Sunteți pe pagina 1din 17

CULTURA

C
ROMNEASC.
CULTURA
EUROPEAN

n plan cultural,
alinierea
europeana a
Romniei este
evidenta.

Secolul XVI:

Sasii,

tiparesc carti bisericesti n limba


romna(cea mai important- opera
tipografica
a diaconului Coresi care a contribuit la
crearea
si raspndirea limbii romne literare).

Secolul XVII
n Moldova, civilizatia Apusului si arata
adevarata influenta asupra
romnilor, prin polonezi( Grigore
Ureche,Miron
Costin, mitropolitul Dosoftei, Ion Neculce,
Dimitrie Cantemir).

Secolul al XVIII-lea

Epoca fanariota a rupt Tarile Romne


pentru circa 100 de ani de cultura
europeana. Iluminismul, a fost totusi
prezent la noi, n special prin Scoala
Ardeleana.

3. Secolul al XIX-lea
La mijlocul secolului XIX, reluarea legturilor
dintre rile Romne si Occident a fost
meritul generaiei paoptiste(Nicolae Balcescu,
Mihail Kogalniceanu, fratii Bratianu, fratii
Golescu etc.)
Cea de-a doua jumatate a secolului XIX st, de
asemenea, sub influena Vestului .

3. Secolul al XIX-lea
Personalitai precum Vasile Conta, Vasile
Alecsandri, P.P.Carp, Titu Maiorescu,
A.D.Xenopol, Ioan Slavici, Petru Poni, sunt
absolveni ai universitilor franceze i
germane.

4.Secolului al XX-lea
Prima jumatate a secolului XX s-a impus
prin sincronizarea culturii si civilizaiei
romneti cu civilizaiile si culturile
apusene(D.Gusti, P.P.Negulescu, Simion
Mehedini, Dan Barbilian, Lucian Blaga, Al.
Rosetti ).

SECOLUL XX
Cultura

romna a cunoscut doua etape


importante, determinate n mod
direct de regimul politic:
o prima etapa, plina de realizari si
efervescenta, a atins apogeul n perioada
interbelic prin: Tudor Arghezi, Ion
Minulescu, George Bacovia (literatura),
Constantin Brncusi(sculptura), Horia
Creanga (arhitectura).

A SECOLUL
doua etapXX
, dupa 1947, cnd, odata cu
instaurarea socialismului, a intervenit spiritul
nou, dupa modelul sovietic.
n anii 1948-1953, s-a dezvoltat proletcultismul,
curent care respingea valorile trecutului si
sustinea crearea unei culturi proletare.
O parte a operelor interbelice sau antebelice
au fost interzise, iar o serie de mari personalitati
culturale
si artistice (Lucian Blaga, Gh. Bratianu,
P.P.Negulescu) au fostexcluse din Academia
Romna.

Cultura postbelic european


este marcata de:
lupta politica dintre cele
doua blocuri;
raspndirea modelului
cultural american;
riposta culturii europene.

Cultura postbelic european


Razboiul Rece desfasurat ntre cele doua
lumi devine o tema existentiala a culturii
postbelice, alaturi de celelalte consecinte ale
razboiului si de teama declansarii unui nou
razboi.
Pe acest fundal se dezvolta curentul
existentialist grupat n jurul lui Jean Paul Sartre
si
Albert Camus, dar si un curent de dreapta
reprezentat de Andr Malraux.

REALIZARI SI PERSONALITATI
Stiinta si tehnica:
ntemeierea scolii romnesti de geografie
(Simion
Mehedinti), crearea primului institut de
biospeologie din lume (Emil Racovita, 1920),
ntemeierea scolii de oceanografie (Ion
Borcea),
nfiintarea Institutului de Seruri siVaccinuri
(Ioan Cantacuzino 1921), sau de geriatrie
(Ana Aslan),.

Stiina si tehnica:
Elaborarea Enciclopediei Romne
(4 volume, sub coordonarea lui
Dimitrie Gusti) s.a.
Succese importante s-au obtinut si
n domeniul tehnicii: constructia de
avioane, aerodinamica,
radiocomunicatiile, astronautica.

Stiina si tehnica:
Nicolae Paulescu a descoperit insulina,
Stefan Odobleja este un precursor al
ciberneticii,
Hermann Oberth este inventatorul
rachetei destinate zborurilor spatiale,
Gogu Constantinescu si-a legat numele
de ntemeierea sonicitii, Traian Vuia si
Aurel Vlaicu se afl printre pionierii
constructorilor de avioane, Henri Coanda
a inventat avionul cu reactie .

De asemenea s-au remarcat:

istorie:

Nicolae Iorga, Vasile Prvan,


Gheorghe Bratianu, Constantin Giurescu;
filozofie: Mircea Eliade, Emil Cioran;
chimie: Constantin Nenitescu;
matematica: Gh. Titeica, Traian Lalescu;
biologie: Emil Racovita;
medicina: Victor Babes, Gh. Marinescu;
stiinte juridice: Nicolae Titulescu;

fizica: Stefan Procopiu;


literatur: Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu,
Lucian Blaga, Tudor Arghezi, George Bacovia;
artele: Petre Antonescu, Duliu Marcu, Horia
Creanga(arhitectura), George
Enescu(muzic), Constantin
Brncusi(sculptur), Grigore Vasiliu-Birlic, Lucia
Sturdza- Bulandra(teatru), Nadia Comaneci,
Ivan Patzaichin(jocuri sportive).