Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I.
Pretul este efectiv folosit ca instrument de marketing. Pretul a depasit deja semnificatia sa strict
economica, adaugndu-se valente psihologice, sociale, psihografice, demografice. Astfel toate activitatile
de piata au pretul lor, inclusiv,deciziile eronate.
Preul ca element al mixului de marketing, nu reprezint factorul de baz prin care productorul se
adapteaz sau se impune pieii; acest rol revenindu-i produsului, ns prin pre el poate valorifica
condiiile oferite de pia pentru ai ncheia eficient activitatea.
Preul, n condiiile economiei de pia, apare adesea ca un factor exterior, necontrolabil, cu o
evoluie greu de anticipat. Conform teoriei clasice, a preurilor, numai consumatorul va determina ce
cantitate dintr-un produs se va vinde pentru un anumit pre. Fiecare pia, i mai ales cea a bunurilor de
larg consum, este difereniat i segmentat. Aceast difereniere este provocat de diferite interese i
gusturi, de prestigiu, venit, situaie familial, vrst, tradiie, atitudine psihologic etc. Deci, n cadrul unei
categorii de produse, sunt obinute un numr de articole care satisfac aceleai nevoi, dar exist detalii care
le difereniaz prin care consumatorul poate deosebi i identifica produsul, iar pe de alt parte se poate
crea o pia proprie practicndu-se preuri diferite pentru fiecare din variantele produsului.
1. Costurile ntreprinderii si preturile pietei
Costurile sunt cheltuielile efectuate pentru producerea si vnzarea unui anumit produs sau
serviciu.
Pretul este rezultatul procesului de evaluare a bunurilor si serviciilor, existente pe o piata data, n
scopul satisfacerii intereselor participantilor la procesul de schimb.
Preturile pot fi:
preturi impuse (total sau partial), cnd statutul are o pozitie dominanta si intervine efectiv
pe piata, prin masuri mai degraba administrative dect economice;
preturi concurentiale, cnd ofertantii reusesc sa-si impuna propriile interese, ca urmare a
pozitiei pe care o au pe piata, la un moment dat;
preturi libere, cnd statutul nu intervine n nici un sens n procesul de evaluare;
de stimulare a ofertantilor;
de asigurare a consumului final;
de masurare a activitatii economice;
de eliminare a risipei n alocarea si ntrebuintarea resurselor;
de protejare a resurselor limitate;
de eliminare a dezechilibrelor ntre productie si consum;
de armonizare a intereselor divergente inerente ale participantilor la procesul schimbului.
2. Strategia de pret
Obiectivul fundamental al strategiei de pret a ntreprinderii este obtinerea reabilitatii, respectiv
asigurarea recuperarii costurilor si realizarea de profit. Strategia de pret este modalitatea n care acest
obiectiv poate fi atins. nsa, un astfel de obiectiv poate fi ndeplinit n mai multe moduri, strategia de pret
adoptata presupunnd compararea unor modalitati alternative si alegerea variantei optime pentru firma n
cauza.
O prima problema care se cere solutionata este aceea a stabilirii orizontului de timp al strategiei de
pret.
Strategia de pret este un instrument multidimensional, care depinde att de factori endogeni, ct si
de factori exogeni. n rndul factorilor endogeni care influenteaza stratgia de pret se numara:obiectivele
generale ale firmei, si, n primul rnd, nivelul cotei de piata care se intentioneaza a se atinge; costurile
specifice produselor sau serviciilor furnizate; situatia reabilitatii firmei, la un moment dat, specificitatea
produselor sau serviciilor. n rndul factorilor exogeni care influenteaza strategia de pret se mentioneaza:
perceptia preturilor de catre consumatori;reactia concurentei, cadrul legal n domeniu; tendintele
macroeconomice ale inflatiei, veniturilor reale ale cumparatorilor, indicilor preturilor.
Exista 2 strategii:
a)
b)
strategia pretului;
strategia pretului de penetrare pe piata.
Strategia pretului nalt este menita sa valorifice existenta unor categorii de consumatori care sunt
dispusi sa plateasca preturi mai ridicate dect alti cumparatori pentru produse sau servicii care i
intereseaza n mod deosebit. Aceasta strategie prezinta avantaje certe:
Valorifica unicitatea unor produse sau servicii a caror atractivitate pentru consumatori face
ca cererea sa fie putin elastica, iar pretul perceput ca avnd o mica nsemnatate.
Firma poate sa reduca pretul initial cu multa usurinta, daca reactia pietei este nefavorabila,
deoarece a pornit de la pretul ridicat. Acest avantaj este notoriu, ntruct s-a dovedit ca este mult mai
dificil de marit un pret initial, care s-a dovedit prea mic pentru acoperirea costurilor si, eventual, obtinerea
de profit.
