( neglijand erorile de ordinul 2 )
z
y x z y
X y z y z
4.2 Prin impartire

In mod identic se demonstreaza ca in cazul unui cat, erorile relative se insumeaza.
4.3 Prin insumare
Marimea X se obtine prin masurarea lui Y si Z X = Y+Z, in care Y si Z sunt 0. Masurarea lui Y va da
ydy, iar cea a lui Z, zdz.
y dy z dz <X< y dy z dz
x y z dy dz dx dy dz
4.4 Prin scadere

In mod identic se demonstreaza ca in cazul unei diferente erorile relative se insumeaza.
Atentie: Trebuie evitata scaderea numerelor de acelasi ordin de marime.
Partea I I Captatori si transmitatoare
1 Clasificarea semnalelor
1.1 Semnal analogic

Un semnal este numit analogic daca amplitudinea marimii fizice poate lua o infinitate de valori intr-un
interval dat.
Semnal continuu: Care are o vatiatie lenta in timp (temperatura, debit, nivel).
Forma: Forma de semnal importanta (presiune cardiaca, cromatografie, impact).
Frecvential: Spectrul de frecventa care transporta informatia dorita (analiza vocala, sonor,
spectrografie).
1.2 Semnal numeric
Un semnal este numit numeric daca amplitudinea marimii fizice nu poate lua decat un numar finit de valori
(in general doua).
Tot sau nimic (TOR): Informatii aspra starilor bivalente a sistemului (inchis/deschis).
Tren de impulsuri: Fiecare impuls reprezinta imaginea unei modificari de stare (codor incremantal).
Esantionare: Imaginea numerica a unui semnal analogic (temperatura, debit, nivel).
2 Captator
2.1 Definitie
Un dispozitiv de prelevare a informatiei care elaboreaza o parte din marimea fizica, o alta de natura diferita
(electrica), utilizabila la finalul masuratorii sau comenzii.
2.2 Captator activ
Functioneaza in regim de generator, fiind in general realizat pe un efect fizic care asigura conversia in
energie electrica a formei de energie prelevata, propie marimii fizice (energie termica, energie mecanica,
radiatie).
Efect termoelectric: Un circuit realizat din doua conductoare din naturi chimice diferite, a caror
jonctiuni sunt la temperaturile T1 si T2, va devenii sediul unei f.e.m e(T1,T2).
Efect piezoelectric: Aplicarea unei forte mecanice la anumite materiale denumite piezoelectrice
(cuart), conduce la aparitia unei deformari a sarcinii electrice de semn diferit pe cele doua fete opuse.
10
Efect de inductie electromagnetica: Variatia fluxului de inductie magnetica intr-un circuit va

induce o tensiune electrica.
Efect fotoelectric: Eliberarea sarcinilor electrice dintr-un material sub influenta unei radiatii
luminoase sau in general a undelor electromagnetice cu lungimi de unda < decat pragul caracteristic
materialului.
Efect Hall : Un camp magnetic B va genera in material un camp electric E pe directie
perpendiculara.
Efect fotovoltaic: Electronii si gaurile sunt eliberate in vecinatatea unei jonctiuni PN iluminate, iar
deplasarea acestora va modifica tensiunea la borne.
2.3 Captator pasiv
In general impedanta unuia dintre parametrii determinanti este sensibila la marimea masurata, variatie care
rezulta:
Fie din variatia dimensiunii captatorului (de pozitie, potentiometre, inductanta cu miez mobil,
condensator cu armatura mobila).
Fie din deformarea care rezulta din forta unei marimi (presiune, acceleratie).
Impedanta unui captator pasiv si variatiile ei nu sunt masurabile decat cu un captator integrat intr-un circuit
electric, respectiv prin alimentare de la un adaptor.
2.4 Corpuri de proba si captatori compoziti

Din motive de costuri sau de usurinta in exploatare se poate utiliza un captator carte nu este sensibil la
marimea fizica de masurat ci la unul dintre efectele acesteia si care poate fi direct masurabila de captator.
2.5 Captator integrat

Un ansamblu realizat prin tehnici de microelectronica si care se regrupeaza pe acelasi suport comun din Si
(captatorul propiuzis, corpul de incercat si electronica de adaptate).
3 Transmitator
3.1 Rolul transmitatorului

Un dispozitiv care converteste semnalul de iesire a captatorului in semnal standard de masurare.
3.2 Parametrarea unui transmitator

Transmitatorul poseda cel putin doi parametrii de relare (decalajul fata de zero si intervalul de masurare).
Daca transmitatorul are o reglare analogica, pentru parametrul transmitatorului trebuie respectata ordinea:
11
De a regla zeroul cand marimea masurata la minimul intervalului de masurare (relare 0)

De a regla amplificarea cand marimea de masurat la maximul intervalului de masurare (relare 100).
4 Conectare electrica
4.1 Transmitator
Cu 4 conductori
activi
Cu 3 conductori
Cu 2 conductori
pasivi
Dispun de alimentare si
furnizeaza un curent I, iar
schema este identica cu cea a
regulatoarelor.
Identic ca mai sus
Nu dispune de alimentare si
va controla curentul printr-o
alimentare din exterior.
4.2 Schema de principiu al unei bucle de curent

O bucla 4-20 mA este compusa din:
Un generator care furnizeaza curentul electric I;
Unul sau mai multi receptori care masoara curentul electric I care traverseaza.
Remarca:
Curentul I de iesire prin borne + generator;
Curentul I intre borne + receptori.
4.3 Executie practica
Se cerceteaza numarul buclelor de curent.
Pentru fiecare bucla se intocmeste lista instrumentatiei de realizat.
In fiecare lista se determina elementul generator unic.
Se leaga (+) generatorului la (+) receptorului cu un conductor rosu.
Se leaga (-) generatorului la (-) receptorului cu un fir negru.
Daca este posibil se leaga (+) disponibile ale receptoarelor la (-) la cele disponibile aqle altor
receptoare cu un conductor albastru.
Verificare, in fiecare bucla de curent.
12
5 Transmitator inteligent
Un transmitator inzestrat cu un modul de comunicatie si un microcontroler. Modulul de comunicare permite:
De a regla transmisia la distanta;
De a conecta mai multe transmitatoare la aceiasi linie.
Microcontrolerul permite:
Conversia marimii in alta marime, numita secundara
Corectarea influentei marimilor de influenta aspra masurarii.
5.1 Avantajele metrologice ale transmitatorului inteligent

Precizia. Transmitatorul are ma multe componente analogice. Marimile de influenta sunt compensate
iar nelinearitatea transductorului poate fi corectata.
Rangeabilit.
Repetabilitate.
Autosiguranta - Position de repli
Tratarea semnalului - Filtrare
5.2 Avantaje de configurare si intretinere
Acces la distanta
Standardizare
Diagnostic semnalului la iesire
Arhivarea configuratiei
5.3 Parametrare
Daca transmitatorul inteligent poseda mai multe functii problema este mai dificila:
13
5.4 Decalarea zeroului si tipul de iesire

Corespunde valorii marimii masurate cand la iesire semnalul este 0.
6 Alegerea transmitatorului
6.1 Intervalul de masurare
Se impune considerarea cel putin al domeniului de masurare si al valorii maxime a marimii masurate. El
trebuie sa fie capabil de a oferii o masura corecta pe intregul interva de masurare si o rezistenta la valoarea
maxima al marimii masurate.
6.2 Temperaturi
Se impune considerarea temperaturii maxime de lucru (care poate uneori depasii limitele elementului
detector) si temperatura mediului ambiant. Cele mai multe transmitatoare electronice nu vor functiona
convenabil cand temperaturile depasesc 107C, fapt care impune utilizarea unor accesorii de montaj pentru a
readuce temperatura fluidului procesat in limitele acceptabile prin celula transformatorului. Expunerea
dispozitivelor electronice cu semiconductori la temperaturi ambiante ridicate (de maxim 85-93C) are ca
efect reducerea duratei de viata a componentelor.Temperaturile ridicate produc defectarea acestor
componente electronice. In plus, este recomandata asigurarea unei cat mai bune raciri a modulelor
electronice, iar pe durata iernii o reincalzire cu vapori in cadrul unei carcase termostatate.
6.3 Mediul ambiant
Transmitatoarele trebuie sa functioneze in medii in care nivelul de umiditate relativa de la 0-100 a fluidului
procesat, iar mediul ambiant nu trebuie sa contina caracteristici de coroziune (apa marii, medii acide sau
bazice evaporate in atmosfera).
6.4 Zone periculoase
Normele nationale ale statelor membre al Comisiei Economice Europene, unificate cu normele Comitetului
European de Normalizare in Electrotehnica, sunt:
EN 50.014 Reguli generala
EN 50.015 Imersii in ulei (EEx.o)
EN 50.016 Suprapresiuni interne (EEx.p)
EN 50.017 Umplere purvulenta (EEx.q)
EN 50.018 Carcase antiexplozibile (EEx.d)
EN 50.019 Protectie crescuta (EEx.e)
EN 50.020 Protectie intrinseca (EEx.i)
Prin reglementarile CEI se disting urmatoarele categorii de zone periculoase:
Zona 0
Zona 1
Zona 2
In care, in permanenta exista un In care se pot forma in timpul In care se pot aparea in timpul
amestec explozibil de gaz, vapori functionarii normale amestecuri functionarii anormale amestecuri
sau pulberi.
explozibile de gaz, vapori sau

pulberi.
14
explozibile de gaz, vapori sau
pulberi.
6.5 Carcasa antiexploziva

Carcasa antiex reprezinta o carcasa a aparatelor electrice capabila de a rezista fara defectare exploziei unui
gaz sau vapori susceptibili de a se produce in interiorul carcasei, explozie care nu genereaza in exterior
scantei sau flacara care pot inflama gazul sau vaporii prezenti in jurul carcasei.
6.6 Echipamente in protectie intrinseca
Echipamentele si cablurile in protectie intrinseca sunt incapabile de a elibera o energie electrica suficienta, in
conditii normale sau anormale pentru a provoca aprinderea unui amestec atmosferic specific periculos. In
cazul conditiilor anormale, intervalul domeniilor de accidente se extinde la toate partile echipamentului si
cablajelor, la componentele electrice, aplicarea unei supratensiuni, operatii de reglare si de intretinere si alte
conditii similare.
7 Fonctions, symbolisation, schma TI
7.1 Functii
Captatorii pot fi asociati cu mai multe functii: La fonction indicateur local,
De indicare la distanta
De tansmitator.
7.2 Simbolizare
Norma NF E 04-203 defineste reprezentarea simbolica a regulatoarelor, masurarii si automatizarii proceselor
industriale. Instrumentele utilizate sunt reprezentate prin cercuri in jurul literei care defineste marimea fizica
reglata si litera functiei sau functiilor. Literele pentru schema IT, sunt:
Reglarea nivelului in balon cu corectarea tendintei:
7.3 Operatii matematice

Uneori marimea captata va fi corectata pentru compensarea efectelor marimilor de influenta. In schema IT
reprezentata mai jos este prezentata masurarea debitului cu compensarea temperaturii si presiunii:
15
8 Retea de comunicatii numerice

Captatorii numerici cedeaza din ce in ce mai mult locul captatorilor numerici, fapt materializat in primul rand
prin aparitia transmitatoarelor inteligente si in plus in vecinatatea unei arhitecturi in retele de captatori ;
numite retele de comunicatii numerice definite prin mai multe standarse industriale: Profibus, Fieldbus,
WoldFip. Obiectivul lor este identic, de a simplifica realizarea buclelor de reglare, utilizand o conexiune
unica intre diverse interpuneri a buclei de reglare (captatori, regulatoare, elemente de executie), conexiune
care serveste atat dialogului intre aceste interventii cat si alimentarii lor cu energie. In cazul unei bucle
complexe cu doua interventii:
Montajul interventiei asupra retelei;
Adaptarea prin intermediul unui program software de functionare a regulatorului.
Din nefericire nu pot fi standardizate aceste diferite tipuri de retele de comunicatie numerica, pentru a se
simplifica exploatarea acestor noi tehnologii si reducere a costurilor.
Captator de presiune
1 Definitii
1.1 Definitia presiunii
O marime care deriva din SI care reprezinta raportul dintre forta aplicata perpendicular si suprafata la care
se aplica.
F
PPa N
S m2
1.2 Unitatile de masura ale presiunii
1.3 Definitii pentru presiune
16
Presiune absoluta: Presiunea reala care se utilizeaza in cazul fluidelor gazoase;

Presiunea atmosferica sau barometrica: Presiunea medie la nivelul marii 15 C, de 1013 mbar, care
poate varia pe timp de ploaie fata de timpul frumos si este functie de altitudine (hidrostatica).
Presiunea relativa: Diferenta de presiune in raport cu cea atmosferica, utilizata frecvent deoarece captatorii
sunt supusi la presiunea atmosferica. Pentru masurarea presiunii absolute trebuie creat un vid puternic in
camera de referinta.
Presiune diferentiala: Diferenta dintre doua presiuni dintre care una de referinta si care poate capata si
valori negative.
Vid: Teoretic corespunde unei presiuni absolute nule si care nu poate fi atinsa sau depasita
Presiune de lucru sau in conducta: Forta exercitata pe unitatea de suprafata de catre un fluid in regim de
curgere paralel cu peretele conductei.
1.4 Presiunea pentru fluide (lichide si gazoase)
Presiunea hidrostatica: Generata in interiorul unei coloane de fluid datorita greutatii masice a fluidului pe
suprafata considerata, data de relatia:
PPa kg / m3 g m / s 2 hm
Presiune datorata fortelor exterioare: Presiunea sup[limentara creata de un fluid care curge cu o viteza V:
PPa 0,5 kg / m3 v m / s
Presiunea totala-de sarcina: Conform teoremei lui Bernoulli, suma presiunii hidrostatice, datorate fortelor
exterioare si al celei hidrodinamice, care prezinta o aceiasi valoare in toate punctele ale unui fluid in curgere
orizontala, incompresibil si de vascazitate neglijabila.
2 Manometre hidrostatice
2.1 Functia de umplere
hm
PPa
kg / m3 g m / s 2
Inaltimea unui fluid da o masura a presiunii, iar sensibilitatea aparatului de masura este cu atat mai mare cu
cat masa volumica a lichidului este mai mica.
2.2 Manometru tub U
Diferenta in altitudine manometrica a lichidului h intre doua cote ale aceluiasi tub in forma de U, genereaza o
masura a diferentei de presiune P intre cele doua extremitati ale tubului.
m
da
dh
1
dp 2 dp 2 g
17
Utilizand tub U cu sectiuni inegale, sensibilitatea manometrului creste, caz in care:
S1 dh
S1
da
dp S1 S 2 dp S1 S 2 g
2.3 Masurarea presiunii atmosferice

