1 - Motoare Cu Ardere Interna (Mai) - Introducere.

CURS PCMAI
DR.ING. MARIASIU
FLORIN
MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI
BIBLIOGRAFIE
BATAGA, N., BURNETE, N. MOTOARE CU ARDERE

INTERNA, Lito UTCN, 1995
BATAGA, N., s.a. MOTOARE CU ARDERE INTERNA,
Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995.
BOBESCU, Ghe., s.a. MOTOARE PENTRU AUTOMOBILE
SI TRACTOARE (vol. I+II+III), Ed.Tehnica, Chisinau, 1996.
NEGREA, D.V. MOTOARE
PROCESE.
ECONOMICITATE.
Timisoara, 1997
CU ARDERE INTERNA.
POLUARE,
Ed.Sidonia,
NEGURESCU, N., s.a. MOTOARE CU ARDERE

INTERNA.PROCESE, Ed.MatrixRom, Bucuresti, 1995.
Cele mai utilizate motoare pentru actionarea

autovehiculelor
si
tractoarelor
sunt
motoarele termice cu piston. Prin motor
termic cu piston se intelege motorul cu ardere
interna cu piston aflat in miscare alternativa.
Un motor cu ardere interna (MAI) este definit
ca fiind un motor care transforma energia
chimica a combustibilului in lucru mecanic,
lucru mecanic disponibil la arborele cotit.
Transformarea
energiei
chimice
a
combustibilului (prin ardere acestuia) in
energie mecanica (lucru mecanic) este
insotita de o serie de pierderi.
PROCESELE MAI SI DIAGRAMA INDICATA
In conditiile actuale, in care se pune tot mai acut

problema folosirii rationale a combustibilului la
aprecierea unui motor intereseaza principalii indici
de economicitate:
Randamentul efectiv (tine seama de pierderile
termice si mecanice ale motorului);
Consumul specific efectiv de combustibil
(consumul de combustibil necesar producerii
unei unitati de energie, in g/kWh)
Indicii de economicitate reflecta si gradul de
perfectionare a unui motor.
Alti indici care trebuie luati in considerare in

aprecierea unui MAI sunt:
Indici
de
economicitate
(costul
combustibilului cu care functioneaza, costul
motorului, durabilitatea motorului, cheltuielile
de exploatare si reparatie a motorului);
Indici constructivi (compactitatea, puterea
volumica sau litrica, masa volumica sau litrica,
masa pe unitatea de putere);
Indicii
de
exploatare
(siguranta
in
functionare, deservirea usoara, silentiozitatea,
mersul linistit si fara trepidatii, pornirea usoara,
adaptabilitatea la tractiune)
Eficienta economica a motorului trebuie

apreciata in complexitatea ei astfel ca
chiar daca prin perfectionarile aduse
motorului poate creste pretul de cost
acestea
conduc
la
scaderea
cheltuielilor de exploatare, intretinere
etc.
CLASIFICAREA M.A.I.
1. Dupa procedeul de aprindere:
Motor cu aprindere prin comprimare (MAC)
aprinderea are loc datorita temperaturii rezultata
prin comprimarea incarcaturii proaspete din
cilindru (aer+combustibil+gaze reziduale)
Motor cu cap de aprindere (cu cap
incandescent) aprinderea are loc datorita
comprimarii incarcaturii proaspete si datorita
temperaturii locale a unui perete cald)
Motor cu aprindere prin scanteie (MAS)
aprinderea amestecului aer+combustibil se face
de la o scanteie electrica
2. Dupa starea combustibilului

Motor cu combustibil lichid
Motor cu gaz combustibili sub forma
gazoasa
Motor policarburant motorul poate
utiliza
combustibili
cu
diferite
proprietati de aprindere
Motor cu gaz si injectie pilot
lichida combustibilul principal este
gazos iar combustibilul lichid este
utilizat doar pentru aprindere
3.Dupa procedeul de formare a amestecului

MAS cu carburator amestecul aer+combustibil
se realizeaza in afara cilindrilor in carburator
MAS cu injectie de benzina combustibilul este
injectat fie in tubulatura de admisie a aerului fie
direct in cilindru
MAC cu injectie de motorina aerul este admis
si comprimat in cilindru iar combustibilul este
injectat in cilindru la sfarsitul procesului de
comprimare
Motor cu amestecator (motor cu gaz)
amestecul aer+gaz se realizeaza in exteriorul
cilindrului
in
echipamentul
de
amestecare
(amestecator).
4.Dupa ciclul motor

