Sunteți pe pagina 1din 15

UNIVERSITATEA BABEȘ -BOLYAI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

EDUCAȚIE INTERCULTURALĂ

STUDENTĂ:Oros loredana SPECIALIZAREA:Pedagogie AN:III

2013

EDUCAȚIE ȘI CULTURĂ

Ritmul vieții , resimțit uneori ca fiind prea alert, exigențele tot mai variate și mai noi cărora trebuie să le facem față, frecventele întâlniri cu noul care ne asaltează prin multiplele canale de comunicare și în câmpul relațiilor interpersonale-toate acestea reclamă de la noi tot mai multă flexibilitate, adaptabilitate, vigilență, pentru a ne integra optim în fluxul schimbării.Soluția individului care necesită adaptare nu este închiderea, prin refuzul sau negarea realităților care lansează provocările, ci, dimpotrivă, deschiderea, conștientizarea, implicarea.

Educația interculturală este, în fapt, o educație a relațiilor interpersonale care implică membri ai unor culturi diferite. Scopul acestui tip de educație este de a crește eficiența relațiilor interculturale, de a mări gradul de deschidere, de toleranță, de acceptare a celuilalt, care este diferit.

Educația este o artă-crede Kant- a cărei practică are nevoie de a fi perfecționată de mai multe generații. Originea, precum și mersul acestei arte sunt fie mecanice, adică fără un plan deliberat, fie raționale, orientate în mod premeditat. ,,Arta educației nu rezultă mecanicește din împrejurările în care învățăm, din experiența dacă un lucru oarecare ne este vătămător sau folositor. Orice artă de acest fel ar fi pur mecanică ar conține multe greșeli și lacune, pentru că nu ar urma niciun plan. Trebuie deci ca arta educației, ca pedagogia să fie rațională pentru ca natura

omenească să se poată dezvolta în așa chip ca să-și poată îndeplini destinația.(Kant, 1992, p.15)

Semnificațiile termenului ,,culturăsunt multiple și variabile în funcție de virtualele direcții de interogare: istorică, antropologică, psihologică, sociologică, culturologică, filosofică etc.

Cultura constă în patternuri, explicite sau implicite, în vederea achiziționării și transmiterii comportamentelor prin simboluri, constituind o achiziție distinctivă a grupurilor umane, incluzând concretizările acesteia în produse;nucleul principal al culturii constă din tradiții derivate și selectate istoric, precum și în valorile atașate ale acestora;sistemul cultural poate fi considerat produs al acțiunii, dar și un factor ce condiționează elementele viitoarei acțiuni.

O încercare interesantă de definire a termenului ,,culturăîi aparține lui Taylor (1877), fiind reluată mai târziu de Bennegadi (1986), care pune în evidență patru trăsături. Astfel ,cultura furnizează răspunsuri pentru toate acțiunile individului asupra problemelor vieții, oferă mijloace de interacțiune cu mediul înconjurător, aduce liniște individului și-l orienteză într-un ansamblu de tradiții religioase și folclorice, poate veni cu partea sa de influențe amenințătoare care dau un aspect periculos mediului ambiant.

Inițierea în cultură și dobândirea instrumentelor culturale sunt cele mai importante exigențe pe care școala trebuie să le îndeplinească acum și în perspectivă. A ști să te cultivi, să utilizezi cu grijă facultatea de a judeca, de a raționa, de a distinge falsitatea de adevăr, răul de bine, urâtul de frumos sunt calități ce trebuie formate de-a lungul școlarității, iar aceatsă aspirație se intensifică ea însăși, de îndată ce este stimulată. Cumulul cultural, odată interiorizat, trezește în noi multiple nevoi spirituale și deschide alte posibilități.

Școala are de îndeplinit, după unii analiști, trei obiective:

De a pregăti individul pentru o anumită activitate benefică

De a-l forma ca viitor cetățean

De a-l dezvolta și a-l împlini ca ființă umană(cf.Sicinski, 1984, p.225)

Noțiunea de ,,societate educativădevine operantă în măsura în care asistă la o coordonare și la o împletire strategică a politicilor educative cu cele culturale, sociale, economice. Din acest punct de vedere, chiar activitățile culturale trebuie să inumbe mai multe dimensiuni educative, nu numaidecât explicite (de pildă, implicarea mass-media în educare și formare, creșterea roului cluburilor, al centrelor culturale al organizațiilor non-guvernamentale în educarea adulților etc.)

Este bine ca școala să potențeze și să dezvolte la elevi capacitatea de adaptare și de înțelegere în planul cunoașterii stricte, dar și în registrul mai profund al spiritualității.Adevărata cultură este cea care îl determină pe individ să se autoconducă și să se orienteze inteligent în condițiile vieții moderne, care obilgă la o permanentă învățare.

