Categoria IV Evaluarea ntreprinderilor

1. Evaluarea economic si financiar a unei ntreprinderi se face pe baza:

a) bilantului contabil;
b) bilantului economic;
c) bilantului resurselor si destinatiilor acestora.
2. Care din urmtoarele categorii de factori fac necesar pozitionarea sistematic a ntreprinderii pe
piat:
a) factori legati de existenta preturilor libere;
b) inflatia;
c) politicile de restructurare.
3. Cum se reevalueaz stocurile de materii prime din ntreprinderea supus evalurii, pe baz de
expertiz si diagnostic:
a) aplicnd una din metodele FIFO sau LIFO;
b) n functie de raportul de schimb leu/dolar;
c) la preturile zilei sau, dac intrrile sunt mai rare, la media preturilor de achizitie din cea mai
recent perioad.
4. Ce relatie exist ntre rata de actualizare si riscul de tar:
a) cu ct riscul de tar e mai mare, cu att rata de actualizare e mai mare;
b) corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contabil si valoarea economic a bunurilor;
c) corectarea valorii contabile cu inflatia si cu influentele din modificarea raportului de schimb
leu/dolar.
b) cu ct riscul de tar e mai mic, cu att rata de actualizare e mai mare;
c) cu ct riscul de tar e mai mare, cu att rata de actualizare e mai mic.
5. Ce relatie exist ntre valoarea ntreprinderii si rata de actualizare:
a) direct proportional;
b) invers proportional;
c) depinde de numrul si mrimea riscurilor.

Categoria III Expertize contabile

1. Cum se clasifica expertizele contabile?
R: Expertizele contabile se clasifica astfel dupa scopul principal in care au fost solicitate:
- expertize contabile judiciare
- expertize contabile extrajudiciare dupa natura principalelor obiective
- expertize contabile civile
- expertize contabile penale
- expertize contabile comerciale
- expertize contabile fiscale
- alte expertize contabile judiciare dispuse de organelle in drept si expertize contabile extrajudiciare
solicitate de alti clienti
2. Explicai independena absolut i independena relativ a expertului contabil?
R: Independenta absoluta este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei
opinii neafectate de influente care compromit rationamentul profesional, permitand profesionistului sa
actioneze cu integritate, cu obiectivitate si cu prudenta profesionala

Independenta relativa denota din faptul ca profesionistul contabil in rationamentul profesional nu

poate fi independent in sensul izolarii sale de relatiile economice,financiare sau de alta natura, acest
lucru fiind imposibil deoarece fiecare membru al societatii are relatii cu altii.
3. Ce nelegei prin competena expertului contabil?
R:
Prin competenta expertului contabil se intelege nivelul cunostintelor profesionale care il
definesc si experienta care o poseda.Deasemenea competenta profesionala este conditionata de
dobandirea ei printr-un inalt standard de pregatire generala urmat de o instructie specifica, de
practica si de examinare privind teme profesionale semnificative, iar pe de alta parte mentinerea ei
prin cunoasterea continua a evolutiilor si reglementarilor la nivel national si international.
4. Ce nelegei prin calitatea expertizelor contabile?
R:
Prin calitatea expertizelor contabile se intelege modul prin care o expertiza contabila realizata
in termenii solicitati si acceptati, cu consticiozitate , devotament , corectitudine si impartialitate de
catre profesionist sa le fie utila celor care au solicitat-o.
5. n ce const secretul profesional i confidenialitatea expertului contabil?
R:
Secretul profesional si confidentialitatea expertului contabil consta in respectarea secretului si
caracterului confidential al informatiilor la care a avut acces si de care a luat cunostinta cu ocazia
efectuarii expertizelor contabile, trebuind sa se abtina de la divulgarea lor catre terti, cu exceptia
cazurilor in care a fost autorizat expres in acest scop sau daca are obligatia legala sau profesionala
sa faca o astfel de divulgare.
6. Explicai care sunt situaiile de incompatibilitate n cazul expertizei contabile?
R:
Expertul contabil se afla in incompatibilitate daca exista imprejurari din care sa rezulte ca este
interesat , sub orice forma, el, sotul(ia) sau vreo ruda apropriata, in solutionarea cauzei intr-un anumit
mod care l-ar determina pe expert sa fie subiectiv.
Deasemenea calitatea de expert contabil este incompatibila cu cea de martor in aceeasi cauza,
calitatea de martor avand intaetate.
Categoria II AUDIT
1. Exprimarea unei opinii motivate potrivit careia situaiile financiare au fost stabilite n toate aspectele
lor semnificative conform unei referine contabile identificate constituie:
a)
Obiectul unei misiuni de audit de baz;
b)
Scopul fundamental al auditului financiar;
c)
Definitiv auditului extern, n general.
2. Cnd se verific respectarea principiilor contabile n ce privete capitalurile proprii, ca obiective
de audit identificai:
a. Drepturi i obligaii i evaloarea;
b. Drepturi i obligaii i existena;
c. Numai existena.
3. Cnd verificai fundamentarea provizioanelor la sfrit de an avei n vedere:
a) Modul de calcul i conformitatea cu contractile i/sau textile legale;
b) Deductibilitatea;
c) O ieire viitoare de resurse.
4. Cnd verificai amortizarea imobilizrilor corporale v asigurai c:
a. Planul de amortizare este acelai ca n anul precedent;

