Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cantemir Dimitrie - Istoria Ieroglifica1 (Cartea) PDF
Cantemir Dimitrie - Istoria Ieroglifica1 (Cartea) PDF
CANTEMIR
ISTORIA IEROGLIFIC{
*
CUPRINS
Tabel cronologic .............................................................................................. 3
ISTORIIA IEROGLIFIC{ ............................................................................... 11
IZVODITORIUL CITITORULUI, S{N{TATE ................................................. 12
IAR{+I C{TR{ CITITORIU .......................................................................... 15
SCARA A NUMERELOR
+I CUVINTELOR STREINE T~LCUITOARE .................................................. 16
ISTORIIA IEROGLIFIC{ ............................................................................... 27
PARTEA I ..................................................................................................... 28
PARTEA A DOA .......................................................................................... 101
PARTEA A TRIIA ........................................................................................ 167
PARTEA A PATRA ....................................................................................... 235
PARTEA A CINCEA .................................................................................... 277
Dimitrie Cantemir
CZU 859.0-31
C 19
ISBN 9975-74-028-1
LITERA
CUPRINS
TABEL CRONOLOGIC
1673 La 26 octombrie se na=te Dimitrie Cantemir, ]ntr-o fimilie de r[ze=i
de la Sili=teni, ]n \inutul F[lciului (azi jude\ul Vaslui). Tat[l, Constantin Cantemir, a luptat ca mercenar ]n r[zboaiele din Polonia
(unde a slujit 17 ani); de aici a trecut ]n Muntenia, pe vremea lui
Grigore Ghica, de la care a primit slujba de ceau= sp[t[resc. F[r[
avere =i cultur[ (n-a ajuns niciodat[ s[ =tie m[car s[ se isc[leasc[,
de=i cuno=tea c`teva limbi), Constantin Cantemir ocup[ totu=i demnitatea suprem[ de domn al Moldovei (16851693), datorit[ conjuncturii politice =i sociale de atunci.
Mama, Ana Bant[=, femeie ]nv[\at[, era a treia so\ie a lui Constantin Cantemir. Dup[ c`\iva ani de convie\uire moare, l[s`nd orfani
nev`rstnici pe Antioh =i pe Dimitrie.
1685 Intuind ]nclina\iile fiului sau, Constantin-Vod[ aduce din Muntenia pe c[lug[rul Ieremia Cacavela, om de mare cultur[, c[ruia ii
]ncredin\eaz[ educa\ia lui Dimitrie. A=a se face c[ savantul de mai
t`rziu ]=i des[v`r=ea preg[tirea literar[, filozofic[, de limb[ latin[
=i greac[, de retoric[ =i logic[, ]nc[ din fraged[ copil[rie.
1688 Dimitrie schimb[ pe Antioh, fratele s[u, la Constantinopol, ]n dubla calitate de ]nv[\[cel =i de ostatic al tat[lui s[u, garant`nd
credin\a acestuia. Aici preocup[rile t`n[rului moldovean au cuprins
domenii multiple =i o sfer[ larg[ de probleme. A ]nv[\at limbile
turc[, arab[, persan[, francez[ =i italian[, a studiat filozofia, etica,
logica, istoria, geografia =i muzica.
1693 La moartea tat[lui s[u, boierii l-au chemat domn pe Dimitrie
Cantemir; o domnie neoficial[, de o lun[ (martie-aprilie), deoarece
turcii, c`=tiga\i de Constantin Br`ncoveanu domnul T[rii Rom`ne=ti nu recunosc alegerea lui Dimitrie =i numesc domn pe
Constantin Duca.
Dimitrie Cantemir
Dimitrie Cantemir
Dimitrie Cantemir
10
Dimitrie Cantemir
principelui Dimitrie Cantemir publicate de Academia Rom`n[, tomul VIII (editor Gr. Tocilescu).
De=i majoritatea lucr[rilor lui Cantemir au fost concepute ]n latin[,
greac[, turc[ sau rus[, unele dintre ele bucur`ndu-se de o larg[
audien\[ ]n r`ndurile oamenilor de cultur[ ai vremii =i fiind traduse ]n arab[, francez[, german[ sau englez[, nu trebuie s[ ne scape
din vedere, ca un fapt deosebit de semnificativ, c[ savantul moldovean, ]n ciuda nenum[ra\ilor ani petrecu\i ]n afara grani\elor t[rii
sale, =i-a ]nceput =i =i-a ]ncheiat activitatea de scriitor cu lucr[ri ]n
limba rom`n[: Divanul (1698) =i Hronicul (1723).
1723 }n ziua de 21 august, moare, de diabet, la mo=ia pe care i-o d[ruise
\arul =i care-i purta numele, Dimitrievka, cel mai ]nv[\at principe
din vechea istorie a poporului nostru. Este ]nmorm`ntat la Moscova, la 1 octombrie 1723, ]n mica biseric[ Sf. Constantin =i Elena,
cl[dit[ de el, al[turi de prima lui so\ie, Casandra Cantacuzino, =i
fiica lui, Smaragda. Mai t`rziu s-au ad[ugat aici =i mormintele Mariei
Cantacuzino, fiica lui Dimitrie Cantemir, =i al lui Dimitrie, fiul lui
Antioh-Vod[.
Osemintele lui Dimitrie Cantemir, aduse ]n patria natal[ ]n 1935,
odihnesc azi la biserica Trei Ierarhi din Ia=i.
11
CUPRINS
ISTORIIA IEROGLIFIC{
}N DOA{SPR{DZECE P{R|I }MP{R|IT{,
A+IJDEREA CU 760 DE SENTEN|II FRUMOS }MPODOBIT{,
LA }NCEP{TUR{ CU SCAR{ A NUMERELOR
DEZV{LITOARE.
IAR{ LA SF~R+IT CU A NUMERELOR STREINE
T~LCUITOARE,
ALC{TUIT{ DE
4.8.40.8.300.100.10.400 DIMITRIU
20.1.50.300.5.40.8.100. CANTEMIR
12
Dimitrie Cantemir
CUPRINS
13
14
Dimitrie Cantemir
c[rui roman, Etiopicele, are cu totul alt subiect =i alt[ factur[, ci a ]mprumutat
de la acesta doar procedeul de a pune ]nceputul ac\iunii la mijlocul lucr[rii
(Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglific[, vol. I =i II. edi\ie ]ngrijit[ =i studiu
introductiv de P. P. Panaitescu =i I. Verde=, E. P. L., Bucure=ti, 1965, I, p. 5).
1
De=i Istoria ieroglific[ oglinde=te istoria Moldovei =i a |[rii Rom`ne=ti pe
o durat[ de aproximativ 2 decenii (1688 1705), scriitorul a fost obligat s[
nu respecte ordinea cronologic[ a evenimentelor, ci s[ se conformeze
procedeului amintit, adoptat de la modelul s[u antic.
15
CUPRINS
16
Dimitrie Cantemir
CUPRINS
SCARA A NUMERELOR
+I CUVINTELOR STREINE T~LCUITOARE
A
avocat (l[t.) Cela ce trage pentru
altul p`ra cu plat[.
agona (el.) Lupta carea face trupul
cu sufletul ]n ceasul mor\ii.
acouthos (el.) +i a=e urmadz[, ]n
urm[, mai apoi.
activitas (l[t.) F[c[toriia, lucrarea
lucrului.
alaiu (turc.) Petrecanie, tocmal[ de
oaste, =icuire.
alofilii (el.) Cei de alt neam, streinii.
ananheon (el.) At`ta de treab[, c`t
f[r[ d`nsul a fi nu poate.
anatomic (el.) Cela ce =tie me=ter=ugul m[dularelor trupului, despic[toriu de st`rvuri.
anthrax (el.) Piatr[ scump[ ro=ie,
rubin mare, carvuncul.
anagnostis (el.) Cela ce, citind,
al\ii ascult[.
anonim (el.) Cela ce, izvodind ceva,
numele nu i s[ =tie, f[r[ nume.
antepathia (el.) }mponci=ere, nepriimirea firii, ura =i ur[ciunea
din fire.
antifarmac (el.) Leac ]mpotriva
otr[vii.
17
18
Dimitrie Cantemir
19
20
Dimitrie Cantemir
M
mateologhia (el.) Voroav[ ]n de=ert, buiguire, cuv`nt f[r[ socoteal[.
materie (l[t.) Orice supt form[ s-ar
supune, precum materia lum[n[rii ieste ceara, s[ul.
megalopsihia (el.) M[rimea sufletului, ne]nsp[imare.
Mediteran[ (l[t), Marea de la St`lpii lui Iraclis2 p`n[ la Elispont3.
melanholie (el.) Boal[ de voia rea,
p[timirea ]ntrist[rii, fiierea neagr[.
melodie (el.) C`ntare alc[tuit[,
dulce, frumos tocmit[.
merichi (el.) P[rtniceasc[, partnic[, de parte.
Mesopotamia (el.) |ara carea ]ntre
Tigris =i ]ntre Evfrath apele s[
cuprinde, Vavilonul.
metalon (el.) Orice materie v`rtoas[ iese din p[m`nt, precum
ieste aurul, argintul, arama, custoriul.
metamorfosis (el.) Schimbarea fe\ii, preobrajenie, schimosire.
meteris (turc.) +an\, hendec, groap[ ]n carea s[ aciuadz[ oamenii
la r[zboiu, la cetate.
2
Coloanele lui Hercule, Gibraltarul.
3
Helespont, azi Marea Marmara;
aici este vorba de Dardanele.
21
22
Dimitrie Cantemir
23
24
Dimitrie Cantemir
25
T
talant (el.) Ieste m[sura carea trage 6.000 de dramuri. Talantul
mare trage 80 de mine, iar[
mina, 100 dramuri.
temperament (l[t.) A=edz[m`ntul,
st`mp[rarea firii, ]ntregimea s[n[t[\ii.
tiranie (el.) St[p`nire asupritoare,
vr[jm[=ie, sil[.
titul (el.) Cinstea numelui, nume
vestit, titulu=.
topicesc (el.) De loc, de mo=ie, de
tar[, de p[m`nt.
traghelaf (el.) Capr[-cerb, adec[,
dobitoc carile nu s[ afl[.
tragodic (el.) C`ntec, ver= de jele,
h[olitur[, bocet.
tractate (l[t.) Tragere, zbaterea cuvintelor, ales de pace
trigon (el.) Chipul, figura ]n trii
col\uri, ]n trii unghiuri.
tripos (el.) Cu trii picioare. Scaun
]n trii picioare.
tropuri (el.) Chipuri, mijloace, lesniri, ]mpodobiri ritorice=ti,
tropicesc (el.) Cela ce s[ \ine cu
sau de tropuri.
tropic (el.) S[ cheam[ dunga ceriului din carea soare<le> s[ ]ntoarce, veri la suit, veri la cobor`t, Racul, Capricornul.
F
fantazie (el.) P[rere, ]nchipuirea
min\ii.
figur[ (l[t.) Chip, form[, schizmirea trupului.
26
Dimitrie Cantemir
Ps
psifisi (el.) A ]ns[mna spre cinste,
spre suirea stepenii, alegere.
Y1
Ia
1
Cuvintele ]ncep`nd cu y le transcriem ]n text prin i.
O
oxia, varia =i alalte (el.) Caut[ pre
r`ndul la gramatic[.
organ (el.) Cinie, m[iestrii, lucruri
cu carile s[ fac alte lucruri.
|
\ircumstan\ii (l[t.) Peristases, el.
Lucrurile ce stau pre l`ng[ altele.
\irulic (le=.) Vraciu carile t[m[duie=te ranele, fr`nturile.
27
ISTORIIA IEROGLIFIC{
CUPRINS
28
Dimitrie Cantemir
PARTEA I
CUPRINS
Mai dinainte dec`t temeliile Vavilonului a s[ zidi1 =i Semiramis2 ]ntr-]nsul raiul sp`ndzurat (cel ce din =epte ale lumii minuni
unul ieste) a s[di3 =i Evfrathul4 ]ntre ale Asiii ape vestitul prin
ule\e-i a-i porni, ]ntre crierii Leului5 =i t`mplele Vulturului6 vivor
de chitele =i holbur[ de socotele ca aceasta s[ scorni. Leul dar[
de pre p[m`nt (carile mai tare =i mai vr[jma=[ dec`t toate jig[niile
c`te pre fa\a p[m`ntului s[ afl[ a fi, tuturor =tiut ieste) =i Vulturul din v[zduh (carile precum tuturor zbur[toarelor ]mp[rat ieste,
cine-=i poate prepune?) ]n sine =i cu sine socotindu-s[ =i pre
am[nuntul ]n sam[ lu`ndu-s[, dup[ a firii sale sim\ire a=e s[ cunoscur[, precum mai tari, mai iu\i =i mai putincioas[ dihanie dec`t
d`n=ii alta a fi s[ nu poat[.
}ns[ singuri cu a sa numai =tiin\[ =i sim\ire ne]ndestul`ndu1
Zidirea Vavilonului: ]ncep[tura r[ut[\ilor (D.C.) este vorba despre
Conflictul dintre Cantemir =i Br`ncoveanu, care reprezint[ ac\iunea principal[ din Istoria ieroglific[.
2
Semiramis (o regin[ legendar[ a Babilonului): pofta izb`ndirii str`mbe
(D.C.) aluzie la politica lui Br`ncoveanu de tutelare a Moldovei.
3
Raiul sp`ndzurat (gr[dinile suspendate din Babilon, socotite una din
cele =apte minuni ale lumii antice): fericirea nest[ruitoare (D.C.), nestatornic[;
aluzie la zadarnica =i costisitoarea politic[ de suprema\ie a lui Br`ncoveanu.
4
Evfrathul: nesa\iul l[comiii (D.C.) scriitorul consider[ c[ la baza politicii
br`ncovene=ti ar sta l[comia.
5
Leul: partea moldoveneasc[ (D.C.) Moldova.
6
Vulturul: partea munteneasc[ (D.C.) |ara Rom`neasc[.
29
30
Dimitrie Cantemir
1
31
de rane net[m[duite au , precum ieste Brehnacea , Soimul , Uleul4, Cucunozul5, Coruiul6, H`r[\ul7, B[l[banul8, Blend[ul9 =i altele asemenea acestora, carile ]ntr-o dzi singe de nu vor <v[r>
1
Pasire: tot neamul muntenesc (D.C.); pasire rump[toare: rudeniia =i
boierimea celor mari a muntenilor (D.C.).
2
Brehnacea: Constantin stolnicul (D.C.) stolnicul Constantin Cantacuzino, marele cronicar muntean, frate cu fostul domn +erban Cantacuzino
(16781688) =i unchiul lui Constantin Br`ncoveanu. A condus din umbr[
politica |[rii Rom`ne=ti. Sfetnic ]n\elept, se declar[ ]mpotriva spiritului de
aventur[ ]n politic[, fiind model al pondera\iei =i al ac\iunilor bine g`ndite,
propov[duitor al unei comport[ri omenoase fa\[ de \[r[nime; ]n aceast[
ipostaz[ el devine ]n mare m[sur[ purt[torul de idei al scriitorului ]nsu=i; nu
a participat, ]n realitate, la adunarea de la Arn[ut-chioi.
3
+oimul: Toma postelnicul (D.C.) Toma Cantacuzino, viitorul mare sp[tar,
fiu al lui Matei Cantacuzino, fratele stolnicului, v[r cu so\ia lui Dimitrie
Cantemir =i, de asemenea, v[r cu Br`ncoveanu; el a fost prezent la adunarea
de la Arn[ut-chioi, de=i scriitorul nu-l face participant la discu\ii. Se dovede=te
receptiv la ]n\elegerea marilor probleme politice ale vremii, exemplu al
conduitei cavalere=ti medievale, gata de a deveni din du=man prieten al
scriitorului, am[nunt ce explic[ actul de tr[dare fa\[ de domnul s[u ]n 1711,
c`nd trece de partea ru=ilor, asemenea lui Dimitrie Cantemir.
4
Uleul: +tefan paharnicul (D.C.) +tefan Cantacuzino, fiul lui Constantin
Stolnicul =i v[rul lui Br`ncoveanu; contribuind la mazilirea =i la uciderea domnului s[u, ]i va lua locul la domnie (1714), dar va avea aceea=i soart[ (1716).
5
Cucunozul: Mihai sp[tar (D.C.) sp[tarul Mihai Cantacuzino, fratele
stolnicului =i unchiul lui Br`ncoveanu; lacom f[r[ margini, trufa= =i fanfaronard, el apare fr[m`ntat de planuri m[re\e, nesprijinite ]ns[ de voin\[ =i
perseveren\[, fiind, ]n acela=i timp, =i modelul sfetnicului lipsit de ]n\elepciune
politic[, gata oric`nd s[-=i ]ndemne domnul spre aventur[ =i \eluri periculoase.
6
Coruiul: R[ducanu (D.C.) R[ducanu Cantacuzino, alt fiu al stolnicului,
frate cu +tefan =i v[rul lui Br`ncoveanu.
7
H`r[\ul: Radul Golescul (D.C.) fiul lui Matei Leurdeanu =i nepot al lui
Stroe Leurdeanu, cunoscutul adversar al Cantacuzinilor.
8
B[l[banul: +erban Cantacuzino (D.C.) nu este cunoscutul domn, ci
fiul fratelui acestuia, Dr[ghici Cantacuzino, nepot al stolnicului =i v[r cu
Constantin Br`ncoveanu.
9
Blend[ul: +erban logof[tul (D.C.) +erban Greceanu, fratele cronicarului Radu Greceanu: am`ndoi au tradus Biblia (1688).
32
Dimitrie Cantemir
33
aduce . Iar[ de la Vultur, a doa tagm[ , cuprindea Corbul , Cioara4, Pelicanul, Co\ofana, Puhacea, Cucuvaia, Caia =i altele lor
asemenea, carele mai mult de prada gata cu truda altora agonisit[, fie macar[ =i ]mpu\it[, dec`t de proasp[t[, cu a lor ostenin\[ g[tit[, s[ bucur[5.
Iar[ a triia tagm[ =i cele mai de gios prapuri (c[ci acestea ]n
scaune a =edea nu s[ ]nvrednicesc6) le \inea jiganiile =i pasirile,
carile ]n sine vreo putere nu au, nici duh vitejesc sau inimos poart[,
ce pururea supuse7 =i totdeauna ]n cump[na mor\ii dramul vie\ii
1
De re\inut =i caracterizarea de la cheie a boierimii moldovene de rangul
al doilea: Jiganie v`n[toare =i de v`nat: boierimea mai de gios a moldovenilor
(D.C.).
2
Urmeaz[ numele unor boieri munteni de rangul al doilea.
3
Corbul: Basaraba vod[ (D.C.) Constantin Br`ncoveanu, domnul |[rii
Rom`ne=ti (16881711), a=ezat de Cantemir, din cauza urii pe care i-o purta,
]n categoria boierilor de rangul al doilea, de=i Br`ncoveanu era unul dintre
marii latifundiari ai \[rii.
4
Despre numirile care urmeaz[ (Cioara, Pelicanul, Co\ofana, Puhacea,
Cucuvaia, Caia) Cantemir nu d[ nici o explica\ie la cheie, mul\umindu-se s[
afirme doar: Alalte numere de pasiri (munteni n.ed.) sau dobitoace
(moldoveni n.ed.) carile s[ pomenesc, sau aici vreo sem[nare nu au, sau
carea ieste sa aib[ ]ns[mnare la locul s[u s[ va pomeni (D.C.). S-ar putea ca
scriitorul s[ nu fi cunoscut bine pe to\i boierii din jurul lui Br`ncoveanu, de=i
trebuie s[ fi =tiut c[ participan\ii la adunarea amintit[ au fost numero=i.
5
De re\inut =i caracterizarea de la cheie a boierimii muntene de rangul al
doilea: Pasire v`n[toare =i de v`nat: boierimea mai de gios a muntenilor (D.C.).
6
}ntr-adev[r, boierii de rangul al treilea, dintre care se alegeau dreg[tori
mai m[run\i, precum =i celelalte st[ri sociale nu aveau dreptul s[ fie ]n conducerea \[rii. }ns[ at`t micii boieri, c`t =i reprezentan\ii \[r[nimii libere erau
invita\i, potrivit unui obicei str[vechi, s[ participe la adun[rile pentru alegerea
domnilor. O astfel de adunare era =i cea de la Arn[ut-chioi, la care au fost de fa\[,
dup[ cum afirm[ izvoarele contemporane, exponen\i ai tuturor st[rilor sociale.
7
Dobitoc supus: \[r[nimea, prostimea moldovenilor; pasire supus[: \[r[nimea, prostimea muntenilor (D.C.) Cantemir d[ ]n continuare o list[
nediferen\iat[ de numiri ]n care boierii de rangul ]nt`i sau al doilea sunt
inclu=i printre patrupedele =i p[s[rile supuse =i de consum, a=adar ]n r`ndul
boierilor de rangul al treilea sau chiar al \[r[nimii.
34
Dimitrie Cantemir
35
a marelor monarhii adunare, tuturor ]n =tire s[ dea, =i cu de-adinsul iscotind, s[ poat[ cunoa=te de ieste lipsind vreun chip din
vreun feliu din duhurile purt[toare1 =i de nu s[ afl[ cu to\ii la
aceast[ a tuturor adunare =i de ob=te ]mpreunare. A=ijderea
]ngroz[turi =i ]nfrico=eturi s[ s[ dzic[ porunciia unuia ca aceluia,
carile la acel sobor a s[ ob=ti2 ar t[g[dui sau alt feliu de pricini
spre ap[rare ar scorni =i celuia ce c`t de pu\in ]n ceva ]mpotrivire
ar ar[ta, plata cu pedeapsa mor\ii =i cu prada casii i s[ punea3.
A=edar[4, cu cuv`ntul deodat[ =i porunca li s[ pliniia =i precum
s-ar dzice cuv`ntul, deodat[ cu g`ndul pretiutinderile =i pre la
to\i sosiia (c[ vestea aspr[ tare p[trunde urechile =i inima ]nsp[im`ntat[ ]ndat[ simte sunetul) de vreme ce de alerg[turile iu\ilor
ol[cari =i de tropotele picioarelor a neobosi\ilor alerg[tori toat[
pulberea de pre toat[ calea, ]n ceriu s[ r`dica. Toate v[ile ad`nci
de tari strig[ri tare s[ r[zsuna, toate a mun\ilor ]nalte v`rvuri de
iu\i chiote =i groase huiete ]n clip[ s[ cov`r=iia =i to\i c`mpii pustii
=i nec[lca\i de groznice strig[ri =i de fricoase l[ud[ri s[ ]mplea.
Nu era dar[, nici s[ putea afla ureche ]n v[zduh =i pre p[m`nt
carea, de stra=nic sunetul ve=tii =i de groznic cuv`ntul porunc[i
ace=tiia, s[ nu s[ sfredeleasc[; nu era, nici s[ afla ]ntr-aceste doa[
stihii dihanie, carea de v`rtutea =i puterea ]nv[\[turii ace=tiia cu
mare fric[, cu ne]ncetat tremur =i cu nespus[ groaz[ s[ nu s[
1
36
Dimitrie Cantemir
37
38
Dimitrie Cantemir
39
Este unul din principiile de baz[ ale g`ndirii politice cantemirene privind
colaborarea dintre domn, care trebuie s[ exprime autoritatea politic[
nediscutat[ =i nelimitat[ (puterea monarhiii), =i sfatul boieresc (numit de
scriitor dimocratiie), av`nd doar atribu\ia de pov[\uitor, de consilier (a=a
ar trebui ]n\eleas[ aici no\iunea de epitrop).
2
Cantemir (asemenea altor contemporani), este adeptul p[str[rii obiceiurilor =i tradi\iei ]n m[surile de stat, =tiind bine c[ orice ]nnoire ]nsemna,
cel mai adesea, o nou[ modalitate de ad`ncire a exploat[rii otomane.
40
Dimitrie Cantemir
amintrilea pricina cl[tirii d`ndu-s[, odihna =i lini=tea f[r[ tulburare =i str`nciunare a fi nu poate).
L[udar[ sfetnicii sfatul ]mp[ra\ilor lor =i cu mare minune mintea =i ]n\elepciunea lor cu nespuse m[riri ]n ceriu r`dicar[, pentru c[ci ]n chivernisala lucrurilor public[i sale nu at`ta celea ce
pot, pre c`t celea ce nu pot ocolesc, =i nici cu putin\a ]=i slobod
m`ndriia, nici cu neputin\a ]=i a\i\[ m`niia (c[ neputin\a aduce
m`niia, =i m`niia a=teapt[ izb`nda); ce precum cu putin\a spre
umilin\[ =i bl`nde\e, a=e cu neputin\a spre a g`lcevii potolire s-au
slujit (c[ci la cei mai pu\in domoli\i neputin\a prinde obrazul
putin\ii =i de lucrurile de neputut s[ apuc[) (iar[ ]mpotriv[, cei
ce la poarta vrednicii<i> slujesc, adese s-au v[dzut c[ mai cu
fericire le ispr[ve=te neputin\a cu p[r[sirea dec`t putin\a cu prepus, cu ]nceperea. C[ci neputin\a ne]ncep`nd, de nu-=i folose=te,
]ncailea nu-=i stric[. Iar[ putin\a ]n m`ndriia sa am[gindu-s[, lucruri peste putin\a sa ]ncepe =i la s[v`r=it a le duce nu poate, carea f[r[ gre= ]n loc de folos pagub[ ]i aduce). A=edar[, senatorii1,
dup[ ce cu nes[v`r=ite (precum s-au dzis) =i vecinice laude cine=i
pre ]mp[ratul s[u binecuv`ntar[, cu to\ii la locul =i la scaunele
sale s[ ]ntoars[r[.
Dup[ aceia, unii c[tr[ al\ii ve=ti pentru adunarea de ob=te a
dimocratiii2 a trimete ]ncepur[. Pentru ca cel t[cut ]ntre inimile
]mp[ra\ilor f[cut sfat ]naintea tuturor s[-l puie =i f[r[ betejirea =i
julirea cinstii, a sl[vii numelui ]mp[ra\ilor lor la ival[ s[-l scoa\[,
1
Senator: sfetnic, boier de sfat, boier mare (D.C.) membru al divanului
boieresc.
2
De=i, la scar[, Cantemir ]n\elege prin democra\ie st[p`nirea ]n carea
cap ales nu ieste, ce toat[ \ara poate intra la sfat, deci un stat republican, aici
termenul desemneaz[ adunarea de la Arn[ut-chioi, care era democratic[,
]ntruc`t exprima o larg[ reprezentare a straturilor sociale din cele dou[ \[ri
rom`ne=ti.
41
42
Dimitrie Cantemir
43
Vidr[ s[ cheam[, cu mare obr[znicie s[ri =i ]ntr-acesta chip proimiul voroavei sale ]ncepu: Vestit[ axiom[ ]ntre cei fizice=ti filosofi ieste c[ cel de asemenea iube=te pre cel =ie de-asemenea
(iubirea dar[ c[tr[ cel =ie de-asemenea va s[ arete neiubirea c[tr[
cel =ie nu de-asemenea). A=edar[, pasirea zbur[toare oric`nd pricina pasirii =ie de-asemenea ar gr[i, totdeauna mai cu priin\[ partea
i-ar \inea dec`t pravila drept[\ii ar pofti. A=ijderea, oric`nd dobitoc pentru dobitoc ]n pricin[ ar vorovi, mai cu iubirea firii l-ar
ocroti dec`t dreptatea giudec[\ii ar suferi. +i a=e ]ntr-]mbe p[r\ile
mai mult f[\[rnicie dec`t omenie, sau mai mult asupreal[ dec`t
dreapta socoteal[ s-ar face. De unde urmadz[ ca supt poala priin\ii
sau a nepriin\ii pururea chipul adeverin\ii ascuns =i acoperit s[
r[m`ie (c[ precum ]n teaca str`mb[ sabia dreapt[, nici ]n teaca
dreapt[ sabiia str`mb[ a ]ntra nu poate, a=e unde ieste luarea
fe\ii sau str[murarea priin\ii, toat[ nedejdea giudec[\ii drepte
afar[ s[ scoate). Pentru care lucru, eu, cu proasta mea socoteal[,
a=e mai de folos a fi a=i afla, ca g`lceava a at`tea guri ]n z[dar s[
1
Vidra: Constantin vod[ Duca ( D.C.) sau Ducule\, domnul recent mazilit,
la st[ruin\ele fostului s[u socru =i protector Constantin Br`ncoveanu,
nemul\umit de comportarea sa nerecunosc[toare; domne=te de dou[ ori ]n
Moldova (1693 1695 =i 1700 1703), mai ]nt`i ]nlocuind pe Dimitrie
Cantemir ]n prima domnie, neconfirmat[ de turci, =i ]n cea de a doua, pe
Antioh Cantemir, fratele scriitorului; ]n aceste domnii a dat dovad[ de o l[comie
nem[rginit[, sem[n`nd astfel ]ntru totul cu tat[l s[u, Gheorghe Duca, fost =i
el, de c`teva ori, domn al Moldovei. Numele Vidra desemneaz[ originea sa
dubl[, animal de uscat (moldovean dup[ mam[ =i fost domn al Moldovei) =i
animal de ap[ (grec dup[ tat[; prin el \inea de Imperiul Otoman, elementul
ap[ semnific`nd acest stat).
O dat[ cu intrarea sa ]n scen[, adunarea animalelor devine adunarea real[
de la Arn[ut-chioi, din 1703. Este greu de conceput ca Duca s[ fi participat cu
adev[rat la lucr[rile adun[rii, menite s[ dea un cadru juridic mazilirii lui =i s[
aleag[ un nou domn ]n persoana lui Mihai Racovi\[. Dup[ cum va ar[ta mai
departe povestirea =i dup[ cum dovedesc =i izvoarele vremii, drept r[zbunare,
el a creat multe nepl[ceri bunului mers al desf[=ur[rii adun[rii, pun`nd chiar
]n primejdie confirmarea de c[tre Poart[ a viitorului domn.
44
Dimitrie Cantemir
45
46
Dimitrie Cantemir
47
48
Dimitrie Cantemir
din sine un chip r[u a izgoni dec`t dzece bune ]n sine a priimi, c[
precum aluatul mic ]ntr-o covat[ mare toat[ fr[m`nt[tura dospe=te, a=e un om r[u ]ntr-o public[ pre to\i cu r[utatea lui amestec[ =i-i tulbur[1). Dup[ aceia ea ]n ceata altor jiganii a s[ da,
sau tem`ndu-s[ sau ru=in`ndu-s[, sau poate fi =i de trufie ]nfl`ndus[ (c[ci m`ndriia, de tot oarb[ fiind, precum peste cei mari, a=e
=i peste cei mici d[), de l[ca=ul st[t[toriu de pre uscat s-au p[r[sit
=i prin ad`ncurile apelor orb[c[ind, cu piticei foamea a-=i potoli =i
ca valurile ce ]n spinare poart[, cea mai mult[ via\[ tulburat[ =i
nea=edzat[ a-=i petrece =-au ales2 (c[ cine neamului s[u ieste
ur`cios cum poate fi streinilor dr[g[stos? +i a c[ruia r[ut[\i
p[m`ntul s[u a le suferi n-au putut, cel strein cum le va putea
r[bda?). Pre carea, de at`ta vreme ]n perire =i r[t[cire =tiind-o,
iat[ acmu ]ntre gloate amestecat[ o vedem3. Povestea Vidrii, noi,
Brebii, din mo=ii, str[mo=ii no=tri, a=e am apucat-o, a=e o m[rturisim =i a=e o ]nt[rim. Iar[ voia fie a celor mai mari.
Cu to\ii priimir[ marturiia Brebului =i cu to\ii ]ntr-un sfat
aleas[r[ ca Vidra dintr-am`ndoa[ monarhiile afar[ s[ s[ goneasc[
=i nici ]ntr-un neam de a lor s[ nu s[ mai numasc[4 (c[ precum
celui bun to\i streinii rude, tot b[tr`nul p[rinte, tot v`rstnicul frate
=i tot locul mo=ie, a=e celui r[u toate rudele streine =i toat[ mo=iia
nemernicie ]i ieste) =i cum mai cur`nd dintre adun[ri s[ lipsasc[,
dzis[r[, ca nu cumva ]ntre d`n=ii mai mult[ z[bav[ f[c`nd, mai
pre urm[ =i aceasta vreo pricin[ mai spre mare vrajb[ ]ntre monarhii s[ s[ scorneasc[.
care =i furtul, adic[ ]nsu=irea veniturilor rezultate din fiscalitatea sa ap[s[toare
ini\iat[ de el, despre care vorbesc documentele vremii.
1
Cantemir este pentru eliminarea din sfatul domnesc a elementelor
d[un[toare.
2
Izgonit din domnia Moldovei, Duca tr[ia foarte str`mtorat.
3
Se pare, totu=i, c[ Duca n-a avut cum s[ participe la lucr[rile adun[rii de
la Arn[ut-chioi.
4
Interven\ia lui Burnaz postelnicul a fost bine primit[ =i adunarea a hot[r`t
izgonirea definitiv[ a lui C. Duca at`t dintre moldoveni, c`t =i dintre munteni.
49
50
Dimitrie Cantemir
zbura, ase =i prin fundul apii s[ poate primbla. }ns[ de multe ori
mi s-au t`mplat a-l videa ]n novoade ca pe=tii ]nc`lcit =i de multe
ori =i ]neca\i =i de tot ]n[dusi\i din mreje ]i scot, c[ci l[comiia
astup`ndu-i ochii, dup[ pe=ti f[r[ sine alerg`nd, ]n loc de v`nat
el s[ v`neadz[. Care lucru din toat[ ipopsiia pe=telui ]l scoate. +i
macar c[ precum aievea ieste tuturor c[ el mie nepriietin de
moarte mi s-au ar[tat, ]ns[ adev[rul ce ieste a t[g[dui nici poci,
nici mi s[ cade1 (c[ci nu pu\in[ vrednicie ieste =i pentru nepriietin adev[rul a m[rturisi). De care lucru poci s[ dzic c[ el c`te
pentru mine au gr[it =i au m[rturisit s[ fie =i adev[rate. }ns[ nu
at`ta de grea era pricina vinov[\iii mele, ca cu izgnanie2 ca aceasta
s[ fiu os`ndit, c[ci canon de ob=te ieste, carile dzice (pedepsitului nu trebuie a i s[ adaoge pedeapsa)3. C[ci destul[ era nesuferita mea izgnanie =i din rudele =i mo=iile mele ]nstreinare, =i ce
ar fi mai mult trebuit pedeapsa ]nc[ mai ]nainte a urni, adec[
precum din rudele dobitoace, a=e =i din streinele pasiri izgonit s[
fiu4 (ce precum s[ dzice cuv`ntul, c[ nevinov[\iia unuia o\apoc
st[ ]n ochiul altuia.). Ce la cuv`ntul ce vream s[ dzic s[ m[ ]ntorc.