Preturile mai ridicate nca de la nceputul prezentei pe piata a unui produs sau servicu
genereaza, evident,mai multe venituri, si, implicit, profit, comparativ cu practicarea unor preturi mai
scazute.
Preturile initiale ridicate pot fi folosite pentru echilibrarea cu eforturile de investitii ale
ntreprinderii n capacitati de productie.
Strategia pretului ridicat se recomanda firmalor interesate n lansarea pe piata a unor produse noi
sau modernizate, atunci cnd este imperios necesar recuperarea ct mai rapida a cheltuielilor de
cercetare /dezvoltare si a celor promotionale - categorii de cheltuieli care sunt, de regula , foarte mari. Pe
de alta parte, s-a dovedit ca strategia pretului nalt este oportuna pe pietele al caror potential nu este
suficent de mare pentru a-i motiva pe marii concurenti sa vina pe astfel de piete.
Strategia pretului de penetrare pe piata, la rndul ei, se caracterizeaza prin stabilirea unui pret
initial relativ scazut, n scopul patrunderii rapide n segmentele vizate ale pietei produsului sau serviciului.
Aceasta strategie nu tine seama n mod explicit de cilcul de viata al produsului. Adopatrea acestei variante
strategiei de pret se recomanda indeosebi, n urmatoarele situattii:
pret.
Cnd cererea produsului sau serviciului n cauza prezinta o mare sensibilitate n functie de
Cnd pot fi obtinute reduceri substantiale ale consumatorilor unitate de productie si, n
general, a costurilor de marketing, printr-o productie de masa.
Cnd costul sau serviciul se loveste de o puternica si pagubitoare competitie pe piata, firma n
cauza fiind angajata pe piata respectiva cu investitii la care nu poate renunta nainte de recuperarea lor, fie
si partiala (situatie generata de comiterea unor erori n stabilirea strategiei si a cotei de piata).
Pentru stabilirea strategiei de pret adecvate pentru un anumit produs sau serviciu este necesar
sa se aiba n vedere ca strategia de pret este influentata de curba de viata a produsului.
Particularitati mai importante sunt:
n faza introducerii pe piata a produsului sau serviciului n cauza este relativ usor de
decelsat intre strategia pretului nalt si strategia pretului de penetrare pe piata, prin simpla luare n
considerare a obiectivelor firmei n ceea ce priveste recuperarea investitiilor si a anticiparii reactiilor
concurentilor. Practicarea unor strategii de pret intermediare, n faza infroducerii pe piata a
produsului/serviciului, nu este recomandata sub nici o forma, deoarece nu numai ca acestea nu pot furniza
avantaje, dar ar induce toate dezavantajele ambelor strategii fundamentale de pret (pret nalt, sau pret de
penetrare).
n faza de maturitate a produsului sau serviciului, n general, ritmurile vnzarilor intra ntrun evident declin. Elasticitatea ridicata a cererii si presiunea concurentei, n astfel de situatii, determina
cote procentuale tot mai scazute ale profitului. Vnzatorii nu au prea multe solutii la ndemna, n
asemenea cazuri, ci neputndu-si permite nici sa mareasca pretul, deoarece ar risca sa piarda din cota de
piata, nici sa reduca pretul, ntruct ar intra n veritabile conflicte de piata cu firme competitoare.
n faza de declin a cilcului de viata a produsului sau serviciului, cnd, de regula acesta
devine nerentabil, este limpede ca pretul va fi micsorat. Produsul respectiv va fi mentinut pe piata numai
pentru eventuala completare a gamei sortimentale, sau n asteptarea lansarii pe piata a unui produs sau
serviciu nlocuitor. Scaderea pretului, n aceasta faza a ciclului de viata,mai poate avea si menirea de
atragere a unor consumatori n magazine, cu speranta ca acestia vor cumpara alte produse ale firmei , care
sunt rentabile.
Dupa cum se constata, variantele fundamentale ale strategiei de pret a unei firme nu sunt deloc
sofisticate, ceea ce este mult mai dificila fiind fundamentarea variantei stabilite, si n continuare, a
politicii si tacticii preturilor propriu-zise.
3. Politica preturilor
A) O componenta importanta a politicii preturilor o reprezinta rabaturile, care se concretizeaza
n reduceri calculatela preturile de baza. Principalele forme n care se aplica rabaturile sunt urmatoarele:
Rabaturi pentru cantitatile cumparate, care se acorda direct sau progresiv proportional cu
acestea.
Rabaturi pentru momentul si cuantumul achitarii facturilor care se aplica n strnsa relatie
cu politica de facilitati de plata stabilita de producatori. Aceste rabaturi se acorda n multiple forme,
ncepnd cu cele aferente facturilor achitate n avans, n totalitate sau partial si pna la rabaturile tot mai
mici oferite potrivitmomentului achitarii facturilor.