b. Planul de amortizare contabil e diferit de planul de amortizare fiscal;

c. Au fost corect aplicate normele de amortizare prevzute n reglenentrile n vigoare.
5. Controlul fizic al imobilizrilor corporale presupune:
a. Verificarea modului n care s-a efectuat inventarierea;
b. Inspecia imobilizrilor corporale;
c. Existena concordanei ntre registrul imobilizrilor corporale i contabile.
6. Cnd verificai cheltuielile cu ntreinerea si repartiiile la imobilizrile corporale v asigurai:
a. De corecta contabilizare la conturile de imobilizri sau la conturile de cheltuieli ale
perioadei;
b. De corecta contabilizare la conturile de cheltuieli pe baz de documente justificative;
c. C cheltuielile sunt reale i se justific cu documente legale.
7. La verificarea conturilor de trezorerie, ce fel de sold trebuie s gsii la contul de viramente
interne la 31 decembrie?
a. Debitor;
b. Creditor;
c. Fara sold.
8. Cnd efectuai controlul separrii exerciiilor n contabilitatea stocurilor procedai la:
a. Inventarierea la 31 decembrie;
b. Verificarea documentelor ultimilor aprovizionri identificate n intervalul fizic;
c. Controlul tuturor aprovizionrilor din ultimele 15 zile ale exerciiului.
9. Dac ai constatat incertitudini care nsa nu afecteaz in mod semnificativ situaiile financiare,
opinia va fi:
a. Fr reserve;
b. Fr reserve dar cu paragraph de obsevaii;
c. Procedai la extinderea controlului.
10. Posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzacii s comporte erori semnificative
datorate insuficienei controlului intern reprezint:
a. Risc inerent;
b. Risc de audit;
c. Risc de nedetectare.

Categoria VIII - Analiza diagnostic a ntreprinderii

Anul I Organizarea si planificarea contabilitatii unei intreprinderi
Planificarea activitii de audit intern se realizeaz pe trei nivele:
planificarea strategica pe termen lung are n vedere activitatea de evaluare a funciei auditului intern
a
structurilor din subordine care i-au organizat compartimente de audit, o dat la 5 ani, conform
cadrului
normativ al auditului intern;
planificarea strategic pe termen mediu are n vedere faptul c, conform legii, toate activitile