Iat[ c[ cu p`ra B`tlanului =i numai cu o m[rturie a [a] Brebului
(=i aceasta ]mpotriva a legii tuturor legilor, cu o m[rturie numai
senten\iia vinovatului cea de pedeaps[ a s[ da)5, dintr-]mbe iz1
Duca ]l avertizeaz[ apoi pe Dimachi c[, datorit[ l[comiei sale f[r[ margini,
este at`t de ]ncurcat ]n n[voade, adic[ ]n lucrurile turce=ti (D.C.), ]nc`t n-ar
fi exclus ca p`n[ la urm[ s[ devin[ el ]nsu=i o victim[ a intereselor turcilor.
2
Recunosc`ndu-=i ]n parte gre=elile de care era acuzat, Duca nu se declar[
totu=i de acord cu trimiterea sa ]n exil, (izgnanie alungare, exil, ]n polonez[)
=i ca atare continua s[-=i apere cauza.
3
Cunoscutul principiu juridic non bis in idem: nu este drept s[ se dea
dou[ pedepse pentru aceea=i vin[.
4
Sprijinindu-se pe principiul juridic non bis in idem, Duca pretinde c[ o
dat[ ce fusese pedepsit cu mazilirea =i exilul, este cu totul nejust s[ mai fie
izgonit =i dintre moldoveni =i munteni (aluzie la ]nrudirea sa cu Br`ncoveanu,
al c[rui ginere fusese).
5
Un alt principiu de drept, care cere s[ nu se dea pedeapsa pe baza
depozi\iei unui singur martor.
51
52
Dimitrie Cantemir
1
53
54
Dimitrie Cantemir
La aceast[ ]nsu=ire, specific natural, face apel Duca, atunci c`nd afirm[
c[ f[r[ temei l-au izgonit din cele dou[ elemente care ]i erau proprii: aerul
(prin ]nrudirea cu Br`ncoveanu) =i p[m`ntul (se considera moldovean, ]ntruc`t
mama sa era moldoveanc[). Ca atare schimbarea nu poate fi numit[ una
oarecare, deoarece el, Duca, are o natur[ dubl[ ]n mod natural, put`nd deveni,
la libera sa alegere, c`nd muntean, c`nd moldovean, ceea ce ar ]nsemna c[ el
ar putea candida cu acela=i drept la domnie =i ]n Moldova =i ]n |ara
Rom`neasc[.
2
Dac[ el este dotat cu asemenea calit[\i de excep\ie (hiri=ie: ]nsu=ire,
specific natural) =i i se face totu=i o nedreptate at`t de mare ca alungarea din
drepturile sale, Duca se ]ntreab[ cum va judeca adunarea cazul cuiva care
este lipsit de orice fel de ]nsu=ire natural[ ]n raport cu sine? Aluzia este,
evident, la persoana aceluia=i Mihai Racovi\[. Termenul hiri=ie anun\[
]nceputul folosirii metodologiei porfiriene ]n aplicarea criteriilor logice pentru
judecarea lucrurilor.
3
Regul[ de baz[ ]n teoria ra\ionamentului: concluzia trebuie s[ urmeze
premiselor.
4
Duca precizeaz[ cine este persoana: Stru\oc[mila, deci o unire ]ntre stru\
=i c[mil[, o abera\ie, un nonsens, o structur[ absurd[ de ]nsu=iri (minune),
care nu era altul dec`t Mihai Racovi\[, candidatul sus\inut de Br`ncoveanu,
Mihai Racovi\[ va domni de trei ori ]n Moldova (17031705, 17071709,
17151716) =i de dou[ ori ]n |ara Rom`neasc[ (17301731; 17411744).
55
56
Dimitrie Cantemir
1
de pustiiul Aravii , carea, dup[ siloghizmul Vidrii, lucrul cu ispita ]ntr-acesta chip dovediia, dzic`nd: Vidra pentru Stru\ au pus
socotele loghice=ti, dar[ eu s[ v[ spui ce au v[dzut ochii ar[pe=ti3.
Eu =i Stru\ocamila ]mpreun[ la pustiile Araviii l[cuim. }n p[r\ile
1
C[prioara de Aravia: Dimitra=co Caragea (D.C.). Din Povestea Camilopardalului pentru apa Nilului, alegorie inserat[ ]n Istoria ieroglific[, ]n care
cadrul vie\ii politice din ambele \[ri rom`ne=ti este deplasat ]n Africa, ar rezulta
c[ Aravia ar simboliza Moldova, iar Livia (Libia), |ara Rom`neasc[. }n cazul
de fa\[, pustiile Araviii ar constitui doar fundalul conceput ad-hoc pentru
nara\iunea ce urmeaz[. C[prioara de Aravia ar indica deci un Dimitra=coCaragea de loc din Moldova, ceea ce este adev[rat, ]ntruc`t acesta fusese
dreg[tor ]nsemnat ]n vremea lui Antioh Cantemir; ]n povestire el este prieten
devotat al familiei Cantemir, ]n special al lui Antioh.
2
Siloghizmul: mazilie unuia =i domnie altuia (D.C.) semnific[ mazilirea lui
C. Duca, faptul av`nd loc pe la mijlocul lui iunie 1703, ceea ce denot[ c[
adunarea de la Arn[ut-chioi are loc dup[ aceast[ dat[, ea \in`nd p`n[ ]n luna
august a aceluia=i an, c`nd Mihai Racovi\[ este numit domn.
3
Istoria ieroglific[ devine, prin adunarea animalelor, un fel de tribunal al
eficien\ei =tiin\elor vremii. Astfel, o dat[ cu interven\ia lui C. Duca, logica ]=i
dezv[luie contradic\iile metodologice, oscil`nd ]ntre factura aristotelic[ pur[
=i cea porfirian[, l[sat[ de-abia ]n schi\[; ea p[r[se=te ]n acela=i timp in nuce
avantajele oferite de exemplele de via\[, care ar fi obligat-o la o ]n\elegere
dialectic[ a metodei. Dar prin interven\ia lui Dimitra=co Caragea, Cantemir
reabiliteaz[ empirismul ca metod[ de altfel o mare ]ndr[zneal[ ]n fa\a
logicii, adev[rul trebuind s[ treac[ prin proba (ispita) sim\urilor =i mai ales
a v[zului, c[ruia ]i cere o deosebit[ perspicacitate (ochi ar[pe=ti: acuitate
vizual[; expresia vine de la proba arab[ a control[rii acuit[\ii vizuale, un ochi
bun trebuind s[ perceap[ pe Alcor, o stea de m[rimea a =asea, aflat[ l`ng[
cea de a doua stea din oi=tea Carului Mare).
}n acest spirit, C[prioara de Aravia este pus[ de scriitor s[ declare c[ nu
va discuta despre Stru\oc[mil[ cre`nd, ca Vidra, probleme sau folosind criterii
de logic[, ci, dimpotriv[, nu va spune despre straniul personaj dec`t ceea ce
a v[zut cu propriii s[i ochi ar[pe=ti. Rostul interven\iei acestui personaj
este de a demonstra empiric incapacitatea =i slaba dotare natural[ a Stru\oc[milei. Se vede, din aceast[ interven\ie, ata=amentul personajului respectiv
fa\[ de interesele Cantemire=tilor.
57
58
Dimitrie Cantemir
|ara Rom`neasc[.
Corbul: Basaraba vod[ (D.C.) Constantin Br`ncoveanu, despre care
Cantemir afirm[ injurios c[ cu o ]nt`mplare (din ]nt`mplare, n. ed.)... epitrop
Vulturului era; epitrop Vulturului: domn |[rii Muntene=ti (D.C.). Dimitrie
Cantemir era ]n realitate rud[ cu Br`ncoveanu, prin c[s[toria sa cu Casandra,
fiica lui +erban Cantacuzino, aceasta fiind, la r`ndul s[u, veri=oar[ cu domnul
|[rii Rom`ne=ti.
3
Ca pas[re de prad[, Br`ncoveanu urm[rea moartea tuturor dobitoacelor,
adic[ a moldovenilor. Cantemir subliniaz[, ]n mod subiectiv, caracterul tiranic
=i lipsit de scrupule al lui Br`ncoveanu.
2
59
60
Dimitrie Cantemir
61
voroav[ tocmitoare, dar[ ]nc[ mai rea ieste c`nd purcede din lipsa =i ne=tiin\a cuvintelor trebuitoare) =i acmu mai mai tot cuv`ntul
s[ curma =i tot r[spunsul ]mpotriva Corbului =i toat[ gura mai
mai s[ astupa (c[ precum =tiin\a lucrurilor ieste lumina min\ii,
a=e ne=tiin\a lor ieste ]ntunecarea cuno=tin\ii).
+i acmu cu toatele mai mai dup[ voia Corbului s[ l[sa, de toat[
]mpotrivirea s[ p[r[siia =i toat[ ]ntrebarea cu at`ta s[ potoliia,
de n-ar fi Ciacalul1 c[tre Hulpe2 cum mai cur`nd alergat. Carile,
la d`nsa lipindu-s[: Frate Hulpe, dzis[, po\i r[bda ca ]ntre pasiri
dihanie mai cu socoteal[ =i mai cu me=ter=ugul loghic[i3 dec`t
]ntre noi s[ s[ afle? (c[ nu ieste ]n lume cuv`nt at`ta de iste\,
sau lucru a=e de cu pre\, ca carile vreodat[ s[ nu mai fie fost sau
a nu mai fi de acmu ]nainte s[ poat[). La aceasta ]ntrebare a
Ciacalului r`s[ Hulpea pe supt must[\i =i ]n grab[ greu r[spuns[
(c[ci la ]ntrebarea grabnic[, greu sfat a da, s[mn de minte
ascu\it[ ieste) =i dzis[: De n-a=i avea frica Vulturului, c`nd ceva
din col\ii miei pe ciolanele st`rvului ar r[m`nea, atuncea =i Corbul de uscate vinele goalelor ciolane clon\ul =-ar cioc[ni. Ce doa[
lucruri sint carile la ival[ a m[ pune m[ opresc: unul, c[ci c[
din fire mai bucuroas[ sint cu me=ter=ugul dec`t cu t[riia a m[
sf[di, altul, c[ci totdeauna voia Vulturului a c[uta m-am obiciuit, pentru c[ci adese la un osp[\ =i la o mas[ am`ndoi a ne
osp[ta s-au t`mplat. +i a=e adese ]n m`nc[ri =i ]n b[uturi ]mpreunarea spre cinstea politiceasc[ =i dragostea ]n fa\[ prietineasc[
1
Maxut serdarul este cel care ia ini\iativa, deocamdat[ ]n culise, de a
forma un curent de opinie antibr`ncoveneasca din partea boierimii moldovene;
semnificativ c[ tocmai +acalul, devotat Cantemire=tilor, este pus de scriitor s[
fac[ acest lucru.
2
Ilie |ifescu.
3
Logica fiind regina =tiin\elor timpului, este normal ca s[-i fie pomenit
numele ]n competi\ia de valori a celor dou[ tabere ale adun[rii: moldovenii =i
muntenii; de altfel, scriitorul ]nsu=i era, deja de c`\iva ani, autorul unui
compendiu de logic[ (Compendiolum universae logices institutionis).
62
Dimitrie Cantemir
1
63
vii s[-i p[ze=ti cinstea nebetejit[, mie lucrul acesta p`n[ mai pre
urm[ f[r[ primejdie s[-m fie socotesc c[ nu va putea (c[ de multe
ori s-au t`mplat ]ntr-]nima ce ]ntr[ frica nepriietinului afar[
scoate dragostea priietinului). De care lucru, sau vr`nd, sau
nevr`nd, ]ntr-o parte d`ndu-te, eu f[r[ nici un agiutoriu ]n gura
=i vrajba precum a Corbului, a=e a altora carii caut[ ]n gura Corbului voiu c[dea. +i a=e atuncea te vii ar[ta c[ cu m`na altuia
=erpele din bort[ s[ sco\i ai vrut =i pre mine cle=te ]mpotriva
jeraticului m-ai f[cut.1
Hulpea dint`ia= dat[ cu bl[st[mi =i cu giur[m`nturi pre Ciacal dintr-acestea prepusuri a scoate ]ncepu (c[ giur[m`nturile ]ntre
muritori pentru alt[ nu s-au scornit, f[r[ numai supt numele marelui Dumnedz[u, demonul mai pre lesne me=ter=ugurile sale s[-=i
lucredze) (c[ unde ieste inima curat[, nici ]nt`i giur[m`ntul, nici
pre urm[ vicle=ugul sau c[lcarea giur[m`ntului ]ncape). Hulpea,
dar[, ]ncep[tura voroavii ]ntr-acesta chip f[cu: Iubite priietine,
nu cu div[ ]\i par[ pentru c[ci dzi= c[ cinstea Corbului pentru
frica Vulturului p[z[sc (c[ci lucrurile ]ntre muritori nu at`tea s[
ispr[vesc ce le pofte=te voia, ca c`te s[ lucreadz[ ce le d[ m`na =i
vremea).2 Pentru care lucru nu numai a Corbului =i a Vultu<ru>lui,
ce de multe ori =i a Cuco=ului voie caut, =i dup[ ]nd[m`narea
vremii cinste =i inchin[ciune a-i da pociu3, dup[ v`nt ]ntorc`nd
1
Acuz`du-l c[ urm[re=te s[ scoat[ castanele din foc cu m`na altuia, Maxut
serdarul declar[ interlocutorului s[u c[, de=i ar putea s[ anuleze efectul tuturor
silin\elor lui Br`ncoveanu (]nzestrate cu autoritatea oracolelor lui Apollo de
la Delfi), nu procedeaz[ astfel, din pruden\[. Este de remarcat felul cum
scriitorul =tie s[ sugereze psihologia omului pus ]n situa\ia de a lua atitudine
]mpotriva autorit[\ii politice.
2
Vulpea ]=i motiveaz[ oportunismul ]n via\[, invoc`nd limitele voin\ei
omene=ti ]n fa\a ]mprejur[rilor.
3
Vulpea merge a=a de departe cu oportunismul ]nc`t ]ncearc[ s[ fac[ pe
plac nu numai unor factori de for\[ ca Vulturul =i Corbul, ci =i Coco=ului,
adic[ =i unor persoane cu putere ne]nsemnat[.
64
Dimitrie Cantemir
De=i nu-i iube=te pe munteni, Ilie |ifescu caut[, totu=i, amici\ia lor, ]ntruc`t
este silit de ]mprejur[ri; atunci c`nd nu vor mai fi puternici, ]=i va schimba,
desigur, =i el comportarea; de remarcat motivarea ambelor atitudini cu maxime
populare.
65
66
Dimitrie Cantemir
curata mea c[tr[ tine inim[ precum ieste, cunoa=te (precum Hulpea mai mult ]n =uv[i\i dec`t ]n fug[ nedejduie=te, a=e inima viclean[ mai mult acoperit dec`t aieve gr[ie=te) =i spre ridicarea a
c[dzutei cinstei a tot neamul dobitoacelor =i jig[niilor, pre c`t
po\i ]n lucru =i ]n cuv`nt, te nevoie=te1 (c[ toat[ slava =i lauda
numelui cea mai de frunte ieste, c`nd cineva cu ostenin\ele carile
pentru mo=iia sa sudorile =-au v[rsat =i pentru neamul s[u toate
primejdiile ]n sam[ n-au b[gat)2. Iar[ eu cu curat[ inim[ m[ giuruiesc c[ ]n toate agiutoare =i ]mpreun[ lucr[toare =i ce ieste capul
lucrului spre toate primejdiile priimitoare =i suferitoare voi fi.,
S[racul Ciacalul, macar c[ =i el de viclean ieste l[udat3, ]ns[
cu buc[\eaoa dulce a Vulpii ]nghi\i =i undi\a otr[vii amar[ (c[ci
precum dec`t dreptul s[ poate afla altul =i mai drept, ase =i dec`t
Vicleanul ieste altul =i mai viclean). +i a=e el ]n=el`ndu-s[ =i de la
Vulpe ce va gr[i foarte bine ]nv[\indu-s[, ]n mijlocul theatrului
cu mare ]ndr[zneal[ ie=i =i ]naintea tuturor gloatelor cuvinte ca
acestea f[cu4:
1
Ilie |ifescu sf[tuie=te pe Maxut serdarul s[ ia atitudine ]mpotriva lui
Br`ncoveanu pentru ridicarea prestigiului moldovenilor, adic[ ]n vederea
scoaterii Moldovei de sub tutela acestuia, demonstr`ndu-i c[ o asemenea
interven\ie se impune ca un act patriotic care cere ca primejdiile s[ nu fie
luate ]n seam[.
2
Adev[ratul prestigiu ]l dob`nde=te cineva c`nd d[ dovad[ de patriotism,
jertfindu-=i totul pentru neam =i pentru \ar[. De observat cum fricoasa Vulpe
pledeaz[ pentru jertfa patriotic[ atunci c`nd este vorba de altul.
3
Nu numai Ilie |ifescu, dar =i Maxut serdarul trecea drept un om inteligent =i =iret.
4
}n timp ce la=ul |ifescu r[m`ne ]n umbr[, Maxut ia p`n[ la urm[ cuv`ntul
=i, d`nd dreptate demonstra\iei lui Duca ]mpotriva sprijinului acordat de
Br`ncoveanu Stru\oc[milei, demonstreaz[ =i el c[ protejatul domnului |[rii
Rom`ne=ti nu poate fi nici muntean =i nici moldovean adev[rat. }n realitate
domnul mazilit este deosebit de ]nzestrat pentru domnie. Ca urmare, dac[ un
domn at`t de corespunz[rtor ca Duca a fost eliminat =i dintre moldoveni =i
dintre munteni, cu at`t mai mult trebuie ]nl[turat[ Stru\oc[mila, a carei fiin\[
nefireasc[, absurd[ ar trebui situat[ undeva ]n afara lumii noastre.
67
68
Dimitrie Cantemir
=i a=edzat[ a fi s[ pare. Dar[ lin sufl`nd austrul adeverin\ii =i ]ntr-o parte d`nd poalele hainei adev[rului, grozav[ goliciunea minciunii descoperindu-s[ s[ arat[ (c[ din trii picioare a sc[uie=ului
minciunii, unul =co\`ndu-s[, ]n vicle=ug r[dzimatul f[r[ gre=
poh`rnindu-s[, cu bun[ sam[ cu capul ]n gios s[ d[). }n care
sc[uie= =i siloghizmul dumisale Corbului spre dovada =i ]ntemeierea
vredniciii Strutocamilii ]ntemeiat =i alc[tuit a fi s[ vede1. }ns[ lucrul dup[ socoteala adev[rului cu multul ]ntr-alt chip s[ are2.
Hiri=iia dar[ a lucrurilor de la c`\iva, ]n c`teva chipuri s[ hot[re=te.
Iar[ cea mai adev[rat[ =i mai gheneralis ieste aceasta: Hiri=iia s[
cuvine totului, fietec[ruia =i pururea. Deci cea mai deplin, cea
mai adev[rat[ =i cea mai gheneralis hiri=iia pasirii ieste a zbura.
C[ci toate pasirile =i fietecare pasire =i pururea au putere a zbura,
=i nu at`ta pre pasire penele =i oatul o face pasire, =i dintr-alte dihanii o deos[be=te, pre c`t o face =i o deos[be=te zburatul, c[ci
amintrilea =i =erpele s[ oa[, dar[ pasire nu ieste. De ciia pasirile
toate dup[ hiri=iia lor cea mai chiar[ numele neamului =-au agonisit, de unde eline=te puuou ptinon, evreie=te,
hof, ar[pe=te
tair, l[tineste volatilis s[ cheam[, carile ]n limba noastr[
s-ar dzice zbur[toare. Aceasta, dar[, hiri=[ hiri=iia pasi<ri>lor
1
Abord`nd, ca =i Daca, silogistica Corbului, pentru a-i demonstra
netemeinicia, Maxut, mai meticulos ]n observa\ie dec`t Vidra =i mai metodic,
scoate ]n eviden\[ faptul c[ din ra\ionamentul domnului |[rii Rom`ne=ti
lipse=te de fapt o premis[, ceea ce ]nseamn[ c[ acesta apeleaz[ la entimem[
(pe care Cantemir, la scar[, o define=te ca siloghism ritoricesc); Corbul se
folosea, prin urmare, ca un retor =i nu ca un logician adev[rat de aceast[
modalitate de exprimare a adev[rului.
2
Dup[ ce ]i arat[ valoarea metodologic[ fa\[ de silogistic[, u=or de convertit
]n formule logice convenabile, =i dup[ ce face o teorie a hiri=iei (specific firesc,
proprium ]n terminologia porfirian[), unde accentul cade pe defini\ia ei (de
re\inut: hiri=iia s[ cuvine totului, fiec[ruia pururea, ceea ce s-ar exprima
prin: specificul natural este obligatoriu pentru sfer[ ]n ]ntregul ei =i pentru
fiecare individ ]n parte, f[r[ nici o excep\ie), Maxut trece la aplicarea acestei
categorii porfiriene ]n situa\ia Stru\oc[milei.
69
70
Dimitrie Cantemir
1
moim`\ii la arap , moim`\a ]n deos[birea dobitocului, f[r[ socoteal[, socotelii uimitoare, iar[ arapul ]n deos[birea dobitocului
cu socoteal[ r[m`ne =i pururea ieste. Acmu dar[ ce mai mult[
dovad[ din socoteala loghiceasc[ trebuie, =i ce mai ]nainte proasta mea socoteal[ un picior din triposul lui Apolon a scoate sile=te,
=i cea mai de folos o protasin din siloghizmul dumisale Corbului
]n barbara alc[tuit a trage s[ nevoie=te2 (c[ci experien\ia =i ispita
lucrului mai adev[rat[ poat[ fi dec`t toat[ socoteala min\ii, =i
argumenturile ar[t[rii de fa\[ mai tari sint dec`t toate chitelele)3.
C[ au nu Vidra, s[raca, toat[ dovada ispitii cum s[ cade ne
prezentuie=te? De vreme ce ea toate hiri=iile a dobitocului ]n
patru picioare av`nd =i c[ci numai une t`mpl[ri (carile precum
nici fac, a=e nici stric[ fiin\a)4 mai deasupra i-au vinit, adec[ =i
cu v[zduhul, =i cu apa ]n locul v[zduhului a s[ sluji firea au agiutorit-o, pentru adaogerea, iar[ nu pentru sc[derea puterilor firii
din catalogul jiganiilor a\i lep[dat-o.5 Au doar[ de s-ar afla vreuna dintre noi ]n para focului nebetejit[, ca salamandra, a vie\ui
s[ poat[, pentru c[ci de la fire cu aceast[ putere d[ruit[ ar fi, eu
dzic c[ =i pe aceia pentru mai multe vredniciile firii sale din
1
Aceea=i neclaritate apare, dup[ p[rerea noastr[, =i ]n exemplificarea
celor dou[ categorii prin aplicarea la om, maimu\[, patruped =i negru (arap).
2
Se repet[ folosirea entimemei de c[tre Corb, insinu`ndu-se c[ este u=or
s[ transformi un silogism, riguros alc[tuit, ]ntr-unul deficitar.
3
Adic[: experien\a =i studierea fenomenelor constituie o mai real[ surs[
de adev[r dec`t orice construc\ie mintal[ =i argumentul cunoa=terii senzoriale
este mai important dec`t oricare ra\ionament. Acest principiu exprim[
convingerea lui Cantemir c[ adev[rurile ob\inute pe calea logicii scolastice
nu puteau avea prioritatea =i greutatea celor ob\inute prin cunoa=tere
senzorial[, cerin\[ de altfel specific[ =tiin\elor naturii =i nu filozofiei. Principiul
mai presupune ca adev[rurile ob\inute pe cale formal[ s[ fie confruntate cu
realitatea concret[. (O idee oarecum asem[n[toare, am v[zut, la Duca).
4
Se repet[ regula aristoteliano-porfirian[ c[ ]nt`mplarea (din categoriile
porfiriene) nu afecteaz[ esen\a unui fenomen.
5
Maxut acuz[ adunarea c[ eliminase pe Duca, de=i acesta era superior
dotat.
71
72
Dimitrie Cantemir
73
74
Dimitrie Cantemir
75
76
Dimitrie Cantemir
crede\i c[, de s-au am[git ochii prostatecului, nici Vidra, nice piielea Vidrii fiin\a sa =-au schimbat. C[ firea ]n lucruri nu ]n celea
ce-=i r[duce, ce ]n celea ce ieste s[ socote=te. (C[ t`mpl[rile precum vin, a=e s[ =i duc, deasupra ipohimenului, nicicum fiin\a-i
stric`nd)1, ce toate acestea alt[ nu fac, f[r[ numai (din zavistie
]mponci=ere, din ]mponci=ere n[du=al[ =i asupreal[, din asupreal[
g`nduri de =uv[ial[ =i cuvinte de r[zsuflare s[ scornesc), precum
B`tlanul asupra Vidrii cu Brebul ]n p`r[ =i m[rturie s-au ]mpreunat, Ciacalul =i C[prioara partea Vidrii \iind, siloghizmul Corbului au r[zsipit =i mii de mii de oc[ri ]mpotriva Strutocamilii au
scornit. Aceasta iar[=ile mai mult prin mijlocul gloatelor de s[ va
t[v[li, sau ea, sau alta ]n locul ei, de n[caz ]mping`ndu-s[, asupra al\iia alt[ ceva mai mult =i mai de ocar[ poate s[ g`r`iasc[.
+i a=e ]n toat[ g`lceava ]ntorc`ndu-s[, o cl[tire nest[tut[ =i neobosit[ ]ntre to\i s[ va scorni.
+i de ciia urmadz[ ]ntre ]mp[ra\i nu numai pentru Liliiac
sc`nteile ]mpotrivirii a sc`ntiia, ce ]nc[ =i pentru Fili2 =i Inorog3
p`rjolul m`niii =i pojarul izb`ndii a s[ a\i\a. Care lucru, numele
adun[rii fericite ]n porecla r[zsipei nefericite f[r[ gre= va muta4.
1
77
78
Dimitrie Cantemir
79
dat[ gios s[-i r[m`ie nu priime=te, ]ns[ multe gr[ie=te, dar[ pu\ine
ispr[ve=te, la m`nie iute, la foame nes[turat[ ieste: dzic c[ vi\elul
]ntreg de-abiia ]i ieste de gustarea dimine\ii. Iar[ la osp[\ul
pr`ndzului cu taurul =i cu c[mila nu s[ satur[. Despre partea
stomahului a=e, iar[ despre partea sufletului cu multul mai mult
nes[\ios =i nes[turat ieste; prin olaturile ei alt[ jiganie nu numai
c`t a nu vie\ui, ce nici a trece f[r[ primejdie poate (c[ mai pre
lesne socotesc =i mai f[r[ primejdie cineva c[l[torie pre l`ng[
v`rtopile zmeilor =i b`rlogurile leilor a face s[ poat[ dec`t prin
hotar[le aceluia a trece carile pururea de foamea l[comiii s[
chinuie=te). Aceasta pasire, dar[, cu mare m`nie, mai mult din
stomahul tulburat dec`t din rostul f[r[ sfat, ]ntr-acesta chip cuvintele deodat[ cu balele ]=i stropiia1:
Fi-s-ar c[dzut, o, priietinilor2, Lupul pildele sale ciobanului
s[ le v`ndz[ =i Vulpea pris[cariului b[tr`n ciumiliturile s[-=i arete.
Iar[ de ieste glasul Corbului spre s[mn r[u luat, cine va fi acela
carile s[ nu poat[ cunoa=te (c[ c`nd unuia veste rea de la cineva
]i vine, aceia=i veste altuia altul de bun[ ]i o duce), ce fie glasul
Corbului rea veste ]n urechile Lupului, Ciacalului, sau m[car[ =i
singur Leului, ]ns[ sint alte urechi carile, cu dragoste priimindu-l,
cu dulce ]n c[mara inimii sale ]l ascund. Iar[=i =i amintrilea, c[
de=i peste tot =i tuturor glasul Corbului ieste nepl[cut, avem ]ntre
noi Co\ofana3, c[riia din limb[-i fericire =i din gur[-i bun[ vestire
1
80
Dimitrie Cantemir
81
82
Dimitrie Cantemir
83
Aceasta jig[niu\[ ]ntr-acesta chip scurte, dar[ cu virtute cuvintele sale ]ncepu:
Singura a mea a trupului sl[biciune =i mic=urare a sufletului
supus =i a voii legate arat[toare ieste (c[ obiciui\i sint muritorii
cu ]n[l\imea statului, cu fr`mse\e trupului =i cu ghizd[via fe\ii,
ca cu un lucru prea mare de la fire d[ruit a s[ l[uda =i ]nc[ mai
mult ]ntre al\ii nu numai arcoas[ spr`ncenele-=i a-=i r`dica, ce =i
sfaturile preste cuviin\[ a-=i da =i socoteala preste m[sur[ a-=i
r`dica)1. A=ijderea, ]mpotriv[ ieste de socotit (c[ ]n cei mai mul\i
m[rimea =i greuimea trupului s[mnul mic=orimei sufletului =i
iu=urimei min\ii ieste). +i iar[=ile cine ]n lume aceasta dovedit
nu-=i va avea (c[ vredniciia sufletului nu de pe fr`mse\ea trupului s[ m[sur[. C[ci nebunul la chip frumos =i trupului grea
pedeaps[ =i numele la mare ocar[ =-au scos. Iar[ ]n\eleptul grozav
=i ghibos nici au g`ndit vreodat[, nici au f[cut lucru f[r[ folos)2.
Deci precum cu cea mai mic[ =i cea mai de nemic[ ]ntre toate
jig[niile s[ fiu aievea ieste. De care lucru mie nu cuv`nt ]ntre voi
a gr[i ce nici ]mpins de flegm[ a tu=i macar[ nu mi s-ar c[dea.
}ns[ de vreme ce voia =i porunca a marilor ]mp[ra\i au fost ca ]n
adunarea de ob=te =i sfaturile de ob=te s[ fie, cu a lor porunc[
sprijenindu-m[, supunerea trupului ]n slobodzeniia sufletului
acmu ]mi ]ntorc3 (c[ spre ]nchisoarea =i legarea trupului un lan\uh
1
Cantemir se ridic[ ]mpotriva mentalit[\ii curente care apreciaz[ omul
dup[ calit[\i fizice (datorate naturii =i nu meritelor personale) =i nu mintale,
=i care, de asemenea, pre\uie=te pe cei m`ndri =i ]ndr[zne\i la vorb[; este o
critic[ a valorilor sociale de tip feudal, calit[\ile fizice =i ]ndr[zneala fiind
unele din acestea.
2
Observa\ie just[: o minte str[lucit[ se poate ]nt`lni la un trup lipsit de
frumuse\e. Scriitorul, un intelectual de ]nalt nivel, subliniaz[ ori de c`te ori
se ive=te ocazia, necesitatea pre\uirii sociale a calit[\ilor intelectuale.
3
Solicit`nd s[ fie l[sat[ s[ vorbeasc[, Jig[niu\a ]=i motiveaz[ dorin\a pe
temeiul c[ nu cere ceva incompatibil cu rangul s[u social, ci consider[ c[
participarea sa la discu\iile din adunare vine din spirit de supunere, deoarece
cei mari hot[r`ser[ ca ]n adunarea de ob=te =i sfaturile de ob=te s[ fie.
84
Dimitrie Cantemir
=i o vart[ destule sint, iar[ spre str`nsoarea sufletului =i spre opreala voii slobode nici mii de mii de lan\uje, nici dz[ci de mii de
]nchisori pot ceva face)1. De care lucru ]ntr-acesta chip dzic (c[
unde pravila ]n sil[ =i ]n t[rie, iar[ nu ]n bun[ socoteal[ =i dreptate
s[ sprijine=te, acolo nici o ascultare a supu=ilor trebuitoare nu
ieste2). O, cinsti\ilor =i dintr-]mbe p[r\ile vesti\ilor senatori, ce
poate fi aceasta ]ntre voi din toate p[r\ile nea=edzat[, iar[ alt[
dat[ mai mult dec`t s[ cade sima\[ voroav[? (Nime ]n lume at`ta
de ascu\it la minte =i iute la giudecat[ a afla s[ poate, carile ]n
toat[ alegerea negre=it =i nesmintit s[ fie) =i (macar[ c[ aspru
lucru ieste pentru cele =ie cunoscute dreapta giudecat[ a face c`t
mai v`rtos cu greu =i a=e=i peste putin\a a toat[ firea va fi, pentru
cele =ie mai denainte nicicum =tiute sau cunoscute, de bune sau
de rele, de vrednice au bl[st[mate, deos[bire a face). C[ dup[ a
mea socoteal[ dzic (c[ mai pre lesne ieste cuiva f[r[ organul
ochiului =i f[r[ lumina soarelui ]ntre alb =i ]ntre negru a deos[bi
dec`t f[r[ cuno=tin\a lucrului de vrednic sau de nevrednic a-l
alege). }ntr-acesta chip poate fi s[ fie =i senten\iia carea dumnealui
Cucunozul spre vredniciia Strutocamilii au l[sat. De care lucru
dzic (c[ nime mai mult a altuia dec`t al s[u giudec[toriu =i nime
mai mult pre altul dec`t pre sine a s[ cunoa=te poate, c`nd spurcata lipse=te filaftie). De unde urmadz[ mai cu cuviin\[ a fi de
toat[ voroava dezm[\at[ p[r[sindu-v[, pre Strutocamila de fa\[
Pasajul este o satir[ la adresa ierarhiei sociale specifice feudalismului, ierarhie
care nu permitea amestecul ]n via\a public[ a celor de jos. }mpotriva acestor
reguli de via\[ politic[ se ridic[ scriitorul c`nd cere, cu insisten\[, categorisirea
omului dup[ calit[\ile personale =i mai ales pre\uirea celor intelectuale.