Cultura este un imens spațiu care se modifică permanent.De aceea, sensibilizarea la polimorfismul valorilor constituie o cerință de primă importanță a educației.

O bună educație în spiritul valorilor culturale îi îngăduie individului să se raporteze la stimulii

culturali diverși, alții decât cei specifici culturii imediate de inserție.

De regulă, cultura emerge dinrt-un mediu al ei.Cultura este valorificată azi în conținuturile educației în termeni de eficacitate.

Principalul aport al școlii este instrumentalizarea elevilor, cu o unealtă simplă, dar dificil de încorporat: a ști să te cultivi. Nu-i vorba de o cultură abstractă, imponderabilă, ci de o cultură încorporată (încorporabilă, devenită acțiune, comportament).

Scopul educației este atins atunci când individul ajunge la acea autonomie care-l face să fie stăpân pe propriul destin și propria personalitate. Personalitatea nu este o stare care ne poate contura definitiv, static, prin educația eteronomă. O parte din trăsăturile personalității sunt formate direct, prin educație, dar o bună parte dintre calitățile individului sunt opera proprie formării-formare care depinde ,în ultimă instanță , de calitatea educației inițiale.

Nu numai că școala trebuie să insiste mai mult pe valoarea instrumentalăa educației, ci și instrumentele culturale transmise prin anumite instituții, altele decât școala, trebuie să se reconvertească în surse educative explicate, care să modeleze și să formeze personalitatea. Contextul cultural-și , prin extensiune, și cel social-trebuie astfel redimensionat, încât el însuși să inducă influențe educative directe, vizibile.

Cu toate că societățile devin multiculturale, sistemele educative rămân rigide, adaptate la situații monoculturale.Conținuturile și strategiile didactice au, în continuare un caracter etnocentrist (sau sociocentrist) și predispun , mai degrabă la o ,,ghetoizaredecât la deschidere și comunicare interculturală.Educația pentru și într-o Europă (sau lume) unită trebuie să cultive valori precum toleranța, respectul mutual, credința în egalitate sau complementaritatea culturală și are ca sarcină, din acest punct de vedere, universalizarea eventualelor diferențe spirituale sau valori locale, simultan cu salvgadarea specificităților culturale, în sensul cunoașterii și valorizării pozitive de cât mai mulți oameni, pentru o mai bună comunicare și conviețuire.

Valorile înglobate ale finalităților educației interculturale nu se pot realiza de la sine în raporturile interculturale. Toleranța, deschiderea, acceptarea nu sunt înnăscute, ci se construiesc

în personalitățile individuale prin demersuri educaționale sistematice.

Pentru viitor, obiectivele educației trebuie să fie infuzate de conotații culturale.Programele de dezvoltare trebuie să fie elaborate ținându-se seama de diversitatea culturilor și a interacțiunilor culturale care există între populațiile din interiorul unei țări sau între diferite regiuni ale lumii. Obiectivele culturale ale educației nu sunt dictate de o exterioritate spațio-temporală abstractă, ci sunt impuse de o geografie spirituală concretă.Ca într-un sistem de vase comunicante, cultura și educația se stimulează și sporesc necontenit în beneficiul individului și al umanității întregi.

BIBLIOGRAFIE:

Cozma, T.,(2001), ,,O nouă provocare pentru educație:Interculturalitatea‖,Iasi:Polirom.

Cucoș,C.,(2000), ,,Educația: dimensiuni culturale și interculturale,Iasi:Polirom.

Grupa: Pregatitoare

Propunător : Oros Loredana

PROIECT

DIDACTIC

Tema centrală: Mediul social şi cultural

Categoria de activitate : Jocuri și activități alese

Tipul activităţii : mixtă

Forma de organizare : frontală, individuală și pe grupe

Obiective operaţionale :

1. Artă :

O1. să coloreze hora copiilor în culorile pornind de la modelele primite;

O2. să decupeze corect hora copiilor de diferite naționalități;

O3. să lipească mâinile copiilor astfel încât să obţină o horă mai mare;

O4. să lipească cel puțin trei steaguri ale diferitelor țări pe paiul de la suc;

2. Construcţii :

O5. să denumească cel puțin trei aparate utile într-o casă;

O6. să construiască din piese lego sau cuburi cel puțin două aparate utile într-o casă;

O7. să precizeze numele aparatului construit;

O8. să construiască o casă pentru copiii nevoiaşi;

3. Joc de rol:

O9. să întregească din cât mai puţine încercări imaginea unui copil;

O10. să colaboreze cu membri grupului:;

Strategii didactice :

Metode

şi

observaţia, jocul;

procedee:conversaţia,

expunerea,

explicaţia,demonstraţia,

exerciţiul,

Mijloace

didactice : zar, jocul „Copii ai lumii‖ , hârtie albă, creioane colorate, carioci,

foarfece, lipici, autocolant, paiuri, imprimantă, calculator, lego și cuburi pentru construcții

Durata : 60 minute.