Barometrul lui Torricelli: Un tub de sticla cu lungimea de 90 cm, plin cu mercur si inchis la un capat, in
care inaltimea h indica masura presiunii atmosferice (1013 mbars pentru h = 0,7993 m).
2.4 Probleme de capilaritate

In tuburile U cu sectiune mica (< 5 mm), care contin un lichid manometric, vor exista pe de o parte forte de
coeziune intre moleculele lichidului, iar pe de alta parte forte de aderenta intre moleculele lichidului si cele
ale tubului. Daca fortele de aderenta sunt > decat cele de coeziune, se spune ca lichidul uda peretii tubului
(apa+sticla), iar curbura este concava:
Daca, din contra fortele de coeziune sunt > decat cele de aderenta, se spune ca lichidul nu uda peretii tubului
(mercur+sticla), iar curbura este convexa:
Legea lui Jurin Accensiunea si depresiunea capilara sunt:

Proportionale cu tensiunea superficiala a lichidului,
Invers proportionala cu masa volumica a lichidului,
Invers proportionala cu diametrul tubului capilar utilizat.
2.5 Avantajele si inconvenientele manometrelor cu tub
Manometrele cu coloana de lichid acopera domeniul de la 0 la 510 5 Pa pentru gaz:
Avantaje
Inconveniente
Precizia nu depaseste 0,1
Gabarit si fragilitate.
Stabilitate buna.
Sensibil la temperatura si vibratii;
Constructie simpla si ieftina.
Tuburile perfect calibrate;
18
Erori cauzate de lichide vascoase si tuburi groase;

Nu pot convertii presiunea masurata in semnal analogic.
2.6 Domeniul de utilizare

Masurare presiuni absolute, relarive sau diferentiale, pana la 2 bar.
Coloana de lichid trebuie sa fie < 2m.
Indicat pentru masuratori de laborator sau ca aparate etalon.
3 Manometre cu deformarea solidelor
3.1 Manometrul cu tub Bourbon
3.1.1 Fonctionare
Sunt lipite, sudate sau insurubate pe suportul tubului care formeaza o piesa completa cu racordul. Prin
intermediul unei gauri in racord fluidul de masurat trece in interiorul tubului. Partea finala mobila a tubului
se deplaseaza la modificarea presiunii, prin efect Bourbon, deplasare care este proportionala cu presiunea
masurata si care este transmisa prin intermediul miscarii acului indicator si afisata pe cadranul.
3.1.2 Utilizare
Sunt utilizate pentru masurarea presiunilor pozituive sau negative a fluidelor gazoase sau lichide, cu conditia
ca ele sa nu fie puternic vascoase sau cristalizate. Intervalele de masurare se intind pe toate plajele de la 0,6
bar la 4 kbar. Pentru intervalele de 40 bars se utilizeaza forma in arc iar pentru intervale > 60 bars forma
elicoidala. Ele nu permit masurarea fenomenelor rapide si evolutive ale presiunii. Incertitudinea masurarii
variaza de la 0,02 la 0,2 pentru domeniul de masura 0 la 3 kbar.
3.1.3 Avantaje si inconveniente
3.2 Manometre cu membrana

3.2.1 Fonctionare
Membrana este continuta intre 2 bride. Printr-o gaura in racord fluidul de masurat vine in camera de presiune
sub membrana, care se va deplasa sub efectul presiunii, deplasare proportionala cu presiunea masurata si
transmisa prin intermediul miscarii acului indicator si afisata pe cadran. In cazul riscului de corodare datorita
fluidelor agresive toate partile in contact cu fluidul vor fi protejate cu un strat de plastic protector.
3.2.2 Utilizare
Sunt utilizate in principal pentru masurarea presiunilor reduse, pozitive sau negative, a fluidelor gazoase sau
lichide. Intervalele de masurare posibile sunt conform DIN de la 16 mbar la 40 bar. Membranele sunt foarte
subtiri si ondulate. Datorita formei sunt mai putin sensibile la vibratii decat manometrele cu tub si sunt usor
de protejat impotriva suprasarcinii si a fluidelor agresive. In cazul fluidelor puternic vascoase sau cristalizate
se echipeaza cu bride deschise. Membranele sunt montate orizontal sau vertical fara diferente remarcabile de
functionare.
3.3 Manometre cu capsula
3.3.1 Fonctionare
19
Capsula este montata pe racord, fie direct fie prin intermediul unui tub metalic. Prin gaura din racord fluidul
de masurat trece prin interiorul capsulei, care sub efectul presiunii, semipartile acesteia se bombeaza.
Deplasarea este proportionala cu presiunea masurata si transmisa prin intermediul unui mecanism acului
indicator si afisata pe ecran
3.3.2 Utilizare
Sunt utilizate pentru masurarea presiunilor reduse, pozitive sau negative, in special pentru gaze. Se impun
unele restrictii in cazul lichidelor. Intervalele de masura posibile sunt de la 2,5 mbar la 600 mbar. Organul
motor al capsulei sunt de forma speciala functie de mambrana. Cele doua membrane ondulate sunt
concentrice, montate etans in capsula. Pentru intervale foarte reduse de masurare este posibil de asamblat
mai multe capsule in mod de burduf.
3.4 Manometre de presiune absoluta
3.4.1 Fonctionare
Principiul de masurare este independent de forma rganului motor, presiunea fluidului de masurat fiind
determinata in raport cu presiunea de referinta care trebuie sa fie egala cu presiunea absoluta (vidul absolut).
Latura organului motor care nu este in contact cu fluidul de masurat trebuie sa fie la aceiasi presiune ca cea
de referinta. Conform formei organului de masurare aceasta se atinge prin evacuare cu etansare, fie intr-o
camera de referinta incorporata in sistem.
3.4.2 Utilizare
Sunt utilizate pentru masurarea presiunii fara a fi supusa variatiilor presiunii atmosferice din mediul
inconjurator. Intervalele posibile de masurare sunt de la 10 mbar la 100 bar absolut.
3.5 Manometre pentru presiune diferentiala
3.5.1 Fonctionare
O capsula montata intr-o cutie etansa este supusa dinspre interior spre exterior la o presiune. Diferenta de
presiune intre cele doua parti produc o deplasare a capsulei, proportionala cu diferenta de presiune masurata
si transmisa prin mecanism acului indicator si afisata pe ecran. Este afisata doar diferenta de presiune si nu
presiunile luate individual.
3.6 Procedee de conversie

3.6.1 Conversie prin variatia rezistentei
20
Ramemorare din fizica: Rezistenta electrica a unui conductor este data de relatia:
rezistivitatea electrica m
L
unde L Lungimea conductorului m
S
S Sectiunea conductorului m 2
Principiul de functionare: Pista rezistiva este amplasata pe partea fixa a captatorului si deplasarea
mecanismului de masurat este cuplat cu un cursor. Rezistenta dintre un punct fix si partea mobila a
potentiometrului este functie de pozitia la masurare. Elementul sensibil este constituit dintr-un suport pe care
este dispus o pasta rezistiva care contine un liant plastic si carbon sau un bobinaj rezistiv. Elementul sensibil
se poate raporta:
Fie in interiorul unui cilindru care constituie un potentiometru rotativ

Fie fixat pe suport plat pentru realizarea unui captator rectiliniu.
3.6.2 Conversie prin variatia capacitatii

Ramemorare din fizica: Un condensator este compus din doua conductoare separate cu un izolator.
Capacitatea condensatorului este data de relatia:
0 permitivitatea vidului 8,85 1012
0 r S r permitivitatea relativa a izolatorului

C
unde
2
e
S Suprafata m
e grosimea izolatorului m
Principiul de functionare: Diferenta de presiune antreneaza variatia grosimii dintre conductori, respectiv a
capacitatii celulei
21
Cazul captatorilor de presiune diferentiala: Presiunile P1 si P2 sunt transmise prin intermediul unui ulei
de silicon membranei deformabile, ceea ce provoaca o variatie a capacitatii intre armaturi si membrana
deformabila.
3.6.3 Conversie prin variatia inductantei

Rememorare din fizica: Un bobinaj din conductori, parcurs de curent electric, genereaza un camp magnetic
B, a carui linii pot fi canalizate in jurul circuitului magnetic.
N Numar de spire
I Curentul electric A
N I R unde
1
R
Re
luc
tan
ta
circuitulu
i
magnetic
Fluxul care traverseaza spirele Wb
Principiul de functionare: Miezul magnetic se deplaseaza prin interiorul bobinei, generand o variatie a
inductantei bobinei.
22
3.6.4 Joja de extensionometrie

Etaloanele de tensiune sunt lipite pe corpul de proba, montate in punte Wheastone, fapt care permite o
compensare a marimilor de influenta.
3.6.5 Conversie prin efect piezoelectric

Structuri piezoelectrice (sub forma de cablu coaxial blindat), utilizate ca corpuri de proba care asigura direct
transformarea efortului generat de o forta F in sarcina electrica Q.
4 Captatori cu balanta de forte sau echilibru de forte

4.1 Prezentare
Sistemul contrabalanseaza efectele fortelor de presiune pentru a ramane in pozitie de echilibru. Intensitatea
reactiei sistemului este proportionala cu efectele fortelor de presiune. La echilibru, masa M este egala cu
masa de determinat. Echilibrul pozitiei este identic cu valoarea fortelor de presiune, cu erori neglijabile. Se
F
poate scrie M
.
A
23
5 Mesurarea presiunii vidului

5.1 Prezentare
Numite joje cu vid, captatorii desemnati masurarii presiunii gazului cand aceasta este < decat cea
atmosferica. In domeniul presiunilor joase si foarte joase marimea interesanta este densitatea moleculelor in
gazul considerat ca omogen si nu mai exercita nici o alta presiune prin gaz.
5.2 Domenii ale vidului
5.3 Tipurile manometrlor de vid

Cu efect mecanic, care contin un corp de proba care se deformeaza sub efectul unei presiuni
diferentiale (tubul Bourbon);
Cu efect termic, contin joje care au ca corpuri de probe un element incalzit a carui temperatura de
echilibru depinde de presiunea mediului ambiant, caz in care masura este temperatura;
Care utilizeaza o caracteristica electrica a gazului, unde masurarea se efectueaza direct pe gaz,
moleculele sub frma de ioni vor forma un curent electric.
6 Transmitatoare de presiune diferentiala
6.1 Functia
Tipul de informatii sunt:
O presiune relativa;
O presiune absoluta;
O presiune diferentiala ca imagine a unui debit sau al nivelului.
6.2 Canalizare
Fiind cunoscute, propietatile corozive a produsului de masurat trebuiesc considerate la alegerea materialelor
din compunerea canalizarii. Degradarea canalizarii incompatibila cu produsul creste riscul de perturbare a
procesului si produc vatamari grave personalului. Se verifica ca sectiunile umede ale retelei de canalizare sa
fie pline.
6.3 Suprasarcina
La punerea sub presiune, se va evita supraincarcarea si lovitura de berbec. Depasirea acestei presiuni este
succeptibila de degradarea transmitatorului si de producerea de vatamari grave personalului.
6.4 Montaj
6.4.1 Mesurarea debitelor de lichide
Montare transmitator pa fata sau sub prizele de imopuls
Toate canalele orizontale trebuie sa prezinte o panta descendenta
Transmitatorul trebuie complet purjat de aer pentru a evita erorile de masurare;
Toate robinetele de izolare fata de racordurile de presiune trebuie sa fie in pozitie orizontala;
Se efectueaza bransarea presiunii pe latura bridei in debit orizontal.
6.4.2 Mesurarea debitelor de gaze

Se monteaza transmitatorul pe latura sau sub prizele de impuls;
Toate canalele orizontale trebuie sa aiba o panta crescatoare;
24
Se efecueaza bransarea presiunii pe latura bridei in debit orizontal.
6.4.3 Mesurarea debitelor de vapori

Se monteaza transmitatorul sub prizele de impuls;
Toate canalele orizontale trebuie sa aiba o panta descendenta;
Transmitatorul trebuie complet purjat de aer pentru a evita erorile de masurare;
Toti robinetii de izolare a racordurilor de presiune sunt in pozitie aproximativ verticale;
Nu se purjeaza prizele de impulsuri la traversarea transmitatorului;
Se spala canalele dupa inchiderea robinetilor superiori;
Se umplu canalele de apa inante de masurare.
Masurarea nivelului
1. Metode hidrostatice
1.1 Rememorare din fizica
In cazul unui lichid omogen, presiunea relativa in fundul rezervorului este proportionala cu nivelul acestuia.
Masura presiunii ne informeaza direct asupra nivelului de lichid care depinde de masa volumica a lichidului.
P Pa kg / m 3 g m / s 2 L m
1.2 Flotor
Flotorul se mentine la suprafata lichidului. Solidar cu un captator de pozitie care furnizeaza un semnal
electric corespunzator nivelului, slab dependenta de masa volumica a lichidului.
25
1.3 Plonjor
Un cilindru imersat in inaltime, mai mica decat inaltimea maxima a lichidului din rezervor. Acesta este
suspendat cu un captator dinamometric supus unei forte F (greutatea aparenta), functie de inaltimea L a
lichidului:
P Greutatea plonjorului
F P g s L unde
g s L forta lui Arhimede care actioneaza a sup ra volumului dislocuit
1.4 Masurarea presiunii