1
Idee social[ deosebit de important[, care anun\[ viitoarea ideologie
burghez[: nu poate exista nici o constr`ngere pentru libertatea g`ndirii =i a
voin\ei.
2
Concep\ie de-a dreptul revolu\ionar[: supu=ii nu trebuie s[ asculte de
legile asupritoare =i nedrepte ale st[p`nitorilor. De aceea, se consider[ legitime mi=c[rile maselor ]mpotriva abuzurilor =i nedrept[\ilor.
85
86
Dimitrie Cantemir
87
88
Dimitrie Cantemir
lor, v`ntul sau aierul cl[tit ]ntra =i [=i] l[ca= vecinic ]n c[p[\in[-i
]=i afla (c[ci, precum f[r[ prepus =ti\i c[ ]n fire loc ceva de=ert a
s[ da nu s[ poate1) =i ase din v`ntul str`ns, v`nt sloboade (c[
cineva ce nu are, a da nu poate). }ns[, oricum ar fi, prostimei ei
iert[ciune a s[ da s[ cade, de vreme ce poate fi c[ categoriile
loghic[i n-au citit =i ]n c[r\ile =tiin\ii nu s-au z[b[vit2 (c[ celor ce
multe lum`n[ri ]n citeala c[r\ilor topesc, ochii trupului la videre
s[ t`mp[sc. Iar[ celora ce niciodat[ pe slove au c[utat, macar c[
vederea ochilor mai ascu\it[ =-au p[zit, ]ns[ ne=tiin\a ]n ]ntunericul
=i ]n tartarul necuno=tin\ii i-au v`r`t). Iar amintrilea de ar fi fost,
dup[ categoriia ce o a\i ]ntrebat, dup[ aceia ar fi =i r[spuns3. Ce
acmu ea la ]ntrebarea cein\ii, d[ r[spunderea c`tin\ii =i feldein\ii4.
A=ijderea voi o ]ntreba\i ce ieste, iar[ ea v[ r[spunde c`t ieste =i
]n ce feliu ieste (c[ r[spunderea c`nd nu s[ d[ dup[ ]ntrebare,
pu\in deos[be=te din voroava mutului cu a surdului). +i iar[=i voi
o ]ntreba\i ce dzice pentru sine, iar[ ea v[ r[spunde ce cere,
pofte=te =i pune ]n sine5. De care lucru socotesc urechile de
gre\oas[ cuvintele ei cu alt chip s[ v[ cur[\i\i (c[ pre c`t greu
bucatele v`rtoas[ stomahului slab aduc, pre at`ta nesuferire aduce
=i cuv`ntul nealc[tuit la urechea bine ascult[toare). Adec[, ]nt`i,
de ieste cu putin\[, a=e=i de tot =i ]ntrebarea voastr[ =i r[spunderea
ei de tot s[ s[ curme (c[ sufletul ]n\elept pre c`t gura cuvinte rele
1
89
90
Dimitrie Cantemir
91
92
Dimitrie Cantemir
93
]nc[rcat, bucatele macar fie =i cu aromate, nu cu mirosul acel frumos poft[, ce grea\[ ]i aduce, a=e =i ochiul de prival[ s[turat albul vede negru =i frumosul grozav). Iar[ mi s[ pare c[ la Liviia
mai ]n mare cinste s[ afl[ co\ofanele dec`t ]n Evropa papagaiele1
=i mai scump[ poate fi o m`\[ v`n[toare dec`t o moim`\[ giuc[toare (c[ pofta ]n lume cu lucrurile ]mpreun[ =i inimile st[p`nind,
cestuia, ieftin, iar[ celuia scump nume au pus) (c[ a=e ieste din
fire tocmit, un lucru cu c`t mai de la mul\i s[ pofte=te, cu at`ta
mai de la mul\i lipse=te). }ns[ c`t spre trebuin\a a ace=tii adeverin\[, precum mi s[ pare, nu pasi[si]re gramatic[, ce jiganie filosoaf[2 trebuie, c[ nu etimologhiia numelui, ce fiin\a lucrului trebuie t`lcuit[ c`nd cineva de acel lucru a s[ ]n=tiin\a pofte=te. C[
]n numele acesta doar[ de ieste vreo ascuns[ ieroglifie (precum
la eghip\iieni numele filului ]ns[mneadz[ chipul ]mp[ratului), iar[
c`t ieste despre etimologhie, fietecine o poate pricepe, c[ din stru\,
pasire, =i din c[mil[, dobitoc ieste alc[tuit.3
Aceasta de la Hulpe cu to\ii audzind =i precum adev[rul a=e
ieste ]n\eleg`nd (c[ la mintea spre ]n\elegere g[tat[ mai tare
p[trunde cuv`ntul adev[rului dec`t prin moale grosimea trupului ascu\it[ simceaoa fierului dzis[r[: Dar[ cine ]ntre noi poate
1
94
Dimitrie Cantemir
fi acela carile mai mult sufletul ]n filosofie s[-=i fie crescut =i dup[
pravile el trupul s[-=i fie sc[dzut?1 (C[ cu anevoie ieste cineva
trupul ]n toate pre larg =i de sa\iu s[-=i hr[neasc[ =i sufletul de
poftele trupe=ti nebetejit s[-=i p[zasc[), (c[ precum ]n hrana slobod[ trupul s[ ]ngroa=[ =i s[ ]ngra=[, a=e de post trupul vitionindu-s[, sufletul s[ sup\ie =i s[ ]nv`rtoa=[) (c[ci foamea la trup
moarte fireasc[, iar[ la suflet via\[ cereasc[ aduce)2. +i cine ieste
acela carile mai ]ntr-ad`nc lucrurile fire=ti =i fiin\ele trupe=ti s[
fie p[truns?3
La carea unii dzicea c[ Moim`\a aceasta va putea ispr[vi. Carea r[spuns[ precum mai mult ]n filosofiia obiceinic[ dec`t ]n cea
fizic[ s-au z[b[vit =i mai mult de pravilele obiceilor dec`t de fiin\a
lucrurilor poate giudeca4. Al\ii dzicea c[ poate Privighitoarea5
1
Avem aici modelul cantemirean al filozofului, un model stoic ]mbinat cu
cel al anahoretului cre=tin.
2
Un element de factur[ cre=tin[ ]n definirea modelului filozofului.
3
O defini\ie a filozofiei naturii, al c[rei obiect este cunoa=terea fenomenelor
naturale (lucrurile fire=ti) =i a esen\elor, a fiin\elor corporale, adic[ materiale
(]n opozi\ie cu esen\ele sau fiin\ele spirituale, divine, de tip platonic =i cre=tin),
pe care foarte bine le nume=te Cantemir fiin\ele trupe=ti. Cei doi termeni:
lucrurile fire=ti =i fiin\ele trupe=ti sunt, de fapt, sinonime: fenomenele
naturale, corporale =i nu de factur[ spiritual[. Cu aceasta ne afl[m, indirect,
]n fa\a unui concept nou, acela de filosof fizic, cum se va exprima Cantemir
mai departe, ceea ce ]nseamn[ filozof al naturii, ]n ]n\eles de g`nditorul care
opereaz[ numai cu explica\ii corespunz[toare pentru fenomenele naturale.
4
Un element ]n favoarea identific[rii Maimu\ei libiene cu Antim Ivireanul
=i anume c[ acesta era cunosc[tor nu ]n filosofiia fizic[, deci nu ]n filozofia
naturii, ci ]n filosofiia obiceinic[, adic[ ]n domeniul moralei. De re\inut =i
preciz[rile obiectului fiec[reia dintre cele dou[ domenii at`t de deosebite:
pravilele obiceielor regulile de conduit[, pentru moral[, =i fiin\a
lucrurilor esen\a fenomenelor, pentru filozofia naturii.
5
Privighetoarea: Cacavela (D.C.) este vorba de Ieremia Cacavela, grec
de origine, iatrofilosof, adic[ filozof =i medic, cu studii ]n Germania, la Frankfurt, fost profesor al lui Dimitrie Cantemir, ]n acel timp aflat ]ns[ ]n slujba lui
Br`ncoveanu.
95
96
Dimitrie Cantemir
1
mai mult ]n cele cinci glasuri a lui Porfirie =i dzece categorii a lui
Aristotel2 z[b[vindu-s[, cu cheia me=ter=ugului me=ter=ugurilor
(c[ci loghic[i acest titlu a-i da m-am obiciuit)3 u=ile a de=chide =i
l[c[\ile a descuia pociu; iar mai ]nluntrurile c[m[rilor firii nici a
]ntra =i mai nici a c[uta pociu4 (c[ ]mp[r[\iia firii, precum are
domni, senatori, dereg[tori =i or`nduitori, a=e are =i plugari, =i
morari, =i portari, =i chelari). De care lucru socotesc, precum am
=i mai dzis, c[ nu dialectic, ce filosof la aceasta slujb[ trebuie=te,
c[ a dialectecului socoteal[ ieste numai forma siloghizmului s[
fie, dup[ canoanele loghic[i, fie-i macar[ materiia pentru carea
siloghizmul face =i necunoscut[5. De care lucru =i eu mai mult
fiin\a socotelii sau a chitelii dec`t a lucrului pociu cunoa=te.6
1
Cinci glasuri a lui Porfirie: temeiul loghic[i, neamul, chipul, hiri= t`mplarea (D.C.).
2
Cele zece categorii aristotelice: substan\a, cantitatea, calitatea, rela\ia,
spa\iul (locul ]n spa\iu), timpul, pozi\ia, posesia, ac\iunea, pasiunea (suferirea).
3
Expresia me=ter=ugul me=ter=ugurilor acordat[ logicii se refer[ at`t la
faptul c[ aceasta era v[zut[ de scriitor numai ca o tehnic[, deci un ansamblu
de reguli, c`t =i la locul de frunte ocupat de aceast[ =tiin\[ fa\[ de corespondentele sale din vremea lui Cantemir.
4
O afirma\ie expres[ a lui Cantemir despre limitele logicii ]n promovarea
adev[rului: ca =tiin\[ formal[ (care permite deci numai pa=ii metodologiei ]n
cunoa=tere), logica nu ofer[ o cunoa=tere profund[, ]ntruc`t nu poate merge
p`n[ la esen\a lucrurilor (]nluntrul c[m[rilor firii).
5
O precizare foarte ]ntemeiat[ a lui Cantemir: logica nu ofer[ dec`t condi\ia
formal[ a cunoa=terii nu cunoa=terea ]ns[=i, aceasta fiind obiectul filozofiei.
Plec`nd de la Aristotel, care numea dialectic[ o anumit[ parte a logicii,
Cantemir comite o exagerare voit[ c`nd limiteaz[ ]ntreaga logic[ la dialectic[, adic[ la arta de a ]ntreba =i a r[spunde dup[ anumite reguli; ]n felul
acesta, scriitorul apropie logica mai mult de retoric[ (=i retorica era o component[ a logicii la Aristotel, legat[ de politic[) dec`t de filozofie. Aceast[
exagerare va u=ura scriitorului manevrarea =tiin\ei respective ]n sensul devierii
ei ]n retoric[ =i poetic[.
6
}nc[ o precizare despre limitele =i specificul logicii fa\[ de filozofie: prin
logic[ nu ajungi s[ cuno=ti esen\a fenomenelor, ci doar esen\a g`ndirii
opera\ionale (fiin\a socotelii), limitat[ atunci la regulile ra\ionamentului =i
ale demonstra\iei deductive.
97
98
Dimitrie Cantemir
=i sufletul plin de vrednicie, pre c`t mai mult s[ acopere, pre at`ta
mai tare s[ descopere) de vrednic a-l dovedi, vrednic[ sint, pre
carile rug`ndu-l (c[ci sufletul filosof asupreal[ nu are, de vreme
ce toat[ asupreala suferind, precum s[ i s[ fac[ asupreal[ nu simte)1
=i ]ntreb`ndu-l dup[ a sa filosofie, ce va fi adev[rul va gr[i.
Dar[ cine ieste acela de carile dzici? ]ntreb`nd-o, ea r[spuns[:
Adev[rat, ]ntre toate jiganiile nu numai bun =i adev[rat filosof,
ce ]nc[ =i ispitit, iscusit anatomic Lupul ieste. C[ci =i ]n mari, =i ]n
mici, =i bolnave, =i s[n[toase jig[nii, adese me=ter=ugul =-au ispitit,
at`ta c`t ]n toat[ lumea macar un dobitoc, pociu dzice, c[ nu s[
va afla, al c[ruia m[nunt[i vreodat[ de [de] iu\i =i ascu\ite bricile lui s[ nu fie fost despicate.2
A=edar[, dup[ ]nv[\[tura Vulpii, pre Lup de fa\[ chemar[ =i
de ieste filosof ]l ]ntrebar[. Iar[ Lupul r[spuns[: Eu de la cineva
filosofiia n-am ]nv[\at; =i ce poate fi ]ntrebarea aceasta? Ei
dzis[r[: Vulpea ne spuse precum ]n tine filosof[sc suflet =i vrednice duhuri s[ afl[. De care lucru, socotim c[ toat[ hiri=iia Strutocamilei a ne ar[ta =i tot adev[rul a ne ]nv[\a, de vii vrea, vii
putea. Iar[ Lupul r[spuns[: Vulpea macar c[ acmu, sau de sula
zavistiii ]mpuns[, sau de vicle=ugul =i r[utatea firii sale ]mpins[,
=i preste sim\irea ei adev[rul atinge (c[ zavistnicul =i vicleanul
numai atuncea gr[ie=te adev[rul, c`nd sau zavistiia descoperindu-i-s[, spre r[u nu spore=te, sau vicle=ugul cu un cuv`nt al
adev[rului acoperind, spre mai mare r[u pre alt[ dat[ ]l opre=te).
Iar[ adev[rul ieste acesta (c[ nici l`ng[ cuibul =oimului porumbul puii s[-=i scoa\[, nici orbul celui cu ochi s[ s[ fac[ pova\[,
c[ nici porumbul ]i va videa vreodat[ zbur[tori, nici cel cu ochi
]=i va videa pa=ii drept ]mbl[tori). C[ ]ntr-aceast[ dat[ ]n lume
undeva, ceva sau la cineva adeverin\[ =i adev[r nici v[dz, nici a-l
videa =i a-l m[rturisi, f[r[ primejdie a fi, poate (c[ unde r[cne=te
1
99
100
Dimitrie Cantemir
101
PARTEA A DOA
CUPRINS
}nt`ia=i dat[, socoti\i, o, fra\ilor, =i aminte lua\i cuvintele carile mai denainte ]naintea tuturor gloatelor au f[cut.1 C[ au nu el
]n proimiul voroavii sale dzicea, precum inima ]mp[ra\ilor din
mul\imea lucrurilor =i a =tiin\elor, carile ]n public[-li =i ]n curte-li
s[ t`mpl[, mai ades dec`t alaltora c`todat[ prosgnostice fac? =i
cum din putregiunea pe=telui ]n ma\ele B`tlanului viermii s[ nasc?
+i Brebul, p[r\ile b[rb[te=ti pierdzindu-=i, ]n zavistie cade =i pizm[
vecinic[ nu numai asupra b[rba\ilor, ce =i a muierilor \ine. Asupra muierilor, c[ci el cu d`nsa pofta =i tragerea firii a-=i ]mpreuna nu poate, iar[ asupra b[rbatului, c[ci acesta a face din plineala firii poate (c[ totdeauna orbul asupra ochilor, =i =chiopul asupra picioarelor, =i surdul asupra audzului, =i had`mbul asupra ]ntregului obid[ are). A=ijdirea, precum nu numai spicul p[rului =i
as[m[narea v[pselii pre Vidr[ vreodat[ Breb s[ fie fost o dovede=te? (C[ci t`mplarea vine =i s[ duce f[r[ stricarea supusului2?)
=i alalte ale lui cuvinte toate, de vi\i sta pre am[nuntul =i cum s[
cade s[ le socoti\i, au nu toate hiri=e de adev[rat fizic filosof ]l
arat[? (C[ci toat[ filosofiia fiziceasc[ asupra trupului firesc =i ]n
=tiin\a lucrurilor fiin\[=ti s[ sprijine=te).3 Apoi acmu, c`nd ]l
1
Amintind pe scurt cele spuse de Lupu Bogdan ]n cuv`ntarea sa, Ilie |ifescu
]=i continu[ discursul, pentru a dovedi c[ Lupul, datorit[ g`ndirii sale profunde,
trebuie socotit un adev[rat filozof.
2
Se repet[ principiul de logic[ aristotelic[, dup[ care ]nt`mplarea nu
afecteaz[ substan\a, substratul lucrurilor (supusul).
3
Din nou se define=te obiectul filozofiei naturii, afirm`ndu-se c[ ea se
]ntemeiaz[ pe corpurile naturale (trupul firesc), adic[ pe substan\ele
102
Dimitrie Cantemir
]ntreba\i de ieste filosof, nici voa[ v-au <dat> dup[ poft[ r[spuns,
dar nici pre sine despre aceasta de tot s-au ascuns, ce cu un frumos =i iscusit chip nici lauda asupr[ =-au priimit (c[ cel ce cu tot
sufletul aievea ]n fa\[ ]=i lauda pofte=te nici o deos[bire nu are
de la cela carile prin gurile tuturor pre drept s[ hule=te), nici precum eu adev[rul =i ce ieste am gr[it au t[gaduit.1 Acestea, dar[,
Lupul ]n fa\[ =i de cur`nd v-au gr[it.2 Dar[ s[ v[ aduc o istorie a
lui, carea mai demult au f[cut, carea pre c`t ieste de adev[rat[,
pre at`ta ieste =i de minunat[. +i precum vrednic[ ieste a s[ asculta, mi s[ pare c[ cu to\ii o vi\i l[uda (c[ci istoricul adev[rat
adec[ carile istoriia adev[rat precum s-au avut istorise=te lauda ]mpreun[ cu f[c[toriul ]mpar\e=te, c[ci cela au ostenit lucrul
a s[v`r=i, iar[ cesta au nevoit ]n veci a s[ pomeni. +i ]nc[ mai
mult pre scriitorii dec`t pre f[c[torii minunelor ferici\i =i l[uda\i
a numi voiu ]ndr[zni. C[ci dup[ armele =i faptele iroilor, condeiele
istoricilor, de nu s-ar fi pre alb cl[tit, ]nc[ de demult =i lauda numelui lor deodat[ cu oasele \[rna o ar fi acoperit. +i a=e, aceia au
materiale, =i pe cunoa=terea (=tiin\a) fenomenelor reale, (lucrurile fiin\[=ti),
adic[ pe tot ce este natural, material. Defini\ia este aceea a unei orient[ri sau
ramuri materialiste ]n filozofie.
1
Aici sunt tr[s[turile modelului de conduit[ pentru un filozof stoic.
Scriitorul ]mbin[ ]n acela=i prototip pe filozoful fizic, reprezent`nd concep\ia
materialist[ despre lume, =i pe cel stoic, adic[ pe ]n\elept, exprim`nd conduita.
2
Personajele potrivnice candidaturii Stru\oc[milei erau adeptele unor
metode logice avansate ]n promovarea adev[rului, pe c`nd cele care sus\ineau
acest personaj la domnie erau legate de procedee tradi\ionale =i de metode
care sofisticau adev[rul. }n cadrul modelului de filozof, sub raportul conduitei
=i al concep\iei despre lume, filozoful fizic =i ]n\eleptul sunt ]ntruchipa\i de
Lup, adic[ de un adept al pozi\iei cantemirene, prin urmare, de un potrivnic
al candidaturii Stru\oc[milei. A=adar, =i ]n aceast[ privin\[ opereaz[ criteriul
apartenen\ei la o tab[r[ sau alta. Lupul reprezint[ pe filozoful fizic, fiind un
iscusit anatomic, adic[ expert ]n cunoa=terea anatomiei victimelor sale,
s[lb[ticiunea aceasta hr[nindu-se nu cu idei =i fiin\e spirituale, ci cu corpuri
materiale, fizice.
103
fost a lucrurilor f[c[tori, ]mpreun[ =i muritori, iar[ ce=tea numelui au fost ]noitori =i ]n veci st[ruitori).1
Povestea dar[ ]ntr-acesta chip s[ are:2 Od`n[oar[ era un om
s[rac, carile ]ntr-o p[duri\[, supt o colibi\[ era l[cuitoriu. Acesta,
mai mult de dzece g[ini, 2 cuco=i, doi miei =i un dul[u, alt[ceva
dup[ sufletul s[u nu avea. Deci dul[ul at`ta era de bun p[zitoriu
=i at`ta de tare ]n giur ]mpregiurul casii str[juitoriu, c`t nici
frundz[ de v`nt s[ s[ cl[teasc[ =i el asupra sunetului s[ nu
n[vr[pasc[ cu putin\[ nu era (c[ mai bunu-i =i mai de nedejde
ieste dul[ul de=teptat dec`t str[jeriul ]nsomnorat sau cu vinul
]ngropat). Dul[ul a=e pre dinaintea casii pururea s[ afla, iar[
g[inele ]n podul colibii s[ culca, mieii noaptea dinaintea u=ii ]n
tindi\[, iar[ omul ostenit =i obosit, dac[ viniia de la lucru, ]n colibi\[ spre odihn[ s[ a=edza. Ce c`t au fost despre partea mea, macar c[, precum s[ dzice dzic[toarea, nici o piatr[ necl[tit[ n-am
l[sat. }ns[ nu numai de vr[jm[=iia dul[ului, c`t de gardul denafar[ nu m-am putut lipi, nu numai c`t la g[ini ]n pod nu m-am
putut sui, ce a=e=i nici pre acolea pre aproape de fricos glasul lui
nici a m[ opri, nici a m[ odihni am putut. +i a=e, ori cu c`te
me=ter=uguri am ispitit =i cu c`t mai cu dor dulce carnea g[inu=ilor
am poftit, nicicum poftii =i izb`ndii inimii nu m-am ]nvrednicit
(c[ci norocul a=e de aspru cu muritorii =uguie=te, c`t, de multe
ori, celea ce =i cu ochii le-ar ]nghi\i, nici cu nasul nu-i las[ a le
mirosi). Iar o dat[ mi s[ t`mpl[ cu Lupul a m[ ]mpreuna, c[ruia
traiul omului =i vr[jm[=iia dul[ului a-i povesti m[ luaiu =i precum ]n multe nop\i f[r[ somn =i cu stomahul de=ert ]mpreun[ =i
cu mare groaz[ a primejdiii vie\ii pregiur colibi\a s[racului ]n
de=ert ]n preajma g[inu=ilor am cutreierat. C[tr[ acestea, precum
=i doi miei are, ]i pomeniiu. De carea el audzind, ]ndat[ scul`n1
104
Dimitrie Cantemir
du-s[, unde ieste coliba cu mieii cum mai cur`nd s[ mergem tare
m[ ]ndemna. C[ruia eu ]i r[spun=, c[ ]ntr-acea parte de loc a
merge, p`n[ nu va ]ns[ra, de frica dul[ului primejdiia vie\ii ]mi
prepuiu. Deci trebuie s[ aib[ ]ngaduin\[, ]i dzi=, p`n[ soarele va
sc[p[ta, =i atuncea la pomenitul loc ]l voiu duce. Cu mare pieire
spre ]ng[duin\[ a-l pleca putuiu, =i ]nc[ =i cetatea m[r[ciunilor
l`ng[ mine aveam (c[ci l[comia, de ieste ]n s[turare nes[turat[,
cu c`t ]n foame mai nes[\ioasa va fi), de vreme ce bine ]l cuno=team c[ dulcea\a a fragedii c[rni=oarei mielului ]n fantazie mai
tare foamea l[comiii =i ]n stomah l[comiia foamei mai v`rtos
cl[tindu-i, m[ temeam, perii miei ]n l`n[ s[ nu-i ]ntoarc[ =i carnea mea ]n oin[ s[ nu o prefac[. (C[ci filosofii obiciui\i sint cu
socoteala, aierul ]n ap[ =i apa ]n aier a ]ntoarce, macar[ c[ lucrul
socotelii n-ar r[spunde1). Deci sosind cea mie pentru frica, iar[
Lupului pentru foamea mult dorita =i a=teptata sar[, am`ndoi
]mpreun[ purceas[m =i, ]n preajma locului apropiindu-ne, de departe casa omului cu degetul ]i ar[taiu. Atuncea Lupul, cu chipuri filosofe=ti =i \[r[monii politice=ti ]nainte-adulm[c`nd, purceas[. Ce dul[ul nici chipurilor cucerite, nici [nici] cuciriturilor
lingu=ite s[ uit[, ce ]ndat[ toat[ p[durea de l[tr[turi =i de
breh[ituri ]mplu, a=e c`t nu numai codrii s[ r[zsuna, nu numai
c`t omul din greu somn s[ scula, ce ]nc[ =i pre mieii ]n scutece
]nv[li\i copila=i sp[im`nta =i ]i de=tepta. Deci omul, de pre a=e
tare l[tr[turile dul[ului precum o jiganie rea la miei s[ fie vinit
pricepu. Carile ]n grab[ afar[ ie=ind =i ]nc[ mai tare pre dul[u
asmu\ind =i ]mb[rb[t`nd, at`ta c`t c[ut[ Lupului a da dos (c[ de
multe ori fuga fortuna biruin\ii, =i biruin\a primejdiia fug[i aduce).
1
O ironie la adresa filozofilor: adesea ace=tia concep lumea potrivit ideilor
lor =i nu cum este ea ]n realitate. Ironia ]nseamn[ o luare de pozi\ie ]mpotriva
idealismului (de=i exemplul luat de Cantemir este din g`ndirea primilor
materiali=ti greci), o not[ ]n plus pentru felul ]n care scriitorul ]n\elegea filozofia fizic[.
105
106
Dimitrie Cantemir
pre am[nuntul povesti (c[ci a tot tiranul una =i aceia ieste socoteala, ca ori cu ce mijloc ar putea streinele ale sale a face =i,
c`nd t`mplarea nu r[spunde poftei, celea ce n-au dob`ndit i s[
pare c[ cu mare nenorocire de la sine le-au pierdut). A=ijderea,
vitejiia dul[ului ad[og`nd, dzicea c[ nu ieste dul[u ca acela carile de la un lup numai s[ s[ biruiasc[, ce doar[ numai de la doi
izb`nda asupr[-i s[ s[ nedejduiasc[ (c[ a firii or`nduial[ ieste
doi deopotriv[ pre unul deopotriv[ s[ biruiasc[, iar[ me=ter=ugul
face ca aceast[ axiom[ de multe ori s[ nu s[ adevereasc[).
A=edar[, ei ]nde ei tocmindu-s[ =i ]nso\indu-s[, ]nc[ din b`rlog
mielu=eii s[racului om ]mp[r\iia.
Deci, dup[ ce p[rintele planetelor1 =i ochiul lumii radzele supt
ipoghei ]=i sloboade =i lumina supt p[m`nt ]=i ascunde, c`nd
ochiul p[zitoriului s[ ]nchide =i a furului ca a =oarecelui s[
de=chide (c[ toat[ fapta grozav[ =i oc[r`t[ precum cu ]ntunerecul s[ acopere =i s[ ascunde socote=te, macar c[ =i noapte <a>
are lumina sa, precum =i p[durile urechi =i hudi\o=i p[re\ii de
piatr[ =i ad`nc[ pe=terea de v`rtoap[ la videre ascu\i\i ochi au),
lupii ]mpreun[ spre locul =tiut s[ cobor`r[. Deci unul cu ]nceat[
c[lcare =i cu fureasc[ ]mblare, pre p`ntece furi=indu-s[, supt gardul dinafar[ bine aproape s[ lipi, =i acolea ca mortul s[ tr`nti.
Acesta a=e alc[tuindu-s[ =i mulcomi= la p[m`nt ascundzindu-s[,
celalalt c`t ce putea ciriteiele scutura =i cu picioarele uscate
frundze trop=ind, strop=ind, le suna, ]nc[ =i un feliu de sc`nciitur[
ca acela da, c`t dul[ul de=teptat s[ s[ st`rneasc[, iar[ omului adormit sim\irea audzului s[ nu lovasc[. Ce nu mult[ a frundzelor
sunare =i a p[durii r[zsunare la ascu\it[ =i de=teptat[ sim\irea
dul[ului pururea str[juitoriu trebuia, =i nici sc`ncitura Lupul a
poftori apuc[, c`nd dul[ul, ]ndat[ =i tot deodat[ denaintea u=ii
scul`ndu-s[, asupra Lupului, ce viniia, s[ri (]ndr[znirea lu`nd din
sara trecut[) (c[ci pu\ini sint carii t`mplarile ]n vremi schimb[1
107
108
Dimitrie Cantemir
109
numi un dobitoc carile slujbele firii sale p[ze=te dec`t un om carile cele pre m`n[-i credzute cum s[ cade nu le otc`rmuie=te).
De care lucru jiganiia rea nicicum ]n herghelie s[ n[vr[pasc[, au
macar[ s[ s[ lipasc[ nu putea. C[ci arm[sariul, coada pre spinare
ridic`ndu-=i =i urechile ]nainte bu[r`ndu-=i =i tare nechedzind =i
r`nchedzind, toat[ herghelia nep[r[sit ocoliia, =i pre Lup, cum ]l
videa, ]ndat[, f[r[ nici o fric[, asupr[-i s[ r[pedziia =i de multe
ori mai p`n[ la moarte cu picioarele ]l strop=iia. Aceasta hergheligiul, de c`teva ori la arm[sariu v[dzind =i toat[ nedejdea ]n bun[
paza arm[sariului l[s`nd, pre dobitoc c`t pre sine a fi socoti =i
pre sine mai r[u dec`t dobitocul a s[ face priimi. +i a=e, f[r[ nice
o grij[, mai de multe ori, de drojdiile vinului ame\it, de pre cal s[
r[sturna dec`t de strajea nop\ii obosit spre dormire =i odihn[ s[
culca. Deci arm[sariul =i hergheligiul ]ntr-acesta chip s[ avea.
Acmu s[ vede\i =i Lupul ce face. }nt`ia=i dat[ cuno=tea c`nd
hergheligiul de bat r[sturnat =i c`nd treaz de somn culcat era.
C[ci avea Lupul un loc ]nalt ]n v`rvul unui deal ]ns[mnat, de unde
]n toate dzilele oglindiia ]ncotro hergheliia ]mbl[ =i dincotro
hergheligiul bat sau treaz vine. C[ oric`nd hergheligiul bat s[ culca, niciodat[ g`lceava ]n herghelie a lipsi nu s[ t`mpla =i nicicum
arm[sariul de vr[jma= r[zboiul Lupului nu sc[pa. Care lucru,
hergheligiul cunosc`ndu-l, de multe ori, ]ntr-adins, treaz fiind,
ca batul de pre cal cu capul ]n gios s[ r[sturna =i ca doar[ Lupul
dup[ obiceiu la arm[sariu ar alerga, c`te cinci =i =ese ceasuri de
la p[m`nt nu s[ r`dica, ce ]n z[dar. Iar[ amintrilea, bat fiind,
oric`nd s[ de=tepta, de pe for[itul iepelor, spaima m`ndzilor =i
sudorile carile de pre arm[sariu ca =irlaiele curea, precum iar[=i
b[taie =i r[zboiu cu Lupul s[ fie avut cuno=tea. Deci o dat[ a=e=i
de tot ]n morm`ntul drojdiilor ]ngropat =i ]n savoanele vinului
tare ]nf[=urat =i legat fiind, Lupul ]ndat[ la herghelie =i la arm[sariului monomahie sosi.
Lupul, dar[, de departe prin iarb[ =ipurindu-s[ =i pre p`ntece
t`r`indu-s[, ca doar[ arm[sariul nu l-ar sim\i, spre herghelie s[
110
Dimitrie Cantemir
tr[gea. Ce ]n de=ert, c[ci arm[sariul (precum ochiul pazii totdeauna de=chis avea) c`t de cii =i apropiierea Lupului sim\i =i f[r[
nici o z[bav[ asupr[ i s[ r[pedzi. C[ acmu a=e cu Lupul s[ deprinsese, c`t nicicum ]n sam[ ]l b[ga (c[ deprinderea din toate
dzile nu numai pre oameni la minte ]i coace, ce =i pre dobitoace
mai omenite =i mai cunosc[toare le ]ntoarce). Lupul ]n r[zboiu
pre c`t putea de copitele arm[sariului tare s[ p[ziia, dar[ =i cu
me=ter=ug, ca doar[ de bot l-ar putea apuca ]n toate chipurile s[
siliia, carea p`n[ mai pre urm[ o =i f[cu (c[ nemic[ ]n lume a=e
de cu greu ]ntre muritori s[ afl[ c[ruia nep[r[sita nevoin\[ mijlocul =i modul lesnirii vreodat[ s[ nu-i nemereasc[). C[ arm[sariul,
oarecum mai mult dec`t pravilele vitejiii poftesc, asupra Lupului
cu picioarele denainte, ca s[-l strop=asc[ =i cu copitele osul capului ]n crieri s[-i pr[bu=asc[. Lupul cu iute fereal[ lovitura ]n de=ert
]i scoas[, =i vr[jma= col\ii prin n[ri p[trundzind, dinte cu dinte
]=i ]mpreun[ =i falc[ cu falc[ ]=i ]ncle=t[ (c[ precum la viteji
]ndr[zneala cu socoteal[ vrednicie, a=e, f[r[ socoteal[ fiind, nebunie ieste =i s[ nume=te). Iar[ arm[sariului inimii viteze durere
pintini d`ndu-i (c[ durerea ]n graba mare v`rtute duhurilor =i
deznedejduirea mare vitejie inimilor aduce), a=e ca cum preste
sim\irea sa ar fi fost (c[ ]n t`mpl[rile de n[prasn[ ]nt`i purced
fapturile, de cie urmadz[ sim\irile =i g`ndurile), a=e de cu mare
siial[ capul ]n sus =-au ridicat, c`t pre Lup mai sus dec`t sine l-au
aruncat, apoi a=e de sus, at`ta de tare ]n p[m`nt l-au bu=it, c`t
ca o c[ldare cr[pat[, de foame de=ert co=ul Lupului cu sunet au
zv`n[n[it. Lupul ]nt`i v[dzind, dar[ acmu =i pricep`nd a arm[sariului mai nebiruit[ virtute, socoti c[ de-l va mai ridica o dat[
a=e =i de-l va mai tr`nti =i de a doa oar[ ]ntr-acesta chip, nici
picioarele ]l vor mai \inea, nice vreun os s[n[tos =i nezdrobit ]i va
r[m`nea (c[ci ispita o dat[ f[cut[ a ]n\elep\ilor, iar[ de multe ori
poftorit[ a nebunilor dasc[l ieste) (c[ cine cu sorbirea dint`i preste
=tiin\[ s[ arde, ]n lingura de pre urm[ de da ori =i de trii ori a
sufla i s[ cade). +i ase, Lupul de botul arm[sariului l[s`ndu-s[,
111
112
Dimitrie Cantemir
113
114
Dimitrie Cantemir
A=ijderea, cel mai sup\ire al ]n\elep\ilor me=ter=ug ieste (ca lauda numelui de la d`n=ii pre c`t pot gonind, ea singur[ pre at`ta
asupr[-le s[ alerge fac), nu ]ntr-alt chip (ce ca cum inima carea
]n dragostea cuiva ieste lovit[, cu c`t ]ndr[gitul s[ ascunde =i s[
fere=te, cu at`ta dragostea cuprindz`ndu-l ]l tope=te). Deci c`t
despre siiala lui ar fi =i pre c`t proasta mea socoteal[ agiunge,
socotesc (c[ de multe ori ce nu s[ ]ncepe cu cuv`ntul s[ sf`r=e=te
cu b[\ul).