ETAPELE

 

STRATEGII

 

ACTIVITĂŢII

CONŢINUT ŞTIINŢIFIC

DIDACTICE

EVALUARE

1. Momentul

Se asigură condiţiile necesare desfăşurări în bune condiții a activităţilor : aranjarea mobilierului pe arii de stimulare şi pregătirea materialelor didactice corespunzătoare, se face prezența.

- conversaţia;

 

organizatoric

2. Captarea

Cadrul didactic recită o poezie:

   

atenției

,, Dimineaţa a sosit Toţi copiii au venit În cerc să ne adunăm Cu toţi să ne salutăm, Bună dimineaţa , copii!‖ Copiii sunt invitaţi să se aşeze în cerc . Cadrul didactic inițiează o discuție introductivă în care le prezintă și le oferă copiilor câteva informații legate de semnificația zilei de 9 Mai ( Ziua Europei).

Conversaţia;

-

observarea

Expunerea;

comportamentelor;

4.Anunţarea

Se prezintă copiilor jocurile și activitățile ce urmează a fi desfășurate în fiecare centru de interes, copii puntând să treacă pe la fiecare centru și să își aleagă centrul la care dorește să își desfășoare activitățile. Pentru fiecare centru, cadrul didactic le explică copiilor ce vor realiza cu ajutorul materialelor și modul de utilizare al lor. Se reaminteşte copiilor comportamentul dezirabil în cazul acestor activităţi—vorbim în şoaptă pentru a nu-i deranja pe alţii,lucrăm frumos, să nu ne murdărim hăinuțele, folosim cu

   

temei şi a obiectivelor

Observaţia

-

observarea

Conversaţia

 

Explicaţia

comportamentului verbal şi nonverbal;

 

grijă materialele, fiecare joc , lucrare ,trebuie terminate etc.

   

5.Desfăşurarea

Copiii se organizează în centrul dorit şi se familiarizează cu materialele pregătite . La centrul ARTĂ unii copii o să coloreze hora copiilor (din hârtie), vor da chipuri copiilor cu ajutorul cariocilor, apoi o vor decupa şi vor lipi mânuţele copiilor pentru a obţine o horă mai mare (vor lipi unul după altul câte un set de 4 copii din fiecare naţionalitate). Copii primesc și modele, după care să se ghideze atunci când colorează. Alţii vor decupa steaguri și le vor lipi pe paiuri de suc. La centrul CONSTRUCŢII li se spune copiilor că există unii copii care nu au case și încercăm să găsim și să argumentăm necesitatea unei case. Sarcina pe care o primesc copii este să construiască case pentru copii săraci, iar alții vor denumi anumite obiecte necesare într-o casă și să le construiască cu ajutorul pieselor lego și a cuburilor. La centrul JOC DE ROL copii au posibilitatea să joace jocul

Explicaţia

-

aprecierea

activităţilor

Exerciţiul

modului de lucru;

Jocul

-

apreciarea

corectitudinii

respectării

cerinţelor;

 

denumit „Copiii lumii‖. Copii vor fi grupați câte 3 și din cât mai puţine încercări trebuie să reîntregească imaginea unor copii din diferite ţări (un copil e constituit din 4 piese care au puncte pe spatele lor: pălărie - 1, cap - 2, trunchi – 3 şi picioare – 4; – fiecare copil poartă un costum specific ţării pe care o reprezintă).După ce reîntregesc imaginile cu ajutorul cadrului didactic o să încerce să spună un cuvânt, care este mai accesibil în limba copilului respectiv. Pentru joc e necesar un zar, în cazul în care faţa zarului indică 5 sau 6 puncte copilul acela stă o tură. Cei care reuşesc să reîntregească primii imaginea sunt câştigători.

   

6.Asigurarea

Se fac aprecieri referitoare la modul cum au lucrat, cum au comunicat, cum au colaborat și la rezultatele pe care le-au obținut și se solicită și copiilor să fac autoaprecieri asupra activităților lor.