1.4.1 Principiul de functionare
Un captator de presiune care masoara presiunea relativa la fundul rezervorului, reprezentand imaginea
nivelului L al lichidului.
L m
P Pa
kg / m 3 g m / s 2
1.4.2 Mesurea prin nivela cu bula

Pentru a masura presiunea se poate utiliza un sistem cu bule compus din:
Un tub de injectie;
Un manometru care masoara presiunea bulelor de aer;
26
Un controler de debit vizual;

Un regulator de debit;
Neglijand pierderile de sarcina, presiunea masurata este cea de la capatul tubului. Deci P furnizeaza masura
nivelului L.
1.4.3 Masurare in rezervor inchis

Daca rezervorul este inchis se utilizeaza un captator de presiune diferential. Exista doua montaje diferite,
daca atmosfera este fara condensare, se va utiliza montajul cu o canalizare uscata, iar daca atmosfera este cu
condensare montajul va fi cu canalizare umeda.
Atmosfera cu condensare - P<0 Atmosfera fara condensare - P>0

1.5 Masurare masa volumica
Diferenta (P1 - P2) permite cunoasterea masei volumice a lichidului din interiorul unui rezervor.
2. Metode electrice
Metode care utilizeaza captatori specifici, care traduc direct nivelul in semnal electric, interesul pentru
acestea deriva din simplitatea dispozitivelor si usurinta realizarii lor.
2.1 Captatori conductometri
2.1.1 Prezentare
Sonda formata din doi electrozi cilindrici, unul putand fi chiar rezervorul metalic, alimentati la o tensiune
alternativa redusa (10 V) pentru evitarea polarizarii electrozilor. In regim continuu de masurare sonda este
amplasata pe verticala iar lungimea ei se intinde pe toata plaja de variatie a nivelului. Curentul electric care
circula are amplitudinea proportionala cu lungimea electrozilor imersati, insa valoarea depinde de
conductivitatea lichidului.
27
2.1.2 Detectare
Pentru detectare se poate amplasa o sonda scurta pe orizontala la nivelul solului. Curentul electric de
amplitudine constanta apare cand lichidul atinge sonda.
Se utilizeaza numai pentru lichide conductoare (min. 50 S), necorozive si neprezentand o faza izolanta in
suspensie (ulei). Presiunea este cuprinsa intre vid si 160 bar la temperaturi de la -200C la 250C.
2.2 Captatori capacitivi
Daca lichidul este izolant, se realizeaza un condensator fie din doi electrozi cilindrici, fie dintr-un electrod si
peretele rezervorului metalic. Dielectricul este lichid in partea imersata deasupra fiind aerul. Utilizarea
electrozilor pentru masurare in regim continuu sau pentru detectare se realizeaza identic ca in cazul
captatorului conductometric. Masurarea si detectia nivelului se raporteaza la variatia capaciratii care este cu
atat mai mare cu cat constanta dielectrica r a lichidului este > decat a aerului (in general metoda se aplica
pentru r >2). In cazul lichidului conductor se utilizeaza un electro acoperit cu izolatie care se constituie in
dielectricul condensatorului in contact cu lichidul.
3. Unde acustice
3.1 Principiul
In regim de masurare continua se utilizeaza un transductor care functioneaza succesiv ca emitator si receptor,
plasat la partea superioara a rezervorului intr-un con cu deschidere mica si care emite tren de unde acustice
care dupa ce sunt reflectate de suprafata lichidului se reintorc spre transductor unde este convertit in semnsal
electric. Intervalul de timp t care separa emisia de receptia trenului de unde reflectate este proportional cu
distanta transductorului de suprafata lichidului, deci functie de nivel. t este invers proportional cu viteza
sunetului care depinde de temperatura si deci impune o corectie a masurii efectuate. Transductorul este o
ceramica piezoelectrica pentru unde ultrasonore (de exemplu40 kHz), de tip electrodinamic pentru
infrasonore (de exemplu 10 kHz). Undele sonore sunt mai putin atenuate prin propagare si deci pot fi
aplicate pentru masurarea distantelor mari (de la 10 la 30 m) in timp ce undele ultrasonore asigura o precizie
mai buna pentru distante mici.
3.2 Radar
Principiul de functionare este identic cu cel al undelor acustice, inlocuite de undele ewlectromagnetice a
caror viteza depinde de:
Compozitia gazului;
Temperatua;
Presiune;
28
Densitate;
Turbulenta.
4. Absorbtia radiatiei gamma
4.1 Principiul
Sursa, ca emitator gama si detectorul (fie o camera de ionizare, fie unul sau mai multe tuburi Geiger-Muller)
sunt amplasati in exterior, de o parte si de alta a rezervorului, dispunere adaptabila in cazul special al
lichidelor foarte corozive sau la presiuni sau temperaturi ridicate. Masurarea este fiabila si fara contact,
independenta de conditiile variabilelor de proces, precum presiunea, temperatura, vascozitatea, corozivitatea
sau de elemente interioare (palete agitator).
Sursa
Receptor
Blindajul sursei se realizeaza asa incat emisia fascicolului cu un unghi de deschidere va baleia pe toata
inaltimea rezervorului pe de o parte si a detectorului, pe de alta parte. Cresterea lichidului in rezervor reduce
progresiv intensitatea dozei receptate de detector a carui curent la iesire se va reduce continuu, pe masura ce
nivelul creste. In cazul rezervoarelor mari sursa de emisie poate fi montata la o distanta mai mare de
rezervor, caz in care sunt necesare masuri suplimentare de protectie. Pentru a acoperii intreg intervalul de
masurare se pot utiliza mai multe receptoare. Utilizarea a 2 surse poate fi dictata nu numai de intinderea
domeniului de masurare dar si pentru exactitatea masurarii.
Masurare cu un recetor
Masurare cu 2 receptori
4.2 Detectare
In detectarea nivelului sursa si detectorul sunt amplasate in fata, la nivelul pragului cu semnalizare. Sursa
convenabil colmatata emite spre detector un fascicol drept si usor divergent, iar detectorul este montat
orizontal. Functie de cum este nivelul lichidului, > sau < decat pragul, fascicolul va fi sau nu atenuat de
lichid, ceea ce se traduce printr-un semnal binar al detectorului.
4.3 Masurarea densitatii

Utilizata pentru masurarea densitatii fluidului, caz in care receptorul va fi montat paralel cu canalizarea
fluidului.
5. Comparatie intre diferite metode

Mesura
Flotor Plonjor
presiune
29
Captator
conductometric
Captator
capacitiv
Unde
Absorbtia
Radar
acustice
radiatiei gama
Standard foarte
bine cunoscut
++
++
++
++
++
Utilisat in cuve
sintetice
++
++
++
Insensibil la spuma
++
Independent de
dielectric
++
++
++
--
Independent de
densitate
--
--
Economic
Usor de etalonat
Fara risc de
astupare sau de
imbacsire
Fara intretinere
Montaj economic
++
++
++
Presiune max.
(bar)
350
50
50
64
1000
Temperatura max.
(C)
100
100
250
500
500
95
250
600
Vane de relare
1. Generalitati
1.1 Simbolizare
Ventil
Ventil manual
Electroventil
Ventil pneumatic
1.2 Situatie
Ventilul de reglare este utilizat ca element de reglare in diverse bucle de automatizare.
1.2.1 Reglarea nivelului
Ventil pneumatic
cu pozitionare
30
Nivelul variaza in functie de debitul alimentarii si debitul utilizatorului. Marimea reglata este nivelul indexat
la regulator. Vana de reglare "LCV" (Level Controle Vanne) este elementul din lantul de reglare care permite
variatia debitului de alimentare in functie de consemn.
1.2.2 Reglarea presiunii
Cuva este sub presiunea Po (aer comprimat), care este si marimea de reglat, iar marimea reglata este debitul
alimentarii. Anumite perturbatii pot provenii de la utilizator.
1.2.3 Reglarea debitului
1.3 Functia ventilului de reglare

1.4 Restrictii datorate lichidului si al conditiilor de mediu
Ventilul de reglare trebuie conceput si realizat pentru o functionare corecta si o minima intretinere impotriva
problemelor impuse de fluid si mediul ambiant. Fluidul poate fi:
Coroziv (atac chimic asupra materialelor);
Particulele solide (eroziune, imbacsire);
Bule gazoase sau un amestec neomogen de lichide si gaz;
Vascozitate (ulei);
Inflamabil sau exploziv in prezenta aerului si unei scantei;
Toxic, deci periculos in caz de scurgeri;
Periculos, prin transformarea chimica (polimerizare) sau de actiune cu produse violente;
Solidificare lichid la reducerea temperaturii (cristalizare);
Evaporare lichid la cresterea temperaturii sau reducerea presiunii;
Condensare vapori la scaderea temperaturii sau la cresterea presiunii;
Presiuni mari sau vid;
Analiza si rezolvarea acestor probleme trebuie sa asigure personalul si instalatia printr-o buna functionare a
ventilului. Mediul ambiant implica probleme precum:
Atmosfera explozibila, coroziva, uscata sau umeda, pulberi, cald sau frig...
Vibratii provenite din vecinatate;
31
Paraziti de la aparate electrice de mare putere.

1.5 Elementele componente ale ventilului de reglare
Servomotorul ca element care converteste semnalul de comanda in actionarea ventilului;
Corpul ventilului ca element ce asigura reglarea debitului.
Dar si elemente auxiliare precum:

Un lilitator de inceput si sfarsit de cursa;
Un sesizor de pozitie;
Un filtru detentor;
Un pozitioner care reglementeaza deschiderea ventilului corespunzator semnalului de comanda.
1.6 Forma corpului ventil

Corp drept la care intrarea si iesirea sunt coaxiale;
Corp in unghi, la care intrarea si iesirea sunt in plane perpendiculare;
Corp amestecator, care are 2 intrari si o iesire pentru amestecul a 2 fluide;
Corp cu derivatie, cu o intrare si 2 iesiri pentru separarea fluidului in 2 directii.
1.7 Tipul corpurilor de ventil
Corp drept la care intrarea si iesirea sunt coaxiale;
Corp in unghi, la care intrarea si iesirea sunt in plane perpendiculare;
Corp amestecator, care are 2 intrari si o iesire pentru amestecul a 2 fluide;
Corp cu derivatie, cu o intrare si 2 iesiri pentru separarea fluidului in 2 directii.
1.8 Tipul corpurilor de ventil
Un scaun
Doua scaune
Colivie
Membrana
Fluture
32
Avantage :
Inconvnients:
Etansare buna la inchidere bonne tanchit
Forte puternice la nivelul presetupelor;
la fermeture ( dupa rodajul clapetei pe scaun);
Trecere indirecta fara risc de dopare de
Clapete reversibile cu dublu ghidaj care
particule in suspensie.
permite inversarea sensului de actionare prin
montaj invers;
Forta exercitata de lichid pe clapeta necesita
o actionare puternica si utilizarea unui scaun
simplu la o diferenta de presiune scazuta.
Este constituit din 2 clapete si 2 scaune insurubate. Principalul avantaj oferite de corpurile ventilului o
constituie echilibrul, respectiv diminuarea fortei care rezulta din actiunea fluidului asupra clapetelor
utilizabile pentru diferente mari de presiune, iar principalul inconvenient este slaba etanseitate a inchiderii
din cauza celor doua porti. Acesta contine un obturator si o colivie fluidul sosind perpendicular in colivie si
trece printr-un spatiu determinat de pozitia obturatorului (iesire piston) in interiorul coliviei. In pozitia de jos
gautrile din partea inferioara ale coloviei sunt obturate si realizate pentru etansarea ventilului la inchidere.
Avantages :
Inconvnients :
Echilibrare prin gaurile din obturator;
Corpuri drepte nereversibile;
Etansare buna la inchidere;
Risc de obturare in colivie de fluide
Plaja buna de reglare;
incarcate cu particule solide.
Cusca specifica pentru obtinerea de
caracteristici diferite sau de rezolvare a
problemelor de cavitate sau de zgomot.
Modificarea conforma a custii.
Se utiliyeaza in cazul fluidelor incarcate cu particule solide sau foarte corozive. Sectiunea de trecere se
obtine intre doua membrane deformabile din cauciuc sintetic si partea inferioara a corpului ventilului.
Avantages :
Inconvnients :
Solutie ieftina;
Precizia de reglare mediocra;
Elimina presetupele cu riscul eventualelor
Caracteristica statica rau definita;
scurgeri;
Presiunea maxima redusa;
Temperatura maxima de 200C.
Etansare buna la inchidere.
Oturatorul este un disc cu diametrul = cu diametrul inferior al conductei. La inchidere discul are suprafata
perpendiculara pe sensul de curgere a fluidului. Variatia sectiunii de trecere se face prin inclinarea discului
fata de verticala. Tija obturatorului realizeaza o miscare de rotatie, preferabil pentru presetupe cu etansare
slaba, rotatie limitata la un unghi de 60 din cauza momentului efectuat de fluid. Aceasta vana se realizeaza
doar pentru diametre mari DN > 4", dar nu si pentru presiuni foarte mari. Din cauza lungimii mari a scaunului
etanseitatea la inchidere este greu de realizat.
1.9 Servomotoare
Organul care permite actionarea tijei clapei. Functiile servomotorului, care conditioneaza dimensional, sunt:
De a contracara presiunea actionata pe clapeta;
Asigura etanseitatea ventilului.
Fluidul motor poate fi aerul, apa, uleiul, energia electrica, dar in general este aerul cu presiunea de comanda
de 0,2 bar la 1 bar. Se disting servomotoare cu actionare directa, indirecta sau reversibila:
Cu membrana utilizate pentru ventile rotative;
Cu piston, pentru forte mari, presiunea de comanda poate fi ridicata, iar fluidul motor este aerul, apa
sau uleiul;
Electric, pentru vane rotative, asociat cu un motoreductor electric, pentru cuplu ridicat.
33
2. Caracteristicile ventilelor de reglare

2.1 Caracteristica intrinseca a debitului
Legea dintre debitul Q si semnalul de comanda a ventilului Y, la presiunea diferentiala P constanta. Tipurile
de caracteritsici intrinseci ale debitului sunt:
Lineara;
Procentaj egal;
Tot sau nimic (cu deschidere rapida).
2.2 Debit linear PL
Evolutia debitului in raport cu semnalul este lineara (dreapta):
2.3 Debit egal procentual EQP