Cu acest feliu de ]nv[luiri =i cu aceste sule de bumbac, dup[
ce Vulpea pre Lup ]mpuns[, p[truns[ =i pre c`t putu ]n ura =i zavistiia a multora ]l ]mpins[ (c[ci mul\i era carii nici cuv`ntul drept[\ii
a =ti, nici pre Lup a filosofisi a audzi poftiia) (c[ c`t[ ]n[c[jire
bolb[itura minciunii ]n urechea dreapt[, at`ta nesuferire s[get[tura adev[rului ]n inima necurat[ aduce) =i ]n tot chipul cu podoabe ]l ]nv[scu =i-l desv[scu, ]l ]mbr[c[ =i-l dezbr[c[, p`n[ mai
pre urm[ nu ]ntr-alt chip, ce v[dzind c[ mul\i urechea ascult[rii
despre mul\imea vorovirii ei a ]ntoarce ]ncepus[, cuv`ntul ]=i
curm[ (c[ci gura desfr`nat[ mai tare alearg[ dec`t piatra din deal
r[sturnat[, pre carea un nebun cu piciorul poate a o pr[v[li =i o
mie de ]n\elep\i a opri nu o pot).
Dup[ aceste a Vulpii pentru a Lupului filosofie dovede, cu to\ii
cunoscur[ c[ ]n capul Lupului ieste =i siial[, =i socoteal[. Deci cei
ce poftiia siiala nicicum vrea s[-i asculte socoteala, iar[ cei ce poftiia socoteala mai cu de-adins vrur[ s[ =tie ce-i poate fi siiala. +i
a=e, senten\iia celora ce poftiia socoteala biruind, aleas[r[ ca iar[=i
pre Lup de fa\[ s[ cheme =i mai cu adev[r pentru a Strutocamilei
fire s[ s[ ]n=tiin\edze.
Deci, dup[ ce pre Lup ]n mijlocul theatrului adus[r[, Corbul
(precum =i mai sus s-au dzis) puterea Vulturului =i ]ndemnarea
Cucunozului spre adeverin\a vrednicii<i> Strutocamilei avea,
carile, ca =i cuvintele Lupului, dup[ pofta sa s[ abat[ =i ]ntr-alt
chip a gr[i pricin[ a i s[ da s[ nu sa poat[, c[tr[ Lup ]ntr-acesta
115
116
Dimitrie Cantemir
117
118
Dimitrie Cantemir
ascu\it[ =i ran[ min\ii net[m[duit[ ieste cineva la vreme de voroav[ cuv`ntul a-=i opri =i la vreme de t[cere limba desfr`nat[ a-=i
slobodzi). De care lucru de ieste ]n tine vreo =tiin\[ sau vreo
cuno=tin\[, de mine s[ nu ascundzi te poftesc =i te sf[tuiesc. Ca
]ntr-acesta chip orice ]n republica noastr[ cl[tit, str[mutat =i
nea=edzat ar fi, ]n limanul odihnii, ]ntrulocarea unirii =i ]n a=edz[m`ntul omoniii a aduce s[ putem. C[ci ]ntr-alt chip lucrul de va
r[m`nea, de toat[ a lucrurilor alc[tuire =i a sfatului bun =i de ob=te
]nvoire, toat[ nedejdea s[ rumpe =i s[ curm[ (c[ nu at`ta stric[ciune public[i adunarea nepriietinilor denafar[, pre c`t[ a cet[\enilor dinluntru a inimilor ]ntr-un g`nd ne]mpreunare aduce).1
Lupul r[spuns[: Bine stii, cinstite priietine (c[ degetul ar[t[toriu cumplit[ otrava cl[te=te a ochiului privitoriu) (=i supt unghea degetului mai vr[jma= toaps[c dec`t supt dintele viperii st[).
A=ijderea nu ieste pofta aceluia carile cu dreapt[ socoteal[ s[
sluje=te, ca lumea, cu degetul ar[t`ndu-l, s[ dzic[: Iat[, acesta
a=e au dzis, a=e au f[cut. C[ macar c[ ]ntr-acea dat[ oarece spre
adaogerea cinstei =i spre slava numelui a s[ aduce s-ar p[rea (care
lucru mai mult dec`t altele pre muritori farm[c[), dar[ cu bun[
sam[ =i adese s-au v[dzut c[ acelea=i guri c`nt[ c`ntecul ]ndr[pt,
=i ce ieri l[uda, ast[dzi ]n hul[ iau =i ]n batgiocur[. De care lucru
propozitul socotelii au fost ca ]ntr-at`ta adunare de nevoie
adev[rul a nu ar[ta, iar[ de bun[voie numai singur eu a-l =ti, sau
c[tr[ altul iar[=i adev[rului iubitoriu a-l ob=ti (c[ ]ntre doa[ chipuri pururea doa[ socotele asupra unui lucru au, dar[ ]n doa[
1
Constantin Cantacuzino este preocupat de problemele vie\ii politice, fa\[
de care se manifest[ ca un spirit ]n\elept, ponderat =i cu sim\ul r[spunderii,
gata oric`nd s[ ]mbrace o p[rere personal[ ]n haina unei teorii bine demonstrate. El sus\ine aici principiul solu\ion[rii diferendelor dintre cele dou[ \[ri
rom`ne=ti =i a ne]n\elegerilor dintre fac\iunile boiere=ti cu ajutorul discu\iilor
amicale =i a tratativelor. Altfel, atrage aten\ia stolnicul, du=manii din afar[ ai
poporului rom`n profit[.
119
120
Dimitrie Cantemir
121
122
Dimitrie Cantemir
mun\i holmuro=i, codri umbro=i, ]n st`nci pietroase, pe=teri ]ntunecoase, ]ntre p[re\i zugr[vi\i =i zidiuri cu ieder[ acoperi\i cuvinte a face dec`t ]ntre oamenii carii cuv`ntul adev[rului a audzi
nu le place). C[ci ]ntre locurile pomenite, cineva glasul de =-ar slobodzi, ]n urma glasului v[ile, codrii, mun\ii, p[re\ii, zidiurile aceia=i
dzis[ ar poftori, =i de n-ar adaoge, ]ncailea, nici ar sc[dea ceva
voroavii cuvioase. Care lucru la urechile dup[ pl[cere a audzi deprinse, ]mpotriv[ cade, c[ de r[spund, r[spund cu urgie, iar[ de
tac, tac de pizm[ =i de m`nie. Dar[ de vreme ce ]n singur[tatea
oamenilor =i ]n tov[r[=iia =tiin\elor acii numai am`ndoi ne afl[m,
ori p`n[ unde proast[ =tiin\a mea s-ar ]ntinde, cu bun[ nedejde
=i f[r[ nici o primejdie a alerga =i orice ]nodat s-ar p[rea, a dezlega nu m[ voi sii (c[ de nepriietinul ]n\elept ieste de l[udat, cu
c`t mai v`rtos =i priietin =i ]n\eleptul va fi mai de ascultat =i de
]mbr[\[=at). C[ a Vulpei =icuit[ c[tre toat[ publica priin\[, iar[
asupra mea ca vreo ur[ s[ poat[ aduce, cu mare nevoin\[ numele mieu =i a filosofiii mele la mijloc s-au adus1, carii de la mine
cea adev[rat[ =i chiar[ a Strutocamilii fiin\[ hiri=ie s[ le ar[t
]naintea at`tea gloate m-au chemat. C[tr[ carii ]n ceva ner[spundzind, pricina t[cerii =i siielii mele mai sus deplin \i-o am povestit. Iar[ acmu, pre c`t puterile ]mi vor agiuta, numele =i firea Strutocamilei cum mai pre scurt =i mai aievea a-\i dejgheuca m[ voi
sili (c[ci nu didascalul, carile ]n toate dzile ]n =coal[ ]nva\[, ce
cela ce a ucenicilor cu ]nvrednicii =i ]nv[\[turi ]mpodobe=te via\[,
fericit =i la nume vestit ieste =i a fi s[ cade2).
Unul dintre cei a firii t`lcuitori dzice c[ a numerelor numire =i
cuno=tin\[ ieste m[sura a necunoscutei firi. Iar[ altul dzice c[ ieste
f[cliia =i lumina a fiin\ii lucrurilor. Am`ndoi dar[, precum s[ cade,
1
Provocarea lui Ilie |ifescu ca Lupu Bogdan s[ vorbeasc[ ]n fa\a adun[rii
avea rolul de a atrage ura adun[rii asupra lui.
2
Conform acestei defini\ii, nu este bun profesor cel ce-=i ]ndepline=te
formal profesiunea la =coal[ ]n fiecare zi, ci cel ce izbute=te s[ aib[ influen\[
moral[ fericit[ asupra elevilor.
123
124
Dimitrie Cantemir
125
au l[sat, aceia me=ter=ugul cu adunarea spre s[v`r=ire le-au adunat. De care lucru, la C[mil[ de socotit ieste ]nt`i ghibul ]n spinare
r`dicat, pentru ca de greuimea sarcinii mijloc pre lesne s[ nu i s[
]ndoiasc[. A doa, la d`nsa ieste de luat ]n sam[ perinu\ele ]ntre
picioarele dinainte =i ]n pulpile picioarelor denapoi, ]n carile, c`nd
pentru ]nc[rcarea la p[m`nt =ede, ca cum ]n ni=te pirostii cu trii
picioare, ]ntr-acele perinu\e s[ sprijine=te, pentru ca adese culcarea =i ridicarea =i greuimea, carea ]n spate o ]ndeas[, pieptul =i
pulpile s[ nu-i juleasc[, nici piielea, r[nindu-i ]n ceva, s[ o betejasc[. A triia ieste la d`nsa de socotit m[rimea trupului =i pu\in[
m`ncarea =i ]nc[rcarea stomahului =i mare r[bdarea carea de sete
]n vremea c[ldurii are, pentru ca =i hrana fiindu-i pu\in[ =i
r[bdarea mare la sete, pre la locurile carile m`ncarea de ]n bi=ug
=i b[utura ]n biv nu s[ afl[, mai r[bd[toare =i mai trebuitoare s[
fie (c[ acela ieste mai trebuitoriu, carile la vreme de nevoie ieste
mai r[bd[toriu). Acestea dar[ ]n C[mil[ firea ascundzind, nevoia
=i me=ter=ugul din fire1 a=e =i spre acesta sf`r=it s[ le fie or`nduit
sfite=te. Iar[ de toate mai pre urm[ de socotit la C[mil[ r[m`ne,
ca dup[ m[rimea trupului, mic=orimea sufletului, =i dup[ ar[tarea
trupului, prostimea duhului ce are, c[ un copil de =epte ani sau =i
mai mic =epte c[mile sau =i mai multe dup[ sine a trage =i ]nc[tro
voia ]i ieste a le ]ntoarce poate, iar[ de multe ori, ]n locul copilului, un m[g[ra= aceast[ slujb[ a s[v`r=i =i c`teva c[mile dup[ sine
a ]n=ira poate, carile c`t sint =i c`t pot, de s-ar putea cunoa=te,
lucrul ]ntr-alt chip s-ar t`mpla (c[ unde a socotelii =i a min\ii radze
nu lucesc, duhurile puterii pu\in procopsesc). Acesta lucru ]n dobitocul acesta chiar arat[ c[ firea nu dup[ m[rimea trupului duhurile ]n cump[na atocmirii au ]mp[r\it, ce la st`rvul m[minos =i
v`rtos duh logo= =i fricos au pus (c[ puterea trupului, c`t de
1
Cantemir afirm[, a=adar, c[ ]n natur[ s-ar manifesta necesitatea, o
necesitate imanent[, la care se r[spunde prin solu\ii de ordin natural, datorit[
unei inteligen\e sau ra\iuni de factur[ creatoare, ,,me=ter=ugul din fire.
126
Dimitrie Cantemir
127
]n loc de gr[un\[, iarb[ sau carne, s[-i fie piatr[, foc =i fier; =i
a=e, pre ciuda lumii, aceasta prin pricinele fire=ti de am[nuntul
s[ o ispitim, ca oarece pentru d`nsa adev[rul =i socoteala ce ne
va ar[ta s[ oblicim. Pre c`t dar[ ieste din partea materiiasc[, s[
vede c[ nu piatr[, lut sau alt metal, ce carne, singe =i alalte lucruri de materie dihaniiasc[ are. Pre c`t din pricina f[c[toare ieste,
]nt`i ]n ou s[ z[misle=te, s[ oa[, cloce=te =i apoi puii ca alalte
pasiri din oa[ ]=i scoate. Iar[ c`t despre pricina formei, multe =i
aspre discolii are, pre carea, bini=or de o vom socoti =i ]n cump[na
socotelii drepte de o vom cump[ni, mai mult spre a firii ei
cuno=tin\[ dec`t alalte ne va agiuta. Forma, dar[, parte ]i ieste
de pasire, iar[ parte de dobitoc. De dobitoc, dzic, c[ci pedestr[,
nezbur[toare =i pre fa\a p[m`ntului, iar nu ]n aer ]mbl[toare. Talpa ]i ieste ca de C[mil[, cu copit[ ]mpreunat[, iar[ nu cu unghi =i
cu degete despicat[; ]n spinare, ghib ]n sus r`dicat ca C[mila are,
la grumadzi, lung[ =i ]ntoars[, la picioare, ]nalt[ =i la genunchi
botioas[ ieste; la cap, mic[ =i la bot, ]ntoars[, nu plisc de pasire,
ce bot de dobitoc poart[; coada ]n sus ]ntoars[, crea\[ =i tufoas[
]i ieste. Rar =i departe p[=e=te, princet =i lin pa=ii ]=i cl[te=te. Acestea toate din forma c[milii ]ndatorit[ a fi, dovad[ nu trubuie. Iar[
din forma pasirii ]nd[m`nat[ a fi, numai penele o arat[; ]n loc de
fulgi, tulee, =i ]n loc de peri, pene =-au luat. Acestea dar[ la un
loc ]mpreun`ndu-le, pentru a patra pricin[, carea ieste a s[v`r=itului, cum vom putea vom giudeca. Deci, pre c`t cu socoteala a
agiunge putem, dzicem c[ firea ]ntr-aceasta jiganie un lucru
mijlociiu au lucrat. C[ci trupul mare as[m[n`nd C[milei, cu mici
penele aripilor pasirii ]n aer a s[ r`dica nu poate. A=ijderea, slab
trupul p[s[resc sarcina dobitoceasc[ =i a pohoar[i greuime a suferi
=i a purta nu poate. De unde aievea ieste c[ nici firea spre acestea au tocmit-o, nici me=ter=ugul =i nevoia au silit-o. De care lucru, un lucru numai a s[v`r=i poate (c[ci firea ceva ]n z[dar =i ]n
de=ert nu face), ]ns[, de ieste de credzut cuv`ntul unora, carii
dzic precum jiganiia aceasta ]n stomahul s[u fierul amistuind =i
128
Dimitrie Cantemir
o\elul ]n ma\e=i topind, pre urma ei, cei ce aceast[ treab[ de grij[
au, g[ina\ul la un loc ]l str`ng, pre carile me=terii de a doa oar[
fierb`ndu-l =i ]n materiia =i forma dint`i ]ntorc`ndu-l, fierul cel
vestit, ce-i dzic meschiul vechiu, s[ fie aleg`nd, din carile od`n[oar[ povestesc precum oa[ de fier prea multe s[ s[ fie f[cut,
carile =i p`n[ ast[dzi ]n c[m[rile ]mp[ra\ilor r[m[=i\[ s[ p[z[sc
=i s[ afl[. }ns[ aceasta socoteal[, macar[ c[ pre la mul\i de
adev[rat[ s[ \ine =i s[ crede (dar[ mi=eliia lumii ace=tia at`ta cu
vremea lucrurile str[mut[, c`t celea ce unii o dat[ cu m`nule le
apip[ia, cu picioarele le c[lca =i cu ochii le videa, acelea=i acmu
al\ii audzindu-le, ]n loc de basn[ =i de minciun[ a fi s[ le \ie).
}ns[ noi a celora ce ispita prin scrisori a oameni de temeiu nu s[
pomene=te, nici acmu ispita dup[ cuvinte cineva a afla s[ ]nvrednice=te, lucrul ]n prepusul schipticesc l[s[m. +i a=e, nici spre aceasta sf`r=it din fire Stru\ul or`nduit a fi nu s[ adevere=te. De care
lucru, din t[gad[, m[rturisirea adev[rului aduc`nd, dzicem: jiganiia aceasta dobitoc cu patru picioare nu ieste, pasire zbur[toare
nu ieste, C[mil[ nu ieste, Stru\ aplos nu ieste, de aier nu ieste, de
ap[ nu ieste. De unde iar[=i dzicem c[ cea adev[rat[ a ei hot[r`re
aceasta poate fi: Strutocamila ieste traghelaful firii1 (c[ci ieste la
filosofi altul, al chitelii), carile dintr-]mbe monarhiile ieste, =i ieste
=i nu ieste. Ieste, dzic, c[ci adev[rat ]ntre lucrurile firii ciud[ ca
aceasta s[ afl[; nu ieste, dzic, c[ci nici dintr-un neam a fi socoteala nu adevere=te. De care lucru, o, iubite priietine, ]ns[mnarea
marelui acestuia nume alt[ nu sun[, f[r[ numai hiri=[ himera
jiganiilor, irmafroditul pasirilor =i traghelaful firii. Deci acmu
1
Traghelaf are sensul de asociere absurd[ ]ntre \ap (grec. tragos) =i elefant
(grec. elafos); ar ]nsemna deci o fiin\[ imposibil[ ]n cadrul firii, un nonsens al
naturii. Traghelaful chitelii sau, mai simplu, traghelaf, este un termen creat
de Aristotel pentru desemnarea absurdit[\ii logice. No\iunea traghelaful firii
este sinonim[ cu expresiile de mai jos: hiri=[ himera jiganiilor =i irmafroditul
pasirilor, toate ]nsemn`nd o fiin\[ himeric[ din punct de vedere natural.
129
130
Dimitrie Cantemir
131
A=edar[, Brehnacea, de la Lup desp[r\indu-s[, ]nt`i cu Cucunozul s[ ]mpreun[, c[ruia toat[ ]n\elepciunea =i filosofiia Lupului1
]i povesti =i precum adev[rat[ hot[r`rea Strutocamilei au dat,
]mpotriva a c[riia alt[ socoteal[ mai tare =i mai adev[rat[ s[ s[
g[sasc[ cu putin\[ nu ieste2. De unde tot lucrul aievea s[ face c[
mintea Corbului gre=it[ ieste =i de ce s-au apucat, sau la cap a
scoate nu va putea, sau, de va putea, peste pu\in[ vreme =i lucrul
s[ va strica =i, ]n loc de laud[, asupr[-=i ur[ =i hul[ de la mul\i va
lua (c[ o mie de lucruri vrednice de-abiia lauda dob`ndesc, iar[
numai unul sc`rnav ]n veci nesp[lat[ cinstei =i numelui grozav[
aduce pat[). Carea prea t`rdziu sau nici od`n[oar[ din gurile
n[roadelor =i din =optele gloatelor a o scoate nu va putea (c[ci
din fire muritorilor aceasta ieste dat[, ca binele pre lesne, iar[
r[ul cu anevoie s[ uite, =i laudele cuiva pre h`rtie, iar[ hulele pre
table de aram[ s[ le scrie). Acestea =i altele ca acestea Brehnacea
c[tr[ Cucunoz vorovi, socotind precum ]nt`i pre d`nsa din cea
veche =i str`mb[ socoteal[ va putea ]ntoarce, =i de ciia am`ndoi
]mpreun[ m[rg`nd =i pre Corb la calea drept[\ii =i la luminarea
adeverin\ii a duce s[ nevoiasc[ (c[ci Brehnacea mai de folos a fi
cineva ale sale hotar[ pe dreptate a p[zi dec`t toat[ lumea
tir[ne=te a agonisi socotiia)3.
Ce ]n z[dar cuvintele =i ]n dar nevoin\ele ]=i pierdu, de vreme
ce Cucunozul dzicea, precum prin c[r\i =i mijloace de credin\[
adeverit ieste, c[ Pardosul, Vulpea, Ursul, R`sul4 =i alalte ale lor
1
}n\elepciunea =i filozofia apar ca no\iuni sinonime, din moment ce ]n
persoana lui Lupu Bogdan filozofia devine practic[, iar ]n\elepciunea o
conduit[ ra\ional[ =i prudent[ ]n via\a cotidian[.
2
Cantemir continu[ s[ cread[ c[ stolnicul ar fi avut o pozi\ie realist[ =i
prudenl[ ]n ]mprejur[rile anului 1703.
3
Referire ironic[ la politica de amestec a lui Br`ncoveanu ]n treburile
interne ale Moldovei, dar =i o aluzie la faptul c[ stolnicul determinase pe
domnul |[rii Rom`ne=ti s[ nu accepte propunerea marelui vizir, ]n 1703, de
a primi ]n acela=i timp =i domnia Moldovei.
4
Marele boier Mihalache Ruset, fratele lui Iordachi (Pardosul).
132
Dimitrie Cantemir
133
134
Dimitrie Cantemir
135
136
Dimitrie Cantemir
137
138
Dimitrie Cantemir
139
otc`rmuirea public[i s[ odihne=te ). Iar[ pricina a alegerii acestor cinci jig[nii au fost c[ ]nc[ de pe vremea g`lcevii cu Vidra =i
cu B`tlanul, ]ntre d`n=ii at`ta glogozal[ =i amestec[tur[ precum
s[ scorne=te v[dzind, socotir[2 (c[ ]n gurile multe pu\ine sfaturi
de isprav[ sint, =i ]n voroavele delungate gre=al[ a nu s[ face peste
putin\[ ieste) =i, pentru mai cu f[r[ glogozal[ lucrurile s[ scuture
=i mai pre lesne la un cap[t s[ le scoa\[, dzis[r[: Iat[, noi din
toat[ monarhiia noastr[ ne aleas[m, deci trebuie =i din monarhiia voastr[, alege\i pre cine vi\i socoti, pentru ca deos[bi de alalt[
gloat[ trebele s[ ne tr[ctuim, =i orice mai de folos =i mai cu cuviin\[ am afla, ]n =tiin\a ]mp[ra\ilor =i tuturor gloatelor s[ d[m =i
spre acel a=edz[m`nt inimile tuturor a pleca s[ silim3 (c[ci voia
gloatelor =i a noroadelor proaste ieste ca ]mbletul calului ne]nv[\at
=i desfr`nat, carile, din netocmit[ =i preste sim\ire slobodzita
1
Un rol precump[nitor ]n conducerea Moldovei ]l aveau ]n acea vreme
vreo c`\iva mari boieri; Cantemir men\ioneaz[ pe Iordache Ruset, Vasile
Costache, Lupu Bogdan, Ilie |ifescu =i Mihai Racovi\[ (C[mila). Maxut serdarul
(+acalul) nu prea era luat ]n seam[, el fiind un boier mai m[runt. Ace=ti cinci
mari boieri se aflau ]mpreun[ cu al\ii, ad[posti\i la curtea lui Br`ncoveanu de
teama lui Constantin Duca. }ncep`nd cu pomenirea lor, scriitorul face o lung[
digresiune cu scopul de a demonstra cum s-a ajuns la actualele ne]n\elegeri
care se petreceau ]n adunarea animalelor =i deci ]n via\a politicii de culise de
la curtea din Bucure=ti. Scriitorul men\ioneaz[ astfel faptul c[ aceste
ne]n\elegeri se iscaser[ din cauza propunerii ca Stru\oc[mila, protejata =i
unealta muntenilor, s[ devin[ domnul Moldovei, lucru ce a nemul\umit o
bun[ parte din boierimea moldovean[.
2
Discordia ]ncepuse mai demult precizeaz[ scriitorul =i anume ]nc[
de pe c`nd Chiri\[ Dimache (B`tlanul), capuchehaia Moldovei la Poart[,
tr[dase pe Constantin Duca, p`r`ndu-l lui Br`ncoveanu pentru uneltirile sale
]mpotriva domnului |[rii Rom`ne=ti, dup[ care urmase =i mazilirea.
3
Pentru a rezolva problema iminentei succesiuni la tronul Moldovei, cei
cinci mari boieri, afla\i la curtea lui Br`ncoveanu, devin purt[tori de cuv`nt
ai boierimii moldovene refugiate, cer`nd s[ se formeze o delega\ie =i din
partea boierimii muntene, pentru a se ]ncepe astfel tratative ]n vederea
desemn[rii, de comun acord, a unui nou candidat la domnia Moldovei.
140
Dimitrie Cantemir
141
142
Dimitrie Cantemir
bului s[ dede. Dup[ aceia, pre Urs ispitind, ]l aflar[ c[ numai albinele din =tiubeie s[ nu-l dodeiasc[ =i la b`rlogul lui neb`ntuit s[
l[cuiasc[ pofte=te, iar[ amintrilea veri dobitoacele ar zbura, veri
pasirile s-ar ]ncorna =i s-ar pedestri, macar cum aminte nu-i ieste
(c[ firea carea ]n ceva fericirea =-au socotit, alalte ale lumii toate
de batgiocur[ le are)1.
Hulpea, jiganie pururea cu doa[ inimi =i neispitit[, pentru une
pricini, carile =i mai denainte ar[tas[, ]ndat[ ]n partea zbur[toarelor s[ giurui (c[ inima viclean[ mare fericire simte c`nd socote=te c[ pentru fapta vicle=ugului =i ea s[ cinste=te =i la aceia=i
=coal[ ucinici =i p[rta=i ]=i agonise=te). }ns[ Hulpea cu tocmal[
ca aceasta s[ a=edz[, ca nu cumva Lupul, p`n[ ]ntre vii va fi, de
unirea ei cu d`n=ii s[ s[ ]n=tiin\edze, c[ci Hulpea, precum din fire
ieste bun[ adulm[c[toare, mare grij[ de Lup purta, ca nu cumva
cu vremea adev[rul s[ biruiasc[ =i vicle=ugurile acmu ascuns[
vreodat[ s[ s[ dezgoleasc[, =i a=e priete=ugul =i tov[r[=iia, carea
macar c[ cu chip zugr[vit =i poleit ]ntre d`nsa =i ]ntre Lup avea,
]=i va piierde.2
Pre Ciacal a=e=i nici a-l mai ispiti socotir[ cu cale a fi, de vreme
ce de la d`nsul, precum agiutoriul, a=e nici vreo ]mpiedecare nedejduia3 (c[ des =i de multe ori la muritori s[ vede puternicul nebun
]n fruntea sfaturilor, iar[ s[racul ]n\elept denafara pragurilor)
1
Urmeaz[ consultarea dorin\elor celorlal\i frunta=i ai boierimii moldovene.
R[spunsul lor ne d[ posibilitatea de a cunoa=te diferite portrete de caracter.
Al doilea consultat, dup[ C[mil[, este Vasile Costache(Ursul). Acesta se arat[
indiferent, prefer`nd s[ nu se amestece ]n complicata situa\ie creat[, ci s[-=i
vad[ lini=tit de via\[ la mo=ie.
2
Ilie |ifescu, p`n[ atunci sprijinitor al Cantemire=tilor, declar[ c[ face
jocul politicii muntene, cu condi\ia s[ nu afle Lupu Bogdan, cumnatul fra\ilor
Cantemir.
3
Neav`nd demnitate de divan, datorit[ tagmei boiere=ti inferioare din
care provenea, marilor boieri le era indiferent[ persoana lui Maxut serdarul,
a=a c[ nu i-au consultat p[rerea.
143
144
Dimitrie Cantemir
145
146
Dimitrie Cantemir
1
147
ra min\i de frumse\ea ei s[ nebunis[ (c[ nu mai mult t[riia vinului ]n cap dec`t chipul frumosului ]n inim[ love=te). Cu carea =i
p[rintele s[u, Guziul, macar c[ din fire orb =i slut era, ]ns[ fietecarile ce-l timpina cu toat[ lumina privelii ]l ]nd[m`na, =i de-=i
feriia m`na de s[rutat, la picioare-i c[dea =i i s[ ]nchina (c[ cine
iube=te din suflet pre cel din c[mar[ mare fericire simpte a-i
zdvori afar[ la scar[). Cu acesta chip, cine m`na cea scurt[ a Guziului a s[ruta s[ ]nvredniciia, precum pre singur[ Helgea s[ fie
]mbr[\[=ind socotiia, =i cine lipicioase =i urduroase melciurile lui
a pip[i s[ norociia precum roa trandafirilor, carii pre obrazul Helgii
s[ de=chidea, s[ fie scutur`nd =i iscusit[ mirosala lor s[ fie mirosind i s[ p[rea (c[ precum sim\irea ]n lucrurile ce-s de sim\it lucreadz[, a=e pomenirea ]n fantazie tip[rit[ =i zugr[vit[ ale sale
p[trundz[toare sloboade radze). De poam[ dar[ ca aceasta, macar
c[ mul\i din\i s[ ascu\ise =i multe m[sele s[ o mu=ce s[ g[tise2,
]ns[, precum s[ dzice cuv`ntul (c[ norocul nu ]mparte cu obrocul,
ce unora vars[, iar altora nici pic[), a=ijderea (altora arat[ =i nu
d[, iar altora, preste toat[ =tiin\a =i nedejdea lor nespuind =i
neivind, preste m[sur[ le d[). }n care chip, =i cu ginga= trupul =i
m`ng`ios statul Helgii au lucrat, de vreme ce v`rstnicii =i cei din
neamul ei nu numai cu m`nule ]ntinse, cu bra\ele de=chise =i cu
min\ile uluite o a=tepta =i o poftiia, ce ]nc[ =i cu sufletele topite =i
inimile arse cui va c[dea acea norocire =i cui s[ va t`mpla acea
fericire, dzua =i noaptea cu g`ndul mai r[u =i mai cumplit dec`t
1
Cantemir afirm[ c[ Ana ]nnebunise pe to\i tinerii feciori de boieri prin
frumuse\ea ei, iar tat[l s[u intrase ]n gra\ia multor familii boiere=ti (]n
dragostea a multor jiganii intras[). Mai jos, un portret al ur`\eniei fizice a lui
Dediul Codreanu, lucru inexact, deoarece, dup[ cum vorbesc izvoarele
contemporane, tat[l Anei era un b[rbat foarte frumos. De altfel, scriitorul, o
natur[ p[tima=[, prezint[ ]n culori negre pe to\i cei pe care ]i ur[=te, mai ales
pe Br`ncoveanu =i pe Racovi\[.
2
La cheie, o frumoas[ exprimare a aspira\iilor multora de a le fi so\ie: De
poama Helgii mul\i din\ii ]=i ascu\iia: de nunta ei mul\i nedejduia (D.C.).
148
Dimitrie Cantemir
149
150
Dimitrie Cantemir
151
152
Dimitrie Cantemir
153
154
Dimitrie Cantemir
155
156
Dimitrie Cantemir
1
in\[ =i supunere f[r[ prepunere urmadz[ . (C[ mai mult ]n prepus a s[ avea cele pentru lesnirea nesocotite, dec`t cele c`t de
grele de la ]n\elep\i cump[nite trebuie). }n scurt, dar[, a fericitului
aceluia stat, iat[, pre c`t ]n slab[ putin\a mea au fost, l-am ar[tat
=i precum s[ dzice dzic[toarea, de pre unghe leul s[ poate
cunoa=te2. Deci oricine ar fi acela carile aceii nepovestite fericiri
p[rta= a fi ar pofti, ]nt`i trebuie ca nu numai a trupului, ce =i a
sufletului m`ni totdeodat[ s[ ]ntindz[ =i nu numai cu ale trupului picioare, ce =i cu ale sufletului aripi s[ alerge =i s[ zboare (c[
amintrilea, leni=ilor ostenin\a =i pizm[tarilor lipsa =i c[in\a va
r[m`nea). Acestea, dar[, de la toat[ dihaniia a=e ]ntr-acesta chip
]n\eleg`ndu-s[, la ascultare cuv`ntului =i scuturarea lucrului cea
mai de pre urm[ s[ vinim, carea tot mijlocul cel spre lesnire =i tot
modul cel spre fericita s[v`r=ire aduce (c[ toat[ c[l[toriia muritorilor ]n cel de apoi s[v`r=it sau s[ ferice=te, sau s[ bl[st[m[\e=te).
Neamul cel f[r[ neam =i chipul cel f[r[ chip, adec[ jig[niu\a sau
p[s[ri\a cea cu prepus, iubitoriul nop\ii, fug[toriul dzilei, v[dz[toriul ]ntunerecului =i orbul luminii, adec[ Liliacul, precum ]n
fericit p[m`ntul =i m[noas[ brazda adun[rii ace=tiia nu pu\in[
zizanie s[ fie s[m[nat aievea ieste. Vidra nu cu pic[tura, ce cu
vadra ]n vasul ]n\elepciunii veninul nebunii<i> =i-au v[rsat.