auditabile trebuie s fie auditate cel puin o dat la 3 ani. n funcie de importana unei activiti n
cadrul
entitii, de pericolul producerii unor evenimente sau chiar pagube, ct i de gradul de apariie i
importan al riscului aceasta poate fi cuprins n auditare;
planificarea anual cuprinde misiunile ce se vor realiza pe parcursul anului viitor innd cont de
bugetul
de timp disponibil n cadrul planului i de resursele alocate anual. Fiecare misiune de audit va
cuprinde
obiectivele, identificarea activitilor adiacente, orele lucrate, personalul i planificarea orar pentru
activitile i departamentele entitii publice supuse examinrii.
Realizarea activitii de planificare presupune determinarea domeniilor majore ale auditului. O
planificare incorect sau incomplet conduce la pierderea unor activiti purttoare de riscuri.
Practica
impune selectarea cu ateni
18. Rezolvare:
SISTEMUL CONTABIL SURS ESENIAL DE INFORMAII PENTRU MANAGEMENTUL
FINANCIAR-CONTABIL
Economia de pia presupune existena unei legislaii adecvate regulilor acestui sistem, cunoaterea
i aplicarea lor necondiionat. Eliminarea centralizrii, independena decizional a societilor
comerciale, ce caracterizeaz mecanismul economiei de pia, implic asumarea responsabilitii
tuturor riscurilor n utilizarea capitalului i n obinerea profitului. 1.1. Locul i rolul managementului
financiar-contabil Rolul managementului, al managerului n general, este foarte important n
funcionarea societilor comerciale indiferent de forma juridic a acestora. Component a activitii
manageriale, managementul financiar-contabil presupune cunoaterea normelor legale care
reglementeaz activitatea contabil, organizarea optim a acesteia, utilizarea, gestionarea i
urmrirea permanent a folosirii mijloacelor financiare pe baza principiului profitului maxim, precum i
analiza i asigurarea necesarului de capital pentru perioada urmtoare, care se stabilete pe baza
alegerii variantei optime. n cadrul societilor comerciale, aplicarea n practic a managementului
financiar-contabil vizeaz asigurarea condiiilor actului decizional cel mai bun, pentru aceasta fiind
necesare: a) organizarea optim a fluxului informaional (documente financiar-contabile i informaii
economice); b) analiza economico-financiar a rezultatelor perioadei curente i luarea unor msuri
imediate; c) fixarea unor limite minime de profit i rat a profitului sau, dac nu exist soluii de
rentabilizare, activitile trebuie desfiinate i mijloacele financiare ndreptate spre alte activiti,
rentabile;
d) inventarierea tuturor elementelor ce pot mpiedica sau favoriza rentabilizarea unora sau altora
dintre activiti; e) cunoaterea elementelor fundamentale ale cererii i aplicarea n practic a
principiului profitului maxim n funcie de specificul local; f) respectarea prevederilor statutarorganizatorice. Elementele definitorii i caracteristicile calitii Orice agent economic, indiferent ce
activiti desfoar, trebuie s aib n vedere ca tot ceea ce ofer spre vnzare s aib valoare de
ntrebuinare, s fie cerut de pia. Dac se ofer spre vnzare un produs sau un serviciu care nu
satisface consumatorul, atunci acesta se va vinde greu sau deloc, iar agentul economic va ajunge la
faliment. De aceea, n vederea desfurrii n bune condiii a activitilor societilor comerciale,
trebuie ntreprinse urmtoarele aciuni: a) analizarea cerinelor consumatorilor n legtur cu
sortimentele i calitatea produselor solicitate sau serviciilor ce fac obiectul de activitate al agentului

economic respectiv; b) urmrirea procesului de concepie-proiectare a produselor noi i modernizate;

