1

Proiectare asistata de calculator

1. Scurt istoric
A proiecta un obiect este o sarcina de multe ori dificila. nrudita cu creatia, de multe ori
chiar confundata cu aceasta, proiectarea presupune utilizarea unui ansamblu de
cunostinte, cele mai importante fiind:
?? Cunoasterea rolului functional al obiectului de conceput;
?? Cunoasterea materialelor care vor fi folosite;
?? Cunoasterea procedeelor de executie si a performantelor specifice acestora;
?? Cunoasterea unui ansamblu de norme de reprezentare.
Data fiind apropierea dintre proiectare si creatie, cu putine exceptii, calculatorul nu
proiecteaza. Domeniul de utilizare a calculatorului n proiectare se numeste Proiectare
asistata de calculator, calculatorul jucnd n mod evident rolul secundar.
aplicatiile industriale n domeniu o dovedesc.

Toate

Dar tot aceste aplicatii au pus la

dispozitia proiectantilor un instrument care a schimbat complet munca de proiectare.

Aparute initial n industrii ca si cea aeronautica sau a automobilului, aplicatiile de
proiectare asistata sunt folosite astazi pentru proiectare n toate domeniile.
Istoria acestor aplicatii este foarete scurta. Primele aplicatii au aparut spre sfrsitul
anilor 60.

n anii '80 nsa, odata cu aparitia statiilor grafice si a calculatoarelor

personale, dezvoltarea si raspndirea aplicatiilor specializate n proiectare a crescut

constant.

Practic toate ntreprinderile care operau n domenii de vrf au nceput sa-si

rezolve problemele de proiectare folos ind calculatorul. n plus, daca primele aplicatii
disponibile pe minicalculatoare au fost orientate spre realizarea de desene 2D,
cercetarile derulate n cadrul noilor firme de CAD au ridicat nivelul tehnic al acestora
pna la realizarea de modele n spatiul 3D.
Anii '90 au adus o noua orientare n aplicatiile de CAD, respectiv nglobarea n acestea
a proiectarii parametrizate si mai apoi a geometriei variationale. Modelelor geometrice
realizate cu astfel de aplicatii li se ataseaza n timpul constructiei un ansamblu complet
si coerent de parametri (n cazul modeloarelor parametrice) si un sistem de ecuatii care
leaga parametrii (n cazul modeloarelor bazate pe geometria variationala ). Modificarea
ulterioara a unui parametru conduce la recalcularea configuratiei geometrice si la
actualizarea reprezetarii grafice. Pentru accelerarea proiectarii au fost de asemenea
create biblioteci de repere standard.

2. Functiile principale ale unui sistem de proiectare asistata

?? Generarea unei reprezentari grafice a modelului (obiect, ansamblu)
proiectat;
?? Realiz area comenzilor de generare date;
?? Pastrarea istoricului generarii piesei (natura comenzilor, ordinea, valorile
parametrilor introdusi);
?? Operarea imediata a modificarilor datorate schimbarii valorilor parametrilor.

3. Tipuri de sisteme de proiectare asistata

Primele sisteme de proiectare asistata au avut la baza modeloare orientate pe
suprafete. Ele au fost create pentru a putea calcula traiectoriile sculelor masinilor cu
comanda numerica, ceea ce a permis pentru prima oara materializarea precisa a unui
model geometric virtual.
Cercetarile n domeniul matematicii din anii '80 au condus la aparitia unei noi generatii
de aplicatii destinate proiectarii asistate, respectiv cele bazate pe modeloare orientate
pe operatii cu solide. n aceste aplicatii, un model este generat printr-un ansamblu de
operatii booleene (reuniune, scadere, intersectie) aplicate unor blocuri grafice
elementare 3D, realizate de aplicatie. Aceasta metoda de obtinere a modelelor 3D este
interesanta si datorita faptului ca se poate realiza cu usurinta discretizarea lor n volume
elementare si apoi se pot verifica din punct de vedere al comportamentului lor mecanic
folosind metoda elementului finit.
Aplicatiile actuale cele mai performante permit ambele tehnici de modelare si chiar
alternarea lor n timpul realizarii unui model.

4. Exemplu fundamental
Piesa de realizat:

1. Primul bloc grafic (blocul de baza)

2.

Scaderea celui de-al doilea bloc

grafic (scadere cilindru)

3.