A=ijderea Stru\ul, macar c[ peste voia =i =tiin\a sa, ]ns[ nu mic[
stinc[ a scandalului la tot pasul c[ii ace=tiia au aruncat =i toat[
greuimea lucrului la mijloc a vini au pricinit. Carile, toate de nu
s-ar fi t`mplat, fericire =i lucru foarte minunat ar fi fost. Dar, de
vreme ce s-au t`mplat, alt[ nu ]ncape f[r[ numai leacul le ieste
de aflat (c[ci lucrul ce ]nt`i la lumin[ n-au fost, Dumn[dz[u, din
1
Se arat[ avantajele, ]n special cele politice, ale unirii Moldovei cu |ara
Rom`neasc[.
2
Ioan Comnen se folose=te aici de un cunoscut proverb latin: ex ungue
leonem (recuno=ti pe leu dup[ unghie), pentru a insinua sinceritatea cu care
a vorbit =i caracterul patriotic al problemelor expuse.
157
Adunarea nu a rezolvat obiectivele pe care =i le-a propus, men\in`nduse la ne]n\elegeri f[r[ rost. Vina o poart[ ]ndeosebi Marco pseudobeizadea
(Liliacul), Constantin Duca (Vidra) =i chiar Mihai Racovi\[ (Stru\oc[mila). Ca
urmare, Comnen va ]ncerca s[ g[seasc[ leac situa\iei grele la care se ajunsese.
158
Dimitrie Cantemir
159
160
Dimitrie Cantemir
tul ei ar audzi =i ea aceia s[ gr[iasc[, sta cu gura c[scat[ (c[ strigarea a gloate multe din r[zsunarea a p[re\ilor de=er\i nu mult[
deosebire are, =i precum p[re\ii acela=i glas ]ntorc, a=e ]n gloata
ascult[toare unul cuv`ntul altuia poart[).
}n cea de pre urm[ Cioara1, dup[ ce c`tva ca ]neca\ii ]n g`t
cl[nc[i =i ca cum sau de duh ]ndesit[, sau de n[caz dosedit[ ar fi
fost, mult ]n grumadzi r`g`i, ]n glasul firii sale s[ slobodzi =i car,
car, car de trii ori poftori. Toate cetele pasirilor, spre bine glasul
poftorind, macar, macar, macar, dup[ cazaniia Papagaii, =i lucrul =i cuv`ntul de s-ar sf`r=i dzicea. Din jiganii unele (pentru
carile precum l[comiii s[ fie fost v`ndute mai sus s-au pomenit2),
ca cum le-ar fi vinit a c[sca =i princet, ca nu to\i s[ audz[, glasul
Cioar[i adeveriia. Alalte jig[nii toate, cu mult[ =i ad`nc[ t[cere,
ca cum celor mai de frunte urm[toare ar fi, s[ ar[tar[ (c[ t[cerea
prea ad`nc[ sau din pizm[ iese, sau din ne=tiin\[). Ce t[cere ca
aceasta celor mai de gios era din sial[, iar[ celor mai de frunte
era ]ntr-adins m[rturisal[. C[ci mita maica =i vicle=ugul p[rintele
]n trupuri de ]mbl[toare inimi de zbur[toare odr[slis[3 (c[ precum aurul ]n focul c`t de iute din ce ieste nu s[ mut[, a=e, ori ]n
ce inim[ ]ntr[, din ce ieste ]ntr-alta o str[mut[). De care lucru
1
161
162
Dimitrie Cantemir
163
Lupul continu[ s[ fie foarte rezervat, mai ales dup[ ce ]=i d[ seama de
orientarea filo-br`ncoveneasc[ a boierimii moldovene.
2
Fra\ii Iordache =i Mihalache Ruset, rezerva\i p`n[ acum ]n adunare, ]=i
exprim[ deschis tr[darea fa\[ de Cantemire=ti =i declar[ adeziunea lor pentru
Racovi\[ =i politica lui Br`ncoveanu, strig`nd c[ de-acum ]nainte o monarhie
cunoa=tem =i o ]mp[r[\ie =tim.
164
Dimitrie Cantemir
165
166
Dimitrie Cantemir
1
Lupu Bogdan caut[ s[ ]nt[reasc[ moralul lui Maxut serdarul, prezic`nd
faptul c[ Dimitrie Cantemir (Irodul) =i Antioh (Filul) vor face inofensive
intrigile care aduseser[ ]n scaunul Moldovei pe Mihai Racovi\[.
167
PARTEA A TRIIA
CUPRINS
168
Dimitrie Cantemir
(c[ mai pre lesne ieste firii la C[mil[ coarne s[ nasc[ dec`t din
inima rea cuv`nt sau g`nd bun s[ izbucneasc[). A=edar[, cu to\ii,
dup[ sorocul dat, la locul ]ns[mnat s[ adunar[ =i la dzua pus[ la
cetatea Deltii s[ ]mpreunar[, unde Pardosul pe C[mil[ de c[p[stru
purta =i R`sul dup[ d`nsa, cu g`ndacii prin baligi-i, ]-s[ primbla.
C[ci la R`=i ca ace=tea, c[c[raza C[milii mai de mare pre\ ieste
dec`t c[stanii la gliganii muntelui Olimpului1. Acolea dar[, ]nt`i
ca a tuturor inimile mai cu de-adins s[ ispiteasc[, apoi ca nici
unul s[ nu cumva p[rta= vicle=ugului a nu fi s[ lipsasc[, socotir[,
=i c`te doi, c`te doi, pre numele cerescului Vultur =i Taur, pentru
ca s[ giure2 ]n capi=tea Epiorchiii3 adus[r[. Unde unii de bun[voie,
iar[ al\ii de fric[ =i peste voie supt groznic giur[m`nt a s[ lega le
c[ut[ (c[ precum ]ntre frumo=i mai frumo=i =i ]ntre grozavi mai
grozavi, a=e ]ntre drep\i mai drep\i =i ]ntre vicleni mai vicleni s[
afl[), adec[ precum cu ]nvoin\a, pl[cerea =i alegerea tuturor siloghizmul Corbului, sfatul Cucunozului =i senten\ia Pardosului s[
s[ ]nt[reasc[ =i capul C[milii ]n cel de bou s[ s[ primeneasc[ =i
]n epitropiia Leului s[ s[ psifisasc[. La care lucru, to\i fra\ii vicle=ugului, ficiorii f[r[legii =i p[rin\ii atheofoviii: fac[-s[ fac[-s[,
]n chipul deltii; }nceputul A, sf`r=itul S: Adrianopolis; Apa lui M, apa lui A, apa
lui T: Mari\a, Arta, Tungea). Ei merg acolo pentru a vinde capul C[milei, adic[
pentru a schimba pe Mihai Racovi\[ ]n domn, =i a lua ]n schimb capul Bourului,
adic[ pentru a-i cump[ra domnia cu bani.
1
Expresiv[ caricatur[ literar[: Iordache Ruset poart[ pe Racovi\[ de
c[p[stru, ]n timp ce Mihalache Ruset, de acum ]nainte dreg[tor peste fondurile
financiare externe, achit[ pl[\ile creditorilor de la Poart[ (g`ndacii).
2
Jur[m`ntul boierilor fa\[ de noul domn, dup[ formula cre=tin[, adic[ ]n
numele Tat[lui (Vulturul ceresc) =i al Fiului (Taurul ceresc).
3
Capi=tea Epiorhiii: Vlah Sarai (D.C. ) depunerea jur[m`ntului are loc
deci ]n palatul |arii Rom`ne=ti =i nu al Moldovei (Bogdan sarai), palat pe care
scriitorul ]l denume=te templul jur[m`ntului str`mb, stors prin viclenie, deci
nevalabil (epiorhie: jur[m`nt str`mb, ]n grece=te). Depunerea jur[m`ntului
]ntr-un palat al |[rii Rom`ne=ti arat[ dependen\a, controlul exercitat de
Br`ncoveanu ]n demersurile pentru numirea noului domn.
169
170
Dimitrie Cantemir
1
171
172
Dimitrie Cantemir
173
ca la dzece st`njini s[ r`dica, de ciia st`lpi mari =i gro=i de marmure porfir[ ]n sus s[ ]n[l\a1. Fietecare st`lp de cinci st`njeni de
]nalt =i de 30 de palme ]n giur ]mpregiur de gros, ]ns[ la r[d[cin[
mai gro=i era, iar[ ]n sus, de ce mergea, mai sup\iri =i mai sulege\i
era. Iar[ fietecare st`lp supt r[d[cin[ patru lei de aram[ prea frumoas[ =i ca aurul de luminoas[ avea, =i tuspatru, cu dosurile la
un loc ]mpreun`ndu-s[, cu capetele, doi spre c`mp, iar[ doi spre
ap[ c[uta, deasupra a c[rora st`lpul s[ r[zima. A=ijderea ]n v`rvul
a fietec[rui st`lp, de la un loc =i mai ]n sus, patru zmei ]ncepea a
s[ ]mpleteci =i, dup[ ce ca la trii co\i ]n sus s[ r`dica, capetele ]=i
desp[r\iia =i pu\intel can ]n gios le pleca, =i doi spre un st`lpi, iar[
doi spre alt st`lp ce le era dimpotriv[, c[uta. Deci, precum a leilor,
a=e a zmeilor f[ptur[ at`ta de minunat[ era, c`t nu zmei =i lei a
fi s[ p[rea, ce ]ntr-adev[r vii =i cu duh a fi s[ videa. Iar din cerbicea a patru zmei arc sclipuit de marmure foarte frumos sclevesit
]n sus s[ r`dica =i, foarte cu mare me=ter=ug peste ap[ ]ntindz`ndu-s[, spre st`lpul ce-i era dimpotriv[ s[ l[sa =i ]n cerbicea
iar[=i acelor patru zmei s[ a=edza. +i a=e, dintr-un cap[t p`n[ la
alt cap[t, un sclip ]n chipul podului, peste apa Nilului s[ ]ncheia.
A=ijderilea, din capetele st`lpilor zid de marmure ]n sus s[ ridica,
c`t cu ]n[l\imea sclipului s[ atocma2. Carile pre dinluntru cu var
cu prav de c[r[mid[ =i sf[rmu=uri de piatr[ =i de marmure amestecate ]mplut era3 =i tot locul ]nluntru pre a\[ de-a tocma atocmat era4. Iar[ din fa\a p[m`ntului, ca la un stat de om, zid cu
zim\i ]n giur ]mpregiur ]ncungiura, pentru ca celor dinluntru
1
}ncepe descrierea cet[\ii, Cantemir dovedindu-se preocupat de o viziune
arhitectural[ original[.
2
Este vorba de o platform[ boltit[, sprijinit[ pe st`lpi, construc\ie de o
concep\ie bizar[.
3
Partea superioar[ a platformei era umplut[ cu un amestec, cu o compozi\ie, a c[rei formul[ tr[deaz[ cuno=tin\ele scriitorului ]n domeniul respectiv.
4
Pe suprafa\a superioar[ a platformei Cantemir imagineaz[ un ora=
suspendat.
174
Dimitrie Cantemir
175
176
Dimitrie Cantemir
rate, ]n fr`mse\e neas[m[nate s[ videa, carile nu numai a ochiului prival[, ce =i a min\ii socoteal[ ame\iia =i uluia.
Iar[ ]n mijlocul ora=ului era o capi=te a boadzii Pleonexiii1, carea cum era f[cut[ =i ]n ce me=ter=ug era zidit[ de pre at`ta vii
putea cunoa=te, c[ toat[ alalt[ a cet[\ii =i a ora=ului f[ptur[ ca
zgura l`ng[ aur =i ca stecla l`ng[ diamant s[ as[m[na. Ce =i pre
aceasta ]n scurt =i pre c`t voi putea a \-o perigrapsi m[ voi nevoi.
Din fa\a p[m`ntului urdzitura temeliii ca la doi co\i de ]nalt[ dintr-o materie de metal v[rsat[ a fi s[ videa, care metal dec`t custoriul mai scump[ =i mai grea, iar[ dec`t argintul mai ieftin[ =i mai
iu=oar[ a fi s[ p[rea. Lumina capi=tii ]n lung de 30 co\i, iar ]n lat
de 24 co\i era, iar[ de ]nalt p`n[ supt poalele cele mai de gios,
55 de ar=ini s[ m[sura. Deci c`t me=ter=ugul v[rsatului temelii<i>
ceii de metal =i c`t iscusit[ =i ascu\it[ mintea v[rs[toriului =i
tip[ritoriului ar fi fost, florile =i frundzele, carile una pe supt alta
v`r`te, =i lozele una cu alta frumos impleticite, =i =erpii, carii pintre frundze =i pintre loaze s[ v`r`ia =i coadele cu zmicelele ]=i
inv[tuciia, ar[ta. A=ijderea, tot feliul de pasiri, de jiganii, de lighioi
=i de pasiri peste toate locurile s[ ar[ta, unele ]n pom=ori cuiburile
]=i f[cea, altele, acmu f[cute, pe oa[ clociia, altele hran[ pui=orilor
]=i aducea, unele mu=te prin aer goniia, altele l[custe prin paji=te
prindea2, c[ile puii clo=cii s[ apuce s[ slobodziia, st`rcii ca prin
ap[ ]mbl`nd, piticii =i pe=tii a prinde chitiia, pajorile =erpii (carii
1
177
178
Dimitrie Cantemir
179
180
Dimitrie Cantemir
181
182
Dimitrie Cantemir
183
lui, ce mai cu adeverin\[ ai =ti, pre cest la pravul talpelor picioarelor tale c[dzut ne]n=tiin\at s[ nu la=i1 (c[ toat[ =tiin\a atuncea
de =tiin\[ s[ dovede=te, c`nd dup[ adeverin\[ pre altul a ]n=tiin\a
=tie). Atuncea Leb[da c[tr[ Camilopardal dzis[: Priietine, obiciuit lucru ]ntre filosofii2 no=tri ieste ca c`nd cineva pentru Nil
voroav[ a face ar vrea, ]nt`i ]n capi=te m[rg`nd, jirtf[3 boadzii
locului s[ fac[, apoi, ]n marginea Nilului cobor`ndu-s[, pre m`ni
=i pre obraz cu apa lui s[ s[ spele, de ciia, la locul s[u ]ntorc`ndus[, ce i-ar fi voroav[ s[ vorovasc[ (c[ cine de la sine cuv`ntul
]ncepe, cuv`ntul a sf`r=i cu nevoie =i preste voie ]i va fi, iar[ cine
de la cuv`ntul cuvintelor ]nceputul ]ncepe, sf`r=itul sf`r=iturilor
la cel poftit =i dorit sf`r=it f[r[ prepus ]l duce)4. C[tr[ carile
r[spuns (dzice Camilopardalul): Cu dulce suflet =i cu drag[ inim[
chipul bodzului a privi5 =i cu ]nfr`ngerea inimii la picioarele lui a
m[ t[v[li a=i pofti, ]ns[ ce vrednic[ ieste s[r[ciia mea jirtf[ Pleonexiii a aduce =i ]n ce chip str`mpt[ m`na6 mea largi grumadzii
ei a s[tura va putea? 7 Leb[da-mi dzis[: Pentru aceasta ]n
]ntristare nu ]ntra, o, priietine (c[ Pleonixia de la cei boga\i tot,
1
Alexandru Mavrocordat roag[ pe Panaioti Nikussios s[-i descopere firea
Nilului, adic[ natura, felul =i izvoarele l[comiei, =i s[-l ]nve\e cum se lucreaz[ cu ea.
2
Filosofii sunt, dup[ cheie, vizirii.
3
Jirtf[: mit[, m`zd[, daruri (D.C.) cine voia s[ intre ]n gra\ia Por\ii
Otomane, trebuia s[ se conformeze practicii, ]ntre\inute de viziri, de a pl[ti
mit[, daruri, s[ se spele cu apa Nilului, adic[ s[ practice l[comia, s[-=i
perverteasc[ con=tiin\a, =i numai dup[ aceea s[ spun[ ce dore=te. Cantemir
demasc[, prin simbolurile respective, practicile care asigurau succesul =i
influen\a la curtea otoman[.
4
Cuv`ntul cuvintelor: Dumn[dz[u-Fiul; }nceputul ]ncep[turitor: Dumn[dz[uP[rintele; Sf`r=itul sf`r=iturilor: Dumn[dz[u-Duhul Sf`nt (D-C).
5
Chipul bodzului a privi: la slujba Por\ii, la l[comie a intra (D. C. ).
6
M`na str`mpt[: s[r[cie, sl[biciunea averii (D.C.).
7
Mavrocordat dore=te s[ intre ]n slujba Por\ii, a l[comiei, vrea s[ dea
mit[, dar, fiind s[rac, nu =tie cum va putea mul\umi l[comia demnitarilor ei.
184
Dimitrie Cantemir
1
185
186
Dimitrie Cantemir
a c[riia \ievie p`n[ gios, la picioarele scaunului agiungea =i deasupra cuptora=ului celui de aram[ ]ntr-o gaur[ ce avea s[ sprijieniia. Deci, pre c`t socoteala mea agiungea, prin leic[ printr-aceia
toate celea ce s[ punea trecea =i ]n cuptora=ul cel de aram[ s[
topiia, de ciia ]n par[ aprindz`ndu-s[ scaunul ]n carele boadza
=edea s[ f[cea1. Iar[ dac[ mai aproape de chipul boadzei ne apropiem, ca c`nd mai denainte ar fi =tiut =i ca cum din ceas ]n ceas
a=tept`nd, ne-ar fi p[zit, ]nt`i ochii ce avea ]nchi=i, dec`t a puhacii mai mari =i dec`t a m`\ii mai lumino=i steli. Iar[ dup[ ce darurile ce purtam bine cunoscu, ca s[ nu le vad[, ochii ]nchis[2. Iar[
c`nd ]n cump[n[ le vom arunca, pentru ca s[ audz[, urechea pus[.
Deci eu lutul cel galb[n ]n cump[n[ arunc`nd, preotul carile pururea boadzii slujiia (a c[ruia nume bine nu \iiu minte, dar[, pre
c`t mi s[ pare, Filohrisos3 ]l chema) ]ndat[ din cump[n[ lutul
lu[ =i ]n leica ce \inea ]n m`na st`ng[ ]l arunc[, carile ]ndat[ ca
ceara s[ topi =i ca undelemnul ]n cuptora= =i ]n para scaunului s[
amistui. C[ pre c`t puteam cunoa=te, supt fundul coptora=ului gura
Tartarului4 era, =i din fundurile p[m`ntului focul nestins ]n fundul coptora=ului loviia, de unde at`ta putere de fierbinteal[ =i de
v[paie ca pre o cahl[ izbucniia. Carea nu numai lutul galb[n, ce
=i c[r[mida ro=ie5 ar fi amistuit (c[ focul din cuptoriul Pleonexiii
nu cein\a, ce c`tin\a materiii cearc[6; a=ijderea, nu de mul\ime s[
1
Banii rezulta\i din extorc[ri =i mit[ se topeau ]n m`inile lacome ale
demnitarilor otomani.
2
}nchiderea ochilor boadz[i: lacomii s[ fac a nu videa =i a nu priimi darurile,
iar punerea urechii spre ascultare: vor s[ audz[ c`t =i ce li s[ d[ (D.C.).
3
Filohrisos, iubitorul de aur (grec.): robul, iubitoriul aurului =i mijlocitorii
pentru aducerea m`zdii (D.C.) aceasta ]nseamn[ c[ unii slujba=i sau chiar
demnitari mai mici mijloceau mita pentru ]nal\ii demnitari.
4
Gura Tartarului: nesa\iul l[comiii (D.C.).
5
C[r[mida ro=ie: arama =i alte daruri mai proaste (D.C.) din l[comie,
demnitarii otomani se mul\umesc =i cu daruri mai proaste, numai s[ fie.
6
Nu substan\a (sub]n\eles calitatea substan\ei), ci cantitatea ]i intereseaz[.
187
o\[re=te, ce de cel ce ar r[m`nea jelind s[ g[lbene=te). Dup[ aceia preotul Filohrisos m[ ]ntreb[ ce mi-ar fi pofta =i cu ce g`nd am
adus jirtfa. Eu, dac[-i spu=i precum la f`nt`nele Nilului1 s[ agiung
m[ nevoiesc, el de mi-au mai r[mas ceva lut, de carile ]nt`i jirtf[
am f[cut, m[ ]ntreb[. Eu dzi=i c[ la mine nu am, ce, de-i va fi
voia, un cescu\ s[ m[rg d[ aduc. El, nu sta, ]mi dzis[, =i cum
mai cur`nd alearg[ =i c`t mai mult vii putea, adu. Eu, cu mult[
grab[ din capi=te ie=ind, la locul ce =tiiam m[ dus[iu =i, dup[ ce
buzunarile, sinul =i poalele ]mi ]mpluiu, iar[=i la capi=te cum mai
de sirg m[ ]ntorseiu (c[ci =i aceasta fire Pleonexia are, ca cei ce
vor s[-i jirtfasc[, c`t de mult =i c`t de cur`nd jirtfa a s[v`r=i s[
sileasc[. +i dac[ lutul ]n cump[n[ pus[iu, ]nt`i, oarece, cump[n[
a s[ cl[ti s[ videa, apoi piatra ahortasiii cl[tirea oarecum sim\ind,
ca cum nu cu greuimea, ce cu r[pegiunea ]n gios s[ slobodzi =i
toat[ greuimea lutului la p[m`nt at`rn[.2 Preotul Hrisofilos ]mi
dzis[: Priietine, scutur[-\i poalele, sinul =i buzunarele, ca r[m[=i\a
pravului ce va fi r[mas asupr[-\i s[ nu r[m`ie (c[ orice ]n capi=tea
Pleonexii <i> ]ntr[, iar[=i afar[ a scoate preste firea boadzii ieste),
=i ]n ceva sc`rbindu-s[, =i jirtfa =i ostenin\a ]n z[dar poate s[-\i
ias[. Iar[ dup[ ce, dup[ cuv`ntul lui Filohrisos f[cuiu (c[ci at`ta
de tare peste tot m[ scuturaiu, c`t nu numai pravul ce ar fi a\inat
r[mas, ce ]nc[ =i stram\ele de pre mine ]mpreun[ cu pravul c[dea),
din fundurile capi=tii un glas sup\ire ca de coruiu, piuind-gr[ind,
la urechi ]mi vini. Iar[ preotul Filohrisos dzis[: O, de trii ori fericit,
priietine, c[ hrismos3 minunat ca acesta prea pu\ini au ascultat =i
1
Alexandru Mavrocordat declar[ preotului, mijlocitorului, c[ vrea s[ ajung[
=i el la f`nt`nele Nilului, adic[ dore=te s[ ]nve\e ]ncep[tura =i ]nv[\[tura
l[comiii (D.C.).
2
Rezult[ c[ Mavrocordat a pl[tit foarte mul\i bani, pe care ]i lua de la un
loc =tiut, probabil de la ni=te creditori greci, mari bog[ta=i, care urm[reau
cre=terea influen\ei grece=ti ]n via\a politic[ =i economic[ a imperiului.
3
Hrismos oracol (grec.). Cantemir ]l traduce simbolic prin expresia:
g`ndul, ]nv[\[tura =i avaniia Por\ii, ceea ce ar ]nsemna \elurile, concep\ia
188
Dimitrie Cantemir
]n fericire ca aceasta mai nime n-au ]ntrat. Eu, cu mult[ plec[ciune, dac[ pre Filohrisos pentru ca hrismosul s[-mi arete rugai,
el dzis[: Hrismosul ieste acesta:
}n p[m`ntul negru cine lut galb[n g[se=te,
Acela ]n toat[ pofta nu s[ obose=te.
Cine lutul galb[n pentru dzua neagr[ scoate,
F`nt`na Nilului ]n cas[-=i a avea poate.
}n dragoste te-am luat, fiiul mieu te nume=te1.
Tuturor =i-n tot lucrul numele-mi pomene=te.
189
190
Dimitrie Cantemir
din g`rla sa ]napoi ]ncepe a da. Ce locul de unde f`nt`nele ]i izbucnesc (adec[ v`rvul mun\ilor Cafaron), cu trii mile mai sus dec`t
mun\ii Monomotapa fiind1, iar[=i apa Nilului ]napoi ]mpinge. Carile din g`rla sa a s[ v`rsa ]ncep`nd, tot lacul carile ]n v`rvul
mun\ilor Monomotapii ieste ]mple2, at`ta c`t apa de atocma cu
mun\ii s[ suie.3
Iar[ dup[ ce soarele ]n zodiia Racului s[ coboar[ (c[ci v`rvul
mun\ilor acelora supt zodiia Aretelui4 s[ afl[) =i umedzala aerului =i a p[m`ntului s[ ]nmul\e=te, tina acea, ca mun\ii la iezetura
Nilului gr[m[dit[ =i de fierbinteala soarelui ]nt[rit[, din v`rv a
s[ muia =i ca om[tul a s[ topi ]ncepe. Deci =i apa carea ]n lacul
mun\ilor era adunat[, loc de curgere afl`nd, ]nc[ mai v`rtos, cu
r[pegiunea sa acmu moale tina aceia a s[pa =i mai v`rtos a o
r[zsipi ]ncepe. Carea precum ]n patrudz[ci de dzile cresc`nd s[
bo\e=te, a=e prin patrudz[ci de dzile r[zsipindu-s[ =i topindu-s[,
Nilul ]n g`rla sa cea din fire s[ coboar[. Aceasta dar[, o, priietine,
pricina adaogerii =i sc[derii Nilului ieste. }ns[ aceasta mai v`rtos
a =ti \i s[ cade c[ din v`rvul mun\ilor Monomotapii, unde g`rla
Nilului s[ ieze=te, p`n[ ]n \ara Eghiptului5, unde ]n Marea Ro=ie
s[ de=art[,6 55 de mire cere=ti, de la amiadz[dzi spre criv[\ s[
1
Desigur, marele vizir (Cafaron) este mai mare ]n rang dec`t defterdarul
(Monomotapa).
2
Lacul din v`rful mun\ilor Monomotapa (defterdarul) trebuie s[ fie
vistieria, care se umplea periodic cu veniturile imperiului.
3
N[bu=irea (rev[rsarea n. ed.) apii; adaogerea, ]nmul\irea viniturilor
(D.C.).
4
Zodia Racului corespunde cu luna iunie, iar cea a Aretelui (Berbecului)
corespunde lunii martie. Toate datele astronomice se refer[ la procesul de
acumulare a veniturilor =i de topire ]n buzunarele dreg[torilor.
5
}n continuare Cantemir face o descriere geografic[ a cursului Nilului,
]mbin`nd elemente simbolice cu cele reale. Datele pe care le d[, din perspectiva
=tiin\ei geografiei, con\in unele gre=eli, oglindind desigur limitele cunostin\elor
geografice ale vremii.
6
Poate c[ aceast[ precizare reprezint[ un simbol, dar Nilul se vars[ nu ]n
Marea Rosie, ci ]n Mediteran[.
191
192
Dimitrie Cantemir
1
193
materiia cea groas[, amar[ =i s[rat[ ca printr-un limbic s[ l[mure=te =i, ca dintr-un vas ]ntr-alt vas prit[cindu-s[, s[ cur[\este =i
s[ ]ndulce=te. A=ijderea, de la lacul Zaflan p`n[ ce la acesta loc
vine, nu pu\in[ piatr[ love=te, nu peste pu\ine cataracte1 s[
zdrobe=te, carile toat[ am[r`mea sug`nd ]i opresc =i de ce mai
mult ]l cl[tesc =i-l zdrobesc, de aceia mai tare ]l ]ndulcesc. Deci =i
cetatea aceasta, pentru a Nilului pricin[, pre st`lpi ]ntr-at`ta
n[l\ime, precum o vedzi, ieste r`dicat[2, =i c`nd n[bu=e=te Nilul,
p`n[ la u=ile cet[\ii s[ suie.3 C[ci aicea mai mult s[ ]nal\[ apa
dec`t la Livia, ]nt`i c[ci iezitura ]i este mai aproape, apoi c[ci de
aicea p`n[ acolo, ]n multe ape =i g`rle ]mpra=tiindu-s[, s[ cheltuie=te =i mai v`rtos dac[ supt dunga Isimeriii4 agiunge, ]mpotriva \[rii carea s[ cheam[ Congo5, ]n p[m`nt s[ soarbe, a c[ruia
huiet cale de 8 mile s[ aude. +i din sorbitur[ pre supt p[m`nt6,
drept de-a cruci=ul spre apus ca la 400 de mile m[rg`nd, ]n lacul
carile Medra7 s[ cheam[ izbucne=te, =i din lac iara=i ]n g`rl[
purceg`nd, spre ocheanul despre apus cur[8. +i dac[ de-a lungi=
1
194
Dimitrie Cantemir
1
din cap[t p`n[ ]n cap[t prin toat[ \ara nigritilor trece, pre dinaintea ora=elor Tomvut =i Gvinea2, ]n marea despre apus s[
de=art[3. Care ap[ ]n lungi= cu cinci mire cere=ti dec`t Nilul mai
scurt[ s[ num[r[ =i macar c[ de pre numele \[rii =i apa Nigris4 s[
cheam[, ]ns[ adev[rul ieste c[ f[r[ nici un prepus din Nil s[
desparte =i ]n lacul Medra izbucne=te. Care lucru, macar c[ de
multe ori =i de la mul\i s-au ispitit, ]ns[ acmu de cur`nd, mai curat[ =i mai aievea prob[ a s[ face s-au t`mplat. Trii filosofi5, ghimnosofiste, pentru ca cataractele Nilului (celea ce dincolo de mun\ii
Lunii s[ afl[) a privi, de poft[ ]ncing`ndu-s[, cu vasele cele de
piiele de fil (c[ci aici la noi cor[bii din piei de fil cusute =i foarte
cu frumos me=ter=ug alc[tuite fac), pre g`rla Nilului ]n gios au
purces =i p`n[ la locul unde Nilul ]n p[m`nt s[ soarbe v`nslind,
cor[biierii =i cei ce cu v`nslele tr[gea, de ostenin\[ birui\i =i de
1
|ara nigri\ilor (\ara negrilor n. ed.): ceata had`mbilor (D.C.) corpul
eunucilor, care p[zeau seraiul imperial.
2
Tomvut =i Gvinea: saraiul ]mp[r[tesc =i haremul, casele muiere=ti (D.C.)
geografice=te Tomvut trebuie s[ fie Tombuciu, situat pe Niger, pe atunci un
ora= ]nfloritor, iar Gvinea coasta african[ a Guineii superioare =i a celei
inferioare, sc[ldate de Oceanul Atlantic.
3
Marea despre apus: cheltuiala f[r[ socoteal[ pierdut[ (D.C.) expresia
s-ar referi la fondurile alocate pentru curtea sultanului, ]n special pentru serai,
fonduri pe care Cantemir le consider[ o cheltuial[ f[r[ rost.
4
Trebuie s[ fie Nigerul, care scald[ ]ntr-adev[r Tombuciu. Simbolic, avem
precizarea c[ se desparte din Nil, unde acesta este sorbit sub p[m`nt, =i c[
izvor[=te din balta Medra, adic[ aceste fonduri i=i au ob`r=ia ]n vistierie.
Geografice=te, sorbitura Nilului supt p[m`nt ar ]nsemna distan\a dintre zona
lacurilor Victoria =i Albert, =i zona Nigerului, unde nu se ]nt`lne=te Nilul.
5
Trii filosofi: trii veziri a vremii ace=tiia (D.C.) este vorba, dup[ cum
amintesc izvoarele vremii, de vizirii Siavu=, Turchundji Ahmed =i Mohamed
Dervi=-pa=a, care au fost prin=i c`nd furau din vistierie, ]n vremea dragomanului Panaioti Nikussios. Gimnosofi=tii erau sectan\ii ramurii digambara a
curentului jainist, sectan\i ce umblau goi, consider`nd cerul drept ve=m`nt, =i
practicau vegetarianismul. Cantemir nume=te ]n mod ironic gimnosofi=ti, adic[
indiferen\i la avantajele materiale, pe cei trei viziri necinsti\i.
195
somn om[r`\i, huietul carile apa acolo face n-au audzit. +i a=e,
f[r[ veste, cu apa supt p[m`nt s-au sorbit1 (c[ amintrilea, p[zindu-s[, pre despre amiadz[dzi ab[t`ndu-s[, vasele cu funi din
coajea finicului ]mpletite de pre uscat trag, =i dac[ din holbura
apii trec, iar[ c[ v`nslele a v`nsla purceg). Unul din filosofi supt
c[mara cor[biii afl`ndu-s[ =i u=a cu carea gura hambariului cu
suptul apii deasupra ]nchidzindu-s[, de ap[ nedodeit, trii dzile =i
trii nop\i au r[mas. Dup[ trii dzile, cu t`mplarea c`\iva p[scari2
]n lacul Medra pentru v`narea pe=telui n[vodul ]n balt[ arunc`nd,
]n loc de v`nat corabie =i ]n loc de pe=te pre filosof din fundul
cor[biii scot. Care lucru p[scarii v[dzind, ]nt`i de minune s-au
fost uluind, apoi pe filosof cine ieste =i de unde ieste ]ntreb`nd,
le spus[ precum de la cetatea Epithimiii3 ieste =i precum cu
corabiia la cataractele Nilului cu alalte so\ii era s[ s[ coboar[,
iar t`mplarea cum l-au purtat =i cum ]n mreaja p[scarilor s-au
aflat, nici =tie, nici pricepe, f[r[ numai c[ din apa Nilului ]n balta
Medrii precum au izbucnit cunosc. A=e filosoful =i pre supt p[m`nt
lucrurile fire=ti ispitind, apa Nigris din Nil a s[ desp[r\i pre to\i
au ]nv[\at.4
Acestea =i altele ca acestea Leb[da povestindu-mi =i de lucru1
196
Dimitrie Cantemir
197
Acesta hrizmos pasirele =i dobitoacele toate de la Camilopardal audzind, unele de prostime nu ]n\[legea, iar[ altele, ]n\[leg`nd, a nu =ti s[ f[cea. Iar[ cele de sigeata cuvintelor r[nite pentru cercarea coarnelor urechile a le primejdui socotiia.3Din toate
R`sul mai mult a Camilopardalului cunostin\[ =i priete=ug av`nd
(c[ci amestecarea singelui4 amestec[ sufletele) =i pre tain[ t`lcul
hrizmosului Camilopardalului ]ntreb`nd, dzis[: Rogu-te, Ca1
Alexandru Mavrocordat ]i prime=te, dar le vorbe=te cu sub]n\eles, ar[t`nd
c[ din moment ce el este fiul Pleonexiei, adic[ al l[comiei, =i ]ntruc`t =i el a
pl[tit bani pentru a c[p[ta puterea pe care o de\ine, solicitan\ii ar trebui s[
vin[ cu bani =i daruri.