Preturi de livrare uniforme, care sunt aplicate tuturor cumparatorilor indiferent de pozitia
lor geografica fata de producator. Aceste preturi sunt aferente, de regula, marfurilor pentru care
cheltuielile de transport sunt relativ mici, comparativ cu valoarea de ansamblu a bunurilor .
Pretul unic este stabilit de producatori sau de distribuitori, fiind practicat la acelasi nivel
pentru categorii asemanatoare de clienti, care cumpara, dupa caz, cantitati similare, n conditiile
existentei, ntotdeauna a unor conditii identice de plata. Pretul unic este expresia ncrederii clientului n
vnzator , ceea ce conduce la importante economii de timp. Pretul unic este foarte potrivit pentru comertul
prin autoservire,comertul prin posta si vnzarea prin automate comerciale;
La rndul lor, preturile variabile sunt practicate pe baza unor negocieri astfel inct cantitati
similare de produse sunt vndute unor clienti asemanatori, dar la niveluri diferite de pret.Practicarea unor
preturi flexibile da posibilitate vnzatorului sa aduca noi clienti n aria lor de activitate de piata, concesiile
de pret facute fiind un mijloc eficace al luptei de concurenta.
D) Politica preturilor si practicarea unor preturi n functie de gama de produse sau servicii.
Producatorii care ofera o gama sortimentala diversificata sunt interesati ca sa fie stimulata vnzarea
tuturor componentelor gamei, iar preturile diferentiate urmaresc sublinierea acestei complementaritati. La
rndul lor, detailistii sunt foarte interesati n gruparea si alinierea produselor n game relativ complexe,
deoarece pot sa-si optimizeze aprovizionarile si vnzarile, consumatorii finali beneficiind si ei de
simplificarea procesului decizional de cumparare.
E) Politica preturilor se refera si la deciziile tactice privind politica revnzarilor si mentinerea
unui nivel constant al pretului final. Aceasta politica este aplicata de producatorii care au nevoie sa
controleze preturile practicate de diferitele verigi ale lantului de distributie.Cnd intr-un program complex
de marketing, se stabilesc obiective detaliate inclusiv pentru politica promotionala (de exemplu, mesajele
publicitare specifica explicit nivelul pretului final), masurile de mentinere constanta a pretului sunt
decisive pentru succesul de ansamblu al programului,eventualele defectiuni putnd compromite toate
resursele de marketing mobilizate. Aceasta politica este mai putin agreata de detailisti,deoarece
sensibilitatea cererii la pret se resimte mai puternic la acest nivel, comparativ cu producatorii , care sunt
avantajati.
F) Politica preturilor pune uneori accent deosebit pe reducerea temporara a pretului unor
produse, n toate sau intr-un numar limitat de puncte de vnzare, cu scopul de a atrage mai multi
consumatori care sa cumpere inclusiv marfuri cu preturi care nu au fost reduse. Pe ansamblu, vnzarile
fizice vor spori, iar masa profitului va fi mai mare.
G) Politica garantiilor fata de declinul pretului este o alta practica a pietei, prin care se urmareste
aplatizarea fluctuatiilor sezoniere ale cererii pentru unele produse sau servicii. Aceasta alternativa a
politicii preturilor consta n compensatii acordate de producatori distribuitorilor, n perioade de timp strict
determinate, pentru echilibrarea reducerilor de preturi practicate de acestia din urma.
H) Preturile orinetate dupa competitie reprezinta o alta componenta a politicii preturilor , care are
menirea de a alia strategia de pret a unei firme la realitatea concurensiala existenta pe o piata data.
Variante ale politicii preturilor:
Politica pretului sub nivelul concurentei, aplicata atunci cnd vnzarile sunt n cantitati mari
, iar marjele de rabat relativ scazute. Este cazul vnzarii prin mari magazine si prin magazine care vnd
marfuri cu preturi reduse. Pentru aplicarea unor preturi sub nivelul concurentei se renunta la unele servicii
(cum ar fi vnzarea n rate), sau facilitati, acordate fie distribuitorilor ,fie consumatorilor finali. Astfel de
preturi sunt caracteristice produselor cu o mare sensibilitate la pret, si sunt folosite de producatori mai
mici care intentioneaza sa concureze pe marii producatori, sau pentru a patrunde pe noi piete;
Politica pretului peste nivelul concurentei, sau al pietei, n general, se practica pentru
produse unicat si foarte distincte de altele similare, sau atunci cnd vnzatorul se bucura de o mare
reputatie, recunoscuta de cumparatori. Este cazul vnzarii prin magazine strict specilizate, de mare
notorietate, din cele mai diverse domenii:articole de moda, magazine de bijuterii, mobila, unele magazine
alimentare etc.