Adaugarea celui de-al treilea bloc

grafic (prisma)

5.

4.

Adaugarea blocului 4 (racordare

avnd raza data)

Adaugarea ultimului bloc grafic (a

2-a racordare)

Chiar si n cazul pies ei simple prezentate se observa ca, pentru a ajunge la acelasi
rezultat, pot fi folosite si alte variante.
Cunoasterea proiectarii asistate se reduce n esenta la doua tipuri de cunostinte:
ntelegerea posibilitatilor oferite de aplicatia folosita pentru realizarea si combinarea
blocurilor grafice necesare si descompunerea procesului de constructie a reperului
considerat ntr-o succesiune logica de actiuni.
necesita nsa mult exercitiu.

Pentru o deplina nsusire ambele

Solid Works
SolidWorks este o aplicatie destinata proiectarii, functionnd sub sistemul de operare
Windows.
n SolidWorks un model asociat unui produs consta ntr-un ansamblu de repere (parts),
ansambluri (assemblies ) si desene de executie (drawings ). Corespunzator vor exista 3
tipuri de fisiere avnd extensiile:
.sldprt pentru repere,
.sldasm pentru ansambluri si
.slddrw pentru desene de executie.

pictograme pentru vizualizare

Interfata aplicatiei

arbore structural
memoreaza
operatiile efectuate
pictograme pentru
operatii blocuri
grafice 3D

pictograme pentru
realizarea schitelor

Transformari de vizualizare
Zoom pentru
incadrarea intregii
piese
Zoom pt. definirea
unei ferestre de
ncadrare

Repr. realista
Rotatie

Translatie
Repr. filara cu
ascunderea muchiilor

Zoom dinamic
Repr. filara fara
ascunderea muchiilor

Crearea unui reper

De regula crearea unui reper se realizeaza astfel :

1
Se selecteaza un
plan sau o fata plana

2
Se deschide aplicatia
de schitare.

3
Se deseneaza si se
coteaza schita.

4
Se creaza un bloc
grafic 3D

Crearea schitelor
Pentru realizarea unei schite este necesara selectarea unui plan sau a unei fete
plane a modelului si actionarea butonului

Planele predefinite, utilizabile pentru realizarea unei prime schite sunt Front, Top, si
Right :
Front

Right

Top

Terminarea activitatii de schitare se indica prin actionarea asupra unuia dintre

elementele continute n coltul superior stng al ferestrei de desenare.

validare schita
abandonare schita

Instrumente de schitare disponibile:

Linia. Pentru trasarea unei linii se va indica cu mouse-ul (clic) primul

punct si apoi al doilea (clic sau mentinere buton apasat ntre puncte).
Arcul definit prin centru si doua puncte. Dupa selectarea instrumentului
va fi indicat centrul, primul punct si al doilea punct. Pozitia primului punct
de pe arc va defini si raza sa.
Arc tangent. Arcul generat va fi tangent la curba a carei extremitate a
fost selectata ca si prim punct de pe arcul de cerc.
Arc definit prin 3 puncte.

7
Cerc definit prin centru si raza.
Curba spline care trece prin punctele indicate. ncheierea introducerii de
puncte se indica printr-un dublu clic.
Poligon cu n laturi. Pentru creare se indica centrul cercului circumscris si
un vrf. In panoul de proprietati se poate apoi corecta numarul de laturi,
stabilit implicit la n=6.
Dreptunghi generat folosind doua puncte diagonal opuse.
Punct.

Linie pentru axe de simetrie.

Se recomanda ca la nceputul primei schite apartinnd unui reper, primul element
geometric sa nceapa din punctul care indica originea sistemului de axe afisat n centrul
ferestrei de schitare sau sa fie legat de acesta:

centrul arcului
coincide cu originea

Pentru

indicarea

sau

trasarea

elementelor

geometrice

mentionate

aplicatia

reactioneaza ncercnd sa anticipeze intentiile proiectantului legnd pozitia curenta a

cursorului de anumite elemente geometrice apartinnd elementelor existente .
Exemple:
1. Sesizarea extremitatii unei curbe:

2. Sesizarea mijlocului:

3. Sesizarea c oincidentei cu curba:

8
4. Sesizarea punctului de intersectie:

5. Sesizarea alinierii (verticala, orizontala) a cursorului fata de puncte existente:

6. Sesizarea pozitiei n raport cu nceputul arcului de cerc a cursorului mouseului:

Exercitii:
1. Modelati brida din imagine. naltimea pe care se va extruda schita este de 25 mm.

9
Observatie : Pentru a fi valida, o schita trebuie sa fie compusa dintr-unul sau mai
multe contururi nchise, care nu se autointersecteaza .

Daca o schita contine

contururi interioare trebuie ca distanta pe care acestea sunt deplasate n vederea

realizarii unui bloc grafic 3D sa fie aceeasi.

2.

Modelati suportul n forma de "V" din figura.

extrudarea schitei este de 16 mm.

naltimea pe care se executa

10
Observatie: Pentru modelarea corpurilor bazate pe schite complexe este bine sa se
porneasca de la forme de baza simple, usor de generat. Folosind fetele plane ale
formei de baza se pot apoi schita si adauga / extrage celelalte blocuri grafice care
compun modelul.

Crearea schitelor (2)

Desi aparent simpla, realizarea schitelor 2D pune numeroase probleme.
Afisarea grilei n tim pul schitarii se realizeaza actionnd butonul

. n caseta de

dialog care se afiseaza se poate interveni asupra densitatii liniilor grilei (grid spacing) si
asupra comportamentului aplicatiei (atractia pozitiei cursorului spre nodurile grilei, Snap
to points ):

11

Introducerea constrngerilor
Un program capabil sa realizarea modele 3D parametrizate ataseaza fiecarui element
grafic un ansamblu de proprietati. Unele dintre aceste proprietati sunt exprimate prin
dimensiuni geometrice, altele sunt constrngeri (orizontal, vertical, concentric, paralel
etc.). Utilizatorul poate modifica valorile implicite, aplicatia reactionnd prin refacerea
obiectului s au ansamblului de obiecte afectat.
n timpul construirii sau editarii de entitati, SolidWorks afiseaza n permanenta ntr-o
fereastra de proprietati parametrii entitatii curente. Utilizatorul are posibilitatea de a
schimba sau valida parametrii din fere astra.
Exemplu : trasarea unui segment de dreapta :

Daca segmentul trasat este aproximativ orizontal, n timpul trasarii lnga cursorul
mouse-ului este afisata litera H si o constrngere :"Horizontal" este automat nserata n
lista relatiilor existente (Existing relations). n functie de pozitiile indicate cu cursorul
mouse-ului vor fi sunt automat impuse coordonatele extremitatilor si lungimea
segmentului.
Modificarea acestor proprietati se poate att folosind fereastra de proprietati ct si
butoanele de pe bara cu instrumente Sketch relations .

12
a. Introducerea de cote
Se realizeaza n 3 pasi :
Pasul 1 : Se selecteaza butonul

de pe bara cu instrumente Tools ;

Pasul 2 : Se selecteaza entitatea sau entitatile necesare definirii cotei astfel :

Pentru a dimensiona
lungimea unei linii sau
a unei muchii

Se selecteaza :

Nota :

linia sau muchia

succesiv cele doua linii

unghiul dintre doua linii sau o linie si o muchie a
modelului
distanta dintre doua
succesiv cele doua linii
linii paralele
paralele
distanta de la un punct succesiv punctul si
la o dreapta
dreapta
distanta dintre doua
succesiv punctele.
puncte
raza unui arc
arcul
diametrul unui cerc
cercul
lungimea unui arc
arcul, apoi extremitatile
o distanta cnd unul
centrul arcului (cercului)
dintre elemente este un sau periferia si apoi al
cerc sau arc de cerc
doilea element

locul de plasare a cotei

afecteaza dimensiunea
afisata

Un punct poate fi un
punct al modelului.

cota se va pune ntre

centrul cercului si al
doilea element.

Pasul 3 : Se indica pozitia unde va fi plasata cota.

Daca se doreste un anumit tip de cota, altul dect cel implicit, dupa selectarea butonului
se va selecta tipul de cota dorit din meniul contextual (clic cu butonul drept).

(punctul 1)

(punctul 2)

13

b. Introducerea de relatii
Adaugarea de relatii ntre elemente se poate realiza folosind doua ferestre : fereastra
Add relations, care se afiseaza la apasarea butonului

si fereastra Properties, care

se afiseaza daca se selecteaza mai multe entitati apartinnd schitei.