2
}n continuare, Mavrocordat men\ioneaz[ darurile dorite pentru mijlocirea
pe care o face. Din expresiile cuprinse ]n versuri, rezult[, cu ajutorul cheii
date de scriitor, c[ el vrea urm[toarele: \[rna, tip[rit[: bani de orice fel ar fi;
alb =i galb[n ]ntr-un loc tecsit: lei cu galbeni ]ntr-un loc amesteca\i. A=adar, aur,
argint =i monezi de orice fel, numai bani s[ fie.
3
Prin urmare, Mavrocordat nu ]n\elege s[ ajute pe solicitan\i f[r[ o r[splat[,
dar aceast[ cerere primejduie=te urechile boierilor, adic[ ace=tia se tem s[
nu-=i piard[ banii.
4
Expresia se refer[ la faptul c[ Mihalache Ruset era rud[ cu Mavrocordat,
sora acestuia din urm[, Asanina, fiind mama celui dint`i. Baz`ndu-se pe aceast[
]nrudire, Mihalache se adreseaz[ ]ntre patru ochi rudei sale, sper`nd o
mic=orare a preten\iilor.
198
Dimitrie Cantemir
199
200
Dimitrie Cantemir
201
202
Dimitrie Cantemir
203
204
Dimitrie Cantemir
bine ]ntr-aripat ieste (care lucru aievea monarhiii Vulturului ]l supune), ]ns[ =i alte multe a multe jiganii hiri=ii are, carile nu pu\in[
materie de g`lceav[ =i de scandal[ ]nainte pune: ]nt`i c[ fat[ ca
dobitoacele, a doa c[ la cap ieste ca =oarecele, la aripi ca albinele
ieste, a patra c[ la picioare ]n fire pe altul s[ i s[ asemene nu are,
de vreme ce aripile ]n picioare =i picioarele ]n aripi ]i sint. A cincea c[ dzua orb[c[ie=te, iar[ noaptea ca puhacea purecele ]n prav
ascuns z[re=te. Adev[rat dar[, iar[=i s[ dzic, c[ ar[tarea firii ]n
jig[nui\[ ]ntr-aceasta s[ arat[. Pentru care lucru, dup[ al mieu
cuv`nt =i socoteala de ob=te de va urma, adec[ pentru ca toate
vorbele de ]mponci=eturi aduc[toare =i toate cuvintele de scandal[ purt[toare, ca cu briciul a\a tot =i peste tot deodat[ s[ le
curm[m (c[ci mai mare vrednicie a s[ socoti nu poate, dec`t
]ndat[ g`lceava ]n pace a ]ntoarce, =i pre c`t mai ]n grab[ ar fi,
cu at`ta mai l[udat[ ieste). A mea dar socoteal[ ieste aceasta:
}nt`ia=i dat[, singur din sine, supt a c[ruia monarhie ar vrea a s[
supune s[-l ]ntreb[m, =i din voia =i alegerea lui nici c`t de pu\in
s[ nu-l mut[m. C[ ]ntr-alt chip lucrul mai de s[ va scutura, de
pricinele de g`lceav[ aduc[toare nicicum nu vom putea sc[pa.
C[tr[ aceasta ieste =i alta nu de lep[dat socoteal[, carea spre
dob`ndirea a toat[ line=tea bun[ =i deplin nedejde a ne da poate.
Adec[ jiganiia aceasta din fire scurt[ =i pu\in[ la voroav[ ieste,
din gura a c[riia mai mult dec`t interiec\ia: \is, \is, a ie=i nu poate
=i f[r[ dec`t s[mnul t[cerii, adec[ dec`t t[cerea, alt[ n-au ]nv[\at.
De care lucru, socotesc c[ ea ]n me=ter=ugul cuv`ntului nedeprins[
=i ]n tropurile ritorice=ti ne]nv[\at[ fiind,1 cu un cuv`nt a s[ dovedi
1
Aceste c`teva note caracteristice ar putea constitui un portret al lui Marco
pseudobeizadea sub raportul felului s[u de a vorbi (jiganiia aceasta din fire
scurt[ =i pu\in[ la voroav[ ieste; dec`t t[cerea, alt[ n-au ]nv[\at) =i sub cel
al preg[tirii sale intelectuale, din care rezult[ c[ nu st[p`nea arta oratoriei,
(]n mester=ugul cuv`ntului nedeprins[ =i ]n tropurile ritoricesti ne]nv[\at[
fiind). Datele oferite de Cantemir ar putea constitui un document privind
aceast[ obscur[ personalitate a vremii.
205
206
Dimitrie Cantemir
1
ba ]i sluje=te (c[ci pedeapsa distihiii mintea, iar ne=tiin\a cuv`ntului2 limba ]mpiedec[ =i scurteadz[) =i, ca un lucru f[r[ pravila
firii3 ce ieste, nici la trup vreo alc[tuire, nici la via\[ vreo socoteal[, nici la zburat sau la m[rs vreo r`nduial[ are (c[ cine vreodat[ vre ]ntr-o parte dreapt[ zburarea Liliacului, sau cine supt
soare urmele lui au v[dzut?). Nici de l[ca= loc a=edzat, nici pentru hrana ceva undeva adunat a avea poate4 (c[ cine cel adev[rat
s[la=ul i-au aflat, sau cine pentru hrana lui carea ieste s-au
]n=tiin\at?). A=e tic[los =i mi=elos Liliacul ]n toat[ partea destr[mat
=i ]n tot chipul vrednic de v[ierat fiind, acmu cu capul plecat la
mare mila marilor ]mp[ra\i5 alearg[ =i cu toat[ umilin\a dintrad`ncul inimii s[ roag[, ca oricarile ]n num[rul supu=ilor s[i a-l
priimi ar ]nvoi, macar ]n gunoi=tea cur\ii sale a s[ t[v[li, cu toat[
inima bucuros ieste, ca =i el, nenorocitul, sau supt umbra aripilor, sau supt pravul talpelor aciu`ndu-s[, a=e de tot ]n izbeli=te
lep[dat =i din privirea a ]nal\ilor monar=i dep[rtat =i ]nstreinat s[
1
207
208
Dimitrie Cantemir
Precum supunerea tir[nie a toat[ firea, a=a ne=tiin\a cuv`ntului la Liliac sicofandie1 ieste. De care lucru, interiec\ia glasului
nostru pe dumnealui Pardosul necunosc[toriu ]nv[\[turii cuv`ntului ]l arat[. C[ci \is =i cine \istuie=te nu =ie, ce altuia t[cerea
arat`nd, a t[cea ]i porunce=te, de unde =i eu ]ncep`nd cu: \ist,
gloatelor t[cere =i mie voroav[ sfitesc. Deci dar[, de ieste la cineva ascultare, ureche dreapt[ puie, de ieste ureche dreapt[, audzul la inima curat[ trimat[, de ieste inim[ curat[, cuv`ntul socotind, ]n lucru dreapt[ giudecat[ fac[, =i a=e, adev[rul cu minciuna, dreptatea cu str`mb[tatea =i slobodzeniia cu robiia c`t[
deosebire au a alege va putea (c[ inima curat[ mai pre lesne
socote=te a fi focul cu apa a s[ amesteca dec`t cu str`mb[tatea
dreptatea a s[ c[lca).2 De care lucru, a m[ ]n=tiin\a a=i vrea:
adunarea aceasta de drepte st[p`nii, au de cumplite tir[nii ieste?
C[ de va fi din tir[nii, adev[rat atuncea c`ntecul: \ist singur mie
s[ mi-l c`nt, singur mie s[ mi-l gioc s[ cade (c[ unde talpa
tiranii<i> calc[, acolo poala drept[\ii s[ calc[, =i unde s[ rup
1
209
leg[turile dreptii st[p`nii, acolo s[ pun obedzile vr[jma=ii tiranii)1. Iar[ de va fi din drepte st[p`niri, c`ntecul \is eu f[r[ primejdie ]l voi c`nta, =i cei ce ]n hor[ s[ afl[ cu dragoste ]l vor giuca.2"
Ca acestea din gura Liliacului audzind, cu toatele mult s[
mirar[ =i, de limpede limba lui ca de un lucru nenedejduit cu to\ii
v`n`ndu-s[, mult[ vreme mu\i =i amur\i\i r[mas[r[ (c[ cuv`ntul
drept din gura proast[ ie=ind, pre cuv`ntul cu me=ter=ug din gura
ritorului scos astup[). Atuncea dar[, c[ m[rimea sufletului nu
dup[ statul trupului s[ m[soar[, cunosc`nd, de a s[ mai mira
p[r[sir[, =i unul cu altul ]n ochi a-=i c[uta ]ncepur[, ]n loc de
cuv`nt tu=ire =i ]n loc de voroav[ =tiupire =i din spr`ncene =i umere
cl[tire ar[ta (c[ci ne=tiin\a cuv`ntului, tus[ =i scuip[tur[, iar[ tulburarea min\ii ]mblet =i primblare scorne=te) =i ce s-ar c[dea a
r[spunde unul pre altul ]ntreba. Iar[ mai pre urm[ iar[=i Moim`\a
cuv`ntul de ob=te purt`nd3 ]ntr-acesta chip ]i r[spuns[:
Dreapta aceasta adunare din drepte adun[ri st[, o, Liliiece,
de care lucru, =i cuv`ntul drept a asculta, =i lucrul cu cale a cerca
=i a-l ispiti =i a-l ispr[vi pot =i vor..
Liliacul: Fie l[udat[ dreptatea ]n veci, dzis[, =i din\ii vorovitorilor dup[ voie s[ s[ drobasc[, limba viclean[ =i minciunoas[
s[ s[ amu\asc[ =i urechea de lingu=ituri priimitoare s[ asurdzasc[ (c[ la asupri\i =i neputincio=i bl[st[mul, ca la pr[d[tori scutul,
sigeata, fierul =i focul ieste). +i iar[=i Liliacul ]ntreb`nd dzis[:
}nc[ a =ti a=i mai pofti: aceast[ adunare a cestor doa[ monarhii
ce vor s[ pofteasc[ =i sf`r=itul poftii sale carile ieste (c[ precum
cuv`ntul f[r[ =tiin\a g`ndului ]n zadar iese, a=e ]ncep[tura lucrului f[r[ cuno=tin\a sf`r=itului de r`s =i ]n de=ert ieste).
1
210
Dimitrie Cantemir
Moim`\a r[spuns[:
Dar dinceput au n-ai audzit c[ aceste doa[ monarhii ca lucrurile ]n pace vecinic[ s[-=i lege =i supu=ii s[i leg`ndu-=i cu sfatul =i
sobor de ob=te1 monarhiile a-=i adeveri =i st[p`nirile a-=i ]nt[ri au
socotit? De care lucru, toate dobitoacele, precum vedzi, c`t macar
una nu lipse=te, adunate =i chemate sint, =i fietecarea dup[ chipul
s[u la ceat[-=i =i dup[ neamul s[u la st[p`nire-=i s-au dat, cu carile
]mpreun[ =i tu e=ti adus. Deci mai mult sc`r=netul lungind, ]n care
parte vii s[ te supui, ]n grab[ =i f[r[ ]ng[imal[, r[spunde. C[ci
tic[lo=iia voastr[ inimile ]mp[ra\ilor lovind, pre voi ]n pofta =i ]n
alegerea voastr[ a v[ l[sa au socotit2. (C[ precum uneori d`rjiia
leg[turile, a=e uneori plec[ciunea dezleg[turile pricine=te).
La acestea cu r`s Liliacul r[spuns[, dzic`nd: Ferice de Vidr[,
carea mai denainte epitrop dobitoacelor era (precum la locul s[u
va s[ sa pomeneasc[) =i supt aciuarea Vultu<ru>lui =i penele
Corbului s[ p[ziia, a c[riia patim[ =i folosin\[ mai ]n urm[ am
audzit. Iar[ acmu ]n alegerea epitropii<i> Strutocamilei, toat[
dreptatea cu ochii am v[dzut. Ce dintr-at`\ea mari =i ]n\elep\i sfetnici, unul macar[ a cunoa=te n-au putut (c[ dec`t C[mila mai
mare Filul =i dec`t bu[rul mai iute =i mai cornat ieste Inorogul)3.
1
Maimu\a exagereaz[ c`nd afirm[ c[ adunarea avea un caracter general
(sobor de ob=te), =tiut fiind c[ nu participaser[ to\i boierii, mul\i afl`ndu-se
]n \ar[; aici nu poate fi vorba de caracterul s[u reprezentativ pentru toate
categoriile =i p[turile sociale.
2
Maimu\a mai afirm[, desigur exager`nd, c[ din moment ce adunarea
]nt[rise, prin caracterul s[u general, o hot[r`re a puterii centrale a celor dou[
\[ri, aceast[ decizie c[p[tase un caracter democratic.
3
La afirma\ia c[ adunarea exprimase voin\a participan\ilor, Marco r[spunde,
batjocoritor, c[ acest lucru s-a v[zut din dreptatea f[cut[ Vidrei prin excluderea ei din domnia Moldovei =i de la sprijinul muntean, =i, de asemenea,
din ridicarea ]n scaunul domnesc a lui Mihai Racovi\[, fapte ce demonstreaz[
]n realitate acordarea unui caracter democratic voin\ei tiranice a lui Br`ncoveanu.
Dar, subliniaz[ el, ]n final mai tari dec`t voin\a domnului |[rii Rom`ne=ti se
vor dovedi fra\ii Cantemir, Antioh (Filul) =i Dimitrie (Inorogul).
211
212
Dimitrie Cantemir
213
mea =i goliciunea Liliacului, din voia slobod[ ]mpin=i fiind, ]mpotriva drept[\ii a merge, nici ]ntrebare ca acesta la mijloc s[ puie
s-au c[dzut (c[ atuncea s[mnul dreptei st[p`niri s[ arat[, c`nd
pre cei neputincio=i ]n odihn[ l[s`nd, spre lucrurile streine nu
l[com[sc1). Iar[ amintrele, pricina Liliacului mai mult scutur`ndu-s[, ca s[m`n\a macului dintr-una o mie vor c[dea, spre a
c[rora alegere =i la un loc culegere, nici mir\ele, nici jicni\ele vor
agiunge.
Cu to\ii c`t de ascu\ite \idele Liliacul ]mpotriva alegerii Strutocamilii arunca v[dzind =i pildele ]ntre C[mil[ =i ]ntre Fil, ]ntre
bu[r =i ]ntre Inorog ce ar[ta socotind, carile macar c[ p`n[ la fica\i
]i atingea, ]ns[ deodat[ ca cum cu socoteala le-ar trece f[c`ndu-s[,
prin mijlocul Moim`\ii iar[=i ]ntr-acesta chip ]i r[spuns[r[:
Pre tine, o, flutur f[t[toriu =i =oarece zbur[toriu, la acesta loc
nu s[ dai, ce s[ iei sfat te-au chemat, =i nu s[ porunce=ti, ce porunca s[ ascul\i te-au adunat. De care lucru mai mult limba a-\i
]mpletici =i sc`r=netul glasului a-\i \i\ii p[r[sindu-te, din doa[ una
]\i alege: sau ]n aer, sau pre p[m`nt s[ l[cuie=ti, =i a=e, sau supt
umbra Vulturului, sau supt br`nca Leului te supune, sau, ]n glum[
s[ gr[iesc, ]ntre p[m`nt =i-ntre aier loc de vii afla, p`n[ ieste mai
devreme, l[ca=ul ]\i g[te=te (c[ci s[r[ciia cu mil[ a s[ cerceta,
iar[ nu cuvintele de dosad[ a s[ c[uta trebuie2).
1
Plec`nd de la ideea exprimat[ anterior, dup[ care fiecare lucru se comport[ conform naturii sale, Cantemir consider[ c[ orice st[p`nire trebuie s[
se comporte ]n spiritul drept[\ii =i s[ nu-=i ia libertatea de a oprima pe cel
slab. St[p`nirea dreapt[, conform[ cu natura de principiu a oric[rei domina\ii,
nu trebuie s[ oprime pe cei slabi =i nu trebuie s[ cotropeasc[ pe al\ii.
2
Pentru c[ ]ndr[znea s[ critice alegerea lui Mihai Racovi\[ =i s[ pomeneasc[
numele fra\ilor Cantemir, Liliacului i se porunce=te s[ tac[ =i s[-=i aleag[ un
loc de stat, ca un supus oarecare, fie ]n Moldova (supt br`nca Leului), fie ]n
|ara Rom`neasc[ (supt umbra Vulturului). Adunarea boierilor nu are nevoie
de sfaturile sale, dar s[ \in[ seama de mila =i ]n\elegerea de care aceasta d[
dovad[ fa\[ de insultele lui.
214
Dimitrie Cantemir
215
216
Dimitrie Cantemir
voastre cele ]nalte, nici sfaturile voastre cele ad`nci, iat[ c[ a-l
afla nu pot.
Acestea Moim`\a de la Liliac audzind, dzis[: Liliacul, s[racul,
v`nt sam[n[ =i abur va secera, =i ]n sus scuip`nd, ]n obraz ]i va
c[dea.
Liliacul, cuv`ntul Moim`\ii, curm`nd, dzis[: De multe ori unii
sam[n[ =i al\ii secer[, precum povestea dulfului cu a cor[biieriului
arat[1.
Moim`\a ]n ce fel s[ s[ fie t`mplat povestea pe Liliac ]ntreb`nd,
Liliacul ]ntr-acesta chip a le povesti ]ncepu: Eu, odat[ pre malul
m[rii2, ]n borta unii stinci3 l[cuind, ]ntr-o dzi eclipsis ]n soare4
s-au f[cut, at`ta c`t ochii a toat[ jigania ]nchidzindu-s[ =i fietecarea la culcu=ul s[u ca de sar[ a=edzindu-s[, singur eu, cu
lumino=i ochi, toate malurile ]n sus =i ]n gios cutreieram. Eu, a=e
nop\ii nedejduindu-m[ =i de nepriietin nicicum ]n grij[ purt`nd,
spre latul m[rii c`teva mile de la uscat m-am dep[rtat.5 Unde
soarele din umbra lunii sc[p`nd =i totdeodat[ radzele-=i pre fa\a
p[m`ntului lovind, noaptea mea scurtar[ =i dzua altora lungir[.
Unde nepriietinii miei cei vecinici, r`ndunelele,6 v[dzindu-m[, din
toate p[r\ile a m[ bate =i ]n toate locurile a m[ trage ]ncepur[
1
Liliacul va dezvolta mai departe Povestea cor[biieriului cu dulful, care la
cheie este descifrat[: patima avutului m`ndru dup[ cuv`ntul cel bun al s[racului,
explica\ie ce confer[ povestirii un rol moralizator. Referirile la faptele =i
]nt`mpl[rile contemporane ne oblig[ s[ consider[m c[ ]n parte aceasta con\ine
date despre via\a personal[ a lui Marco, date ce arunc[ o anumit[ lumin[
asupra vie\ii acestui pretendent, cunoscut bine de c[tre scriitor.
2
Mare, ap[ elemente ce semnific[ Istanbulul, |arigradul.
3
Borta ]n malul st`nc[i: ascunderea ]n casa muftiului (D. C. ). Muftiul era
supremul judec`tor religios musulman.
4
}ntunecarea soarelui: lipsa banilor, pentru carea pasirile au prins pre Liliac
(D.C.).
5
Marco iese ]ntr-o zi din ascunz[toarea lui din casa muftiului, aventur`ndu-se ]n plin Istanbul.
6
Muntenii, de fapt creditorii munteni.
217
218
Dimitrie Cantemir
vetril[ bo\it =i corabiia f[r[ v`nt (c[ci mare line=te era), pre
valurile moarte s[lt`nd, voroava cor[biieriului cu a dulfului ascultam1. Dulful ni pe de o parte, ni pe de alt[ parte de corabie
trec`nd; pre gaura ce deasupra capului are at`ta pufniia, c`t stropii
apii ]n corabie =i ]n obrazul cor[biieriului s[riia. Cor[biieriul dzis[:
Bre, hei, porc pe=tit =i pe=te porcit, dulfe, aceste pufnete cui,
l[ud`ndu-te, le ar[\i? Au v`nt s[m[n`nd, stropii apii ]n loc de
gr[un\e arunci? Dulful r[spuns[: Adev[rat, eu v`nt sam[n =i
stropii ]n loc de s[m`n\[ ]n corabie arunc. }ns[ pufnetul mieu ]n
furtun[ ]ntorc`ndu-s[, stropii ]n g`rle cur[toare s[ vor ]ntoarce
(c[ s[m`n\a v`ntului =i gr[un\ul apii moartea cor[bii <i> ieste).
Cor[biieriul, r`dz`nd, dzis[ : V`ntul a avea s[m`n\[ =i marea
gr[un\[ p`n[ acmu ]nc[ n-am audzit, macar c[ cea mai mult[
via\[ ]n v`nturi =i ]n ape mi-au trecut. Dulful dzis[: Eu v`ntul
am s[m[nat =i gr[un\ele apii ]n corabie am aruncat, iar[ cine va
s[cera =i cine a triera, vremea va alege (c[ precum mehenghiul
metalurile de curate =i de spurcate ispite=te, a=e vremea lucrurile
muritorilor de fericite =i nefericite, de vrednice =i nevrednice mai
pre urm[ ive=te). A=edar[, dulful cu cor[biieriul vorovind =i ]nc[
cuv`ntul bine nesf`r=ind, v`ntul criv[\ului dimpotriva c[ii
cor[biii a sufla, marea a s[ ]nfla =i valurile ca mun\ii a s[ r[dica
]ncepur[ (c[ci =i timpul iernii, c`nd soarele din tropicul Himerinos spre tropicul Therinos s[ ]ntoarce era). Cor[biierii, volbura
1
De aici ]ncepe povestea cu t`lc moralizator a cor[bierului cu delfinul,
nara\iune ce nu mai are nici o leg[tur[ cu ]nt`mpl[rile din via\a personal[ a
lui Marco, dar prin intermediul c[reia Cantemir introduce mediul marin ]n
literatura noastr[ veche, a=a cum prin Povestea Camilopardalului pentru apa
Nilului f[cuse acela=i lucru cu arhitectura citadin[, cu mediul geografic exotic
=i cu atmosfera proprie basmelor orientale din cartea celor O mie =i una de
nop\i. T`lcul povestirii ce supradimensioneaz[, al[turi de altele de acest
fel, corpul propriu-zis al temei romanului exprim[ punctul de vedere al
scriitorului. Acesta cere celor mari =i puternici s[ ]nve\e s[ \in[ seama de
inteligen\a =i ]n\elepciunea omului din popor.
219
220
Dimitrie Cantemir
1
borta pietrii br`nca Leului de groas[ nu ]ncape (c[ a multe lucruri m[rimea de sc[dere =i grosimea ]ngreuiere de ]mpiedicare
ieste), a=e ]n ]ntunerecul nop\ii ochiul Vulturului nu videa, cu care
chip eu dec`t Leul mai aciuat, iar[ dec`t Vulturul mai fericit sint,
de vreme ce borta pietrii =i cetate nebiruit[ =i l[ca= desf[tat fiindu-mi, ]n vreme c`nd ochiul Vulturului cu ]ntunerec s[ ]nchide,
al mieu cu lumin[ curat[ s[ de=chide =i slobod =i f[r[ nici o primejdie dob`nda hranii =i or`nduiala vie\ii ]mi cerc. Deci precum dinceput singuri a\i m[rturisit, monarhiile acestea din drepte st[p`nii,
iar nu din str`mbe tiranii de vor fi, cu Leul megiie=i, iar cu Vulturul locului =i ]mp[r[\iii p[rta=i m[ voi afla. De vreme ce o a soarelui inv`rtijire ]n doa[ ]mp[r\ind, 12 ceasuri Vulturul, iar[ 12
ceasuri eu aerul lui voi st[p`ni, unde tir[niia lipsind, giudecata
dreapt[ ieste s[ s[ fac[ (c[ precum unde tir[niia st[p`ne=te, acolo dreptatea s[ izgone=te, a=e unde dreptatea ]mp[r[\e=te, toat[
str`mb[tatea nici s[ nume=te). Iar[ amintrilea, cu t[riia =i cu sila
asupra mea a s[ sluji de vor pofti, cu un cuv`nt, =i a lui =i a mea
poft[ supt vecinic[ privileghie supuind, dzic, ca oric`nd Leul
br`nca ]n borti\a stincii =-ar b[ga, =i Vulturul cu cel la videre ascu\it
ochiu m-ar videa, cela cu pieptul =i cesta cu pintinul ce va putea
neoprit fac[2.
Acestea =i altele multe ca acestea Liliacul cu viteaz[ inim[ =i
cu nebiruit suflet dzic`nd, denaintea adun[rii afar[ ie=i. Dup[ a
Liliacului ie=ire cu to\ii spr`ncenele a-=i r`dica =i fruntea a-=i
1
R[spunz`nd la propunerea de a se stabili fie ]ntre moldoveni, fie ]ntre
munteni, Marco declar[ c[ se simte mai ]n siguran\[ ]n borta pietrii, adic[
]n casa muftiuliu, de ocrotirea c[ruia se bucura ]nc[ din timpul particip[rii la
evenimente. In ad[postul acestuia, precizeaz[ Marco, nu poate fi urm[rit nici
de moldoveni, nici de munteni.
2
Marco ar accepta totu=i s[ se stabileasc[ ]ntre munteni, dac[ s-ar dovedi
c[ st[p`nirea ar fi dreapt[. Cantemir nu =tia probabil c[ tocmai de la curtea
lui Br`ncoveanu fugise Marco ]n anul 1700, c`nd se descoperise c[ umbla cu
intrigi la Poart[ pentru a lua locul binef[c[torului s[u.
221
222
Dimitrie Cantemir
boldul a adev[ratii =i neimatii mele priin\e m[ ]mpuns[ =i m[ ]mpins[ (c[ adev[rata dragoste nu numai cu cuv`nt de fa\[, ce =i cu
scrisoarea de departe chipul a-=i ar[ta obiciuit[ ieste). Aicea, dar[,
vestea au vinit, precum Liliacul (carile nici la ]ncruntarea unghilor, nici la ]nsingerarea col\ilor de agiuns ieste) acolea, cu mare
obr[znicie, multe sc`r=nete s[ fie f[cut =i multe ]mpotriv[ =i
nepl[cute sinoadelor s[ fie \i\iit. A=ijderea, precum a Filului =i a
Inorogului pomenire la mijloc s[ fie adus, de carii aminte mi-am
adus, precum nici la adunarea dint`i chema\i s[ nu fie fost =i =i
chema\i de ar fi fost, precum mi s[ pare, n-ar fi vinit. De care
lucru, Lupul aicea ]n\eleg`nd, perii de pre spinare a-=i r`dica =i
pre n[ri mai larg a sufla au ]nceput, =i alte mari =i ]nalte duhuri a
purta l-am cunoscut (c[ nedejdea izb`ndii a capului cl[tire =i a
n[rilor pufnire s[mn arat[)1. Pentru aceasta, dar[, cu a mea
proast[ socoteal[, socotesc c[ acolea mai mult[ z[bav[ nef[c`nd,
cum mai cur`nd pre Liliac ]ntr-un chip s[-l a=edza\i =i, alt chip de
nu s[ va afla, dup[ pravila lui a tr[i s[-l l[sa\i, =i mai mult lucrurile nescutur`nd, f[r[ z[bav[ la scaunul monarhiii s[ v[ ]nturna\i.
C[ veche axiom[ ieste carea dzice: (Unui lucru f[r[ cale cale d`nd,
multe f[r[ cale a urma pot). A=ijderea, adese s[ vede (c[, unul
c[sc`nd, mai to\i de prinpregiur a c[sca s[ ]ndeamn[, macar c[
]ntr-acea dat[ a c[sca nu le-ar fi fost). Deci socoti\i bini=or c[, de
nu sint acolea acele doa[ jiganii, Filul adec[te =i Inorogul, s[ nu
cumva prin scrisori cu Lupul s[ se agiung[ (c[ scrisorile precum
a celui bun, a=e a celui r[u sfat iasc[ =i str[murare sint) =i s[ nu
cumva pildele =i pocit[niile Liliacului plineasc[, carile mai r[u
1
223
sf`r=itul dec`t ]nceputul f[r[ gre= vor aduce . Pentru mi=elos statul
mieu vi\i =ti c[ dup[ uscarea vinelor, viind aicea =i hrana ]n lapte
de iepure, pui de cuco= o[toriu fier\i fiindu-mi (c[ci alt[ m`ncare
a m`nca nici pofta m[ ]ndemna, nici diieta doftoriilor m[ l[sa),
]ntr-o dzi, stomahul mai tocmindu-mi-s[ =i pofta spre osp[tare
mai pornindu-mi-s[, cu oarb[ l[comie puiul ]ntreg a ]nghi\i m-am
nevoit. Ce grumadzii, de mare =i lung[ fierbinteal[ usca\i fiindu-mi, ]n laring[ mi s-au oprit. L-a=i ]nghi\i =i pe g`tlej nu ]ncape,
l-a=i =tiupi =i nu-l pociu, c[ci ]n gios s[ s[ lunece st[ ]mpotriv[
usc[ciunea, cu tus[ =i cu opintele a-l lep[da nu m[ las[ sl[biciunea. }n cea de apoi scurtarea dzilelor mele spre lungirea anilor
]mp[ra\ilor =i st[p`nilor miei milostivi fie. C[rora de la cerescul
Vultur toat[ deplina fericire rog =i iar[=i rog.2
Acestea Vulpea scriind =i cartea la adunarea de la Delta 3
trimi\`nd, ]ndat[=i la b`rlogul Lupului, ni a c[dea, ni a s[ scula,
de sl[biciune f[c`ndu-s[, s[ dus[, pre carile ]n l[ca=ul s[u afl`ndu-l =i cu cucernic =i plecat chip ar[t`ndu-i-s[: Bucur[-te,4 vechiul
meu priietin =i ]n toate a nevoilor c[i credinciosul =i nedesp[r\itul
1
224
Dimitrie Cantemir
225
226
Dimitrie Cantemir
1
227
228
Dimitrie Cantemir
229
230
Dimitrie Cantemir
231
232
Dimitrie Cantemir
233
234
Dimitrie Cantemir
235
PARTEA A PATRA
CUPRINS
A=e =i ]ntr-acesta chip sfaturile am`nduror p[r\ilor a=edz`ndu-s[, asupra Filului =i mai cu de-adins asupra Inorogului cu mare
=i f[r[ dreptate ur[ r[mas[r[. Deci ]ndat[=i uricile =i privileghiile
Liliiacului, vr`nd-nevr`nd, dup[ vechile lui pravile =i voie ]nnoind,
a=edzar[.l Dup[ aceia toate pasirile de carne m`nc[toare =i toate
jig[niile de singe nevinovat v[rs[toare, pentru asupra Inorogului
v`n[toare, beleag2 =i cuv`nt ]=i deder[, =i toate ]n toate p[r\ile
s[-l cerce, s[-l afle, s[-l prindz[, s[-l lege, =i dup[ a lor tir[neasc[
s[-l giudece lege s[ or`nduir[. Ce ei ]nc[ acestea or`nduind =i fel
de fel de la\uri, curse, mreji =i alte m[iestrii ]n toate poticile =i
c[ile ]ntindzind3, str`mb[tate ca aceasta ]n mult[ vreme ceriul a
privi, p[m`ntul a suferi neput`nd, de n[prasn[ din toate p[r\ile
=i marginile p[m`ntului holburi, vivore, tremuri, cutremuri, tunete, sunete, tr[snete, plesnete scornir[, at`ta c`t tot muntele ]nalt
cu temeliele ]n sus =i cu v`rvul ]n gios r[sturnar[ =i tot copaciul
gros, ]nalt =i frundzos din r[d[cin[ ]l dezr[d[cinar[4, =i a=e, toat[
1
Ar rezulta c[ Marco pseudobeizadea a fost cump[rat cu bani ca s[ renun\e
pentru totdeauna la preten\iile lui la domnie.
2
Loc de ]nt`lnire. Rezult[ c[ boierii s-au legat prin jur[m`nt s[ porneasc[
o goan[ sistematic[ ]mpotriva lui Dimitrie.
3
Curs[, la\uri: ceau=i, miuba=ir, arma=i, iar mreaja este ferman, porunc[
st[p`neasc[ (D.C.) boierii ob\inuser[ o decizie a sultanului pentru
surghiunirea lui Dimitrie, hot[r`re ce le da dreptul s[ foloseasc[ aparatul
turcesc de represiune.
4
Horbura, vivorul: r[scoala, scularea asupra ]mp[ratului (D.C.) este
vorba de r[scoala ienicerilor =i a ulemalelor din Istambul ]mpotriva sultanului
Mustafa II =i a vizirilor s[i, r[scoal[ ce a izbucnit pe la mijlocul lunii iulie
236
Dimitrie Cantemir
237
au fost s[ cunosc) . A amestec[turii, dar[, ace=tiia pre scurt, istoriia aceasta au fost2: Toate dealurile mari =i to\i mun\ii ]nal\i3
asupra st`ncelor =i copacilor sfat sf[tuir[. Carii =epte hatmani de
r[zboiu purt[tori =i a gloatelor p[v[\uitori av`nd, asupra holmurilor4 celor de la cetatea Deltii5 vr[jma= r[zboiu r`dicar[ =i f[r[
veste, cu mari huiete =i de n[prasn[ cu mari buhnete, asupr[-le
poh`rnindu-s[, s[ r[sturnar[. Iar[ pricina ace=tii stra=nice r[dic[ri
=i f[r[ mil[ f[r`m[ri era aceasta: mun\ii cu holmurile6 ]ntre sine,
pentru greutatea carea de la st`nci =i de la copaci7 trag, s[ jeluir[
=i de pohoara carea ]n c`rc[ poart[ unul c[tr[ altul s[ olec[ir[8 =i
fietecarile c[tr[ de-aproapele s[u ]ntr-acesta chip dzis[r[: P`n[
c`nd, fra\ilor, stinca piatra sac[ =i plopul, chiparisul =i platanul,
copaci f[r[ road[, ]n capul nostru suindu-s[, pe spate-ne urc`ndu-s[, v`rvurile =i cre=tetele ne vor acoperi?9 +i p`n[ c`nd ei
]n[l\indu-s[ =i m[rindu-s[, ca cum ]n vreo sam[ ne-am fi, ne vor
oc[ri =i batgiocuri?10 (C[ certarea cu toiege ]ntr-ascuns dec`t ocara
1
238
Dimitrie Cantemir
239
240
Dimitrie Cantemir
1
241
242
Dimitrie Cantemir
giur[m`ntul carile mai denainte cu vicle=ug pusese, cu to\ii ]mpreun[, de mai mare goan[ =i v`n[toare s[ s[ g[teasc[1.