Conversaţia

-

aprecierea

feed-back-ului

Explicaţia

modului de lucru;

impresii asupra activităţii;

-

7. Încheierea

Se recompensează grupele câștigătoare și ceilalți copii primesc și ei câte o mică

Conversaţia Expunerea lucrărilor

aprecieri verbale, stimulative;

-

activităţii

-

acordarea

recompensă. Lucrările realizate de copii vor fi expuse pe pereții grupei. recompenselor.

recompensă. Lucrările realizate de copii vor fi expuse pe pereții grupei.

recompensă. Lucrările realizate de copii vor fi expuse pe pereții grupei. recompenselor.

recompenselor.

Propunător: Oros Loredana

Clasa: a IV-a

Proiect de lecție

Subiectul lecției: Să fim toleranți

Tipul lecției: Mixtă

Obiective operaționale:

La sfârșitul orei, elevii vor fi capabili :

O.1. să prezinte ,în limbaj propriu, câteva simboluri ale diferitelor naționalități ( steag- semnificatia culorilor, imnul international al acestei etnii, expresii simple);

O.2. să analizeze din punct de vedere intercultural credințele și tradițiile diferitelor naționalități;

O.3. să precizeze cel puțin trei diferențe dintre culturi;

O.4. să enumere cel puțin cinci soluții pentru eliminarea prejudecăților;

STRATEGII DIDACTICE:

Metode si procedee: conversati, explicatia, brainstorming, munca în grup, metoda ―cubului‖, ;

Mijloace de învătământ: fișe cu scurte texte, imagini, fișe de lucru;

Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe;

Etapele lecției

Conținutul instructiv-educativ

Strategii didactice

 

Forme

de

Metode si

Mijloace

 

organizare

procedee

didactice

1.Moment

Se stabilește liniștea și ordinea și se pregătesc materialele necesare pentru oră, după care se face prezența.

frontal

conversația

fișe

cu

scurte

organizatoric

texte imagini fișe de lucru

2.Captarea

Împreună cu elevii formulăm mesajul zilei. Se va încerca , prin întrebarea:

,,Față de cine trebuie să fim toleranți?

frontal

conversația

mesajul zilei

atenției

Elevii trebuie să ofere diverse răspunsuri, de exemplu:față de oamenii în vârstă, față de copii mai mici decât

noi, față de persoane care au handicap,față de persoane de alte naționalități.

3.Anunțarea

Elevii vor fi anunțați că o să discutăm despre toleranța față de persoane de alte naționalități, la ce se referă toleranța, ce presupune. Și o să aflăm mai multe informații și despre alte naționalități ( englezi, francezi, greci, italieni)

frontal

conversația

 

temei și a obiective lor

explicația

4.Dirijarea

(Elevii au avut de citit și de pregătit de acasă informațiile de bază despre următoarele naționalități: englezi,

     

învățării

francezi, greci, italieni, pentru a putea realiza activitățile primite.) Elevii sunt împărțiți în patru grupe, în

 

conversația

 

funcție de

naționalitățile despre care

fișă de lucru

au citit informții: englezi,francezi, greci

și italieni.Fiecare grupă va trebui să completeze într-un tabel următoarele informații:

-steagul, portul și imnul naționalității primite -ocupatiile de bază ale persoanelor - obiceiuri de Crăciun - trei patru cuvinte în limba specifică țării primite Dupa expirarea timpului fiecare grupă

lucrul pe

explicația

grupe

brianstorming

frontal

metoda

va împărtăși celorlalte cum a completat tabelul, folosindu-se un cub,care va avea urmatoarele cerinte, în funcție de naționalitatea primită de grupă:

1. descrie steagul naționalității

,,cubului‖

expunerea

2

.compară portul nostru național cu

portul lor , minim pentru femei 3. analizează ocupațiile la noi și la ei

.povestește despre obiceiurile de Crăciun

4

5

.citește o strofă titlul imnului

naționalității 6 .spune câteva expresii, cuvinte în limba specifică naționalității

5.Obținerea

Elevii primesc scurte texte( fișe cu informații) și câteva imagini cu obiecte, personalități, lucruri cunoscute și specifice fiecărei naționalități în parte. Sarcina formulată pentru elevi este: Să citească textele cu informațiile despre naționalități și să aleagă dintre imagini cele corespunzătoare fiecărei naționalități în parte, în funcție de grupa din care fac parte.

 

conversația

 

performanței

frontal

fișe cu scurte texte imagini

explicația

pe grupe

exercițiul

 

6.Asigurarea

Elevii trebuie să alcătuiască câteva versuri cu următoarele cuvinte: om, naționalitate copil, drept, discriminare . La alegere unii elevi vin în fața clasei și citesc compozițiile proprii.

frontal

conversația

 

feed-back-ului

individual

7.Încheierea

       

activității

Se

fac

aprecieri

verbale

și

primesc

frontal

conversația

calificative

elevii

care

au

fost

mai

activi.