Tema: Motoare

Subiectele temei
1. Evoluţia motoarelor cu ardere internă.
2. Destinaţia şi clasificarea motoarelor cu ardere
internă.
3. Construcţia generală şi principiul de funcţionare a
motoarelor cu ardere internă.
4. Parametrii constructivi şi mărimi caracteristice ale
motoarelor cu ardere internă cu piston.
5. Ciclul de lucru a motorului cu ardere internă.
6. Diagrama ciclului real de funcţionarea a
motorului.
7. Supraalimentarea motoarelor cu ardere internă.
8. Numărul de cilindri ai motorului, dispunerea şi
ordinea de funcţionare a lor.
1. Evoluţia motoarelor cu ardere internă

În sec. XVII au fost întreprinse primele încercări

de a obţine lucru mecanic, utilizînd sisteme explozive cu
praf de puşcă, care ofereau energia exploziei numai pe
parcursul exploziei prafului de puşcă.
Lucrul mecanic continuu s-a obţinut prin arderea
cărbunelui, încălzind un cazan cu apă (1763).
În 1816 scoţianul R. Stirling a inventat motorul cu
ardere externă, ce funcţiona în baza diferenţei de
temperatură. În prezent sunt elaborate numai construcţii
experimentale ale motorului Stirling.
Evoluţia motoarelor cu ardere internă
În 1860 Lenoir a realizat procedeul de
folosire a arderii prin destinderea gazelor de
ardere calde. La acest motor lipsea procesul de
comprimare. Randamentul acestui motor era de
3 – 4 %.
Un progres considerabil s-a realizat prin
introducerea procesului de compresie de către
Otto (1867). Randamentul acestui motor era de
10 – 15 %.
Mai tîrziu (1879) s-a trecut de la gaz
lampant la combustibili lichizi.
Evoluţia motoarelor cu ardere internă
O nouă propunere de desfăşurare a proceselor în
motoarele cu ardere internă a fost făcută de Rudolf Diesel
în 1892. Randamentul acestui motor a crescut pînă la
40%.
În 1897 după proiectul inginerului Cuziminschii s-a
construit motorul cu turbină de gaze, utilizat iniţial în
instalaţiile de putere staţionare, aviaţie, transportul fluvial
(maritim) şi feroviar. Începînd cu anii 50 ai secolului XX
acest tip de motor se utilizează şi în transportul auto.
În 1957 F. Wankel inventează motorul cu piston
rotativ.
În prezent se încearcă utilizarea pe larg la
automobile a motoarelor electrice.
90
80
70
60
50 Восток
40 Запад
30 Север
20
10
0
1 кв 2 кв 3 кв 4 кв
2. Destinaţia şi clasificarea motoarelor
cu ardere internă

Motorul cu ardere internă este destinat

pentru transformarea energiei termice, obţinute în
rezultatul arderii combustibilului, în energie
mecanică.
 Clasificarea motoarelor cu ardere
internă
După natura combustibilului utilizat:
• combustibili lichizi uşori (benzină, alcool);
• combustibili lichizi grei (motorină, păcură,
uleiuri);
• combustibili gazoşi (gaze comprimate şi
lichefiate, biogaze);
• cu alimentare mixtă (la pornire – combustibili
lichizi, de bază – combustibili gazoşi);
• policarburante.
 Clasificarea motoarelor cu ardere
internă
După modul de realizare a ciclului:
• în şase timpi;
• în patru timpi;
• în doi timpi.

După principiul de realizare a umplerii cilindrilor:

• cu umplere normală;
• cu supraalimentare.
 Clasificarea motoarelor cu ardere
internă
După destinaţie:
• staţionare;
• de transport.

După criterii constructive şi cinematice:

• cu piston ce efectuează mişcare alternativă;
• cu piston rotativ;
• cu cilindru rotativ;
• cu reacţie;
• cu abur etc.
Clasificarea motoarelor cu ardere
internă
După numărul şi dispunerea cilindrilor:
Clasificarea motoarelor cu ardere
internă
Clasificarea motoarelor cu ardere
internă
Clasificarea motoarelor cu ardere
internă
Clasificarea motoarelor cu ardere
internă
Clasificarea motoarelor cu ardere
internă
Clasificarea motoarelor cu ardere
internă
Principiul de funcţionare a motorului
cu piston (MAS)
Principiul de funcţionare a motorului
cu piston (MAC)
Principiul de funcţionare a
motorului cu piston
Destinaţia, construcţia şi principiul de funcţionare
a motoarelor cu piston rotativ
Motorul cu piston rotativ este un tip de motor cu ardere
internă inventat de inginerul german Felix Wankel, la care mişcarea
de rotaţie se obţine nu printr-un mecanism bielă-manivelă, ci cu
ajutorul unui piston rotativ de formă triunghiulară.
Motorul cu piston rotativ funcţionează după ciclul motorului
convenţional în patru timpi. Cei patru timpi se realizează prin
mişcarea complexă a rotorului (pistonului), astfel încît volumul
spaţiului de lucru să se modifice periodic, crescînd şi descrescînd
pentru a asigura admisia, compresia, arderea şi destinderea,
evacuarea. Pentru a obţine mişcarea complexă a rotorului, arborele
motorui este prevăzut cu un excentric perfect rotund cu centrul uşor
derivat de la axa arborelui motor.
Pe durata unei rotaţii a pistonului are loc un proces
termodinamic cu aprindere prin scînteie în patru timpi în fiecare
spaţiu. Astfel, la o rotaţie a pistonului arborelui motor, au loc trei
cicluri termodinamice, iar arborele excentric efectuează acelaşi
număr de rotaţii.
Construcţia generală a motorului cu
piston rotativ
Construcţia generală a motorului cu
piston rotativ
Construcţia generală a motorului cu
piston rotativ
Construcţia generală a motorului cu
piston rotativ
Principiul de funcţionare a
motorului cu piston rotativ
Principiul de funcţionare a
motorului cu piston rotativ
Principiul de funcţionare a motorului
cu piston rotativ (Wankel)
Principiul de funcţionare a motorului
cu piston rotativ (Wankel)
 Principiul de funcţionare a
motorului cu piston rotativ (Wankel)
Principiul de funcţionare a
motorului cu piston rotativ
Principiul de funcţionare a motorului
cu piston rotativ
Motor cu piston rotativ RKM
Motor cu piston rotativ RKM
Motoare cu piston rotativ RKM
Avantajele motorului cu piston rotativ

• echilibrare completă;
• caracteristică de moment favorabilă;
• construcţie compactă;
• lipsa mecanismului de distribuţie;
• funcţionare silenţioasă etc.
Dezavantajele motorului cu piston rotativ

• cameră de ardere nefavorabilă (alungită =>

detonaţie, noxe);
• emisii de hidrocarburi nearse;
• consum ridicat de combustibil şi ulei;
• costuri de fabricaţie mai ridicate;
• etc.
Destinaţia, construcţia şi principiul de funcţionare
a motoarelor cu turbină de gaze
Ca maşină termică cu debit continuu, turbina de gaze
este destinată pentru obţinerea lucrului mecanic de rotaţie
prin transformarea energiei chimice a unui combustibil în
energie termică şi a acesteia în energie mecanică.
Primul brevet de invenţie pentru o turbină cu gaze a
fost acordat în anul 1791 englezului John Barber, iar
germanul Hans Holzwarth a creat în anul 1905 primul sistem
funcţional.
Pentru realizarea lucrului mecanic, în turbina de gaze
au loc procesele tipice pentru transformarea energetică sub
formă chimică – termică – mecanică, şi anume: admisia,
comprimarea, încălzirea, realizată prin ardere şi încălzire de
la surse externe, destinderea cu efectuarea lucrului mecanic şi
evacuarea fluidului de lucru. Spre deosebire de motorul cu
piston, procesele din turbina de gaze au loc continuu.
Construcţia generală a motorului cu
turbină de gaze
Construcţia generală a motorului cu
turbină de gaze
Construcţia generală a motorului cu
turbină de gaze
Principiul de funcţionare a motorului
cu turbină de gaze
Turboreactor cu compresor centrifugal
Turboreactor cu compresor axial
Turbopropulsor
Turboventilator
Turbină de elicopter
Avantajele motorului cu turbină de gaze

• emisii minime fără dispozitive auxiliare, datorită

arderii continue;
• funcţionare silenţioasă, fără vibraţii, datorită
existenţei doar elementelor în mişcare de rotaţie, care
se pot echilibra exact;
• posibilităţi policombustibile;
• intervale de mentenanţă foarte îndelungate, datorită
absenţei elementelor în mişcare relativă;
• gabarit şi mase mult mai reduse, decît a motoarelor cu
piston, datorită funcţionării cu debit continuu etc.
Dezavantajele motorului cu turbină de gaze

• costuri de fabricaţie ridicate;

• funcţionare dezavantajoasă în regim tranzitoriu;
• consum ridicat;
• curbă de moment în regim staţionar
nefavorabilă tracţiunii etc.
Turbocompresorul
Turbocompresorul
Motorul cu supraalimentare
Motorul cu supraalimentare
Motorul Audi V12 6,0 TDI
Motorul Audi W12 6,0
Motorul Honda V12
Alfa Romeo V6 24V
BMW
Honda
Scania
Bugatti
Asamblarea şi principiul de funcţionare
a motorului cu piston

Tema 2. Asamblarea motorului.mpg