Motor in patru (4) timpi ciclul de
lucru se realizeaza la patru curse
succesive ale pistonului sau la doua
rotatii complete ale arborelui cotit
Motorul in doi (2) timpi ciclul de
lucru se realizeaza la doua curse
succesive ale pistonului sau la o rotatie
completa a arborelui cotit
5.Dupa procedeul de racire

Motor racit cu aer cilindrii si
chiulasa sunt racite cu aer
Motor racit cu lichid cilindrii si
chiulasa sunt racite cu lichid
6.Dupa modul de actionare a pistonului

Motor cu simplu efect arderea are loc pe o
singura parte a pistonului
Motor cu dublu efect arderea are loc alternativ
pe o parte si de alta a fiecarui piston
Motor cu pistoane opuse in fiecare cilindru
exista cate doua pistoane legate mecanic avand
intre ele fluidul de lucru
Motor reversibil sensul de rotatie poate fi
schimbat prin utilizarea unui sistem de comanda
Motor cu pistoane libere pistoanele nu sunt
legate mecanic intre ele si nu se transmite putere la
arborele motor. Puterea se transmite sub forma de
gaz cald.
7.Dupa dispunerea cilindrilor

Motor vertical cilindrii sunt situati
deasupra arborelui cotit
Motor orizontal cilindrii sunt situati
in acelasi plan cu arborele cotit
Motor inversat cilindrii sunt situati
sub arborele cotit
Motor in linie cilindrii sunt dispusi pe
un singur rand
Motor in V cilindrii sunt dispusi pe
doua linii in V, pe un singur arbore cotit
Motor cu cilindrii opusi (boxer) doua

randuri paralele de cilindrii situati in acelasi plan
si dispusi de o parte si de alta a arborelui cotit
Motor inclinat axele cilindrilor sunt inclinate
fata de un plan vertical
Motor in stea motor cu numar impar de
cilindrii dispusi uniform in jurul unui arbore cotit
Motor in X motor cu patru randuri de cilindrii
si un singur arbore cotit
Motor in H motor cu doi arbori cotiti, cu patru
randuri de cilindrii dispusi in doua planuri
paralele
Cel mai important criteriu de

clasificare din cele prezentate
anterior este cel legat de procesul
de aprindere (MAS si MAC)!!!
Ciclul functional al unui motor in 4

timpi
Ciclul functional al motorului in 2 timpi
DEFINITII
pms punct mort superior (pozitia
pistonului corespunde volumului minim
al fluidului motor in cilindru)
pmi punct mort inferior (pozitia
pistonului corespunde volumului maxim
al fluidului motor in cilindru)
Cursa pistonului (S) in mm este
spatiul parcurs de piston intre cele
doua puncte moarte
Alezajul (D) in mm este diametrul
Cilindreea unitara (Vs) volumul

descris de piston intr-o cursa iar
cilindreea totala (Vt) este suma
acestor volume pentru cei (i) cilindrii ai
motorului.
Raportul de compresie () definit

ca fiind raportul dintre volumul maxim
ocupat de fluidul motor (Va) si volumul
minim (Vc).
Unghiul de rotatie al arborelui

cotit () oRAC este unghiul format
de cotul arborelui cotit cu axa
cilindrului.
Viteza medie a pistonului (wpm)

este viteza cu care pistonul parcurge
doua curse succesive, in timpul (60/n)
La
motoarele
de
tractoare
si
autocamioane wpm=7,8...12 m/s iar la
autoturisme wpm=12...17 m/s.
Turatia si sarcina motorului definesc regimul de

functionare al unui motor.
Sarcina este puterea dezvoltata de motor si
preluata (consumata) de autovehicul la un
moment
dat.
Sarcina
se
regleaza
prin
intermediul pedalei de acceleratie.
Pentru o functionare stabila a motorului
incarcarea trebuie sa fie egala cu sarcina.
Aprecierea valorii sarcinii se realizeaza prin
intermediul coeficientului de sarcina (),
coeficient care reprezinta raportul dintre puterea
efectiva (Pe) si puterea efectiva continua (P ec) a
motorului pentru o turatie data.
Puterea efectiva continua (Pec) este

valoarea maxima a puterii ce poate fi
dezvoltata de motor in mod continuu,
la o turatie data, fara modificarea
indicilor motorului si fara aparitia unor
uzuri anormale.
Puterea efectiva intermitenta Pei poate fi