}n vremea ie=irii lor de la Grumadzii-Boului,2 cu hrizmosul carile ]nc[ de demult Camilopardalul le t`lcuis[ =i coada p[unului
c[tr[ coarnele boului3 aflase =i pre C[mil[ cu d`nsa frumos
]mpodobis[, s[ fie v[dzut cineva lucru de ciudes[ =i preste toat[
ciuda mai ciudat =i mai minunat. C[ la ie=irea lor de la cei =epte
mun\i, ciuda nev[dzut[ (=i precum s[ dzice dzic[toarea): neaudzit[, cu coad[ ]n v`rvul capului C[mila era.4 Iar[ la intrarea la
locul lor, vestit[ dzic[toarea s[ pliniia, carea dzice: Mare ciud[
duc ]n car, mai mare va fi dac-om sosi. To\i era cum era, iar[ toat[
minunea =i ciudesea, ]n C[mil[ s[ cuprindea (c[ precum soarele
cu a sa lumin[ toate stelele acopere =i nev[dzute le face, a=e pasirea dobitocit[ =i vita p[s[rit[ pre toate de mascara cov`r=iia).
C[ci la C[mil[, ]n loc de peri =i de floci, cu pene ro=ii o ]mbr[cas[,
l`ng[ carile aripi negre ca de Corb al[turas[, la grumadzii C[milei
cel coh`iat, capul boului cel bu[rat prepusese. Coada p[unului cea
1
}n sf`r=it (prin septembrie 1703), Mihai Racovi\[ ob\ine confirmarea
domniei de la noul sultan (Ahmed III) =i pleac[, ]mpreun[ cu to\i sprijinitorii,
]n \ar[, l[s`nd la Istanbul pe agen\ii s[i (dul[ii: capichehaiele; coteii: spionii),
precum =i pe Scarlat Ruset, cu dispozi\ia de a relua v`n[toarea ]mpotriva lui
Dimitrie Cantemir.
2
Grumadzii Boului: numele bagazului de la |aringrad (D.C.) str`mtoarea Bosfor, pe care este cl[dit Istanbulul. Cantemir vorbe=te despre ie=irea,
adic[ despre plecarea boierilor moldoveni de la palatul imperial de pe Bosfor,
dup[ ce noul domn, Mihai Racovi\[, c[p[tase investitura de la sultan (septembrie 1703). Cu aceasta ]ncepe secven\a pe care am putea-o intitula Domnia
Stru\oc[milei (fiind vorba, bine]n\eles, de prima domnie: 17031705).
3
Coada p[unului c[tr[ coarnele boului: cuca de la ]mp[rat c[tr[ caftanul ce
luase (D.C.) este vorba de cuc[ =i de caftan, principalele obiecte de
]mbr[c[minte domneasc[ ce se primeau cu ocazia investiturii.
4
Urmeaz[ un portret caricatural f[cut lui Racovi\[ ]n postura de purt[tor
al ]nsemnelor domne=ti. Denumirea ieroglific[ a ]nsemnelor, cum ar fi penele
ro=ii, care ]nseamn[ cabani\a de domnie =i pozi\ia ocupat[ de cuc[: coada
din v`rful capului etc. sunt semnificative.
243
244
Dimitrie Cantemir
C[mila s[raca, de chipu-=i s[ mira, de aripi =i de pene oarecum m[rindu-s[, s[ cani ]nfla. Apoi de sete =i de foame =i de alte
nevoi =i bezcisnicii cu jele =i nem`ng[iat[ s[ v[iera. C[tr[ aceasta st[p`n s[ st[p`niia, deasupra s[ supunea, cu glas s[ amu\iia,
cu m`ni s[ ciun\iia, cu picioare s[ ologiia, cu ochi s[ orbiia =i
]nc[ cu duh s[ ]n[du=iia =i cu sufletul ]n co= ]n toate ceasurile s[
omor`ia (c[ prec`t ]n via\[ moartea, at`ta ]n putere sl[biciunea
lucreadz[, ]ns[ cu at`ta moartea dec`t sl[biciunea mai fericit[, c[ci
ce ia o dat[, nici a mai da [nici a mai da], nici a mai lua alt[ dat[
poate. Iar[ ]n sl[biciune n[cazurile, ca otava ]n prim[var[ odr[slesc
=i fel de fel de chipuri spre mai mare dosad[ izvodesc). A=e Strutocamila, ]n vreo parte a s[ cl[ti, de fricoas[ nu putea, ceva a grai,
de proast[ nu =tia, pentru care lucru, din gura ei alt[ ceva nu s[
audziia f[r[ numai bolb[ietura carea de la mo=ii =i str[mo=ii s[i
]nv[\as[ =i prin glasul f[r[ articule din piept =i din g`rtan acestea
]i clocotiia: r.r.r.a.a.a.c.c.c.o.o.o.v.v.v. a.a.a.,1 pre carile mai pre
urm[, iar[=i Lupul filosofind, ]ntr-acesta chip le-au t`lcuit: r[u,
r[u, r[u, ah, ah, ah, capul, capul, capul, oh oh oh, vai, vai, vai.2
Pre aceasta vreme =i Vulpea piielea bl[narilor =i carnea cioar`lor ]=i dede, c[ci nici p[m`ntul ]n sine o priimi, nici aerul de
c`t era uscat[ a o mai zbici putu. +i ase, =i ea plata vicle=ugului
pr[p[denie =i peire de n[prasn[ a fi cunoscu3 (c[ a vicle=ugului
s[min\e vara s[ sam[n[ dulci =i, iarna r[sar amar[, a c[rora
poam[ ]nt`i ]ndulcesc, apoi cu nesuferit[ am[r`me otr[v[sc).
Pasirile dar[ =i dobitoacele, toate acmu lucrurile-=i dup[
cuv`ntu-=i =i pofta-=i ispr[vite =i deplin tocmite a fi p[r`ndu-li-se,
a omoniii =i leg[turii cuprindere =i a monar=ilor s[i vecinic[ =i
neprepus[ st[p`nire, cu zapise, cu urice =i cu hrisovuluri a ]nt[ri
1
245
246
Dimitrie Cantemir
247
248
Dimitrie Cantemir
249
250
Dimitrie Cantemir
251
252
Dimitrie Cantemir
6. Lupul din b`rlogul s[u afar[ a ie=i (f[r[ numai pentru hrana) vrednic =i slobod s[ nu fie =i cu Ciacalul ]mpreun[ri =i voroave s[ nu aib[.1
7. Pasirile cu dobitoacele cuscrie =i rudenie a face dintr-]mbe
p[r\ile neap[rate =i neoprite s[ fie, =i ]nc[ c[tr[ aceasta unii pre
al\ii, pre c`t vor putea a ]ndemna, nevoitori =i silitori s[ fie, ca
]ntr-acesta chip mai mult[ dragoste =i priete=ug ]ntre d`n=ii s[ s[
l[\asc[.2
8. Pasirile ]ntr-agiutoriu Strutocamilei =i dobitoacele ]ntr-agiutoriu Corbului (c`nd despre nepriietinii ob=tii vreo tulburare sau
amestecare s-ar t`mpla) f[r[ preget =i ]mpotrivire s[ fie.
9. La toat[ cheltuiala carea cu a nepriietinilor pricin[ a vini s-ar
t`mpla, pasirile doa[ p[r\i, iar[ dobitoacele o parte s[ dea =i dul[ii
de cas[ cu coteii =i cu R`sul ]mpreun[ (carii pentru strajea
mun\ilor s-au ales) toate str`mptorile mun\ilor cuprindzind, carile ce ar sim\i, unul c[tr[ altul =tire s[ dea, ca ]ntr-acesta chip =i
paza mai bun[ s[ fie, =i v`n[toarea f[r[ gona=i s[ nu r[m`ie.3
10. D[rile de pre an de bun[voie, f[ra lips[ =i f[r[ b[nat
str`ng`ndu-le, s[ le numere, cump[neasc[, ]n pungi b[g`ndu-le,
s[ le lege =i s[ le pecetluiasc[, =i a=e, prin mijlocitori credincio=i,
la c[m[rile sl[vii noastre, f[r[ sminteal[ s[ s[ trima\[.
Acestea toate, cine ]ntr-alt chip ar g`ndi, ar socoti, ar vorovi,
sau vreuna c`t de mic[ din or`nduiala =i a=edzim`ntul ce s-au
1
Tot fictiv[ este =i interdic\ia privind persoana lui Lupu Bogdan, care ]n
realitate va fi mare dreg[tor sub Mihai Racovi\[; este adev[rat, ]ns[, ca p`n[
la urm[ acesta l-a otr[vit. Trebuie totu=i considerate ca reale prevederile privind
necesitatea supravegherii du=manilor noului domn, adic[ a fra\ilor Cantemir,
a lui Lupu Bogdan =i a lui Maxut serdarul.
2
}ncuscrirea dintre boierii moldoveni =i munteni devenea astfel un mijloc
de ]nt[rire a amici\iei, stipulat[ =i ]n conven\ie, =i ]n tratat.
3
Era normal ca cheltuielile pentru dejucarea intrigilor =i a demersurilor
pretenden\ilor la Poart[ s[ fie incluse ]n tratat, cu cota parte a fiec[rei \[ri,
dup[ puterea economic[.
253
254
Dimitrie Cantemir
255
C[, precum mai denainte s-au pomenit, ]n noaptea carea Ciacalul de dup[ gardul pris[cii sfatul albinelor =i a viespilor audzis[,
=i a doa dzi, viind, Lupului =i Vulpii povestis[, a doa dzi viespile
toate pre g[rg[uni, pre t[uni, pre \in\ari =i pre alte cete de mu=te
=i de mu=i\e ]ndemn`nd, la albine s-au adunat, =i fietecarea de
vestea carea audzis[ povestind, adec[ precum Vulturul tuturor
zbur[toarelor monarh s[ s[ fie ales =i hirografi de la to\i s[ fie
cer=ut =i s[ fie =i luat au ]n\eles.1 Care lucru, tot neamul mu=telor,
pre sine nu mai pu\in dec`t pasirile zbur[toare =tiind:2 Scula\i,
fra\i, ]ntre sine dzis[r[, =i oriunde acele adun[ri3 vom putea afla,
acolea a noastr[ elefterie4 a cunoa=te s[ le facem, ca alt[ dat[ s[
1
Cantemir reaminte=te preg[tirea r[scoalei \[r[ne=ti, c`nd Maxut serdarul
(+acalul) adusese vestea despre aceasta lui Lupu Bogdan =i lui Ilie |ifescu.
Scriitorul repet[ de asemenea, ]n limbajul s[u cifrat, cauzele r[scoalei: faptul
c[ Vulturul a fost ales ca rege al zbur[toarelor (muntenilor, cu sensul c[ n-au
fost consultate =i masele) =i c[ a cerut un act semnat de to\i (hirograf), care s[
confirme c[ a fost ales de c[tre mul\ime (ceea ce vor obiecta masele nu
era adev[rat).
2
Masele de \[rani oprima\i sus\in c[ sunt de acela=i neam (zbur[toare) cu
pasirile zbur[toare (categoriile privilegiate ale societ[\ii rom`ne=ti de atunci),
situa\ie din care decurge ideea necesit[\ii unui tratament social egal ]ntre
\[rani =i boieri. Aceste idei, pe care scriitorul le repet[, clarific[ =i mai mult
faptul c[ r[scoala este o inven\ie literar[ =i c[ sub aceast[ form[ marele g`nditor
]=i exprima propriile idei privind dou[ importante laturi ale vie\ii sociale =i
politice de atunci: alegerea domnului, cu toate practicile legate de aceasta, =i
inechitatea politic[ ]ntre masele exploatate =i categoriile privilegiate ale societ[\ii.
3
Nu este vorba de cele dou[ adun[ri de la Arn[ut-chioi =i de la Adrianopol,
ci de adun[rile pentru ospe\e, prin care boierii s[rb[toreau reu=ita planurilor
politice.
4
Libertate (grec.). Masele vor, a=adar, eliberarea de sub domina\ia boierimii
(Cantemir este primul g`nditor social rom`n care ]n\elege conflictele sociale
prin prisma luptei de clas[). O astfel de lozinc[ nu putea fi dec`t a \[r[nimii
exploatate, nu =i a celorlalte categorii sociale cuprinse ]n termenul global
mu=te. Cantemir introduce ]ns[ =i pe curteni, ciocoi, scutelnici =i mercenari
]n r[scoal[, ]ntruc`t pe sprijinul acestor categorii se putea conta ]n competi\iile
]ntre pretenden\ii la scaunul domnesc.
256
Dimitrie Cantemir
257
258
Dimitrie Cantemir
Traducerea unui vers din Ars poetica a lui Hora\iu: Parturiunt montes,
nascitur ridiculus mus.
259
260
Dimitrie Cantemir
261
lucru a=e de putincios =i de v`rtos supt soare nu ieste c[ruia biruin\[ =i ]nfr`ngere s[ nu s[ dea, ]nc[ de unde nici g`nde=te, nici
nedejduie=te).
A=edar[, falnicile =i trufa=ele dihanii, duhurile cele ]nalte =i
]nfipte ce purta =i spr`ncenele cele peste frunte ridicate ce ]n[l\a,
cu ocara a toat[ lumea, de tot gios le l[sar[ =i g`ndul ]ntr-alt[
socoteal[ ]=i mutar[1.
}ntre pasiri, dar[, era Brehnacea, carea, macar c[ =i ea, nu mai
pu\in dec`t alalte, de v[rsatul singe nevinovat ca de o prival[ prea
frumoas[ s[ veseliia =i de toat[ carnea proasp[t[ nu s[ o\[r`ia,
nici s[ sc[r[nd[viia, ]ns[ de multe ori c`nd sfaturile grele s[ zb[tea
=i lucrurile mari s[ dirmoia, dec`t alalte precum mai adese =i mai
de-aproape adev[rul a atinge s[ videa =i totdeauna spre cele mai
line =i odihnite lucruri ]nv[\a =i ]ndemna2 (c[ la tot sfatul, c`nd
]n vreo parte a s[ a=edza nicicum a s[ alege nu poate, spre partea
line=tii a s[ pleca sfat ]n\elep\[sc ieste). Precum od`n[oar[ c[tr[
Cucunos filosofiia Lupului aievea adeveriia =i de sfatul ce pentru
Stru\ ]ncepus[ s[ s[ p[r[sasc[3 cu toat[ nevoin\a siliia, a=ijderea
cele mai de pre urm[, precum ceva de cinste a toat[ monarhiii s[
aduc[ nedejde nu ieste dzicea. Aceasta pasire, dar[, v[dz`nd c[
din partea carea nici nedejduia, lucruri ca acestea nebiruite =i nele1
262
Dimitrie Cantemir
263
urmadz[ ca ciurul zb[t`ndu-s[, gr[un\ele unul pre altul deasupra ]ngreuind, spre c[dere s[-l ]mping[, dup[ acela altul =i altul,
p`n[ c`nd tot cel ce ]mpingea, de nime ne]mpins, ce singur din
greutatea fireasc[, dup[ altele urm`nd, s[ cadz[. De care lucru,
]n lucrurile t`mpl[toare1, cei ce cu minte ]ntreag[ s[ sluj[sc, aceasta laud[ =i spre bine prognosticesc, ca oric`nd calea line=tii s-ar
afla, drumul tulbur[rii cu lunec[toriu piciorul norocirii s[ nu calce,
ce totdeauna ]n c[rarea line=tii =i potica p[cii, oric`t de str`mpt[
ar fi, nep[r[sit =i neab[tut s[ c[l[toreasc[. C[ macar c[ lucrurile
la ]ncep[tur[ mici =i pre lesne a s[ ispr[vi s[ vad, ]ns[ lucrul, de
ce s[ lucreadz[, cre=te =i s[ m[re=te, cu carile ]mpreun[ =i lesnirile ]mpiedec`ndu-s[, nevoile s[ m[mineadz[ =i s[ ]ngreuiadz[,
=i a=e, cele mai multe, de sf`r=itul fericit =i l[udat sc[p`ndu-s[,
s[ deznedejduiesc.2 A=ijderea, pricina pricinelor a toat[ pricinele
dint`i privitoare =i giudec`toare ieste, carile f[r[ cea c[dzut[ plat[
=i r[spl[tire a le l[sa nu poate (c[ precum greuimea gr[un\ului
deasupra c[derii celui dedesupt pricin[ au fost, a=e greuimea altuia pricin[ c[derii celuia ce c[derea celuialalt au pricinuit va fi)3.
A=edar[, lucrurile muritorilor =i muritorii, ori ca gr[un\ele ]n ciur,
1
Stolnicul, l[s`nd s[ se ]n\eleag[ c[ ]n domeniul vie\ii sociale domin[
fenomenele ]nt`mpl[toare, sau, mai precis, ]nt`mplarea, consider[ c[ pentru
a pre]nt`mpina urm[rile nedorite ale activit[\ii umane, este ]n\elept ca omul
s[ se conduc[ dup[ principiile ac\iunilor pa=nice =i s[ exclud[ av`ntarea oarb[
pe c[ile pe care \i le poate deschide momentan norocul.
2
Imposibilitatea previziunii ]n domeniul vie\ii sociale, dominat[ de
]nt`mplare, se datore=te faptului c[ ac\iunea omului poate declan=a seria de
consecin\e, unele decurg`nd din altele sub imperiul leg[turilor necesare, pe
care omul nu le poate nici prevedea, nici controla.
3
Pricina pricinelor cauza cauzelor, cauza ultim[, termen aristotelic
desemn`nd divinitatea, primul motor al procesului ontologic. La Cantemir
]n\elesul termenului este echivoc, el ]nsemn`nd, ca =i la Aristotel, divinitatea,
]ns[ o divinitate punitiv[, ca ]n concep\ia cre=tin[; un alt sens al termenului,
pe care ]l vom ]nt`lni mai departe, este cel de prim[ cauz[ ]n lan\ul cauzal al
fenomenelor sociale, ]n special ]n cadrul rela\iilor interumane.
264
Dimitrie Cantemir
ori ca spi\ele ]n roat[ ar fi, adev[rul f[r[ prepus ieste, c[ loc st[t[toriu =i via\[ credincioas[ cuiva din fire nu s-au dat, nici s[ va
da, ce toate sfera nest[rii sale sint s[ ]ncungiure =i nes[v`r=it
\irc[iamul firii sint s[ ]mpregiure =i fietecui dec`t sine cel mai tare
ieste s[ s[ afle =i pricina pricin[toare f[r[ izb`nda pricinirii ieste
s[ nu scape1. Deci p`n[ la cuv`ntul ce voi s[ gr[iesc voi vini, asupra acestuia lucru o pild[, carea ]n dzilele b[tr`ne\elor mele a privi
mi s-au t`mplat, ascult[tori =i ]ng[duitori s[ fi\i pre to\i v[ poftesc.
Od`noar[2 pentru hrana t`mpl`ndu-mi-s[ peste cre=teturile
mun\ilor a zbura =i peste to\i c`mpii cu ochii a m[ primbla, ]ntrun mu=inoiu un guziu, de cu var[, ca preste iarn[ hran[ s[-i fie,
de prin \arini gr[uncene culesese =i cu multe nevoi =i ostenele ]n
mi=ina ce f[cus[ le str`nsese. +i a=e, cu line=te =i cu odihn[ via\a
tr[g`ndu-=i, o furnic[ de mi=ina guziului dede, carea, un gr[un\i
r`dic`nd, la mu=inoiul s[u ]l dus[, pre care alalte furnici, cu
dob`nd[ =i prad[ gata ca aceasta v[dzind-o, cu toatele dup[ d`nsa
1
Via\a omului =i fenomenele sociale stau sub semnul permanentei
schimb[ri =i ]nlocuiri a unuia prin altul, peste toate ]ns[ impun`ndu-se legea
domnirii celui slab de c[tre cel tare, precum =i legea sanc\iunii divine (izb`nda
pricinirii), care va ac\iona ]n via\a social[ ca un principiu punitiv, justi\ia
imanent[.
2
Scriitorul pune pe stolnic s[ spun[ o poveste cu ]nt`mpl[ri prin care sunt
exemplificate ideile de filozofie social[ expuse mai sus. Aceasta poate fi
intitulat[, ]n termenii lui Cantemir de la cheie, Povestea Brehnacii c[tr[ tot
theatrul, cu ]n\elesul de pild[ c[tr[ dzisa: cine face, faci-i-s[, sau, ]n termenii
unei zicale asem[n[toare, dup[ fapt[ =i r[splat[. Povestea are, deci, un rol
moralizator =i ]n acela=i timp, o independen\[ relativ[ fa\[ de con\inutul
propriu-zis al Istoriei ieroglifice. Ca =i cele doua povestiri ale Vulpii despre
iscusin\a Lupului, =i aceast[ nara\iune a Brehnacii aduce ]n prim-plan peisajul
rom`nesc =i aspecte ale vie\ii cotidiene. Un singur element nu apar\ine lumii
noastre: pardosul, animal exotic, o predilec\ie cantemirean[, care dovede=te
c[, spre deosebire de povestirile Vulpii, prin excelen\[ populare, povestea
Brehnacii este o crea\ie cantemirean[ ad-hoc, ]n care sunt ]mbinate elemente
populare cu cele din fizioloage, de unde =i nota caracterologic-moralizatoare.
265
266
Dimitrie Cantemir
267
i-am f[cut f[r[ maic[, a=e pre mine, maica, tu m-ai f[cut f[r[ pui.
A=ijderea, precum tu pre mine, maica o\[roas[ =i jelnic[, moartea
puilor miei ast[dzi a privi m-ai f[cut, a=e m`ne sau poim`ne de
neagr[ =i cumplit[ moartea ta a s[ olec[i =i a s[ s[r[ci pre puii
t[i va face. +i precum tu pre mine m[ desficiore=ti, a=e altul pre
puii t[i va desp[rin\i. Acestea =i altele ca acestea tic[it[ p[s[ruica
cu olec[ioase viersuri =i cu miloase glasuri pamintea =i moartea
puilor s[i cu jele c`nta:
A lumii c`nt cu jale cumplit[ via\[,
Cum se trece =i s[ rupe, ca cum am fi o a\[.1
T`n[r =i b[tr`n, ]mp[ratul =i s[racul,
P[rintele =i fiiul, rude =-alalt statul,
}n dzi ce nu g`nde=te, moartea ]l ]nghite,
Viilor rama=i otr[vite d[ cu\ite.
|[rna tiranul, \[rna \[ranul astruc[,
Izb`nda, dreptatea, ]n ce-l afl[-l giudec[,2
Unii ferici\i s[ dzic ]ntr-a sa via\[,
Dup[ moarte s[ cunoa=te c-au fost sloi de ghea\[.
Ce =oarecele nici de ver=ul =i de viersuri ]n ceva ]nduplec`ndu-s[, nici de fierbin\i lacr[mile =i duioase suspinurile p[s[ruic[i
ceva=i milostivindu-s[ =i pre cel mai mic puiu omor`nd, cu mare
veselie la cuibul s[u ]l dus[. Vesel acmu =oarecele, =i de bi=ugoas[
prada ce dob`ndis[ mai ]ndr[zne\ =i mai sim[\ f[c`ndu-s[, mai
tare a ]mbia, =i mai far[ sial[ prin to\i spini=orii a s[ urca ]ncepu,
1
Aceste prime dou[ versuri se g[sesc =i ]n poemul Via\a lumii, de Miron
Costin. Urm[toarele apar\in ]ns[ ]n exclusivitate lui Cantemir. }ntreaga poezie
este alc[tuit[ pe tema biblic[, p[truns[ =i ]n unele colinde, aceea a
nestatorniciei vie\ii, idee din care decurge principiul egalit[\ii tuturor
oamenilor ]n fa\a mor\ii =i a justi\iei divine, care pedepse=te cu obiectivitate
pe fiecare dup[ faptele sale. Tema din asemenea colinde va sta la baza unor
variante ale baladei mor\ii lui Constantin Br`ncoveanu.
2
Versul de fa\[ este o transpunere a unui cunoscut dicton biblic privind
inexorabilitatea justi\iei divine: }n ce-l voi afla, ]ntr-aceea ]l voi judeca.
268
Dimitrie Cantemir
269
ciobanului a sosi, mai mult dec`t dul[ul virtutea lupului a sprijeni z[b[vind, biruin\a la lup r[mas[ =i, buc[\i-buc[\ele f[c`ndu-l,
viermilor ]l ]ntins[ mas[. Ciobanul p`n[ la locul b[t[liii a sosi,
]nc[ de departe un pardos, frumos la piiele =i vr[jma= la inim[,
precum asupra lupului c`t ce poate alearg[, v[dzu. De carile el
sp[riindu-s[ p`n[ va videa ]ntre lup =-]ntre pardos ce s[ va ispr[vi,
dup[ spini s[ dosi. Pardosul ]ndat[ ce la lup f[r[ veste sosi, deodat[ lupul cu d`nsul de lupt[ s[ apuc[. Ce lupul nici mult lupta
sprijenind, nici pu\in ceva folosind, ]n clipala ochiului, biruit,
tr`ntit =i omor`t fu. Pardosul acmu, duhul cel mai de pre urm[
de la lup cu cumplit[ vr[jm[=ie sco\ind, ciobanul de dup[ spini
cu palestra1 sigeata printr-inim[ ]i p[truns[. Pardosul, de moarte
r[nit =i de toate puterile p[r[sit vadzindu-s[, cu glas de moarte =i
cu cuvinte de singe, ]ntr-acesta chip grai: Gudziul pentru curechiu, furnica pentru furtu=ag, pasirea pentru l[comie, =oarecele
pentru sime\ie, m`\a pentru pizm[ =i viclenie, dul[ul pentru
vr[jm[=ie =i m`ndrie, lupul pentru veche du=m[nie, eu pentru
obraznica b[rb[\ie via\a ne-am pus2. Iar[ ciobanul pentru piielea
mea capu-=i ]=i va da. Acestea ciobanul nici ascult`nd, nici ]n
sam[ ceva=i macar[ b[g`nd, macar c[ trist pentru dul[ul ce pierdus[, ]ns[ vesel pentru piielea pardosului ce agonisis[ era, pre
carile ]n loc despoindu-l =i piielea pre um[r arunc`nd, spre oi =i
spre st`n[ s[ marg[ s[ ]ntoars[. C[ruia un voinic o=tean bine ]ntrarmat ]n timpinare ]i vini, =i dup[ ce bun[ calea dup[ obiceiu
ciobanului dede =i pre umeri-i piielea pardosului v[dzind, cu plat[
s[ i-o v`ndze, cu bl`nde cuvinte cer=u. Ciobanul, =i pentru piierderea dul[ului m`nios, =i pentru uciderea pardosului sim[\, cine
1
Arcubalista (nota marginal[ a lui Cantemir) sau palestra arbalet[, un
arc cu v`rtej, folosit ]n \[rile rom`ne=ti ]n secolele al XVXVI-lea.
2
Cantemir ]n=ir[ principalele defecte morale ale vie\ii sociale ale vremii
sale. }n cadrul povestirii, aceste defecte constituie lan\ul cauzal care a motivat
ac\iunea justi\iei imanente.
270
Dimitrie Cantemir
271
]n mi=elos chip din \[rmurile malului f[r[ aripi zbur[, =i din c[l[re\
alerg[toriu, dobitoc f[r[ aripi zbur[toriu s[ f[cu, p`n[ c`nd
greuimea fireasc[, r[pegiunea =i iu=urimea me=ter=ugeasc[ biruind, cu capul ]n gios, ca cum nu poftiia, ]n fundul poh`rniturii, ca
cum nu vrea, asupra col\iroase =i simceloase pietri, ca cum nu s[
g`ndiia =i ca vai de capul lui, c[dzu; unde os prin os p[trundzindu-=i =i m[dular prin m[dular zdrobindu-=i cu groaznic[ =i
stra=nic[ moarte, ceia ce i s[ c[dea izb`nd[ =i ceia ce-l a=tepta
dreapt[ osind[ ]=i lu[1".
Dup[ povestea =i pilda aceasta, Brehnacea iar[=i cuv`ntul carile ]ncepuse la sf`r=it a-l duce apuc[: A=edar[, ]n lume lucrurile
t`mpl[toare celor ce r[d[cina =i pricina dint`i necunoscut[ le ieste,
precum toate f[r[ chivernisala cuiva =i f[r[ nici o pricin[ a c[dea
=i a s[ t`mpla s[ par. }ns[ fietece de a sa hiri=[ =i adev[rat[ dint`i
pricin[ nu s[ lipse=te =i fietecui ceia ce i s[ cade t`mplare, de
hul[ sau de laud[, de fericire sau bezcisnicie f[r[ gre= vine2. De
1
272
Dimitrie Cantemir
273
frumos ne ar[tar[. Au nu ]n cartea Vulpei fumul pojarului acestuia mirosiia? +i ]nc[ altele mai rele =i mai cumplite a vini prin
ne=tiin\[ prorociia (c[ tot prorocul, adev[rat ]n dzis[ neg`ndit,
]n cuv`nt nealc[tuit =i ]n ie=irea lucrului nesmintit ieste). De vreme
ce adev[rate cuvintele Liliacul s[ pomenim ne ]nv[\a, =i precum
dec`t C[mila mai mare Filul =i dec`t zimbrul mai iute Inorogul a
fi aminte ne aducea. Acestea toate atuncea de batgiocur[ =i ]n
sam[ neb[gate s[ avea1, iar[ acmu iat[ c[ piatr[ dup[ piatr[ a s[
poh`rni =i val dup[ val a ne lovi =i a ne n[bu=i au ]nceput. Pentru aceasta dar[, de m[ vi\i asculta, sfatul b[tr`ne\elor mele ieste
acesta: Liliacul precum s-au a=edzat s[ nu-l mai cl[tim. Pe Vidr[
]n g`rle, unde s[ afl[, cu hran[ =i cu alte trebuitoare s[ o chivernisim2. A mu=telor priete=ugul =i fr[\iia, iar[ nu vr[jm[=iia =i veciniia, s[ poftim3. Filul =i Inorogul, c`t ]n putin\[ va fi, precum cu
dobitoacele amestec nu avem, a-i ]n=tiin\a s[ silim =i dup[ ]n=tiin\are adev[rul lucrului s[ =i urmedze. De ciia, unde ar pofti a l[cui
=i ]n ce chip ar vrea a vie\ui ]n ceva ]mpotrivnici s[ nu ne ar[t[m,
ce noi penele noastre s[ ciuciulim, iar[ dobitoacele, cum vor putea,
perii s[-=i ling[ =i s[-=i netedzasc[ 4 (c[ cine gardul strein trece =i
]n pomul altuia s[ suie, la ]ntors gardul zid =i la m`ncare poama
1
Stolnicul cere asisten\ei s[-=i reaminteasc[ unele ]nt`mpl[ri prevestitoare
ale r[scoalei, neluate ]n seam[ la vremea lor.
2
Pentru a pre]nt`mpina =i alte nenorociri, stolnicul propune ni=te solu\ii:
]n primul r`nd, Marco pseudobeizadea s[ fie l[sat ]n pace unde s-a stabilit (]n
Ierusalim), iar, ]n al doilea r`nd, lui Constantin Duca, r[mas ]n Fanar (g`rle),
s[ i se fac[ o pensie viager[ (cu hran[ =i cu alte trebuitoare s[ o chivernisim),
pentru a sc[pa astfel de intrigile lui.
3
O alt[ propunere, de ordin social: boierii s[ renun\e de a mai =erbi pe
\[rani, fra\i cu ei. No\iunea de fr[\ie este luat[ ]n sens cre=tin, frate ]nsemn`nd
semen de aceea=i credin\[. Ideea nu este numai a lui Cantemir, =erbirea sau
rum`nirea \[ranilor fiind condamnat[ de morala vremii.
4
+i fra\ii Cantemir s[ fie l[sa\i ]n pace, muntenii =i moldovenii urm`nd
s[-=i vad[ fiecare de treburile lor.