c) urmrirea procesului de producie, control, desfacere i service; d) pe baza rezultatelor obinute
trebuie efectuate analize care s se concretizeze n msuri de mbuntire privitoare la eventualele
modificri n documentaia tehnic a produsului/serviciului. Principalele puncte care trebuie s stea n
atenia managerului pentru a satisface aciunile de mai sus sunt urmtoarele: utilizarea controlului
total de calitate, ce poate fi realizat prin introducerea unui sistem de control adecvat activitii;
utilizarea controlului statistic de calitate, prin introducerea principiilor i metodelor statistice; urmrirea
calitii solicitate de consumatori. Etapele programului de aplicare a sistemelor calitii n organizarea
activitii firmei, un rol important l are sistemul calitii, care trebuie s ndeplineasc urmtoarele
funciuni: a. Funciunea de calitate, n care trebuie s se regseasc totalitatea activitilor necesar a
fi ntreprinse pentru a lua n considerare, n mod planificat i organizat, toi factorii care influeneaz
calitatea produselor i serviciilor, i anume: activitile legate de asigurarea calitii;
activitile legate de ncercrile, testrile, probele de laborator privind calitatea materialelor i
materiilor prime; activitile legate de utilizarea, ntreinerea, verificarea, repararea aparaturii de
msur i control utilizate n cadrul societii comerciale. b. Funciunea de cercetare-proiectaredezvoltare, care cuprinde ansamblul de activiti din cadrul societii comerciale prin intermediul
crora se concepe i se aplic progresul tehnico-tiinific i care const n: activitatea de planificare,
care rezid n elaborarea proiectelor de perspectiv privind strategia de dezvoltare a societii;
conceperea i proiectarea de produse noi i modernizarea n funcie de cerinele pieei; conceperea
i aplicarea de tehnologii noi i modernizate n vederea creterii eficienei economice a societii
comerciale. 1.2. Fondul de informaii al managementului financiar-contabil: documente justificative,
registre i situaii financiare Managementul financiar-contabil se refer la sistemele legale i
administrative, precum i la procedurile stabilite pentru a permite entitilor s conduc activitile,
astfel nct s asigure utilizarea corect a fondurilor, n conformitate cu standardele definite de
probitate i regularitate. Aceste activiti includ creterea venitului, managementul cheltuielilor,
contabilitatea financiar i managementul activelor. Managementul financiar eficient presupune
actualitatea i legitimitatea cheltuielilor, dirijarea cheltuielilor n concordan cu regulamentele, luarea
msurilor necesare pentru a preveni i pedepsi orice nclcare a legii i a recupera orice pagub
provocat de nereguli sau neglijen. Un concept-cheie n teoria i practica managementului modern
l constituie responsabilitatea. Managerii sunt obligai s duc la ndeplinire un set definit de sarcini,
n conformitate cu regulile i standardele aplicabile posturilor lor. Persoana sau organismul cruia
managerul trebuie s-i raporteze i fa de care rspunde pentru aciunile sale este explicit indicat
i managerul trebuie recompensat, pentru performane bune, s suporte consecinele unei prestaii
inadecvate. Managerul unei uniti organizaionale trebuie s rspund i pentru aciunile
personalului din subordine.
1.1. Semnificaia i importana diagnosticului financiar-contabil
Cuvntul diagnostic este de origine greac i nseamn apt de a discerne. El are n economie
aceeai accepiune ca i n medicin. Indiferent de domeniul de utilizare, demersul diagnosticului
impune analiza complex a mecanismului de formare i modificare a fenomenelor specifice.
Conceptul de diagnostic are percepii diferite n funcie de diveri autori care i-au exprimat opinii
asupra acestor noiuni. n opinia lui Ph. Lorino diagnosticul corespunde unei capaciti de analiz i
nelegere a performanei, a diagnostica nseamn a vedea cauzele..., pe scurt este vorba de a
identifica cile de aciune cele mai eficace. Diagnosticul nu nseamn deci a descrie, ci a identifica

variabilele cheie ale strii i dinamicii fenomenelor, a studia interaciunea lor n vederea determinrii
obiectivelor de propus ale ntreprinderii. Aa cum sublinia J. Pierre Thibaut, n cadrul diagnosticului
trebuie s-i Statutul juridic al firmei; gseasc rspuns probleme cum sunt: Dac sunt sau nu
satisfctoareCare sunt rezultatele ntreprinderii? Cum au fost obinute?i de ce?
Care sunt performanele i obiectivele dorite?
Care este nivelul performanelor i ce trebuie fcut pentru atingerea Msuri concrete ce urmeaz a
fi ntreprinse, attlor? pe termen scurt, ct i pe termen lung. n opinia aceluiai autor se arat c
ntreprinderea are nevoie de efectuarea unui diagnostic nu numai n situaia n care se afl n
dificultate, ci i cnd ntreprinderea are o bun stare de sntate.1 Conceptul de diagnostic n plan
economic, la nivelul unei firme, presupune reperarea disfuncionalitilor activitii ei, cercetarea i
analiza faptelor i responsabilitilor, identificarea cauzelor i a msurilor care s conduc la reglarea
situaiei.