dezvoltata de motor pentru intervale scurte de
timp (15 min la o ora). Puterea continua
maxima limitata de uzina constructoare a
motorului este puterea nominala (Pen) la
turatia nominala corespunzatoare (n n).
Sarcina corespunzatoare Pec ( =1) se numeste
sarcina plina, cea corespunzatoare Pei ( =1,1)
sarcina totala iar cea corespunzatoare mersului
in gol Pe=0 ( =0) sarcina nula. Intre sarcina
nula si sarcina plina (0< <1) este domeniul
sarcinilor partiale iar intre sarcina plina si
sarcina totala este domeniul suprasarcinilor.
Calitatea amestecului (proportia dintre

combustibil si aer) se numeste dozaj si
se
exprima
prin
intermediul
coeficientului de dozaj (d).
,unde Cc este cantitatea de combustibil

din amestec iar Ca este cantitatea de
aer.
Dozajul
Combustibil
Coeficient de dozaj
Raport aercombustibil
Motorina
0.070
14.40
Pacura
0.072
14.00
Benzina
0.068
14.70
Metanol
0.173
5.78
Etanol
0.111
9.00
Metan
0.058
17.24
Hidrogen
0.029
34.48
Daca cantitatea de aer din amestec

este cea minima necesara pentru
arderea completa a combustibilului
dozajul se numeste teoretic sau
stoichiometric.
Cand cantitatea de aer este in exces
dozajul se numeste sarac iar cand
cantitatea de aer este mai mica decat
cea corespunzatoare dozajului teoretic
dozajul se numeste bogat. (termenii
de sarac si bogat se refera la
combustibil!!!)
Aprecierea calitatii amestecului se

realizeaza
prin
intermediul
coeficientului de exces de aer ()
care este definit ca fiind raportul dintre
cantitatea de aer (L) disponibila pentru
arderea a 1 kg de combustibil si
cantitatea minima de aer (Lmin)
necesara pentru arderea teoretica a 1
kg de combustibil
Coeficientul de exces de aer in cazul

motoarelor MAC (Diesel)
Admisie
normala
Combustibil
lichid
Supraaliment
are
Combustibil gazos
Injectie
directa
1,31,7
Injectie
indirecta
1,11,4
Injectie
directa
1,52,5
Injectie
indirecta
1,31,7
1,42,2
Principalii indici energetici ai motorului

raportati la arborele cotit al motorului sunt :
Le lucrul mecanic efectiv
pe presiunea medie efectiva
Pe puterea medie efectiva
Daca raportarea se face la suprafata

pistonului sau la diagrama indicata avem:
Li lucrul mecanic indicat
pi presiunea medie indicata
Pi puterea medie indicata
Legatura dintre cele doua grupe de indici se

realizeaza prin intermediul randamentului
mecanic (m)
PARAMETRII FUNCTIONALI
Precizarea regimului functional al unui
motor
reclama
determinarea
si
indicarea simultana a doi parametrii
turatia si sarcina.
Sarcina motorului poate fi apreciata
prin lucru mecanic care este produs pe
ciclu si cilindru, lucru mecanic ce poate
fi evaluat pe diagrama de variatie a
presiunii
in
cilindrul
motorului
(diagrama indicata).
Se
defineste
presiunea
medie
indicata (pi) ca fiind raportul dintre
lucrul mecanic indicat si volumul
cilindrului motorului
Cu ajutorul pi se pot compara

motoarele intre ele. Cel mai bun motor
va fi cel care realizeaza o presiune
medie indicata cea mai mare.
Cu ajutorul presiunii medii calculate se poate

calcula puterea indicata a motorului (Pi)
(kW)
, unde:
() este numarul de timpi ai motorului (2 sau 4)
(Vs) cilindreea in litri
(n) turatia in rot/min
(K) constanta ce depinde de unitatea de masura a lui
(pi),K=30 daca pi este in [MPa], K=300 daca pi este in
[bar].
Puterea indicata (Pi) reprezinta

puterea produsa la nivelul cilindrului
motorului
iar
puterea
furnizata
utilizatorului (puterea efectiva
Pe
este mai mica) datorita consumurilor
interna
ale
motorului
(pentru
evacuarea gazelor arse si admisia
incarcaturii
proaspete,
invingerea
frecarilor, antrenarea mecanismelor
auxiliare etc.). Raportul dintre cele
doua puteri apreciaza gradul de
perfectiune al constructiei motorului si
Pe baza puterii efective masurate la

standul de proba se poate determina
presiunea efectiva medie (pe)
, sau
Pe baza legaturii dintre putere si