Evolutia este exponentiala, respectiv un semnal produce un debit relativ:
2.4 Debit tot sau nimic PT

Debitul are o crestere rapida la debut pentru a atinde un debit de 80% din cel maxim:
34
2.5 Caracteristica instalata

Legea de variatie a debitului functie de semnalul de comanda, care depinde de:
Instalatie si conditiile de lucru;
De ventil, respectiv de caracteristica intrinseca a debitului.
2.6 Modelarea relatiei EQP
Relatia de interes este intre debitul vanei si comanda sa, atunci cand caracteristica intrinseca este procentual
egal, caz in care:
y Ymin
Ymax Ymin
q Qmin
q Qmin
Qmax Qmin
Qmax Qmin
3. Pozitia ventilului in cazul lipsei de aer

3.1 Efectuarea unei alegeri
Alegerea impune pozitia unei vane in cazul penei de aer, bazat pe raspunsul procesului si efectuata pentru a
asigura protectia personalului si instalatiei:
Combustibili spre arzator: inchide
Apa de racire spre racitor: deschide
Alegerea este determinata de specialisti si face poarte integranta din specificatia furnizorului.
3.2 Cas des servomoteurs diaphragme, a piston simple effet
In cazul penei de aer, datorita arcului antagonist, servomotorul ia pozitia extrema care permite fie obturarea
completa fie deschiderea completa:
Servomotor cu actiune directa
Servomotor cu actiune inversa
3.3 Cazul servomotoarelor cu piston cu dublu efect

In cazul penei de aer pistonul ia o pozitie oarecare dupa forta exercitata de fluid asupra obturatorului, fapt ce
impune conceptia unei rezerve de aer comprimat si a unor elemente de comutare pentru aducerea ventilului
in pozitia stabilita.
3.4 Mentinerea vanei regulatoare de pozitie
Pentru evitarea modificarii bruste in circulatia fluidului in proces, in cazul unei pene de aer (presiune la nivel
minim) se impune specificarea pozitiei ultim fixate anterior, prin dispozitiv de blocare pe pozitie:
4. Capacitatea de debit al unui ventil
35
4.1 Rememorare
Legea care uneste debitul Qv cu sectiunea de trecere Sp la P este:
P Pierderile de sarcina in vana Pa
S p Sectiunea de trecere int re scaun si clapeta m

P m
Qv K S p unde
s Msa volumica a fluidului kg
m3

k Coeficient functie de forma int erioara a vanei

3
Se constata ca:
Debitul variaza proportional cu sectiunea de trecere;
Debitul este proportional cu radacina patrata a pierderilor de sarcina;
Debitul volumic invers proportional cu radacina patrata a masei volumice.
Pentru lichide, daca temperatura variaza cu cateva grade, masa volumica este aproape constanta si debitul nu
variaza decat in functie de pierderile de sarcina si de sectiunea de trecere.
4.2 Capacitatea corpului vanei
Cele doua corpuri din vana prezinta aceiasi sectiune de trecere. Capacitatile se compara intre ventile cu
aceiasi sectiune de trecere. Pentru testare conditiile sunt:
Acelasi fluid;
Aceiasi diferenta de presiune.
Coeficientul de profil k explica diferentele de capacitati intre 2 corpuri de vane de tip diferit dar cu S p
identice.
4.3 Cv du corps de vanne
Coeficientul de debit Cv, este etalonul universal de masura a debitului de fluid care curge prin vana, folosit
practic in calculul de dimensionare a vaneor sau la determinarea debitelor:

P 3,785 P Pr esiunea Psi
Qv Cv unde
d l d Densitatea in raport cu apa
min .
Cv este un reper al ordinului de marime prin intermediul caruia inginerul determina rapid si cu precizie
dimensiunea unei reductii cunoscand conditiile de debit, eventual presiunea, alti parametrii ai fluidului.
Valorile sunt:
Cv = 0, cand vana este inchisa;
Cv = Cvmax. cand vana este complet deschisa.
Trecere directa cu Cv mare
Trecere indirecta cu Cv mic
Diametrul Cu 1 scaun Cu 2 scaune Cu colivie CAMFLEX Fluture

1
12
20
14
36
48
72
50
90
4.4 Kv corpului vanei
36
P m3 P Bar
Qv Kv unde
d h d densitatea in raport cu apa
1,16
Cv
Kv
4.5 Cazul lichidelor vascoase, in curgere laminara

Curgerea laminara se obtine cand vascozitatea lichidului este ridicata sau la mici caderi de presiune. Pentru
dimensionarea vanei se calculeaza C v in curgere turbulenta si apoi in curgere laminara si se alege valoarea
cea mai mare. Pentru curgere laminara:
Vascozitat ea dinamica cpis
2
m3
3 Qv
Cv 0,032 unde Qv Debitul lichidului
P
h
P Variatia de presiune bar
4.6 Cazul gazelor

In cazul unei curgeri necritice:
Nm 3
Qv Debitul volumic al gazului
P Pr esiunea diferentiala bar
Q
d
Cv v
unde P2 Pr esiunea absoluta a gazului in aval bar
295 P P2 P1
P1 Pr esiunea absoluta a gazului in amonte bar
d Densitatea gazului in raport cu aerul
T Temperatur a gazului K
5. Calcul de Cv
5.1 Cv echivalent pentru mai multe ventile in paralel
Qech. Q1 Q2
Cvech. Cv1 CV2
Pech. P1 P2
5.2 Cv echivalent pentru mai multe vane in serie
37
Qech. Q1 Q2 1 1 1

Pech. P1 P2 Cvech. Cv1 Cv2
5.3 Influenta convergentei-divergentei

Daca vana nu are aceiasi dimensiune precum tubulatura, aceasta se va monta untre un racord convergent si
unul divergent, fapt care genereaza o cadere de presiune suplimentara datorita contractiei si dilatarii coloanei
de fluid. Cv calculat trebuie corectat:
C
C vcor v unde F p Coeficient de corectie det er min at exp erimental
Fp
Acest coeficient de corectie poate fi determinat cu formulele urmatoare, considerand ca contractia si dilatatea
fluidului are loc brusc, iar caderea de presiune supraestimata fara riscul subdimensionarii ventilului.
Cv
Cv
d2
d2
1
F p 1 1,5 1 2
si
F
1
'
p
2
2
D2
D
0
,
046
d
0
,
046
F p Factor de corectie debit in regim de curgere necritic prin racord convergent divergent
( unghi de convergenta 40 )
F ' Factor de corectie debit in regim de curgere necritic prin racord divergent
p
unde ( sau racord convergent divergent daca unghiul de convergenta 40 )

C Coeficient de debit
v
d Diametru ventil mm
D Diametru teava mm
6. Cavitatie si evaporare
6.1 Variatia presiunii statice la traversare vana
Aplicand teorema lui Bernoulli, diminuarea sectiunii de trecere prin ventil produce o crestere a presiunii
dinamice, respectiv o diminuare a presiunii statice mai mare sau mai mica, functie de:
Geometria interioara a ventilului;
Presiunii statice din avalul vanei.
Diminuarea presiunii statice a ventilului trebuie comparata cu tensiunea vaporilor de lichid la temperatura de
curgere, insa poate genera fenomene neplacute asupra calitatii controlului si rezistenta materialului.
38
6.2 Cavitatia
Daca presiunea statica din coloana de fluid scade si atinge valoarea tensiunii vaporilor de lichid la
temperatura de curgere, apare fenomenul de cavitatie (formare de bule mici de vapori in lichid). Daca
presiunea statica creste din nou (reducerea vitezei fluidului), bulele de vapori se vor condensa. Fenomenul de
cavitatie prezinta urmatoarele inconveniente:
Zgomot, un nivel sonor inacceptabil, asemanator cu cel produs de obstacolul in circalatia fluidului
prin teava;
Vibratii cu frecventa ridicata avand drept efect dezasamblarea toturor buloanelor si accesoriilor
vanei;
Distrugerea rapida a clapetei, scaunului, corpurilor prin colectarea de particule metalice, asa incat
suprafata cavitatiei va fi rugoasa.
Debitul prin vana nu mai este proportional cu semnalul de comanda.
In general, ventilele puternic profilate la interior are tendinta de a majora cavitatia.
6.3 Vaporizarea
Daca presiunea statica din aval este nmica (pierderi mari de sarcina in ventil), procesul de implozie a bulelor
gazoase nu se mai produce, ramanand prezente in coloana de fluid si produc vaporizare, fenomen care
implica inconveniente precum:
Zgomot, nivel sonor mai mic decat cel produs de cavitatie;
Degradare mecanica a clapetei, scaunului si corpului, prin trecerea cu viteza ridicata a amestecului
de lichid cu gaz;
Suprafetele expuse la acest fenomen prezinta cavitati cu aspect de luciu;
Regim critic.
6.4 Consecinte practice
39
Pentru a evita zgomotul si distrugerea rapida a ventilului trebuie calculata si aleasa o vana de reglare care nu
prezinta fenomene de cavitatie, sau cel mult una din constructie. Totodata, vana care prezinta fenomen de
vaporizare nu poate fi utilizata. Caderea de presiune maxima pentru cresterea debitului ( P c) si in plus
conditiile de presiune pentru care vana va fi complet supusa cavitatiei, pot fi definite de urmatorul factor:
Pc P1 Pr esiunea din amonte

FL unde
P1 Pv Pv Pr esiunea vaporilor la temperatura din amonte
Daca nu este tolerat traseu cu cavitatie, sau daca vana este amplasata intre un racord divergent si unul
convergent, se va utiliza un nou factor in locul celui de mai sus:
Pc
KC
P1 Pv
Deci se impune gasirea unor solutii tehnice pentru evitarea cavitatii si vaporizarii in vanele de reglare. Deci
se poate:
Cresterea presiunii din amonte si din aval, amplasand vana la nivelul de jos al instalatiei, deci
crescand presiunea statica;
Alegerea vanei cu factorul FL cat mai mare;
Schmbarea directiei fluidului, factorul F V al vanei utilizate cu curgere cu tendinta la deschidere in loc
cu tendinta la inchidere va lua voarea 0,9 in loc de 0, 48, fap care mareste de aproape 3 ori caderea
de presiune;
Montand 2 vane in serie si calculand FV total al celor 2 vane.
Masurarea temperaturilor
1. Definire unitati de temperatura
Temperatura este o marime intensiva ce poate fi masurata in 2 moduri diferite:
La scala atomica, in legatura cu energia cinetica medie a componentelor materiei;
La nivel macroscopic, unele propietati ale corpurilor depind de temperatura (masa volumica,
rezistivitatea electrica, etc.), ce pot fi alese pentru constituirea scalii de temperatura.
1.1 Scali de temperatura
C T K 273,15
Scala Kelvin nu depinde de nici un fenomen particular, fiind definita ca temperatura absoluta. Fenomenele
fizice care se manifesta la temperaturi foarte reduse au implicatii importante (superconductivitatea). In
domeniul temperaturilor ridicate, torta plasmei poate atinge 50000K iar laserul de mare putere 100 milioane
grade.
2. Termometre cu dilatare
2.1 Prezentare
Dilatarea corpurilor reprezinta fenomenul imagine al marimii termometrice, respectiv un efect de crestere a
volumului unui corp la cresterea temperaturii acestuia, dar fara schimbare de faza fizica. Dilatarea este
reversibila, constituin astfel un mod practic de detectarea temperaturii. Exista trei tipuri de termometre cu
dilatare.
2.2 Termometre cu dilatarea lichidelor
2.2.1 Descriere
Un ansamblu din sticla, constituit dintr-un rezervor plasat sub un tub capilar cu sectiune redusa si constanta
(D= 0,2\ mm), terminat cu un bec de siguranta la depasirea temperaturii maxim admisibile. Sub efectul
variatiei de temperatura lichidul se dilata mai mult sau mai putin, indicat pe o scala gradata.
40
2.2.2 Legea de variatie
V V 1 unde V Volumul de lichid C

V0 Volumul lichidului C
Coeficient de dilatare a lichidului
1
C

Indicatia termometrului este data de relatia:

V
h
unde S Sectiunea capilaritatii
S
2.2.3 Lichide termometrice
Pentan
-200 la 20
Alcool etilic
Toluen
-110 la 100 1,17

-90 la 100
1,03
Creosot - Alcool etilic -10 la 200

Mercur
Mercur - Talliu
-38 la +650 0,182

-58 la +650
Mercur - Galiu
0 la 1 000
Spatiul liber de deasupra lichidului poate fi vidat sau umplut cu gaz neutru (azot, argon) la o presiune in
functie de temperatura de masurat. Camera de expansiune evita variatiile puternice de presiune.
2.2.4 Natura invelisului
In functie de temperatura de masurat, se va alege materialul invelisului:
Sticla iena pana la 450 C;
Sticla supermax pana la 630 C;
Pudra de siliciu turnat pana la 1 000 C.
2.2.5 Coloana emergenta
Daca coloana nu poate fi imersata complet, trebuie corectata temperatura masurata:
In cazurile bun, coloana de lichid termometric este complet imersata in incinta, dilatarea lichidului se face
plin. In cazul rau, coloana de lichid este imersata pana la gradatia n, si deci portiunea din coloana situata
intre gadatia n si h (coresounzator unui volum v) ramane in contact cu temperatura mediului ambiant.
Corectia care se face, este:
41
V
7
h n x t
v
10
2.3 Termometre cu dilatarea gazului