Categoria VIII - Analiza diagnostic a ntreprinderii

11. Rezolvare:
Analiza pe baza bilanului contabil
a) fondul de rulment net
FRN = Active circulante Datorii pe termen scurt = (Stocuri + Creante + disponibilitati)-(Datorii
din exploatare +Datorii bancare pe termen foarte scurt)=
(1000+2000+1000)-(2400+400)=4000-2800=1200
Pentru a putea controla nivelul fondului de rulment se calculeaza si urmatoarele rate:
-rata de apreciere a stocurilor= FRN /Stocuri=1200/1000=1,20
Limita normala stabilita acetei rate este de 2/3=0,66 deci nu respecta raportul de 2/3 ceea ce
este benefic pentru intreprindere
-rata de finantare a activelor=FRN/Active circulante x100=1200/4000 =30%
Limita normala este intre 20-30%,deci se afla la limita superioara
b) Activul net contabil
Active imobilizate=Imobilizari corporale+ Imobilizari necorporale=3000+800=3800
Active curente= Stocuri + Creante + disponibilitati=1000+2000+1000=4000
Total Active= 4000+3800=7800
Activul net=Total active- Datorii
Datorii pe termen scurt= Datorii din exploatare +Datorii bancare pe termen foarte
scurt=2400+400 =2800
Datorii pe termen lung= 3000
Situatia Neta = 7800-(3000+2800)=7800-5800=2000
c) nevoia de fond de rulment
NFR= Stocuri + Creante + Cheltuieli in avans (Datorii curente-Credite de trezorerie)-Venituri
in avans= 1000+2000+0-(2800-0)-0=200
d)Trezoreria neta
TN=FRN-NFR=1200-200=1000

Sau TN= Disponibilitati- Credite de trezorerie=1000-0=1000

Analiza pe baza bilantului financiar
Pentru a analiza bilantul din punct de vedere al celui financiar vor trebui facute corectiile
necesare in functie de lichiditate (activele) si exigibilitate(pasivul), astfel:
Cheltuieli de constituire =200 cu specificatia ca: cheltuielile de constituire in suma de 200 sunt
considerate elemente de activ fictiv si se deduc din capitalurile proprii
ACTIVE:
Imobilizarile corporale =3000
Imobilizari necorporale=600
(800 -200)
Creantele se vor separa pe termene de lichidare ,astfel 10% din creante care apartin
garantiilor de buna executie si vor fi incasate peste 20 luni vor fi trecute separat ca si Creante
mai mari de un an=200 (si se vor inscrie in activ)
ACTIVE IMOBILIZATE = 3000+600+200=3800
Stocuri =1000
Creante mai mici de un an=1800
ACTIVE CIRCULANTE = 1000+1800=2800
Disponibilitati= 1000
TOTAL ACTIV= 3800+2800+1000=7600
PASIVE
Capitaluri permanente= 4800
Capitaluri proprii =1800
Datorii pe termen lung =2600(3000-400 ratele scadente in anul in curs)
Datorii pe termen scurt =2800
Datorii pe perioada mai mica de un an =400
TOTAL PASIV= 1800+2600+2800+400=7600
Astfel, pe baza bilanului financiar prezentat se poate calcula:
a) fondul de rulment
FR= Capitaluri permanente Active imobilizate= 4800-3800=1000
b) necesarul de fond de rulment
NFR = Active circulante Datorii pe termen scurt =2800-2800=0
c) trezoreria neta
TN = Disponibilitati Credite de tezorerie =1000-0=1000
Din cele calculate , rezulta ca fata de bilantul contabil,in cazul bilantului financiar indicatorii
FRN si NFR au valori diferite in timp ce trezoreria este aceiasi.Aceasta se explica prin modul
de grupare a elementelor de activ si pasiv in cadrul acestor tipuri de bilanturi
12. Rezolvare:
Cazul Bilantului patrimonial
a) Lichiditate generala= Active circulante / Datorii curente= 4000/2800=1,43 >1 rezulta ca
intreprinderea este capabila sa-si acopere datoriile pe termen scurt din activele circulante
b) lichiditatea redusa= (Active circulante Stocuri)/ Datorii curente= 3000/2800=1,07
O valoare cuprinsa intre 0,5-1 este considerata a fi normala
c) lichiditatea imediata = Disponibilitati /Datorii exigibile imediate=1000/2800 =0,36
d) Rata solvabilitatii generale = Active totale/Datorii curente=7800/2800= 2,79
e) Rata solvabilitatii pe termen lung = Activ total/ Datorii totale=7800/5800= 1,34
Un raport mai mic de 1,5 dovedeste riscul de insolvabilitate al intreprinderii
Indicatori de lichiditate:
Cazul Bilantului financiar