Se pot creea relatii geometrice ntre entitati continute n schita sau ntre entitati din
schita si elemente apartinnd modelului definite n etape precedente : axe, plane,
muchii sau vertexuri.
Informatia afisata dupa simbolul

arata stadiul de definire al schitei, care poate fi

incomplet definita (Under defined), complet definita (Fully defined) sau supradefinita
(Over defined), nerezolvata (Not solved) sau invalida (Invalid).

Stadiul de definire al unei schite

O schita poate fi n timpul definirii sale ntr-una dintre starile urmatoare :
?? Complet definita (Fully defined), elementele sale fiind trasate n negru.
Exemplu :

14

?? Incomplet definita (Under defined), elementele sale fiind desenate n

albastru. Schitei i se mai pot adauga relatii sau dimensiuni.

albastru

Deoarece se recomanda (a se citi este strict necesar) ca orice schita sa fie complet
definita naintea folosirii ei pentru generarea de entitati 3D, atunci cnd cauza starii nu
este evidenta se recomanda deplasarea cu mouse-ul a elementelor albastre sau a
extremitatilor lor pentru a vedea gradele de mobilitate ramase libere.
?? Supradefinita (Over defined). Au fost adaugate prea multe relatii si cote,
elementele supradefinite fiind colorate n rosu.

rosii

15
?? Nerezolvata (Not solved), elementele fiind desenate n culoarea roz.
Dimensiunea sau relatia adaugata intra n conflict cu constrngerile
existente si aplicatia nu este n masura sa refaca desenul. relatiileadaugata
sau

marimea laturii nu poate

fi mai mare de 180 mm!

?? Nevalida (Invalid).

Elementele schitei sunt reperzentate n galben.

Geometria schitei ar fi imposibila daca schita ar fi rezolvata.

A

dupa indicarea unei conditii de

paralelism ntre laturile A si B, linia
apare colorata n galben

Pentru a impune relatii, cel putin unul dintre elemente trebuie sa apartina schitei curente
Relatiile care pot fi specificate depind de numarul de elemente selectate n prealabil,
asfel :
?? un element selectat : orizontal, vertical sau fix;

16
?? doua

segmente

selectate : orizontal (Horizontal), vertical, coliniar

(Colinear), perpendicular, paralel (Parallel), egal (Equal), fix (Fix);

?? doua arce de cerc, doua cercuri sau un arc si un cerc : raze egale
(Coradial) , tangent, concentric, egal, fix;
?? un cerc (arc) si un segment de dreapta : tangent, fix;
?? mai multe elemente : fix.

Curbe spline
Formele actuale gndite de stilisti pentru majoritatea bunurilor de consum presupun
utilizarea pe scara larga a curbelor si suprafetelor complexe. Matematica pe care se
bazeaza acestea a fost prezentata n anii '70, astazi ea stnd la baza tuturor sistemelor
de proiectare asistata.
O curba spline poate fi definita ca fiind forma pe care o ia o lama elastica (din otel de
exemplu) care trece printr-un ansamblu de puncte date.
Pentru a crea o curba spline :
1. se apasa butonul

de pe bara cu instrumente Sketch entity;

2. se indica punctele prin care va trece curba (cu mouse-ul);

3. Se indica terminarea succesiunii (ultimul punct) printr-un dublu-clic.

O alta varianta este deplasarea mouse-ului cu butonul apasat ntre puncte, n fiecare
punct butonul mouse-ului fiind eliberat si apoi reapasat.
Prin adaugarea de relatii curba spline poate fi facuta tangenta la un segment de
dreapta sau un arc predefinit.

17

Editarea curbelor spline presupune modificarea formei curbei prin deplasarea pozitiei
punctelor prin care aceasta trece, adaugarea sau diminuarea numarului de puncte sau
modificarea tangentei la curba n fiecare dintre punctele de definire a acesteia.
a. Inserarea de puncte - folosind meniul contextual;

b. Modificarea formei curbei prin rotirea tangentei ntr-un punct :

c. Stergerea de puncte (selectare + Delete)

Editarea schitelor
Odata realizate, schitele pot face obiectul unor modificari succesive. Pentru a modifica
o schita ea trebuie selectata n arborele structural atasat reperului pentru ca apoi sa se
selecteze succesiv Edit Sketch din meniul contextual si butonul
convenabila a planului schitei.

pentru plasarea

18

Exercitii :
1. Generati piesele de mai jos. naltimea pe care s -au extrudat contururile este de 18
mm.