2.3.1 Rememorare
Ecuatia gazului perfect este:
n Numar de moli
R 8,31 j
mol K
P V n R T unde
T Temperatur a K
P Pr esiunea Pa
Se observa ca o cantitate de gaz inchisa intr-o incinta de volum V va dezvolta o presiune proportionala cu
temperatura.
2.3.2 Principiu
Se compune dintr-o sonda (A), care formeaza un invelis in care este inchis gazul termometric si care este
legata printr-un tub capilar, cu lungime < 10m, cu extremitatea fixa (B) a unui tub Bourdon, numita spirala
de masurare. Datorita temperaturii mediului in care este plasata sonda, se va produce o variatie a presiunii
gazului care va modifica echilibrul extremitatii libere a tubului Bourdon, convertita in miscare de rotatie a
acului indicator prin dreptul cadranului gradat termometric.
Gazele cele mai utilizate sunt:

heliu
-267,8C
hidrogen
-239,9C
azot
-147,1 C
gaz carbonic -31,1C

Remarci:
Temperatura critica este cea maxima la care se poate lichefia un gaz sau vapor datorita exclusiv
presiunii;
Diferenta de inaltime dintre sonda si spirala nu are efect, masa gazului fiind neglijabila;
Gazul trebuie uscat inainte de utilizare pentru a se apropia conditiei de gaz perfect;
Avantajul este precizia in masurari industriale de 1 % Si permite detectarea temperaturilor foarte
scazute, sau a celor de referinta (hidrogen).
2.4 Termoetre masura tensiue in vapori
2.4.1 Definire
Tensiunea vaporilor unui lichid reprezinta presiunea la care lichidul este in echilibru termodinamic cu faza sa
de vapori. Ea este functie numai de temperatura lichidului.
42
2.4.2 Principiul
Prin masurarea tensiunii vaporilor unui lichid se determina temperatura acestuia, masurare realizata prin
intermediul masurarii presiunii. Aceste aparate sunt foarte sensibile, iar gradarea este nelineara. Elementul
sensibil este o sonda analogica cu cea de la gaz, dar cu tubul de racord (garnisit cu lichid vaporizabil) imersat
in sonda. Daca amplasam sonda intr-o incinta calda o parte din lichid se evapora, stabilindu-se, in functie de
temperatura, un echilibru intre lichid/vapori si simultan va creste presiunea pentru a atinge valoarea tensiunii
vaporilor din lichid.
Cu o singura umplutura
Cu umplutura dubla
Evaporarea lichidului se face in punctul cel mai cald al sistemului inchis. Se pot masura temperaturi < sau >
decat temperatura ambianta, utilizand bulb cu umplere dubla. Lichidul evaporabil este plasat in zona
mediana a bulbului. Lichidul transmitator neevaporabil (ulei, glicerina) este la fundul bulbului si in ansamblu
un captator de presiune.
Temperatura Presiune
C
bars
Amoniac
-20 la +60
2 la 25
Propan
0 la +100
5 la 45
Butan
+20 la +140 2 la 30
Clorura de etil +30 la +180 2 la 50

Alcool metilic +60 la +220 1 la 53
Benzen
+80 la +280 1 la 43
Pozitia sondei in raport cu captatorul de presiune influenteaza masuratoarea;
Ordinul de marime al clasei de precizie este 1 % .
2.5 Termometre cu dilatarea solidelor
2.5.1 Principiu
O tija metalica adusa la temperatura va suferii o variatie in lungime:
43
L0 Lungimea tijei la 0 C
L L0 1 unde Temperatur a C
9 106 pentruPt
Coeficiennt de dilatare lineara a metalului 30 106 pentru Zn
0,5 10 pentru in var
2.5.2 Bimetal
Bimetalul termic este constituit din doua benzi aliate cu coeficienti de dilatare foarte diferiti (aliajul de Fe
este foarte dilatabil, iar invarul putin dilatabil), sudate una peste cealalta pe suprafata mare. Datorita variatiei
de temperatura cele doua forte de dilatare produc tensiuni si o incobvoiere a ansamblului. Sudura trebuie sa
fie sufiucient de intima pentru ca zona de jonctiune sa fie rezistenta mecanic identic cu cele doua lame.
2.5.3 Pirometru linear

Sonda este realizata dintr-o manta din siliciu in care este plasata o bara metalica dilatabila, o tija din elinvar
(FeNi derivat din invar cu adaus de Cr pentru a asigura un modul constant de elesticitate) care transmite
dilatarea barei la un sistem amplificator pentru afisare sau transmisie. Sunt putin utilizate in reglari
industriale.
3. Termometre electrice
3.1 Prezentare
Prezinta o mai mare suplete in utilizare (informatii transmisibile, inregistrare), garantand o precizie suficienta
pentru utilizari industriale si de laborator.
Exista doua categorii:

Captatori pasivi, o rezistenta sau termistanta;
Captatori activi, un cuplaj termoelectric.
3.2 Termometre cu rezistenta si cu termistanta
44
Functionarea se bazeaza pe acelasi fenomen fizic, influenta temperaturii asupra rezistentei electrice a
conductorului, deci masura se rezuma la masurarea unei rezistente. Deoarece caracteristica
rezistenta/temperatura este diferita pentru un metal si un conglomerat de oxizi metalici se disting ca 2 cazuri,
cu rezistenta si cu termistanta.
3.2.1 Termometre cu rezistenta
Exista o relatie bijectiva intre rezistenta R si temperatura si invers:
Temperatur a C
R R0 1 a b 2 c 3 unde R0 Re zistenta la 0 C
a,b,c Coeficienti pozitivi specifici metalului
Cu
1 083
-190 la 250
1,427
Ni
6,38
1 453
-60 la 180
1,672
Pt
Cel mai utilizat
9,81
1 769
-250 la 1100
1,392
Sonda Pt100 este din Pt cu rezistenta 100 la temperatura de 0 C si de 138,5 la 100 C.

3.2.2 Termometre cu termistanta
Termistanta reprezinta un aglomerat de oxizi metalici arsi, compactati la presiune ridicata de 150 bars la
1000 C. Compozitia acestuia poate fi:
Fe2O3 (Trioxid de Fe);
MgAl2O4 (Alumina de Mg);
Zn2TiO4 (Titan de Zn).
Rezistenta electrica este foarte sensibila la actiunea temperaturii. Exista termistante cu coeficient cu
temperatura negativ CTN si termistanta cu coeficient cu temperatura pozitiv CTP. Legea de variatie este
nelineara:
b
R a e
Alt avantaj este gabaritul redus, in forma cilindrica (d = 1 la 12 mm, L = 5 la 50 mm), de disc sau perla.
Domeniul de utilizare este de la -80C la +700C cu o precizie de la 0,1 la 0,5 0C. Nu prezinta fenomene de
polarizare si pot fi supuse atat unui c.c. cat si unui c.a.
45
3.2.3 Montaj de masurare

Metoda cea mai simpla este de alimentare a rezistentei cu un curent I si de a masura tensiunea la borne.
Aici, tensiunea depinde de rezistenta de linie r, fapt pentru care se va utiliza o rezistenta cu 4 fire.
Cele 2 montaje nu permit suprimarea componentei de c.c. R(0C) a rezistentei de masurat in mod simplu,
fapt pentru care se prefera montajul in punte Weatstone.
Neglijand rezistenta r se demonstreaza ca:
T
E
2 R0 T 2
Pentru eliminarea influentei rezistentei de linie r se utilizeaza un montaj cu 3 fire sau mai bine cu 4 fire.
Montaj cu 3 fire
Montaj cu 4 fire
V
Conform normei CEI 751 schemele de conectare sunt:

2 fire
3 fire
4 fire
46
4fire Bucla oarba
3.2.4 Influenta masurarii asupra temperaturii

Trecerea unui curent mare (deobicei de ordinul mA si rar peste 10 mA) prin rezistenta poate produce o
supraincalzire prin efect Joule a captatorului, care in toate cazurile se impune de a fi estimata si minimizata.
Pentru temperaturi foarte reduse nu se va utiliza un termometru cu rezistenta sau termistanta.
3.3 Termocuplu
3.3.1 Principii
Fenomenele termoelectrice intr-un lant de conductoare metalice sau semiconductoare descriu conversia
energiei cu care se opereaza in acestea, efectul Joule fiind parte a agitatiei termice si energia electrica a
sarcinilor in miscare.
La jonctiunea a 2 conductori diferiti A si B aflati la aceiasi temperatura, se stabileste o diferenta de potential

ce nu depinde decat de natura conductorilor si de temperatura lor (efectul Peltier).
VM V N PAB
Legea lui Volta spune ca intr-un circuit izoterm realizat din conductori diferiti, suma f.e.m. rezultat din
efectul Peltier este nula. Deci:
PAB
PBC
PAC
Intre doua puncte M si N aflate la temperaturi diferite, in interiorul unui conductor omogen A se stabileste o
f.e.m. care nu depinde decat de natura conductorului si de temperatura celor doua puncte (efectul Thomson).
T A M N
h A d
unde h A Coeficientul lui T hom son a conductorului A, functie de temperatura

Consideram un circuit inchis format din 2 conductori A si B a caror jonctiuni sunt la temperaturile 1 si 2,
care formneaza un cuplaj termoelectric, cuplaj care devine sediul unei f.e.m. numita Seebeck si care rezulta
din efectele Peltier si Thomson.
47
2
1
S AB21 TB 2 PAB
T A1 2 PBA
TB1
2
1
S AB21 TB 21 PAB
T A 21 PAB
Prin legea de compozitie se demonstreaza ca:
S AC21 S AB21 S BC21
S AB31 S AB3 2 S AB21

3.3.2 Aplicatie
Un termocuplu furnizeaza o tensiune care este functie de doua temperaturi si de natura acestuia. Pentru
termocuple standardizate exista tabele care dau f.e.m. in functie de temperatura, in care referinta este cea
corespunzatoare temperaturii de 0C. De exemplu pentru termocuplu Fe/Cu-Ni, tensiunea in mV, conform
normei CEI 584.1/95 este:
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
0
50
101 151 202 253 303 354 405 456
10 507 558 609 660 711 762 814 865 916 968
20 1019 1071 1122 1174 1226 1277 1329 1381 1433 1485
3.3.3 Tipuri de termocuple

La executia unui termocuplu se aleg conductorii utilizati corespunzator temperaturii de atins pentru masurare
si care prezinta caracteristici de precizie si de sensibilitate corespunzatoare. Deasemenea, se tine cont de
actiunea coroziva a mediului (atmosfere oxidante, reducatoare, sulfurice, etc) asupra componentelor
cuplajului. Conform normei CEI 584.1 caracteristicile simplificat prezentate sunt:
Simbol
Utilizare intermitenta %
Recomandari
K
T
J
E
R
S
Ni - Cr
0C la 1100C
Ni - Al
-180C la 1300C
Cu
-185C la 300C
Cu - Ni
-250C la 400C
Fe
20C la 700C
Cu - Ni
-180C la 750C
Ni - Cr
0C la 800C
Cu - Ni
-40C la 900C
Pt - 13% Rd
0C la 1600C
Pt
0C la 1700C
Pt - 10% Rd
0C la 1550C
Pt
0C la 1700C
1,5
Adaptabil corespunzator la medii oxidante
0,5
1,5
Pentru mediu reducator
1,5
Utilizare in vid sau mediu usor oxidant
1
1
Rezistenta la oxidare si coroziune
48
3.3.4 Cablu de compensare

Acestea se utilizeaza in 2 cazuri:
Cand metalele (foarte pretioase) care formeaza termocuplu au un cost farte ridicat;
Cand distanta intre bornele termocuplului si jonctiunea de referinta sunt mari.
In special cand rezistenta interna a aparatului de masura este mare, galvanometric, se impune a reduce
rezistenta circuitului.
Se limiteaza la minim lungimea firelor A si B ale termocuplului. Legatura intre jonctiunea intermediara cu 2
si cea de referinta la ref este asigurata de cablul de compensare A' si B' asociate metalelor A si B. Conditia
de respectat este ca f.e.m. la bornele conductoarelor A' si B' sa fie aceiasi ca la cuplul (A,B), respectiv:
S AB2 ref S A2' Bref' .

In concluzie, cablurile de compensare A' si B' nu modifica tensiunea furnizata de cuplajul AB cu conditia:
Jonctiunile AA' si BB' sa fie la aceiasi temperatura 2;
Cuplajele A'B' si AB au aceiasi f.e.m Seebeck intre 2 si 0 0C.
De la jonctiunea de refeinta pana la aparatul de masura legatura poate fi asigurata prin conductori din Cu cu
rezistenta mai mica si mai atragatoare decat conductorii de termocuplu sau cei din cablu de compensare.
Important este de a asocia in mod convenabil cablurile de compensare corespunzator termocuplului,
deoarece eroarea pe polaritate induce o eroare sistematica considerabila. Cablurile de compensare curente
sunt:
+
+
Cu
Cn T
Cu
Cn
Fe
Cn J
Fe
Cn
Cu
Cn V
Cr
Al
Cu Cu-Ni S Pt Rh 10 % Pt
3.3.5 Metode de masurare
Aceasta este f.e.m. Seebeck al carui termocuplu este sediul care furnizeaza informatia despre temperatura,
necunoscuta cu precizie decat daca minimalizam caderea ohmica de tensiune datorata circulatiei curentului
prin elementele circuitului si prin conductorii de legatura (rezistenta acestora este necunoscuta bine deoarece
este functie de temperatura mediului ambiant si de temperatura de masurat). Sunt utilizate 2 metode:
Cu ajutorul unui milivoltmetru care permite minimizarea caderii ohmice si rezistenta lui interna
mare;
Prin opozitie, care autorizeaza o masura riguroasa deoarece in acest caz curentul prin termocuplu
este nul.
Metoda prin opozitie consta in plasarea unei surse de tensiune variabila opus f.e.m. masurata. La curent nul
sursa variabila este aceiasi ca f.e.m masurata.
49
3.3.6 Comparatie
La o putere calorica mai redusa (timp de raspuns scurt) si o temperatura de functionare (pana la 2700 C) mai
mare decat la captatori cu variatia rezistentei. In plus, prin masurare in opozitie termocuplul este utilizat
pentru temperaturi reduse.
4. Pirometre optice
4.1 Prezentare
Este o metoda de masurare a temperaturii bazata pe relatia dintre temperatura unui corp si radiatia optica
emisa de corp (infrarosu sau vizibil). Captatorii utilizati sunt optici, fotoelectrici sau termici. Interesul
pirometriei optice este permitivitatea determinarii unei temperaturi fara contact cu obiectul si care nu poate fi
realizat prin metode clasice, deoarece se cer:
Temperatura este foarte mare (> 2000 C) ;
Masurare la distanta mare;
Mediul foarte agresiv;
Piese in miscare;
Localizarea punctelor calziLocalisation des points chauds.
4.2 Principii fizice
Toate corpurile emit spontan sau in permanenta radiatie electromagnetica a carui spectru continuu are o
repartitie energetica in functie de temperatura, deci o radiatie termica. Legea stabilita pentru un corp negru
caracterizeaza absorbtia totala a radiatiei incidente. Radiatia termica a corpului real puternuic absorbante se
aporopie mai mult sau mai putin de corpul negru.
4.2.1 Legea de radiatie termica a corpului negru
Se definesc:
Emitanta En puterea total radiata intr-o emisfera, pe unitatea de suprafata a emitatorului;
Emitanta spectrala En densitatea spectrala de putere radiata intr-o emisfera pe unitatea de suprafata
a emitatorului, la o lungime de unda .
Legea fundamentala a emisiei termice este cea a lui Planck, care da emitanta spectrala a unei surse ca corp
negru in functie de lungimea de unda si temperatura absoluta a acestei surse: La loi, de Planck est la loi
fondamentale de l'mission thermique ; elle donne l'mittance spectrale d'une source (en W.m -3.sr-1))qui est
un corps noir en fonction de la longueur d'onde et de la temprature absolue de cette source:
C 2 h c 2 3,74 1016 Wm 2
hc
14,4 103 mK
k
1 C1 5 W
E ,n T C 3 unde h Cons tan ta lui Planck 6,626 10 34 Js
2 1 m srad
m
e T
c Viteza lu min ii 2,99 108
s
k Cons tan ta lui Boltzmann 1,38110 23 J

