Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Apariția Teatrului Cult
Apariția Teatrului Cult
n Romnia travestiul i are originile n formele strvechi ale spectacolelor populare, iar ulterior a
fost dezvoltat n teatrul cult de ctre marele actor Matei Millo i, ulterior, de ctre Milu
Gheorghiu, ambii crend memorabile personaje feminine, dintre care Coana Chiria este cel mai
cunoscut.
Teatrul la sfritul secolului al XVIII prima jumtate a secolului XIX
nceputurile teatrului cult n rile romne. Gh. Asachi, C. Aristia.
Activitatea Societii Filarmonice din Bucureti, i a Conservatorului filarmonic-dramatic
din Iai.
Arta scenic n prima jumtate a secolului XIX. Teatrul Naional din Iai.
Costache Caragiale dramaturg, actor i animator de teatru.
Matei Millo - dramaturg, actor, regizor, pedagog teatral.
Activitatea scenic a lui M. Pascaly.
C. Negruzzi, M. Koglniceanu, Al. Russo i dezvoltarea artei scenice romneti.
Decorul teatral mpreuna cu costumul si masca actorului compun ilustrarea vizuala a operei
dramatice.
Decorul teatral s-a nscut odat cu teatrul cult. Evoluia lui a fost determinata de nsi evolu ia
tehnicii picturii, si a artei decorative, ca mijloc de exprimare. El a existat chiar nainte ca
imaginaia unui poet sau pictor sa-l fi creat.
Acum vreo trei milenii in Grecia, la culesul viilor, in amurgul de toamna, poporul, plin de veselie,
se strngea mprejurul altarului si al statuii unui zeu tot att de vesel ca si poporul - a zeului
Dionysos - si srbtoreau prin cntece si dansuri. Acest nceput de spectacol teatral avea un decor
natural, pe care se profila un fundal negru de pdure de cirei, sau un bru de mare albastra in care
se scufunda discul de aur al soarelui, nsngernd orizontul.
Pe la anul 600 I.Hr., se pomenete chiar de un meiteur en scene al acestor spectacole primitive,
Arion din Corint, care aranja un cor de vreo 50 de oameni deghizai in satiri, cu coarne si blana de
ap, iar in mici pauze, un poet, povestea viaa si faptele zeului.
La aceste spectacole, ncepem sa cunoatem deghizarea si costumul. Odat cu apariia marilor
poei, Sophocle si Eschil, cnd a luat natere tragedia, pe langa deghizarea actorului a fost creat
decorul. Tot Eschil a introdus masca pentru actor si a fost primul care a predat no iuni de
declamaie.
Teatrul antic grec, se deosebea foarte mult prin construcia arhitectonica de teatrul modern. Era
descoperit in plin aer si de forma circulara; topograficeste semna cu o cup. Aceasta forma de
cupa trebuia dinainte gsita intr-o vlcea naturala, de obicei in apropierea rmurilor marii.
Terenul fiind stncos, in el ncpea sa se taie edificiul, lsndu-se ctre margini bnci pentru popor,
iar spre centru construindu-se fotolii de marmura cetenilor mai de seama ai tarii.
Amfiteatrul, reprezint cam doua treimi din cercul edificiului. Fundul cupei, era plan pe o raza de
cativa metri, rezervat corului, care se aranja mprejurul unui altar, ce se afla in centru. Cealalt
treime de edificiu, era rezervata scenei si intrrilor laterale ale publicului in teatru. Din spa iul
rezervat corului, se putea urca in scena prin doua scri laterale.
Scena era foarte mica. Spatele scenei dintr-un nceput, reprezint un decor si anume fa ada unui
palat cu trei portaluri, prin care intrau actorii, care se mbrcau in cabinele din spate.
La greci n-a existat cortina. Scena lor fiind descoperita si foarte puin adnca, au construit si un
decor potrivit si oarecum convenional. Pentru a masca laturile scenei le trebuiau culise.
Schimbarea lor, de la un act la altul, neavnd cortina, ar fi distrat aten ia publicului, a a ca, ei cei
dinti au introdus mainria scenica, si anume, au construit pentru laturi, cate o prisma
triunghiulara din lemn. Pe fiecare latura a prismei era pictat alt decor.