Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Avangardism
Avangardism
Barna Oana
Avangarda
orientri, reviste, reprezentani
Avangardismul se nfieaz, n perioada interbelic, drept o radicalizare a modernismului,
un modernism extrem. Denumirea deriv de la termenul militar avangard care este o mic trup de
oc, o unitate de comando, de mare iniiativ, curaj i energie, care se strecoar spre liniile
inamicului, nfruntnd multe riscuri i obstacole, pentru a deschide drum armatei n naintare
[Adrian Marino].
Termenul a fost utilizat metaforic n prima jumtate a secolului al XX-lea, cnd Avangarda
denumea orientri artistice radicale, revoluionare n raport cu tradiia estetic. Avangarda artistic se
coaguleaz, astfel, n jurul ideii de ruptur total de tradiie i a ideii de cultivare a unor forme
estetice noi. n fond, termenul avangard se referea la un curent umbrel, care include orientri
caracterizate prin extremism artistic, este de prere Matei Clinescu n lucrarea Cinci fee ale
modernitii.
Avangarda a inclus urmtoarele orientri artistice: fauvismul (fovismul), cubismul, futurismul,
expresionismul, dadaismul, constructivismul, suprarealismul, integralismul. Orientrile avangardiste sau manifestat n literatur, artele plastice, muzic, cinematografie, dar i arhitectur.
n esen, trsturile avangardei sunt urmtoarele:
-
dinamismul
libertate absolut de creaie, care permite orice abatere, att de la estetica tradiional, ct i de la
normele gramaticale i de punctuaie
Matisse, Andr Derain sau Raoul Dufy. Tablourile acestora se remarc prin violen coloristic i
stilizare.
Iniiatorul picturii cubiste este pictorul spaniol Pablo Picasso, prin tabloul Domnioarele din
Avignon 1907. se distinge prin caracterul geometrizat al desenului i prin importana tot mai redus
acordat perspectivei. l vor urma Georges Braque, Fernand Lger, Juan Gris, etc. referindu-se la
pictura cubist, poetul Guillaume Apollinaire afirma c geometria e cuprins n artele plastice aa
cum gramatica se cuprinde n arta scrisului.
Una dintre primele micri de avangard este futurimul (<it. il futuro viitorul), iniiat de
poetul italian Filippo Tomasso Marinetti (1876-1944), n 1909, la Paris. Arta, literatura i pictura,
nseamn pentru futuriti: respingerea formelor tradiionale de art (distrugerea muzeelor i
1