K
C2
50
Se remarca cresterea rapida a emitantei cu temperatura si cu deplasarea spectrului din infrarosu spre vizibil
(de la 0,4 m la 0,8 m) pe masura ce temperatura creste.
Peste 500 C, radiatia termica este cvasitotala in infrarosu;
In cazul soarelui (T = 5500 K, ) lmax corespunde sensibilitatii maxime a ochiului.
4.2.2 Radiatia termica a corpului real
Emitanta spectrala reala este legata de emitanta spectrala a corpului negru:
E T e ,T E ,n T
Emisivitatea unui corp este egala cu coeficientul lui de absorbtie (legea lui Kirchhoff). Valoarea sa este 1
pentru corpul negru si <1 pentru un corp real si depinde in principal de natura sa si de starea suprafetei.
Incertitudinea asupra valorilor exacte a lui e(,T) este sursa de erori potentiale in pirometrul optic.
4.3 Principii generale a pirometrelor optice
Utilizeaza marimi spectrale cu lungimi de unda determinate sau marimi integrale in ansamblul spectrului
vizibil si infrarosu rezultatele obtinute nu mai au aceiasi semnificatie fizica. Se disting:
Pirometre monocromatice;
Pirometre bicromatice;
Pirometre de masurarea energiei.
Un dispozitiv optic formeaza imaginea sursei S pe suprafata S a receptorului prin juxtapunerea unei surse de
referinta in aparate de zero.
4.4 Pirometre optice fara filament
Pirometre monocromatice ( = 0,65 m), unde imaginea filamentului de tungsten a unei lampi cu
incandescenta este suprapusa imaginii tintei. Curentul de incalzire a filamentului I f e reglat in asa fel incat
stralucirea sa fie egala cu a tintei, iar cele doua imagini se confunda. Prin etalonarea in prealabil prin
intermediul unui corp negru (I f = F(0,65 m,T) se determina emisivitatea (0,65 m,T) a tintei prin
deducerea temperaturii cu relatia anterioara. Limitele de utilizare a captatorilor fotoelectrici in pirometria
optica sunt:
Fotodiode Si
600 C
Fotodiode Ge
200 C
Fotorezistente Pb S
100 C
Fotorezistente Pb Se
50 C
Fotorezistente In Sb
0 C
Fotorezistente Hg Cd Te -50 C
4.5 Pirometre bicromatice
Pot fi constituite ca un pirometru monocromatic dublu care utilizeaza 2 plaje invecinate ale radiatiei termice
centrate pe lungimile de unda 1 si 2 cu aceiasi latime . Notand sensibilitatea captatorului la frecventa
cu s() si coeficientul de absorbtie a mediului cu k(), energia electrica furnizata de detedctor este
Pentru plaja centrata pe 1:
E1 1 s 1 p 1 1 E 1 ,n T
Pentru plaja centrata pe 2:
E1 2 s 2 p 2 2 E 1 ,n T
In masuratori lungimile de unda 1 si 2 sunt invecintate, de unde:
51
1 ,T s 1 p 1 2 ,T s 2 p 2
Raportul semnalelor furnizate de detector devine:
E 1 T
E 2 T
E ,1,n T
E 2 ,n T
52
15
C2
1
T
e 2
C2
1
1 T
Acest raport calculat fie analogic fie prin program nu depinde decat de temperatura tintei T, care ne
intereseaza in acest tip de pirometru.
4.6 Pirometre de masurarea energiei
O mare parte din ansamblul spectrului de radiatie termica a tintei este receptionat de detector cu banda larga,
de tip termic. In practica pirometrul este etalonat pentru conditiile de utilizare cu ajutorul unui termocuplu,
daca este posibil.
Mesurarea debitului
1. Generalitati
1.1 Debitul
Cantitatea de fluid care se scurge sau care este livrat in unitatea de timp. Exista doua tipuri de debite: debit
masic (Qm) si debit volumic (Qv) legate prin relatia
m3
kg
kg
Qm
v
m 3
s
s
1.2 Regim laminar si regim turbulent
Vascozitatea: Rezistenta unui fluid in curgerea lui uniforma si fara turbulenta. In functie de vascozitatea
fluidului repartitia vitezei fluidului nu este aceiasi pe toata suprafata.
Regimul laminar a unui fluid se efectueaza prin glisarea straturilor de fluid unele peste altele fara un schimb
de particule intre ele, opus regimului turbulent.
In cazul unei curgeri incompresibile si izoterme, este suficient numarul Re pentru determinarea regimului de
curgere:
m
v Dm v Viteza fluidului
s
Re
unde D Diametrul conductei
2
m
Vascozitat ea cinematica a fluidului
s
Re 2200 curgere turbulenta
Vascozitatea cinematica este egala cu raportul dintre vascozitatea dinamica si masa volumica a fluidului.
1.3 Viteza
In cazul curgerii laminare se poate determina debitul fluidului cu relatia:
52
m3 m 2 v Viteza fluidului
Q v S m unde
s s S Sectiunea conductei
2. Debitmetre volumetrice
2.1 Prezentare
Pentru o curgere laminara este suficient de a cunoaste viteza fluidului si sectiunea conductei pentru
determinarea debitului. Amplasarea captatorilor se va face numai pe portiuni drepte a conductei si la distanta
corespunzatoare fata de dispozitivul care genereaza pierderi mari, precum coturi, reductii, vane, s.a. (un
multiplu al diametrului conductei).
2.2 Debitmetru cu tub Pitot
In acest tub, se masoara presiunile statice si se poate cunoaste viteza fluidului.
2 Ptotal Pa Pstatic Pa
m
kg
s
3
m
2.3 Debitmetru cu organ deprimogen

2.3.1 Prezentare
Ingustarea conductei sau modificarea directiei genereaza o diferenta de presiune P intre amontele si avalul,
legata de debit prin relatia, verificabila intr-o anumita gama a numerelor Re:
P Pa Masa volumica
Qv k m unde
kg k Cons tan ta organului
s
3
m
m3
Principalele organe deprimogene, dintre care cel cu diafragma este mai utilizat, sunt:
2.3.2 Caracteristici metrologice

Aceste dispozitive permit masurarea, in clasa aproximativ 1, intr-o gama foarte larga, de la fractiuni de m 3/h
pana la 105 m3/h. Aceste dispozitive antreneaza pierderi de sarcina de neneglijat, fiind functie de raportul
d
dintre raportul diametrului mic la cel mare al organului
.
D
2.3.3 Montajul transmitatorului de presiune diferentiala
Pentru masurarea debitului cu organul deprimogen, se utilizeaza un transmitator de presiune diferentiala.
53
Pentru realizarea relatiei intre marimile fizice reprezentate mai jos:
Se regleaza transmitatorul inteligent de presiune in conformitate cu datele din tabel:

Unitatea fizica primara
kPa
Valoarea inferioara a intervalului de masura in unitatea fizica primara
Valoarea superioara a intervalului de masura in unitatea fizica primara
50
Unitatea fizica secundara
m3/h
Valoarea inferioara a intervalului de masura in unitatea fizica secundara
Valoarea superioara a intervalului de masura in unitatea fizica secundara
20
Tip de iesire
Direct
Functia de racire
Radacina patrata
2.4 Rotametru
2.4.1 Prezentare
Un flotor este mentinut in echilibru intr0un canal conic, caz in care ecuatia de echilibru este:
S Cx U 2
M g Vg
U
2
2 g
M V
S Cx
kg
masa volumica a fluidului 3
m
kg
g acceleratia 3
m
C coeficientul fotorului
unde x
S cuplul flotor m 2
m
U viteza fluidului
s
M msa flotorului kg
Daca diametrul conductei variaza linear in functie de inaltimea z se obtine:
54
D02
2 g M V S
Q az
daca 4
Cx
a z D0

Gama de masurare, cu o precizie de 3 - 10 % din intervalul de masurare,este:
de la 0,5 l/h la 200 000 l/h pentru gaz ;
de la 0,2 l/h la 20 000 l/h pentru lichide.
Fluidul poate atinge 400 C la 25 bar. Rotametrele induc pierderi de sarcina.
2.5 Debitmetre cu manseta, elice sau turbina
2.5.1 Prezentare
Asemanatoare unei moristi, contine un corp de proba, format dintr-o morisca sau o elice care este rotita de
fluidul in miscare, a carui viteza este masurata tahometric.
2.5.2 Montajul de masurare
Sunt utilizati captatori clasici a vitezei de rotatie:
Dinamo-tahometric, care este o masina de c.c.care furnizeaza o tensiune proportionala cu viteza de
rotatie a rotorului, dar care reduce sensibilitatea captatorului la masurare;
Optici si inductivi, care transforma miscarea de rotatie intr-o suita de impulsuri electrice cu frecventa
proportionala cu viteza;
2.5.3 Domeniul de utilizare
Pot fi atinse precizii de 1 % , dar raspunsul poate fi deformat de turbulentele mari si de variatiile importante
ale vitezei. Domeniul de utilizare este de la 0,1 la 30 m/s pentru gaz si de la 0,05 la 10 m/s pentru lichide.
2.6 Debitmetre cu palete
2.6.1 Prezentare
Paleta este supusa unei forte de curgere aero sau hidro-dinamice, prin greutatea ei, si eventual actiunii unui
arc. Pozitia de echilibru este masurata cu un montaj potentiometric. Este simplu dar antreneaza pierderi de
sarcina
55
2.7 Debitmetru ionic
2.7.1 Prezentare
Trei conductori sunt plasati perpendicular pe directia fluidului, firul central fiind plasat la un potential ridicat,
iar celelalte doua la masa. Campul electric genereaza o ionizare a fluidului si doi curenti electrici I 1 si I2, din
firul central in celelalte doua. Daca fluidul este in miscare cu viteza v sistemul devine asimetric. I 2-I1 este
proportionala cu V, daca suma I1+I2 este practic constanta.
Un ananometru adaptat unor viteze reduse (0 - 10 m/s). U este de ordinul 6 kV iar curentul 1,5 mA. Acest
tip de captator permite masurarea sensului de curgere.
2.8 Debitmetre ultrasonice
2.8.1 Prezentare
Emitatorul ultrasonic emite un tren de unde. Masurarea timpului prin semnal (unda ultrasonica) pentru
parcurgerea distantei L intre emitator si receptor permite cunoasterea vitezei fluidului.
m
c viteza sunetului in fluid s

L
t
s unde U viteza fluidului m
c U cos
s
unghiul d int re U este directia definita de cuplajul emitator / receptor