moment
, vom avea
(Nm)
INDICI TEHNICO-ECONOMICI
Randamentul efectiv (e) apreciaza
calitatea procesului de transformare a
caldurii in lucru mecanic utilizabil.
, unde:
Ch consumul orar de combustibil in kg/h
Hi puterea calorica inferioara a
combustibilului in kJ/kg
Le lucrul mecanic efectiv produs de motor in
kJ/h
La fel, randamentul indicat este dat de

relatia
Legatura dintre randamente este data

de relatia
, ce arata ca randamentul efectiv are

doua componente. O componenta
termodinamica (i) si o componenta
mecanica (m)
Economicitatea
motoarelor
se
apreciaza prin valoarea consumului
specific de combustibil, definit ca si
raportul dintre consumul orar de
combustibil (Ch) si puterea efectiva
corespunzatoare (Pe).
INDICII DE PERFORMANTA
Apreciaza gradul de fortare al motorului
sau de compactitate constructiva a lui.
Puterea litrica (PL) raportul dintre
puterea efectiva maxima si cilindreea
totala a motorului
(kW/litru)
200
50
kW/dm 3
180
160
40
kW/dm 3
PL
30
140
kW/dm3
120
Puterea maxima Pmax [kW]
100
80
60
40
20
0
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
Cilindreea totala Vt [cm3]
3500
4000
4500
Evolutia puterii litrice motoare Diesel VW

70
60
PL [kW/litru]
58
50
45
40
35
30
25
20
13
10
0
1880
0.67
1900
1920
1940
1960
1980
2000
2020
Viteza medie a pistonului (wpm) apreciaza

rapiditatea motoarelor si constituie un criteriu
de apreciere a uzurii motorului (cu cat w pm
este mai mare cu atat durabilitatea motorului
scade)
(m/s)
Motoare lente wpm=3...6,5 m/s
Motoare semirapide wpm=6,5...10 m/s
Motoare rapide wpm >10m/s (formula 1 si
motoarele de locomotiva)
Puterea specifica (PS) este un

indicator important pentru forma
constructiva a pistonului. Puterea
specifica (PS) este raportul dintre
puterea efectiva maxima si aria totala
a
suprafetelor
transversale
ale
cilindrilor motorului.
1- piston Al, monobloc

2-piston fonta, monobloc
3-piston compus (mai multe bucati din diferite materiale)
Masa specifica (ms) este masa

motorului uscat (fara combustibil, ulei
si lichid de racire) complet echhipat,
raportata la puterea efectiva maxima.
(kg/kW)
Puterea pe cilindru (PCIL)
(kw/cilindru)
Masa litrica (mL) masa motorului
uscat raportata la cilindreea totala
(kg/litru)

1 - Motoare Cu Ardere Interna (Mai) - Introducere.

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1 - Motoare Cu Ardere Interna (Mai) - Introducere.

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURS PCMAI

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

BATAGA, N., BURNETE, N. MOTOARE CU ARDERE

NEGURESCU, N., s.a. MOTOARE CU ARDERE

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

Cele mai utilizate motoare pentru actionarea

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

PROCESELE MAI SI DIAGRAMA INDICATA

PROCESELE MAI SI DIAGRAMA INDICATA

PROCESELE MAI SI DIAGRAMA INDICATA

PROCESELE MAI SI DIAGRAMA INDICATA

PROCESELE MAI SI DIAGRAMA INDICATA

PROCESELE MAI SI DIAGRAMA INDICATA

PROCESELE MAI SI DIAGRAMA INDICATA

PROCESELE MAI SI DIAGRAMA INDICATA

PROCESELE MAI SI DIAGRAMA INDICATA

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

In conditiile actuale, in care se pune tot mai acut

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

Alti indici care trebuie luati in considerare in

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

Eficienta economica a motorului trebuie

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

2. Dupa starea combustibilului

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

3.Dupa procedeul de formare a amestecului

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

4.Dupa ciclul motor

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

5.Dupa procedeul de racire

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

6.Dupa modul de actionare a pistonului

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

7.Dupa dispunerea cilindrilor

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

Motor cu cilindrii opusi (boxer) doua

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

Cel mai important criteriu de

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

Ciclul functional al unui motor in 4

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

Ciclul functional al motorului in 2 timpi

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

Cilindreea unitara (Vs) volumul

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

Raportul de compresie () definit

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

Unghiul de rotatie al arborelui

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

Viteza medie a pistonului (wpm)

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

Turatia si sarcina motorului definesc regimul de

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

Puterea efectiva continua (Pec) este

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

Puterea efectiva intermitenta Pei poate fi

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI