Dificultati de citire

Fluenta
Wolf i Bowers (1999) i Lovett, Streinbach i Frijters (2000b) au furnizat dovezi
conform crora un grup cu un ritm deficitar nu are probleme n domeniul fonologic, dar
ntmpin des probleme n nelegere, datorit dificultilor de fluen . Morris i alii
(1998) au gsit un subtip al ritmului deficitar care dei nu este afectat din punct de
vedere fonologic, prezint dificulti la orice tip de sarcin care necesit vitez de
procesare . Conform ipotezei lui Wolf i Bowers, acest subtip are de asemenea dificulti
n ceea ce privete fluena citirii i nelegerea, dar nu i n recunoaterea cuvintelor. n
acest capitol, vom analiza n primul rnd deficitul n competenele academice, procesele
cognitive de baz, i interveniile referitoare la problemele citirii fluente .

Deficitele competentelor academice

Primul fapt al deficitelor competenelor academice ce caracterizeaz oamenii cu
probleme specifice n citirea fluent, se refer la viteza de citire, care este reprezentativa
pentru automatismul rostirii cuvntului i al citirii .
Meyer (2000, p. 15) definete fluena ca fiind abilitatea de a citit textul repede,
lin, fr efort, n mod automat, cu puin atenie contient de decodare. Atunci cnd
decodarea este un proces automat, citirea unui text se realizeaz fr efort, necesitnd
foarte puin atenie contient, permindu-se astfel, alocarea mai multor resurse de
ordin superior prelucrrii sensului textului .

Ritm versus acuratete

Lovett (1987; Lovett i alii, 2000b) a propus dou subcategorii ale
dificultilor de citire, bazate pe ipoteza conform creia recunoaterea cuvintelor se
dezvolt n trei etape succesive . Cele trei etape sunt asociate cu:
a). acurateea rspunsului n identificarea cuvintelor imprimate,
b). recunoaterea automat fr a fi necesar pronunarea cuvintelor,
c). urmat de dezvoltarea vitezei procesului de citire.
Copiii care eueaz n prima etap au deficiene ale acurateei ; cei care sunt deficieni
n a doua sau a treia etap au tulburari de ritm .

Modelul de dublu deficit

Acest model specific n esen trei subcategorii : una este caracterizat de deficiene
att n prelucrarea fonologic, ct i n numirea rapid; alta este caracterizat de
afeciuni doar n prelucrarea fonologic; iar a treia este caracterizat de afeciuni doar
n denumirea automatizat rapid .