L'intrt de ce dispositif est qu'il est intrusif ; l'ensemble du dispositif est l'extrieur de la canalisation. Il est
donc insensible l'agressivit du fluide et n'entrane aucune perte de charge. Il permet des mesures de dbit
compris entre 0,1 m3/h et 105 m3/h, selon le diamtre de la conduite qui peut tre compris entre quelques
millimtres et plusieurs mtres. Ce dbitmtre est utilis par exemple pour mesurer le dbits des
hydrocarbures. Il existe des systmes semblables utilisant l'effet Doppler partir d'une source lumineuse
(laser) dans les gaz.
2.9 Debitmetru cu vartej Karman
2.9.1 Prezentare
O bara plasata normal pe directia de curgere, vartejurile alternative sunt produse in siajul barei pornind de la
o anumita valoare a numarului Re. Frecventa f a acestor vartejuri este data in forma adimensionala de nularul
lui Strouhal S :
f D D Diametrul conductei
S F Re unde
U
U Viteza de curgere
56
Avantajul este gama de masura care se intinde pe trei decade, precum si liniaritatea buna. Nu este
recomandata pentru masurarea debitelor mici.
3. Captator de debit masic
3.1 Debitmetru cu fir sau pelicula calda
3.1.1 Prezentare
Un conductor sau o pelicula adusa prin efect Joule la o temperatura > decat cea a curgerii. Are loc un schimb
termic prin convectie. Temperatura de echilibru al conductorului sau peliculei este determinata prin
masurarea rezistentei lor, care este functie de puterea disipata prin efect Joule, de viteza, temperatura si masa
volumica a fluidului.
Rezistenta este alimentata cu un curent constant, tensiunea masurata U m fiind proportionala cu R.
Temperatura conductorului ramane constanta daca viteza fluiduklui prezinta variatii lente. Pentru mentinerea
constanta a temperaturii (deci a rezistentei) se utilizeaza o ciontra reactie, iar tensiunea U m este conditionata
de debit. Inertia termica intervine putin in montaj (temperatura conductorului ramane constanta, iar principiul
captatorului este echilibrul de forte), timpul de raspuns al sistemului este cel al echipamentului electronic.
Pentru a se obtine benzi de trecere de 100 kHz se folosesc circuite de compensare. Captatorii de viteza cu
pelicula calda sunt:
Subsonici de la 0 la 0,8 Ma, sau 280 m/s la 300 K ;
Supersonici de la 1,1 Ma la 2,2 Ma.
Viteza sunetului (Ma) : in aer de 331 m/s la 0 C, in apa de 1435 m/s la 8 C si in otel 5000 m/s.
3.2 Debitmetru elerctromagnetic
3.2.1 Rememorare din fizica
Pentru un conductor ab plasat intr-un camp magnetic B se scrie relatia:
Em V B
3.2.2 Prezentare
Inductia magnetica de ordinul de la 10-3 la 10-2 T, produsa de 2 bobine plasate de o parte si alta a
conductorului de masura, alimentate la tensiune alternativa de 30 Hz, pentru a evita polarizarea electrozilor.
Conducta este din material amagnetic si este acoperita pe suprafata interioara cu un strat izolator. Cei 2
electrozi de masura sunt plasati la extremitatile diametrului perpendicular pe campul B.
Se utilizeaza montaje clasice de demodulare, de exemplu redresorul monoalternanta.
Lichidele trebuie sa aiba o conductivitate minima de cativa S/cm (apa potabila are o conductivitate intre 200
si 1000 S/cm), pentru care rezistenta interioara a generatorului trebuie sa fie < rezistenta interna a aparatelor
electronice.
3.2.5 Interval de masurare
Intervalul de masurare este functie de diametrul conductei, viteza de curgere (1 la 10 m/s) Precizia: Clasa 1 ;
Constanta de timp: De ordinul a 1 s.
3.3 Debitmetre masice termice
57
3.3.1 Prezentare
Cele 2 captatoare sunt plasati in punctele A si B, de o parte si de alta a elementului incalzitor. Diferenta de
temperatura Tb - Ta este proportionala cu debitul masic. Captatorul functioneaza corect intr-un interval de
debit. Daca debitul real depaseste debitul maxim se utilizeaza un circuit derivator, care preia in sarcina o
parte din debit.

Precizie: Clasa 0,5 la 1,5 ;
Constant de timp: de la 2,5 s la 150 s.
Pierderi: 2 Pa.
3.4 Debitmetre cu efect Coriolis
3.4.1 Rememorare din fizica

Se bazeaza pe forta Coriolis, generata cand o masa este supusa simultan miscarii de translatie si roratie. Daca
corpurile se indeparteaza de axa de rotatie sub influenta unei forte Fc care se exercita in sens contrar roratiei.
Daca corpul se apropie de aza de rotatie aceasta forta se exercita in acelasi sens ca cel de rotatie.
3.4.2 Prezentare
Pentru captarea presiunii se utilizeaza o portiune a conductei orizontale in forma de U. Campul
electromagnetic alternativ va induce o rotatie alternativa in jurul axei de scurgere. Fluidul care curge prin tub
este impiedicat de a urma aceasta rotatie, respectiv se formeaza un fenomen alternativ de rezistenta sau de
ajutor al rotatiei, care va antrena 2 vibratii in amonte si in aval fata de cot, vibratii care sunt defazate cu o
amplitudine proportionala cu debitul masic al fluidului.
3.4.3 Caracteristici
Pentru lichide, precizia de masurare este:
Debitul masic +/- 0,15 %;
Debit volumic: +/- 0,3 %;
Reproductibilitate excelenta.
Imunitate ridicata la paraziti electromagnetici.
3.4.4 Domenii de aplicare
ciocolata, lapte concentrat, siropuri;
uleiuri, grasimi, solutii acide, solutii bazice;
vopsele, produse farmaceutice;
gaz si amestecuri gazoase.
58
Pentru gaze, precizia de masurare este:

Debitul masic: +/- 0,5 %.
Dinamica de masura 1000:1.
Introducere in reglare
1 Generalitati
1.1 Definitii
Reglare
Ansamblul tehnicilor utilizate in controlul unei marimi fizice (presiune,

temperatura, debit, nivel, etc.)
Marime reglata
Marimea fizica care trebuie controlata (reglarea temperaturii)
Consemn
Valoare care trebuie precizata pentru marimea reglata
Marimea de reglat
Marimea fizica care a fost aleasa pentru controlul marimii reglate, care in general
nu este identica cu cea a marimii reglate.
Marimi perturbatoare
Marimi fizice care influenteaza marimea reglata, care in general este de aceiasi
natura cu marimea reglata.
Elementul de reglare
Care actioneaza aspra marimii de reglat.
1.2 Principiul de functionare
Pentru reglarea unui sistem fizic trebuie:
De a masura marimea reglata cu De a reflecta asupra functiei Actionare asupra marimii de reglat
un captator
regluatorului
prin intermediul unui element de
reglare.
1.3 Influenta reglarii

1.3.1 Reducerea costului de transformare
O reglare buna confera o precizie mai mare asupra marimii reglate, care permite o diminuare consemnului
pentru o functionare la lumita (diminuarea dispersiei valorilor marimii reglate reduce consemnul cu 1 m
pentru obtinerea unei grosimi minime in toate piesele).
59
1.3.2 Reducerea costului instalatiei si castigul in timp

O reglare buna este identificata prin capacitatea de a accelera sistemul fara a fi antrenate depasiri ale
consemnului (o diminuare a timpului necesar de crestere a temperaturii fara necesitatea unui disporitiv de
racire).
1.4 Reglare sau element de actionare

Reglare
Element de actionare
Mentinerea constanta a marimii reglate a unui sistem Marimea reglata trebuie sa urmeze rapid variatiile in
supus perturbatiilor.
jurul consemnului.
1.5 Servomecanisme
Un sistem desemnat a carui rol consta in amplificarea puterii si a carui marimi reglate este o marime
mecanica, precum efortul, cuplul, pozitia sau o derivata in raport cu timpul, precum viteza de acceleratie.
1.6 Functionarea in bucla deschisa (Manual)
Operatorul care controleaza elementul de reglare este cel care efectueaza reglaje. Aceste nu este un regulator.
1.7 Functionarea unei bucle inchise (Automat)

Functionarea normala a unui regulator, care compara marimea reglata cu cea de consemn si actioneaza in
consecinta.
2 Scheme de reprezentare
2.1 Schema TI
Norma NF E 04-203 defineste reprezentarea simbolica de reglare, masurare si automatizarea proceselor
industriale. Instrumentele utilizate sunt reprezentate prin cercuri in jurul literelor care definesc marimea
fizica reglata si functia lor. Prima litera defineste marimea fizica reglata urmata de functia aparatului.
60
2.2 Schema functionala

Reprezinta relatia dintre diferitele marimi fizice ale buclei de reglare si sre compune din:
- Linia de parcurgere a marimii fizice: in bucla de reglare.
- Bloc de amplificare: Relatia intre 2 marimi fizice, realizata de una dintre buclele de reglare.
S H E
- Sumator si comparator: Reprezinta adunarea sau substragerea marimii fizice de aceiasi natura.
Sumator
Comparator
3 Caracteristicile statice si dinamice ale procesului

3.1 Stabilitate
3.1.1 Procese stabile in mod natural
Daca o variatie finala a marimii reglate E (temperatura unei piese) corespunzator finale a marimii de reglat S
(puterea radiatorului).
3.1.2 Procese instabile in mod natural

Daca o variatie finala a marimii de reglat E (debitul de alimentare) corespunzator marimii reglate S (nivel).
61
Remarca: Un proces este integrator daca pentru o intrare constanta E iesirea S este o dreapta lineara
3.1.3 Regim tranzitoriu Regim permanent

Un sistem este in regim permanent daca functionarea poate fi descrisa in mod simplu, fata de un sistem in
regim tranzitoriu. La trecerea unui sistem permanent la altul, aceasta se face printr-un regim tranzitoriu.
3.2 Caracteristicile statice ale unui proces

3.2.1 Caracteristica statica
Caracteristica statica reprezinta marimea de iesire S in functie de marimea de intrare E : S = f(E).
3.2.2 Amplificare statica

In regim stabil, amplificarea statica G este raportul intre variatia marimii de intrare S si variatia marimii de
iesire E.
S
G
E
3.2.3 Eroare statica
In regim stabil, eroarea statica E este diferenta dintre consemn W si marimea valorii reglata X.
E W X
3.2.4 Linearitatea si nelinearitatea sistemului
Un sistem este linear daca functionarea se poate descrie cu ajutorul ecuatiei matematice lineare.
3.3 Caracteristicile dinamice ale unui proces
3.3.1 Timpi de raspuns
Aptitudinea sistemului de a urmarii variatiile marimii de reglat. In cazul unei trepte a marimii de reglat,
cresterea marimii reglate defineste timpul de raspuns.
3.3.2 Suprareglare
Prima depasire permite calificarea stabilitatii unui sistem. Cu cat va fi mai mare cu atat sistemul va fi foarte
aproape de instabilitate (in curba indiciala de mai sus prima depasire este de 20). In anumite reglari nu se
admite nici o depasire.
4 Regulatoare
4.1 Structura de principiu a unui regulator
62
Semnalul de masura X reprezinta imaginea marimii reglate furnizata de captator si transmitor,

transmisa ca semnal electric sau pneumatic;
Consemnul W poate fi interior sau exterior (din locul de operare sau de la distanta);
Afisarea comenzii Y se realizeaza in general in unitati fizice pentru consemn si masura.
Daca regulatorul este in regim automat, iesirea va depinde de masura si consemn, ceea ce nu este
cazul in regim manual.
4.2 Alegerea sensului de actiune a unui regulator
4.2.1 Definire
Un proces este direct daca iesirea variaza in acelasi sens cu intrarea. La regulator masura este considerata ca
o intrare. Un proces invers este contrar.
4.2.2 Alegerea sensului de actiune a unui regulator

Sistem cu actiune directa
Sistem cu actiune inversa
Daca procesul este direct actiunea regulatorului va fi Daca procesul este invers actiunea regulatorului va fi
directa.
inversa.
Remarca: Pentru a avea un sistem stabil intr-o bucla de reglare, regulatorul trebuie sa actioneze in mod opus
variatiei marimii X nedorite. Daca X creste cuplajul regulator-proces trebuie sa diminueze aseasta.
4.3 Racord electric

4.3.1 Transmitator
Transmitator cu 4 fire active
Transmitator cu 3 fire active
Are o alimentare si furnizeaza un

Cu intrarile conectate la mijloc
curent I. Cablaj identic ca la
regulatoare.
4.3.2 Schema de principiu a unei bucle de curent
O bucla de 4-20 mA se compune din:
Un generator care furnizeaza curentul electric;
Transmitator cu 2 fire pasive
Nu dispune de alimentare si controleaza

curentul I furnizat de o alimentare
externa.
63
Unul sau mai multe receptoare care masoara curentul care le parcurge.
Remarca:
Curentul iese prin borna generatorului (+);
Curentul care intra prin borna receptoarelor (+).
4.3.3 Realizarea practica
Se studiaza numarul buclelor de curent, cunoscand ca exista un numar dublu de bucle de curent decat
cele de reglare;
Pentru fiecare bucla se intocmeste lista aparatelor cu determinarea elementului generator;
Se leaga (+)-ul generatorului la (+)-ul receptorului cu conductor rosu;
Se leaga (-)-ul generatorului la (-)-ul receptorului cu conductor negru;
Daca este posibil, se leaga (+)-rile disponibile ale receptoarelor la (-)-rile disponibile ale altor
receptoare cu conductor albastru;
Se verifica daca in fiecare bucla de curent exista tot atatia conductori de elegatura ca si elementele.
4.3.4 Precautii in exploatare

Unele rezistente de intrare a receptoarelor este limitata, deci trebuie atentie la buclele prea lungi (>1000 m)
sau a rezistentelor de masura ca se pot plasa.
4.4 Actiuni continuui si discontinui
Functionarea unui regulator are 2 tipuri de actiuni, una discontinua (numita si tot sau nimic) la care iesirea Y
a regulatorului nu ia decat 2 valori 0 si 100, iar cealalta continua cu o iesire a regulatorului ce poate lua toate
valorile cuprinse intre 0 si 100.
5 Reglare Tot-Nimic
5.1 Prezentare
Functionarea se caracterizeaza prin 2 stari posibile pentru comanda, cea care corespunde comenzii maxime
(100) si cea care corespunde comenzii minime (0). Un prag limita a frecventei de comutare a sistemului
poate evita degradarea prematura a elementului de reglare. Reglarea regulatorului se realizeaza prin 2
parametrii:
Consemnul W, dat in unitatea de masura;
Pragul DIF, dat in consemn.
64
5.2 Functionare
Marimea reglata oscileaza in jurul punctului de functionare. La fiecare depasire a pragurilor de comutatie
iesirea regulatorului isi va schimba starea. Tinand cont de inertia termica a sistemului valoarea absoluta a
erorii E poate depasii pragul DIF.
Remarca: Fara exceptie, masurarea poate fi constanta la acest tip de reglare, sistemul fiind in regim de
instabilitate intretinuta.
5.3 Influencta parametrului prag

Valoarea pragului influenteaza frecventa de permutare si amplitudinea variatiei marimii masurate. Cu cat
pragul este mai redus freventa va fi mai mare si amplitudinea mai putin mare. O crestere a frecventei reduce
durata de viata a elementului de reglare.
6 Reglare - PID
6.1 Actiunea proportionala
6.1.1 Rememorare
Scala plina: Ansamblul de valori pe care le poate lua marimile de intrare in regulator, X de la 0 la 100, ea
fiind reglata la nivelul Xmin si Xmax.
6.1.2 Prezentare
Comanda Y a regulatorului este proportionala cu eroarea (W-X), aceasta in masura posibilitatilor (Y nu poate
fi < 0 sau cu o valoare > 100. In partea de proportionalitate, numita si banda de proportionalitate exista:
Y 100
WX
Xp
Consemnul W, masura X si banda de proportionalitate Xp, se exprima in scala plina.
6.1.3 Functionare
65
Regulatorul si procesul definesc fiecare dintre ele o caracteristica statica. In cazul functionarii stabile punctul
de functionare in regim permanent apartine celor doua curbe, iar punctul de functionare intersectiei celor
doua curbe. Din aceasta constructie se deduce valoarea erorii statice (W-Xs), precum si valoarea comenzii
regulatorului in regim permanent Ys.
6.1.4 Influenta benzii de proportionalitate