a) Lichiditate generala= Active circulante / Datorii curente= 2800/2800=1 =1 rezulta ca

intreprinderea este capabila sa-si acopere datoriile pe termen scurt din activele circulante insa
este la limita superioara
b) lichiditatea redusa= (Active circulante Stocuri)/ Datorii curente= 1800/2800=0,64
O valoare cuprinsa intre 0,5-1 este considerata a fi normala
c) lichiditatea imediata = Disponibilitati /Datorii exigibile imediate=1000/2800 =0,36
d) Rata solvabilitatii generale = Active totale/Datorii curente=7600/2800= 2,71
e) Rata solvabilitatii pe termen lung = Activ total/ Datorii totale=7600/5800= 1,31
Un raport mai mic de 1,5 dovedeste riscul de insolvabilitate al intreprinderii
Din cele calculate , rezulta ca fata de bilantul contabil,in cazul bilantului financiar indicatorii au
valori diferite.Aceasta se explica prin modul de grupare a elementelor de activ si pasiv in
cadrul acestor tipuri de bilanturi.

Categoria X Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii

1. Rezolavre:
Auditul este o examinare metodica realizata in vederea determinarii daca activitatile si
rezultatele relative la subiectul examinat satisfac dispozitiile prestabilite si daca aceste dispozitii
sunt puse in opera intr-un mod eficace si apt in vederea atingerii obiectivelor"
Auditul se foloseste, atat cu titlu preventiv,in cadrul unui program de audit pentru aprecierea
eficacitatii unei organizatii, a unui proces, a unui procedeu, calificarea si urmarirea unui furnizor, dar
si cu titlu curativ, in situatii delicate: faliment (insucces) al prestatiilor, stari de lucruri.
Auditul intern este, in interiorul unei intreprinderii sau al unui organism, o activitate independenta de
aprecierea sau controlul operatiilor; el este in serviciul Conducerii. In acest domeniu, el este un
control care are drept functie estimarea si evaluarea eficacitatii altor controale.
Obiectivul auditului intern este de a asista membrii Conducerii in exercitarea eficace a
responsabilitatilor lor furniznd analize, aprecieri, recomandari si comentarii pertinente referitoare la
activitatile examinate.
Auditorul intern este vizat de toate fazele activitatii intreprinderii care intereseaza Conducerea.
Aceasta implica faptul de a apela pna la aspecte contabile si financiare pentru atingerea unei
intelegeri depline a operatiilor examinate.
Pentru a ajunge la acest obiectiv final sunt implicate activitatile urmatoare:
examinarea si aprecierea sinceritatii, suficientei si aplicarea controlului contabil, financiar si
operational si promovarea unui control eficace la un cost rezonabil;
verificarea conformitatii cu politicile, a planurilor si a procedurilor stabilite;
verificarea la ce punct activele societatii sunt justificate si prezervate de pierderi de orice natura;
verificarea exactitatii informatiilor utilizate de catre Conducere;
evaluarea calitatii actiunii in punerea in executie a responsabilitatilor asumate;
recomandarea de ameliorari operationale.
Auditorul este persoana care are calificarea si care este mandatat pentru a conduce toate
componentele unui audit.
Nu apartine unei caste superioare si nu este investit cu nici o putere;
Constata fapte;
Respecta principii deontologice stricte;

 Apartine unui corp nou de meserii creat in ultimii ani.