I) Politica preturilor mai cuprinde si practicarea unor preturi psihologice, care vizeaza ndeosebi
latura emotionala a proceselor decizionale ale consumatorilor .Printre formele cele mai utilizate ale
politicii pretului psihologic se numara:
Pretul traditional, pe care producatorul nu doreste sa-l schimbe, cum sunt, n unele tari,
preturile unei cesti de ceai sau cafea etc.
Pretul de prestigiu care este un pret ntotdeauna mai ridicat dect valoarea propriu-zisa a
marfii sau serviciului , si care se practica tocmai pentru a pune in evidenta caracterul distinct al produsului
sau al punctului de vnzare. n astfel de situatii consumatorii cumpara nu numai produsul sau serviciul
respectiv, ci si prestigiul conferit prin efectuarea cumparaturii. Sensibilitatea cererii la astfel de preturi
este foarte redusa, iar scaderea pretului nu determina cresterea vnzarilor.
J) n sfrsit , mai ales n practica ultimelor decenii , s-a impus atentiei si politica preturilor
ofertelor speciale. Aceste preturi sunt, de fapt, reduceri de preturi aplicate asupra unor loturi de marfuri
care urmeaza a fi soldate. Reducerile de pret sunt foarte severe n aceste situatii si sunt justificate pe plan
economic de recupararea n perioade de timp anterioare, a tuturor cheltuielilor de productie, distributie si
promovare. Pentru a recurge la reduceri de preturi pentru ofertele speciale, firmele n cauza trebuie sa
funizeze argumente explicative solide, prevazute, n tarile cu legislatie adecvata, n mod expres. Este
vorba de de schimbarea profilului magazinelor, inchiderea unor linii de productie, scoaterea din fabricatie.
Este strict interzisa aplicarea unor astfel de reduceri ca instrument concurential, sau ca element de
presiune exercitata asupra deciziilor consumatorilor.
II.
FACTORII INTERNI CARE INFLUENEAZ POLITICA DE
PREURI A FIRMEI SC FLOR EXPERT SRL
Obiectivul principal a S.C. FLOR EXPERT S.R.L este maximizarea volumului vnzrilor.
Firma crede c acest fapt va duce la scaderea costurilor pe unitatea de produs i la cresterea pe termen
lung a profiturilor. Preurile stabilite de S.C. FLOR EXPERT S.R.L. sunt mici i se bazeaza pe ideea
c piaa este sensibil la modificarea preurilor.
Stabilirea unui nivel sczut al preului este favorizat de existenta urmtoarelor condiii:
1. piaa este foarte sensibil la pre iar un pre mic stimuleaz extinderea pieei;
2. costurile de producie i de distribuie scad pe msura ce experiena de producie crete;
3. un pre mic descurajeaza concurena actual i potenial;
Figura 2.2
Influena factorilor interni i externi n deciziile de
stabilire a preului
Factori interni:
Obiectivele de
marketing
Strategia de
Factori externi:
Decizii de
stabilire
a preului
marketing
Costurile
Organizare act de sta- istIbilire a
pretului
(economia,
comercianii,
statul)
Obiectivele de marketing
naintea stabilirii preului societatea trebuie s elaboreze strategia de produs. Dac piaa int i poziia
n cadrul acesteia au fost alese cu atenie, strategia de marketing, inclusiv cea de pre, va veni de la sine.
n acelai timp, firma i poate propune s ating i alte obiective. Cu ct o firm i definete mai clar
obiectivele, cu att i este mai uor s stabileasc i preul.
S.C. FLOR EXPERT S.R.L. a stabilit preuri joase pentru a prentmpina intrarea pe pia a
concurenei dar la unele produse stabilete preurile n funcie i de concurent pentru a stabiliza piaa S.C.
FLOR EXPERT S.R.L. dorete s-i mentin fidelitatea i sprijinul detailitilor. Preurile pot fi temporar
reduse pentru a atrage consumatorii spre un anumit produs sau pentru a atrage mai muli clieni la un
magazin. Societatea practic preuri diferite n cadrul gamei de produse pentru a influena pozitiv vnzarea
altor produse din cadrul ei. Preul joac un rol foarte important n atingerea obiectivelor firmei la diferite
niveluri.
Strategia de marketing
Preul este numai unul din instrumentele de marketing pe care o firm le utilizeaz pentru a-i atinge
obiectivele propuse. Deciziile referitoare la pre trebuie coordonate cu deciziile referitoare la produs,
distribuie i promovare pentu a elabora un program de marketing consistent si eficient.
Consideraii de natur organizatoric
n cadrul societii S.C. FLOR EXPERT S.R.L. preurile sunt stabilite de conducere i nu de
compartimentul de desfacere.
Factorii externi care influenteaz deciziile de pre sunt: natura pieei i a cererii, concurena i alte
elemente conjuncturale.