Componenta statica
Componenta dinamica
(functionare in regim permanent)
(functionare in regim tranzitoriu)
Cu cat banda de prportionalitate este mai mica, Cu cat banda de proportionalitate este mai mica
eroarea in regim permanent este mai mica Xp1 < Xp2. timpul de raspuns al sistemului este mai scurt. Pentru
aceiasi eroare comanda furnizata este mai mare cu
cat banda de proprtionalitate este mai mare, Daca BP
se apropie de 0 sistemul devine instabil (functionarea
tot-nimic corespunde BP=0)
66
6.1.5 Decalare banda - Talon - Intgrale manuelle

Formula care uneste iesirea din regulator Y cu diferenta dintre masura si consemn este:
Y 100
W X
Y0 unde Y0 Decalajul de banda pe regulator
Xp
6.1.6 Influenta decalajului de banda

O alegere buna a valorii decalajului de banda va reduce puternic eroarea statica. Influenta asupra comportarii
in regim tranzitoriu este principala functie a caracteristicii statice.
6.1.7 Reprezentarea functionala a unei reglari proportionale

In cazul unei reglari cu actiune inversa, figura de mai jos reprezinta un regulator cu functionare P.
Kp = Amplificarea corectorului:
Kp
100
Xp
Yo = decalajul de banda
6.2 Actiune integrala

6.2.1 Comparatie cu actiunea manuala
Cand alegem punctul de functionare ca intersectia intre caracteristica statica si cea a regulatorului, ca valoare
talon, sistemul functioneaza cu o eroare statica nula:
Deoarece caracteristica statica se poate deplasa sub efectul unei marimi perturbatoare;
67
Deoarece valoarea consemnului se modifica.
Influenta perturbatiei asupra erorii statice
Influenta modificarii consemnului asupra erorii

statice
6.2.2 Ce reprezinta o actiune integrala?

O actiune care evaolueaza in timp;
O actiune care tinde a anula eroarea statica.
Aceasta functie este acoperita prin operatorul matematic de integrare in raport cu timpul. Actiunea integrala
se defineste pornind de la parametrii Ti sau Ki:
Ti timpul int egral

1t
Yt Ki Wt X t dt Wt X t dt unde
t0
Ti t0
Ki castigul int egral pe unitatea dee timp
t
6.2.3 Functionare
Pentru a studia influenta actiunii integrale se va analiza raspunsul modulului mintegral cu un esantion +Ki
este mare (Ti mic), plu valoarea de iesire Y care crteste rapid. Timpul Ti este timpul pentru care comanda le
Y creste valoarea de intrare E=W-X.
6.2.4 Suprimarea actiunii integrale

Pentru a anula actiunea integrala exista mai multe solutii, in functie de regulator. Daca se regleaza actiunea
integrala cu ajutorul lui Ki, se va face Ki =0. Exista 2 solutii:
Se faca Ti=0, daca estev posibil;
Se pune Ti la valoarea lui maxima sa valeur maximale. Si le correcteur est coopratif, il indiquera
supp.
6.2.5 Actiune conjugata PI
In general, regulatorul nu functioneaza exclusiv in actiune integrala, fiind prea instabila, ci functioneaza
corect in actiune (PI). Exista 2 tipuri de functionare:
68
Consecinte: In cazul serie modificarea BP antreneaza modificarea influentei actiunii I.

6.2.6 Influenta parametrului timp integral
Comportement statiC
Comportement dINAMIC
Daca sistemul este stabil, sub actiunea integrala Cu cat Ti este mai mic sistemul se apropie de
eroarea statica este nula.
instabilitate.
6.3 Actiune derivativa

6.3.1 Ce este o actiune derivativa ?
O actiune care amplifca variatiile bruste ale consemnului si care este opusa actiunii integrale. Su aspect
matematic reprezinta derivata in raport cu timpul:
d
Y t Td
dt
Unde Td se exprima in unitati de timp.
6.3.2 Functionare
Cu cat Td este mai mare valoarea de iesire Y va fi mai mare, timpul Td este cel pentru care intrarea E creste
valoarea de iesire Y.
6.3.3 Suprimarea actiunii derivative

Este suficient a se face Td=0.
6.3.4 Actiune conjugata PID
In general nu functioneaza in actiune exclusiv derivativa, fiind prea instabila, ci in regim corector (PID).
Cuplajul BP, Ti si Td defineste 3 tipuri de functionare.
69
6.3.5 Determinarea structurii interne a unui regulator

Sistemul trebuie izolat (iesirea nu actioneaza asupra masurii) si functionarea automata, repectiv realizarea
schemei logice in care comanda Y a regulatorului raspunde la un semnal treapta a masurii X sau consemnului
W.
6.3.6 Influenta parametrului de timp derivativ

Comportement static: Nici o influenta.
Comportement dinamic: Cu cat Td este mai mare sistemul este mai rapid.
6.4 Rezumatul actiunilor corective P, I si D
7 Metode simple de determinare a actiunilor PID

7.1 Principii fundamentale
Exista 3 etape:
Se ridica caracteristica sistemului, transformand bucla deschisa in una inchisa;
Se determina parametrii reprezentativi ai sistemului in modelul ales;
Se calculeaza corectoruul PID.
7.2 Modele de baza
Pentru a da o imagine a diferitelor modele de baza se studiaza raspunsul acestor modele la semnal treapta.
7.2.1 Intarziere pura

Semnalul de iesire este identic cel de intrare dar decalate in timp cu intarzierea R.
7.2.2 Ordinul 1 cu amplificare unitara

Semnalul de iesire are ca ecuatie:
X t X max 1 e
t t0
unde T Cons tan ta de timp a sistemului
7.2.3 Integrator
Sistemul poate fi definit prin integrala in timp T.
70
71
7.3 Reglare in bucla deschisa

7.3.1 Etapa 1
Se ridica raspunsul sistemului in jurul punctului de functionare la un semnal treapta a semnalului de iesire Y
a regulatorului, X nefiind saturat. du rgulateur.
7.3.2 Etapa 2 Metoda simpla

Proces stabil:
Se calculeaza:
Amplificarea statica: G = X/ Y ;
Intarzierea: R = t1 - t0 ;
Constanta de timp: T = t2 - t1.
7.3.3 Etapa 2 - Metoda Broda
Proces stabil: Se calculeaza:
Amplificarea statica: G = X/ Y ;
Intarzierea: R = 2,8(t1-t0)- 1,8(t2-t0) ;
Constanta de timp: T = 5,5(t2-t1).
Proces integrator:
Se calculeaza:
Timpul integral T= t2 - t1 ;
Intarzierea: R = t1 - t0.
7.3.4 Etapa 3 - Reglajele Dindeleux

Pornind de la raportul T/R, se determina tipul de corector utilizat si in functie de proces, stabil sau instabil se
calculeaza parametrii:
Tip corector
Reglajele Dindeleux
Proces stabil
Proces instabil (integrator)
7.4 Reglaje in bucla inchisa

7.4.1 Metoda Ziegler-Nichols
Sistemul este in reglare exclusiv P. Se reduce BP pana ce sistemul devine instabil, semnalul de
masura X si de iesire din regulator Y sunt periodice, fara saturatie..
72
Se ridica banda de proportionalitate Xpc, cu perioada de oscilatie Tc.

Marimile Tc si Xpc permit calculul actiunii PID a regulatorului, astfel:
Remarca: Metoda este una experimentala pe diverse sisteme de reglare si necesita uneori reglaje pentru a se
obtine rezultate de performanta (stabilitate, precizie, rapiditate).
7.4.2 Metoda reglarii
Reglarea regulatorului se face pas cu pas, sistemul functionand in bucla inchisa in jurul punctului de
consemn:
In reglajul P se alege BP corecta In reglajul PI se alege timpul In reglajul PID se alege timpul
cercetand raspunsul sistemului la un intergal corect, cecetand raspunsul intergal corect, cecetand raspunsul
consemn treapta.
sistemului la un consemn treapta.
sistemului la un consemn treapta.
8 Studiul tipurilor de bucle de reglare

8.1 Bucla inchisa simpla
Masura este comparata cu consemnul pentru a calcula semnalul de comanda, metoda adaptabila cand timpul
mort este mare.
8.2 Bucla de reglare in cascada
Se compune din 2 bucle. Sistemul poate fi descompus in 2 subsisteme legate printr-o marime reglata
intermediara, masurabila. Prima bucla slava are ca marime reglata aceasta marime intermediara, iar a doua
numita master marimea reglata din regflarea in cascada si comanda consemnului reglajului slave.
Acest tip de reglare se justfica cand inertia sistemului este mare in raport cu o perturbatie asupra marimii
reglate sau asupra marimii intermediare. La inceput se regleaza bucla interna iar ulterior cea externa cu
reglulatorul slaea inchis. In exemplu bucla slave este cea de reglare a debitului de alimentare.
8.3 Bucla de reglare a raportului

Cand se doreste un raport constant intre 2 marimi reglate X1 si X2 (X2/X1 = const.), ca de exemplu raportul
de combustie aer/gaz. In exemplu, marimea pilotata X1 este utilizata pentru calculul consemnului buclei de
reglare a marimii X2.
73
Calculul operatorului FY: Presupunem ca pentru o ardere completa este necesar un debit de aer de 5 ori
mai mare decat cel de gaz (Q aer = 5 Qgaz). Intervalul de masura al transmitatorului de debit pentru aer este
reglat la 0 - 10 kg/h, iar cel pentru gaz la 0 - 4 kg/h. Oexista relatiile:
10
4
si Q gaz X 2
100
100
10
4
Qaer 5 Q gaz X 1
5 X2
X 2 X 1 0 ,5
100
100
Considerand eroarea statica a buclei 2 nula, operatorul FY va inmultii masura debitului de aer cu 0,5 pentru
determinarea consemnului de debit pentru gaz.
8.4 Bucla de reglare predictiva (Feedforward)
Se utilizeaza masura unei perturbatii pentru compensarea efectelor sale asupra marimii reglate. Operatorul
K2 poate fi un simplu amplificator sau un operator mai complex. Se utilizeaza cand perturbatia poate avea
efecte puternice si cand masura nu variaza rapid la aceasta perturbatie.
Qaer X 1
8.5 Bucla de reglare prin divizarea intervalului

Atunci cand se doreste controlul sistemului cu ajutorul a 2 elemente de reglare diferite, care pot fi
antagoniste (cald-rece).
Pentru a evita cavitatia, se utilizeaza 2 ventile de reglare cu capacitati de debit (Cv) diferite, una pentru
debite mari iar cealalta pentru debite reduse.

Tehnici Masurare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnici Masurare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LECTURA1-Tehnici de reglare si aparate de masura

Partea I Notiuni de metrologie

Eroare absoluta (e)

Eroare relativa (er)

Raportul dintre eroarea de masura la valoarea

1.2 Simboluri si unitati de masura SI

Arie sau suprafata

LECTURA1-Tehnici de reglare si aparate de masura

Energie, Lucru mecanic

1.4 Modelarea relatiilor intre unitatile fizice

LECTURA1-Tehnici de reglare si aparate de masura

Se poate scrie relatia:

1.4.4 Detector cu iesire in semnal unificat 4-20 mA

LECTURA1-Tehnici de reglare si aparate de masura

2.2 Organizarea unei linii de etalonare

2.3 Referiri la normele de calitate I.S.O. 9000

LECTURA1-Tehnici de reglare si aparate de masura

Eroare in raport cu zero (offset)

Nu depinde de valoarea marimii

Eroare de scala (gain)

Depinde de caracteristica lineara a

Curba caracteristica nu reprezinta

Eroare datorata fenomenului de

Fenomenul de histerezis exista

Este o eroare de scara si se

3 Caracteristicile lantului de masura

Captatorul ca aparat sensibil la

Conditioneaza semnalele furnizate Aparat de comanda si vizualizare.

3.2 Gama de masurare

LECTURA1-Tehnici de reglare si aparate de masura

Sensibilitatea in jurul unei valori ale lui X:

3.6 Clasa de precizie

Eroarea max im posibila

3.10 Banda de trecere

Banda de frecventa pentru care amplificarea captatorului

LECTURA1-Tehnici de reglare si aparate de masura

LECTURA1-Tehnici de reglare si aparate de masura

3.13 Fidelitate, corectitudine, precizie

Calitatea aparatului de masura a

Un aparat este cu atat mai corect

Un aparat este precis daca este atat

4.2 Prin impartire

4.4 Prin scadere

LECTURA1-Tehnici de reglare si aparate de masura

1.1 Semnal analogic

LECTURA1-Tehnici de reglare si aparate de masura

Efect de inductie electromagnetica: Variatia fluxului de inductie magnetica intr-un circuit va

2.4 Corpuri de proba si captatori compoziti

2.5 Captator integrat

3.1 Rolul transmitatorului

3.2 Parametrarea unui transmitator

LECTURA1-Tehnici de reglare si aparate de masura

De a regla zeroul cand marimea masurata la minimul intervalului de masurare (relare 0)

4.2 Schema de principiu al unei bucle de curent

LECTURA1-Tehnici de reglare si aparate de masura

5.1 Avantajele metrologice ale transmitatorului inteligent

LECTURA1-Tehnici de reglare si aparate de masura

5.4 Decalarea zeroului si tipul de iesire

LECTURA1-Tehnici de reglare si aparate de masura

explozibile de gaz, vapori sau

6.5 Carcasa antiexploziva

Reglarea nivelului in balon cu corectarea tendintei:

7.3 Operatii matematice