Responsabilitatile auditului intern in cadrul organizatiei trebuie sa fie clar stabilite de catre Conducere.
Autoritatea sa trebuie sa permita auditorului intern accesul deplin la documente, la bunuri si la
persoanele care au un raport cu subiectul controlat. Auditorul intern trebuie sa fie liber sa verifice, sa
estimeze valoarea politicilor, a planurilor, a procedurilor si a rapoartelor interne si externe.
Responsabilitatile auditului intern sunt:
de a informa si consilia Conducerea, in acord cu deontologia Institutului International al Auditorilor
Interni;
de a coordona activitatile sale cu cele ale altor grupe de control, astfel inct sa garanteze ct mai
bine posibil securitatea controalelor si eficacitatea organizatiei.
In indeplinirea functiilor sale, un auditor intern nu are asupra activitatilor pe care le controleaza nici
responsabilitate directa, nici autoritate. Din aceste motive, controlul si avizul auditorului intern nu
trebuie in nici un mod sa descarce alte persoane de exercitarea responsabilitatilor care le-au fost
repartizate.
Independenta este esentiala pentru eficacitatea auditului intern. Ea se obtine, in primul rnd, prin
statutul sau si prin obiectivitatea sa:
statutul functiei de audit intern si sustinerea pe care i-o aduce Conducerea sunt determinanti
majori ai actiunii si ai valorii sale. Din acest motiv conducatorul functiei de audit intern, trebuie sa fie
atasat unui compartiment a carui autoritate acopera un domeniu intins si asigura, la recomandarile
sale, o actiune eficace, adecvata actiunii sale eficace vis--vis de recomandarile auditorului;
obiectivitatea este esentiala functiei de audit. Pentru acest motiv, un auditor intern nu trebuie
sa defineasca si sa puna in loc proceduri in orice activitate normala supusa la controlul sau;
aceasta ar fi de natura sa compromita independenta sa.
Controlul intern este ansamblul de securiti care contribuie la gestionarea ntreprinderii. El
are drept obiectiv, de a asigura protecia, salvgardarea patrimoniului i a calitii patrimoniului,
aplicarea instruciunilor conducerii i de a favoriza ameliorarea performanelor. El se manifest
prin organizare, metode i proceduri ale fiecrei dintre activitile ntreprinderii pentru a menine
perenitatea acesteia.
Obiective ale controlului intern Obiectivele controlului intern vizeaz aspectele urmtoare: 1.
Stpnirea ntreprinderii: Meninerea perenitii acesteia Dirijarea afacerilor ntreprinderii
ntr-un mod ordonat Asigurarea realizrii obiectivelor i a scopurilor atribuite unei activiti sau
unui program 2. Salvgardarea activelor Asigurarea proteciei, salvgardrii patrimoniului
Protejarea activelor Asigurarea salvgardrii bunurilor 3. Asigurarea calitii informaiei
Garantarea att ct este posibil a exactitii i a strii complete a informaiilor nregistrate
Controlarea exactitii informaiilor Asigurarea fiabilitii i a integritii informaiei 4. Asigurarea
aplicrii instrumentelor conducerii Asigurarea respectrii politicii de gestiune Asigurarea
respectrii politicilor, planurilor, procedurilor, legilor i reglementrilor 5. Asigurarea utilizrii
economice i eficace a resurselor Favorizarea ameliorrii performanelor Dirijarea afacerilor
ntr-un mod eficace Creterea randamentului.