274
Dimitrie Cantemir
piatr[ i s[ face). C[ci amintrilea, toate, a tuturor dobitoacelor supuse dosede =i asuprele, de nu Filul, Inorogul, de nu Inorogul, altul
ca Inorogul, asupra noastr[ cu vreme va s[ le izb`ndeasc[ =i tot
suspinul cu os`nda sa va s[ ne g[sasc[. +i mai v`rtos Inorogul
grijliv pentru noi fiind, nu[rul mic repede ploaia va s[ ne trimat[,
din carea nu numai penele, =i aripile, ce a=e=i =i cuiburile de prin
copaci =i bortele de prin stinci a ne scuti =i uscate a ne feri vrednice nu vor fi (pre slab s[ nu gonim, c[ mai tare l-om face, pre
fricos s[ nu sp[riem, c[ mai ]ndr[zne\ s[ va ]ntoarce). Acestea, o
priietinilor, de la mine; iar[ voi de la voi ce pofti\i ar[ta\i =i ce vi-i
voia lucra\i =i, veri a=e, veri a=e, ]n cea mai de apoi cuvintele
mele din minte nu scoate\i. Pilda, cuv`ntul =i sfatul Brehnacii,
macar[ c[ m[rg[ritariul curat la aurul nespurcat =i pietrile scumpe
frumos cu aur alc[tuite era, ]ns[ (la inima ]mpietrit[ =i pizm[toare
nu cuv`ntul, nu ]nv[\[tura, ce pedeapsa =i p[timirea, ca la dobitoace ]n ceva a spori =i a o domoli poate). }n care chip, Corbul cu
Cucunozul, macar c[ lucrul adev[rului cum =i ]n ce fel merge bine
cuno=tea, ]ns[ pov[\uind pizma =i urm`nd pofta, vechiul cuv`nt
pliniia (cel bun v[dzu, pricep =i laud, dar[ cel r[u voiu =i urm[dz1),
=i a=e Corbul, urmele relii pofte c[lc`nd, a cheltuielior pagube, a
ostenin\ilor ]n z[dar =i a cinstei numelui sc[dere sim\ind, de
]nceputul vivoros g`nd a s[ p[r[si nu putu, ce toate t`mpl[rile
]mpotriv[, ]ntr-alt chip spre bine =i dup[ a sa poft[ le t`lcuia =i le
primeniia. Carile ]ntr-acesta chip Brehnacii r[spuns[: }nt`i pilda
ce ai spus, apoi sfatul carile ai dat foarte bine le-am ]n\eles. Ce
pilda ieste a disidemonii<i> iar[ sfatul ieste a micropsihiii, carile ]n toat[ monarhiia noastr[ loc =i cinste a avea nu pot. De unde,
nici la una, nici la alta uit`ndu-ne, mai mult zdrobirea cuvintelor a face nici ne trebuie, nici ni s[ cade. Iar[ c`t ieste despre partea lucrului ce s-au t`mplat, nici a ]mp[ratului nostru ]n cinstea
1
Parafrazare a unui aforism al apostolului Pavel: v[d ceea ce este bine,
]ns[ urmez pe cele rele.
275
276
Dimitrie Cantemir
1
Br`ncoveanu refuz[ sfaturile stolnicului =i hot[r[=te ca Lupu Bogdan
hatmanul s[ aib[ ]n continuare domiciliu for\at, Antioh Cantemir s[ fie ]nchis
]ntr-o cetate ]mprejmuit[ cu =an\ de ap[rare (hendec), iar Dimitrie Cantemir
s[ fie =i de aici ]nainte urm[rit =i v`nat peste tot. A=adar, dup[ venirea ]n
scaun a lui Mihai Racovi\[, se reia prigoana ]mpotriva Cantemire=tilor.
277
PARTEA A CINCEA
CUPRINS
278
Dimitrie Cantemir
peste putin\[ era. C[ci la sui=ul muntelui una era potica, =i aceia
str`mpt[ =i =uv[it[ foarte, carea ]n ple=ea muntelui prea cu lesne
]nchidzindu-s[, pre aiurea de suit alt drum =i-alt[ cale nici era,
nici s[ afla. Iar[ ]n v`rvul muntelui locul ]n chipul unii poiene
c`tva ]n lung =i ]n lat s[ l[\iia =i s[ de=chidea, unde ape dulci =i
r[ci cur[toare, ierbi =i p[=uni ]n fel de fel cresc[toare =i pomi cu
livedzi de toat[ poama roditoare =i gr[dini cu flori ]n tot chipul
de frumoase =i de tot mirosul m`ng`ios purt[toare era. }n loc ca
acesta Inorogul vie\uind, macar c[ ]n tot feliul de desf[t[ri =i de
]nd[m`n[ri s[ afla, ]ns[ (inimii ]nchise =i de grij[ cuprinse tot
dulcele amar =i tot largul str`mt ]i ieste1). +oimul, c`teodat[ peste mun\i ]n[l\indu-s[, locul, potica =i ]nchisoarea ei cum =i ]n ce
chip ieste videa, ]ns[ pre Inorog undeva macar[ nu z[riia. C[ci
Inorogul preste toat[ dzua supt deas[ umbra pomilor aciu`ndu-s[
=i la un loc necl[tit a=edzindu-s[, noaptea numai la locurile p[=unii
duc`ndu-s[ =i c`teodal[ =i la prundi= din munte ]n ses cobor`ndu-s[, p`n[ ]n dzu[ iar[=i la locul aciu[rii sale s[ afla2. }ntr-acesta chip, Inorogul c`t[va vreme str`mt[ =i pustnic[ via\[ duc`nd,
=i nu ]n sil\ele, ce a=e=i nici ]n viderile sau audzirile gona=ilor
c[dzind, coteii de cehnit, ogarii de sc`ncit, dul[ii de breh[it =i
+oimul de piuit amur\is[ =i, din toate puterile obosindu-s[, a
v`n[torii toat[ nedejdea pierdus[. De care lucru prin scrisori Corbului =i altor sfetnici =tire f[cur[, precum v`n[toarea Inorogului
nenedejduit[ ieste =i, de ieste cu putin\[, alt chip de chivernisal[
s[ afle =i spre aceia a s[ a nevoi s[ nu s[ ]ngaime, c[ ]ntr-acesta
1
Simceaoa muntelui: curte de om mare, carea nu s[ poate c[lca (D.C.)
prinz`nd de veste, Dimitrie ]=i g[se=te ad[post ]n casa unui mare demnitar
otoman, al c[rui nume nu ]l dezv[luie =i unde agen\ii lui Br`ncoveanu nu
puteau p[trunde.
2
Prundi=: casele de pre marginea boazului, dinafar[ de cetate (D.C.)
zona exterioar[ cet[\ii de pe malul Bosforului, unde Dimitrie ]=i avea palatul
personal =i unde revenea ]n timpul nop\ii.
279
280
Dimitrie Cantemir
str`mptoare ei ]l vor lua. Iar[ dinainte apa ]l ocole=te, din dreapta =i din st`nga malurile cu mreji =i cu sil\e avea ]mp[nate =i ce
ieste temeiul a toat[ f[r[legea, cu giur[m`ntul tot vicle=ugul
c[ptu=it =i acoperit av`nd, precum loc de =uv[it =i parte de n[zuit
nu va mai avea, nedejduia (c[ giur[m`ntul ]ntre muritori apa
cur[\iii fiind, vinul =i veninul f[r[legii s-au f[cut, carile ]nt`i dulce
]mbat[, apoi amar otr[ve=te =i ]neac[1).
Aceste bl[st[mate =i f[r[ de lege sfaturi dup[ ce cu to\ii de
bune le aflar[ =i de folos a fi le a=edzar[, alt[ r[d[cin[ supt roata
carulul =i alt o\apoc ]n copita calului li s[ ar[t[. C[ci +oimul ]ntracesta chip dzis[:Bine c[ noi lucrurile la aceast[ cale am pus,
dar[ cine s[ va putea afla carile la locul unde Inorogul l[cuie=te
a s[ urca s[ poat[? +i aceste cuvinte de miiere amestecate cu fiiere cine i le va povesti? +i giur[m`ntul nostru cel fr[m`ntat cu
z[har =i dospit cu toaps[c amar cine i-l va da? Cu to\ii, de tot
sfatul uimi\i =i de tot ]n=tiin\atul lipsi\i, t[cur[ =i ce s[ r[spundz[
cuv`nt macar[ nu avur[ (c[ c`nd socoteala asupra r[ut[\ii ieste
]ntemeiat[, atuncea nu numai ascunsul inimii n[c[jindu-s[ s[
pedepse=te, ce tot lucrul ]mpotriva drept[\ii pus aspru =i groznic
s[ ive=te). +i a=e, cu to\ii ]n labirinthul neafl[rii =i ]n r[t[cirea
nenemeririi ar fi r[mas, de nu ]n mun\i pre aceia vreme jiganiia
carea Hameleon s[ cheam[ s-ar fi aflat (c[ precum ]n tot adev[rul
organul drept[\ii, a=e ]n toat[ minciuna organul strimb[t[\ii a lipsi
nu poate), a c[ruia fire ]n toate fe\ele a s[ schimba, precum s[
fie, mai denainte s-au pomenit. Acesta dar[ macar[ c[ la putin\a
trupului mai mult dec`t un =oarece nu era, ]ns[ ]n puterea a
]nvoin\ii a tot r[ul dec`t un balaur mai putincios era. +i macar c[
la sfat nechemat viind =i la cuv`nt ne]ntrebat r[spundzind, precum el lucrul acesta a-l s[v`r=i =i slujb[ ca aceasta a plini va putea,
dzis[. A=ijderea, c`teva mijloce spre a lucrului lesnire precum va
1
Gura potic[i: poarta cet[\ii, cap[tul uli\ii (D.C.) agen\ii munteni,
folosindu-se de jur[minte mincinoase, pentru a-l prinde, vor s[-l atrag[ pe
Dimitrie ]n afara ad[postului s[u, ]ntinz`ndu-i o curs[ la poarta cet[\ii Istanbul.
281
afla, cu multe lingu=ituri, tare s[ f[g[duiia. Iar[ povestea Hameleonului ]ntr-acesta chip era:2 odin[oar[, Hameleonul, prin prundi=ul apei3 aceiia ]mbl`nd, apa poate fi Nilul4 era, c[ci din ap[ un
crocodil5 mare groznic ie=ind, pre becisnicul Hameleon, pentru
c[ s[-l ]nghi\[, ]n f[lci6 ]l lu[. Hameleonul, macar c[ ]n fa\a a
tuturor gon\ilor s[ schimb[, ce ]n ceva=i macar[ a-=i folosi nu putu
(c[ci la viderea ochilor toate sim\irile =i chitelele s[ ]ncuie). A=e,
f[r[ veste el ]n vr[jma=i col\ii crocodilului afl`ndu-s[, nu numai
schimb[rile =i mut[rile, ce a=e=i =i pre sine cine =i ce s[ fie s[
uit[. }ns[ biftuirea crocodilului norocul Hameleonului fu, carea
vreme spre ascultarea l`ngedii rug[minte ]i dede. Hameleonul,
dar[, cu mare umilin\[ =i ca cel ce moartea ]n ochi ]=i vede, din
toat[ nevoin\a =i cu toat[ jelea rug`ndu-s[, dzicea: O, domnul =i
st[p`nul mieu, o, pricina mor\ii =i vie\ii mele, o, puternicule puternicilor =i biruitoriul biruitorilor, p`n[ a nu m[ face stram\e
printre col\ii t[i, spre plecatele =i tic[loase cuvintele mele audzul
]\i pleac[ (c[ nu at`ta hrana m`niia foamei potole=te, pre c`t
rug[mintea cu plec[ciune t[riia vr[jm[=iii ]nfr`nge; =i de multe
1
Hameleonul, Scarlat Ruset, fratele mai mic al lui Iordache (Pardosul), se
afla atunci ]n Istanbul. Pu\intel la trup =i plin de r[utate dup[ cum ]l
portretizeaz[ scriitorul el se ofer[ s[ atrag[ pe Dimitrie ]n curs[, pentru ca
agen\ii munteni s[ poat[ pune m`na pe el. Acesta, ]ntruchip`nd ]n cel mai
]nalt grad r[utatea =i perfidia, ]=i va depune toate silin\ele pentru pierderea
lui Dimitrie Cantemir.
2
Povestea care urmeaz[ este o ]nt`mplare din via\a lui Scarlat Ruset, pe
care scriitorul o red[ cifrat.
3
Casele din afara zidurilor Istanbulului pe marginea Bosforului.
4
Nilul poate fi: bogazul, limanul carile merge p`n[ la Vlaherna (D.C.)
acest liman este Cornul de Aur, iar Vlaherna este o veche m`n[stire, aflat[ ]n
cap[tul interior al acestui liman care r[spunde ]n Bosfor.
5
Crocodil: hasechi, pristavii bostangiilor (D.C.) comandantul bostangiilor, trupele de securitate ale sultanului, ]ns[rcinate =i cu paza =i ordinea
]n cetate.
6
F[lcile crocodilului: ]nchisoarea la boslangii, caichana (D.C.).
282
Dimitrie Cantemir
283
284
Dimitrie Cantemir
285
286
Dimitrie Cantemir
287
peste r[utate a gr[m[di nu s[ siia, de vreme ce nu numai de binefacerile carile de la Inorog v[dzus[ uita, ce ]nc[ pentru bine cu
r[u a-i r[splati1 (jiganiia carea bine nici a face, nici a gr[i, nici a
pomeni au ]nv[\at) s[ ispitiia =i s[ nevoia. C[ odinioar[ Hameleonul putred =i otr[vit aerul (carile Sam s[ cheam[2) ]nghi\ind,
de carile lovit =i topiscat, acmu celea mai de pre urm[ duhuri
tr[gea, a c[ruia patim[ Inorogul v[dzind, s[ milostivi (c[ inima
milostiv[ cu cel ce-l doare o doare =i cu cel p[tima= ]mpreun[
p[time=te) =i cornul cel ce a toat[ fire de binef[c[toriu ieste, spre
putred =i acmu mai ]mpu\it trupul Hameleonului ]=i ]ntins[s[, cu
a c[ruia umedzal[, tops[cos aerul carile prin tot trupul l[\it =i
]mpr[=tiiat ]i era, sp[l`nd =i toat[ putregiunea cur[\indu-i-o, iar[=i
la via\[ l-au ]ntors.3 Ce jiganiia spurcat[, ]nc[ de demult ]n =coala Camilopardalului ithica4 ascult`nd, a lui titul carile deasupra
por\ii scris ieste poate fi ]nv[\ase. Carile ]ntr-acesta chip s[ cite=te:
(P`n[ c`nd cineva pre cel al s[u de bine f[c[toriu vede, datoriia
acelui f[cut bine ]n cuno=tiin\a inimii stidire =i patim[ ]i aduce,
carea pururea supt leg[tura datoriii ]l str`nge. Deci pentru bine
1
Aluzie la binefacerile pe care odinioar[ Dimitrie le-ar fi f[cut lui Scarlat,
dar pe care acesta le uitase.
2
Sam aerul, adic[ aerul otr[vit, ]nseamn[ datoriia =i s[r[ciia Hameleonului
(D.C.) este vorba de o etap[ ]n via\a lui Scarlat Ruset c`nd acesta tr[ia ]n
str`mtorare, lipsit de bani.
3
}ntoarcerea la via\[: ]mbog[\irea, avut a-l face (D.C.) Scarlat fiind ]ntr-o
vreme lipsit de mijloace materiale, ]n a=a fel ]nc`t nu avea nici m[car cu ce
s[-=i ]ntre\in[ via\a, Dimitrie i-a dat o mare suma de bani. Aceasta s-a ]nt`mplat
probabil pe vremea ]n care Rusete=tii erau ]n bune rela\ii cu familia Cantemir.
4
Rezult[ c[ Scarlat fusese odinioar[ elevul lui Alexandru Mavrocordat
Exaporitul, pe c`nd acesta fusese profesor la Academia Greceasc[ din Fanar,
]n realitate o ]nalt[ =coal[ a Patriarhiei Ortodoxe din Istanbul. Aluzia la etica
profesat[ de Mavrocordat este ironic[: Scarlat ]=i ]nsu=ise morala acestui om
f[r[ caracter. Scriitorul subliniaz[ c[, dup[ modelul Exaporitului, Scarlat
r[spl[tea binele cu r[ul.
288
Dimitrie Cantemir
289
290
Dimitrie Cantemir
]ntr-ai mul\i =i buni =i toat[ nepriietina minte de ascu\it[ simceaoa cornului st[p`nului mieu nep[truns[ s[ nu scape =i tot ]mpotrivnicul prav =i pulbere supt talpele ]mp[ratului mieu s[ s[ faca.
+i cu acestea sco\ind cartea, cu mult[ plec[ciune ]n m`n[ i-o dede.
Inorogul, cartea dac[ citi =i celea ce ]ntr-]ns[ s[ cuprindea dac[
pre am[runtul ]n\[leas[, c[tr[ Hameleon dzis[: (Precum rana
veche =i ad`nc[ pre lesne a s[ t[m[dui, a=e =i ]nc[ mai mult
nepriete=ugul =i vr[jm[=iia de mul\i ani ]n cur`nd[ vreme a s[
uita =i de la inim[ a s[ lep[da prea cu anevoie lucru ieste), ]ns[
(precum la rana rea =i grea mehlemul =i leacul de s[ =i afl[, c[
f[r[ leac numai moartea la muritori ieste, ce s[mnul grozav locul
od`n[oar[ betejit ]nva\[, a=e =i nepriietinul vechiu =i vr[jma=, de
s-ar =i face priietin, ]ns[ p[timirile mai denainte trecute =i sim\ite
a faptei nepriietinului pururea ]mpung[toare =i de pomenirea cu
dosad[ aduc[toare r[m`n). De care lucru, macar c[ doftoriia boalei ace=tiia nenedejduit[ ieste, ]ns[ de vreme ce ]nt`i ei plec[tori
spre pace =i poftitori de priete=ug s-au ar[tat (nici pacea a goni a
celui cu socoteal[, nici ]n via\[ pizma a \inea =i vr[jm[=iia a urma
a ]n\eleptului lucru ieste), =i macar c[ nici slovele credin\[, nici
cuvintele adeverin\[ a avea pot, ]ns[ (prostimea =i hiri=iia inimii
asupra adev[rului st[ruit[, adese =i mai totdeauna ascunse =i
c[ptu=ite vicle=ugurile =i m[guliturile iste\ilor au biruit). De care
lucru, prin carte mai mult ceva a scrie neav`nd, din rost +oimului de la mine s[n[tate ]i vii pofti, =i precum pofta ce pofte=te de
la noi ]nvoit[ =i priimit[ ieste ]i vei spune, =i precum dup[ cuv`ntul
dat =i giur[m`ntul legat m-am ]ncredin\at ]l vii adeveri. Nedejdea =i izb`nda pururea ]n dreptate puind (c[ci mai tare ieste
singur[tatea ]n dreptatea unuia dec`t toate taberile ]n str`mb[tatea a dz[ci de mii de mii), =i precum la locul prundului m[
voi cobor] ]i vii povesti. }ns[ singur cu singur ]mpreunare a avea
poftesc (c[ dul[ul r[u nu giurat, ce a=e=i nici cu lan\uje legat de
aproape credin\[ nu are). A=ijderea (nepriietinul atuncea credin\[
a avea trebuie, c`nd r[ul a face nici m`na ]i d[, nici vremea ]i
291
sluje=te). Pentru aceasta, dar[, dul[ii de la locul ]mpreun[rii noastre s[ lipsasc[, =i ales pentru ]mpreunarea carea, c`nd =i unde
vom s[ avem macar cum =tire s[ nu aib[. Iar[ tu, a mele c[tr[
tine de bine faceri ar[tate pomenind, cuv`ntul acesta mistuie=te
=i de c[tr[ tot chipul ]l acopere =i-l t[inuieste.1
Atuncea Hameleonul, cu aspre bl[st[mi =i =tra=nice giur[m`nturi a s[ bl[st[ma =i a s[ giura ]ncepu =i: Pre via\a mea, o,
domnul mieu, dzicea, =i pre credin\a mea, de voi descoperi, de
voi gr[i sau din m`ni, din cap =i din ochi s[mn de ]n=tiin\are de
voi face, ]n cap urgie, ]n ochi orbie, ]n m`ni ciungie s[-mi vie! +i
roada g`ndului mieu cu amar, cu pelin =i cu venin s[ m[n`nc;
viu Leul, viu Vulturul, c[rora m[ ]nchin, c[ de ce m-am apucat,
p`n[ la sf`r=it nu m[ voi p[r[si =i domnului =i st[p`nului mieu
cu toat[ dreptatea ori ]n ce =i c`t voiu putea a sluji nu m[ voiu
lenevi. A=ijderea, despre +oimu vreo grij[ s[ nu por\i, c[ci pre
c`t Voroava =i cuv`ntul ]i ieste de l[murit, pre at`ta inima =i sufletul ]nc[ mai curat =i din toat[ im[ciunea sp[lat ]i ieste (c[ la
omul ]ntreg, cu v`ntul icoana sufletului =i fapta ascuns[ a inimii
comoar[ poart[). Eu, dar[, dup[ porunca de bine f[c[toriului =i
st[p`nului mieu, iat[ cum mai de cur`nd ]napoi m[ voi ]ntoarce
=i toate ale tale nepre\[luite cuvinte pre am[runtul =oimului voi
povesti, =i iar[=i ce cuv`nt de r[spuns voi lua, f[r[ nici un preget
la domnul mieu milostiv ]l voi aduce.
Cu acestea, dup[ ce Hameleonul denaintea Inorogului ie=i, pre
cale m[rg`nd, precum pa=ii, a=e chitele ]=i muta, =i precum piielea, a=e g`ndurile =i mintea ]=i v`rsta =i-=i schimba =i singur cu
sine, ni mai tare pa=ii mut`nd, ni de ]nv[luirea g`ndurilor calea
1
C[l[uzit de principiul solu\ion[rii conflictelor pe calea tratativelor pa=nice,
Dimitrie Cantemir accept[ propunerea de a se ]nt`lni, pentru convorbiri, cu
Toma ]n palatul s[u pe Bosfor (,,locul prundului), cu condi\ia s[ nu fie de
fa\[ nici unul din agen\ii munteni, data =i locul ]nt`lnirii urm`nd, de asemenea,
s[ r[m`n[ necunoscute acestora.
292
Dimitrie Cantemir
=i c[lc[tura-=i uit`nd, prin ne=tiin\[ s[ opriia, =i viclenele giur[m`nturi socotind, ]ntr-acesta chip ]ntorcea =i le t`lcuia (c[ precum stomahul r[u din bune bucate venin =i greutate dob`nde=te,
a=e giur[m`ntul =i cuv`ntul drept ]n inima viclean[ spre r[u =i
spre vicle=ug s[ primene=te): Pre via\[ =i pre credin\[ m-am giurat precum c[tr[ cineva nu voi descoperi, ]ns[ g`ndul inimii mele:
adec[ p`n[ c`nd sau ]n din\ii dul[ilor ]l voi ]n\[pa, sau ]n f[lcile
crocodilului ]l voi ]neca. }n cale s[-mi ias[ =i ]n cap s[-mi vie roada g`ndului mieu: adec[ pre lesne s[-mi vie =i dup[ poft[ s[ mi
s[ plineasc[ lucrul carile am ]nceput; c[ p`n[ g`ndul nu-mi voi
dob`ndi, de nevoin\[ nu m[ voi p[r[si. }n toate cu dreptate domnului mieu s[ slujesc m-am giurat, ]ns[ ]ntr-aceast[ dat[ adev[rat
domnul =i st[p`nul mieu crocodilul ieste, ]ntr-a c[ruia robie c[dzind, cu pre\ t[iat m-au slobodzit =i dintr-a sa bun[voie via\[ =i
dzile mi-au d[ruit =i, p`n[ pre\ul ]i voi pl[ti, de la mine sf`nt[
parol[1 au luat. Deci altul mai bun, mai pl[cut =i mai primit pre\
dec`t Inorogul, altul s[ fie nu pociu socoti, =i a=e ieste. Iar[ c`t
pentru a Vulturului =i a Leului via\[ ieste, pu\in[ grij[ port, c[ci
=i pu\in de mine s[ atinge, mai v`rtos (c[ giur[m`ntul carile pre
a altora via\[ st[ruit st[, cu chipurile carile de dobitoace =i de
pasiri ]n ceriu a fi astronomii adeveresc s[ asam[n[).2"
Hameleonul ]n cale ca acestea m[rg`nd =i bloscorind, la +oim
sosi. C[ruia, dup[ obiceiu ]nchin`ndu-s[: Bucur[-te, =i iar[=i bucur[-te, ]i dzis[, c[ci toate dup[ voie =i a marelui t[u suflet poft[
curg =i mai mult cu lungimea voroavii vreme ]n de=ert s[ nu treac[,
glas de bucurie =i cuv`nt de veselie ]n scurt s[-\i povestesc (c[
1
Sf`nta parol[ ]nseamn[ jur[m`nt pe cele sfinte, dup[ practica vremii.
De remarcat c[ de=i jurase lui Cantemir, Scarlat se g`ndea la jur[mintele fa\[
de Toma =i mai ales fat[ de =eful bostangiilor.
2
De=i jurase lui Cantemir c[ va t[inui cele aranjate ]n leg[tur[ cu viitoarea
]nt`lnire dintre cei doi, Scarlat g`ndea ]n realitate la m`r=[via dinainte pl[nuit[.
Este de remarcat, din punct de vedere literar, felul ]n care scriitorul prezint[
g`ndurile v`nz[torului.
293
294
Dimitrie Cantemir
295
296
Dimitrie Cantemir
297
298
Dimitrie Cantemir
299
toat[ pocitaniia cea ascuns[ de-a fir-a-p[r le povesti. Adec[ precum Inorogul la ]mpreunare s[ vie cuv`nt au dat =i precum ]mpreunarea lui cu +oimul preste =tiin\a altor tovar[=i s[ fie, care
lucrul +oimul f[r[ nici o ]ndoin\[ au priimit. A=ijderea, precum
+oimul sfatul cel bun de folos =i de ob=te =-au mutat =i pre Inorog
din leg[turile gata, nebetejit =i nedodeit va s[-l sloboadz[, ]ntralt chip de ar face, mare sc[dere cinstei =i ocar[ numelui socotindu-=i. De ciia, minciuna cu multe ]mpu\icioas[ flori ]mpodobind,
dzicea, precum +oimul s[ fie dzis, precum unghile =i pintinii lui
pe cornul Inorogului a s[ pune nici ]ndr[znesc, nici harnice sint,
nici el organul r[ut[\ii =i ciniia vicle=ugului a s[ face firea-i
priime=te, ce numai cu bine =i cu priete=ug cu d`nsul ceva a face
de va putea, ]n tot chipul va ispiti. Iar[ amintrilea, la r[u =i la
vicle=ug, macar cum nu s[ va amesteca =i curate s[ fie unghile lui
de singele nevinovat. Deci acmu de ieste =i a voastr[ socoteal[,
]ntr-acesta chip =i cu to\ii ]mpreun[ mintea despre folos spre
stric[ciune de v-a\i mutat, s[ =tiu =i eu, ca nu mai mult ]n de=ert
ostenin\ele s[-mi cheltuiesc. Iar[ de cunoa=te\i sau v[ prepune\i
ca vreun vicle=ug ]n mintea +oimului s[ fie ]ntrat (spre carea nu
pu\ine =i mici sint semnele, carile cu urechile le-am audzit =i ]ntradev[r cu gura =i cu inima le m[rturisesc), cuv`ntul carile voi
povesti (c[ci t[inuirea lucrului scrip\ul cor[bii<i> ieste) =i chipul
me=ter=ugului ]n ascunsul inimii voastre ascunde\i cu carile foarte
pre lesne =i preste a +oimului =tiin\[ la sf`r=it a-l aduce vi\i putea.
Cu care mijloc de la Vultur =i de la Corb toat[ mul\emita =i plata
singuri voi lu`nd, +oimul, de dar =i laud[ ca aceasta lipsit =i ca
un necunosc[toriu binelui =i folosului, singur de sine pedepsit va
r[m`nea, =i pentru c[ci asupra nepriietinului milostivire =i dreptate
ar[t`nd =i giur[m`ntul nebetejit \iind, mare c[ial[ ]n urm[ =i f[r[
folos va sim\i (c[ dec`t giur[m`ntul, mai bun me=ter=ug =i mai
tare m[iestrie =i mai t[inuit[ viclenie spre am[geala cuiva a s[
da nu poate). A=ijderea (c[ oric`nd ce ieste adev[rat de s-ar grai
300
Dimitrie Cantemir
301
a=e, ca cum calului f[r[ z[bal[ pintini ar da, r[ut[\ii Hameleonului voie =i slobodzenie deder[, ca nici o cale nestrop=it[ =i nici o
piatr[ necl[tit[ s[ nu las[, p`n[ dreptatea Inorogului ]n sil\a
str`mb[t[\ii lor ar b[ga1.
Hameleonul, l[tr[turile =i breh[iturile dul[ilor cu mare dragoste ascult`nd, dup[ porunca ce deder[, voios de la d`n=ii ie=i.
De unde iar[=i la +oim s[ s[ ]ntoarc[ vr`nd (ca c`te ]nt`i ]i c`ntase
acmu s[ i le desc`nte), ]n cale pre B`tlan tumpin[ (cu a c[ruia
p`r[ Vidra din s[boare s[ izgonis[). Carile, pre Hameleon de unde
vine ]ntreb`nd, el precum acmu de la vreun loc a=e ]ns[mnat nu
vine r[spuns[, ce mai dineaoare de la Inorog am vinit, dzice,
carile m`ine cu +oimul ]mpreunare va s[ aib[ =i, de nu l-a= fi eu
cu multe =i v`rtoase giur[m`nturi ]ncredin\at, pre c[r\ile =i
giur[m`nturile +oimului nicicum nu s-ar fi l[sat. Ce acmu eu, ca
un bun priietin =i dreapt[ slug[, la mijlocul trebii ace=tiia m-am
pus, ]ns[ nu pu\in[ fric[ duc ca nu cumva v`n[torii, giur[m`ntul
c[lc`nd, vreun vicle=ug Inorogului s[ fac[, =i apoi ocara =i pedeapsa sufletului mieu unde s[ va duce? =i obrazul ]n lume cum ]mi
voi mai ar[ta?2
1
Apare acum un alt personaj colectiv: este vorba de corpul de agen\i ai
serviciului de spionaj al lui Br`ncoveanu. Cum era =i natural, ei =ov[ie la
]nceput s[ considere tr[d[tor pe conduc[torul lor, Toma, =i s[ ia o ini\iativ[
contrar[ dispozi\iilor lui, dar p`n[ la urm[ ei accept[, judec`nd lucrurile din
perspectiva =efului suprem, Br`ncoveanu, care le d[duse ordinul expres de
prindere a lui Dimitrie. Fin observator al omului, scriitorul reu=e=te s[ redea
cu subtilitate psihologia subordonatului fa\[ de superior, psihologie pe care o
folose=te =i Scarlat c`nd pune pe agen\i ]n situa\ia extrem[ de a opta ]ntre
dispozi\ia unui =ef mai mic =i ordinul =efului suprem, domnul.
2
Din conversa\ia lui Scarlat cu Dimache se observ[ preocuparea sa de a
ap[rea ]n fa\a lumii ca total neamestecat ]n eventuala capturare a lui Dimitrie,
fapt[ ce urma s[ fie considerat[ numai ca rezultat al ini\iativei agen\ilor
munteni.
302
Dimitrie Cantemir
303
Ar[t`ndu-se preocupat de prestigiul (cinstea) lui Toma =i al sau personal, ]n realitate, pentru a preveni orice b[nuial[ asupra sa, Scarlat ]i atrage
aten\ia c[ s-ar putea, ca la ]nt`lnirea cu Dimitrie, s[ se afle prin jur =i agen\ii
s[i, care de-abia a=teapt[ s[-l prind[.
2
Toma refuz[ s[ cread[ o asemenea eventualitate, =tiind ce dispozi\ie
d[duse agen\ilor s[i, neg`ndindu-se ]ns[ c[ ]ntre Scarlat =i ei avusese loc o
]n\elegere secret[ de colaborare.
304
Dimitrie Cantemir
305
duh la locul unde Inorogul s[ afla alerg[. C[ruia, dup[ politicescul obiceiu ]nchin`ndu-s[ =i toat[ fericirea rug`ndu-i =i menindu-i, dzis[: Dup[ porunca domnului =i cru\[toriului mieu, toate
le-am plinit =i ]nc[ c`te vechiul priete=ug =i adev[rata dragoste
pofte=te =i preste porunc[ cele c[dzute am adaos, de vreme ce
c`te spre folosul =i binele t[u c[tr[ +oimu am gr[it =i am ]nt[rit,
a le povesti, nici ]nceput au, nici s[v`r=it (o, bat-o urgiia cereasc[,
jiganie viclean[, c`t de pestri\ =i de v[rgat gr[ie=te!). Ce ]n scurt
(precum s[ dzice cuv`ntul c[ gura carea singur[ pre sine s[ laud[,
pute), cum am chivernisit =i cum am silit a chivernisi =i lucrurile
]mpreun[rii a tocmi, mai mult a m[ l[uda nu mi s[ cade, de vreme
ce sara va ar[ta ]mpreunarea =i diminea\a a lucrului r[zsunarea,
c[ci toate dup[ poft[ =i dup[ voie vor ie=i. (Caut[ chipul voroavii
a viclenii jig[nii, c[ s[ asam[n[ unor icoane, carile mut`ndu-s[
din loc, i s[ schimb[ fa\a). C[ci mijlocele ce prepus aveai din mijloc
le-am r`dicat, pre dul[i =i de =tiin\[ =i de loc departe i-am dep[rtat,
ochiul cu r[u c[ut[toriu de tot l-am astupat, pre unde m[iestrii =i
sil\e ]ntinse au fost le-am stricat =i le-am f[r`mat, toat[ piiedeca
din c[rare =i piatra poticnelii din cale am mutat, am`nduror inimile, spre priimirea dragostei am g[tat =i toat[ surceaoa supt focul ]ncep[turii =i toat[ ciraoa pre j[ratecul s[v`r=irii am pus =i
am supus. Una au r[mas, =i aceia foarte pre lesne: adec[ oric`nd
a\i vrea, atuncea ]mpreunare a avea s[ pute\i. Deci, c`t despre
partea =oimului ieste, eu, robul t[u, at`ta i-am uns sufletul =i i-am
muiat inima, c`t cu mare dor =i cu nespus[ poft[ nes[\ioasei privelii str[luminatii tale fe\e a s[ ]mpreuna =i cu dulcele =i m`ng`ioase voroavelor tale a s[ ]nvrednici asteapt[.1
1
Revenind la Dimitrie Cantemir, Scarlat Ruset ]i spune c[ el a ]nduplecat
pe Toma Cantacuzino s[ se ]nt`lneasc[ ]n mod sincer cu el, =i c[ tot el a
]ndep[rtat orice primejdie din partea agen\ilor lui Constantin Br`ncoveanu.
306
Dimitrie Cantemir
307
308
Dimitrie Cantemir
1
Dup[ ce descoperise at`t agen\ilor munteni c`t =i turcilor ora ]nt`lnirii
dintre Cantemir =i Toma Cantacuzino, Scarlat Ruset s-a dus s[ se culce, ca s[
nu par[ amestecat ]n aceast[ curs[ preg[tit[ de d`nsul.