Comunismul

VLADIMIR
Treimea
Rechizitoriu
Traducere
CUVNT
1996 NAINTE
raului
VOLKOFF
dea ucis
nLAprocesul
Aurelian
EDIIA
mai
CRAIUU
muli
postum
ROMNEASCA
oameni
al dect
lui LENIN,
oricare
TROKI
alt fenomen
i SALINnatural sau social petr
ecut n Istorie:
Partidele
comuniste
luidin
i-auntreaga
cazut victima
lume auntre
fost cea
100 mai
i 200
maredegrupare
milioanedederaufacatori
persoane.
Oconstituita
alta grupare
vreodata.
de raufacatori, mai puin numeroasa i care a acionat n numele unei doc
trine condamnabile, dar care pna la urma a afectat mai puina lume , i-a capatat pede
apsaschimb,
n
n urmaatt
aa-numitelor
n arile care
procese
au avut
de lacelNurnberg.
mai mult de suferit din pricina comunismului,
dar mai cu seama n arile care nu au avut parte de aceasta experiena, ideologia com
unista se afla nca la loc de cinste, iar reprezentanii sai, pocaii sau ramai aceiai,
nu sunt nicidecum considerai criminali. Departe de aa ceva: propaganda ideilor lor
Dee fie
Sa
permisa
ce?
de vina
i eifaptul
se regasesc
ca, n timp
uneoricechiar
nazismul
printre
a fost
minitrii
nvins cu
unorajutorul
guverne.armelor, com
unismul s-a prabuit de la sine? Ori poate e vorba de o misterioasa complicitate a
unei pari a inteligheniei cu puterile ntunericului? Sa fie vorba de laitate? Ori de
Istoricii
vreun profit
nu vor
ascuns?
gasi curnd raspunsul la aceasta ntrebare. n schimb, artitii, asumndu
-i o perspectiva care nu mai e strict istorica, ci meta-istorica i poate chiar met
afizica, trebuie sa judece acest proces. Facnd aceasta, ei ateapta de fapt judecat
a unei
TREIMEA
Autorul
RECHIZITORIU
AL
Nimeni
Exordiu
LUI din
Instane
LENIN,
RAULUI
familia
NTROKI
maimea
PROCESUL
nalte
InuSTALIN
POSTUM
sedect
ndoia
ceacaa n
oamenilor.
faa Treimii luminoase a lui Dumnezeu se njgh
eba, n tenebrele acelei Rusii pe care parinii mei o plngeau nca plini de amaraciune,
dar care pentru mine devenise doar o legenda, o treime a Raului, ale carei pers
oane purtau numele Lenin, Troki i, mai retras, fiind deocamdata puin tiut, Stalin. N
imanui nu i trecea prin minte ca vreunul din cei trei ar fi putut trudi pentru un
Nu,
Ar
Bine,
fieram
ochiar
copilarie
cu toii
daca sa
diferit
convini
se creada
decaBinele
cei
ca le
trei
nostru.
reproam
reprezentau
pierderea
ntruparea
privilegiilor
Raului integral.
ori confisca
rea averii, caci nu fusesem prea bogai i nici nu avusesem multe privilegii. Le rep
roam n schimb faptul ca aruncasera n teroare i opresiune poporul n mijlocul caruia ne
nascusem i de care eram legai cu toata fiina noastra. Nu le iertam transformarea t
orturii, a masacrelor i a lagarelor de concentrare ntr-un mijloc de guvernare, rei
nstituirea legarii de glie a aranimii care tocmai i capatase libertatea pierduta cu
multe secole n urma, instaurarea persecuiilor religioase, n comparaie cu care perse
cuiile iniiate de Nero i Diocleian pareau nite jocuri de copii nendemnatici. ntrevede
deja apariia,
Aceste
constatari
dinpline
pricina
de amaraciune
lor, a unuiinoudetip
careuman:
astazi
homonusovieticus.
se mai ndoiete nimeni li
se pareau de necrezut contemporanilor notri din Occident. n acea vreme, Occidentul
se ncrncena sa ramna orb n faa relelor comunismului, refuznd sa ia n seama marturiile
aparute n L 'illustration, recuznd impresiile lui Gide, ascultnd ntr-o doara spusele
lui Kravcenko, ncepnd sa cedeze dar cu cta sila! de-abia n faa represiunii evidente
din Germania, Ungaria, Cehoslovacia i trezindu-se pna la urma cu regrete din somno
lena sub ocul Soljenin. Oricare ar fi fost probele i marturiile pe care i le nfaiam
entul se folosea, pentru a nega evidenele, de un argument pe care-l credea irefut
Ei, sigur, sub comuniti nu se traiete ca n rai, dar oricum e mai bine dect sub domnia
abil:
Traiam
arilor.
deci tare nsingurai, iar n ceea ce ma privete, eram poate chiar mai nsingurat
dect parinii mei, fiind expus haruielii ignorante a colegilor i a unora dintre profe
sorii mei. Era, muli vor recunoate astazi acest lucru, nsingurarea nefericita a cel
ui care
Caci
e din
arecedreptate,
n ce maidarclar
pe ca
careexperiena
nu-l credecomunista
nimeni. a fost, la scara planetara, una
Noiunea
din celedemaicrima
mari mpotriva
crime comise
umanitaii,
vreodata mpotriva
alcatuitaumanitaii.
a posteriori i fara prea multa rigoare
judiciara de care Aliaii nvingatori n cel de-al doilea razboi mondial, pentru a put
ea sa-i judece ct mai sever cu putina pe naziti, este de buna seama o noiune vaga, d
ar ea corespunde
Fiecare
dintre noiunei
e impresionat
intuiii penainte
care nudetrebuie
orice de
s-ocrimele
abandonam.
a caror victima direc
ta sau indirecta se considera. E firesc ca evreii sa cedeze tentaiei de a transfo
rma substantivul comun holocaust ntr-un substantiv propriu. La fel ar sta lucrurile
Nimeni
cu fotii
nu selocuitori
mira ca pe
ai negri
Ierihonului,
i scandalizeaza
daca macarnunul
primul
dintre
rndeicomerul
ar fi supravieuit.
cu sclavi (albii n
cercau sa-l justifice glumind pe seama lemnului de abanos), ca ochii unor coloni
zai se aprind de mnie atunci cnd vorbesc despre colonizare, ca alii se aprind atunci
cnd vine vorba de cucerirea Constantinopolului de catre cruciai, de srbii trai n eapa
de turci, de genocidul din Vendeea sau de cei 2.800.000 de refugiai rui parasii n f
aa Armatei Roii de catre anglo-americani sau, mai aproape de noi, de abandonarea d
Ee adevarat
neiertat ca
dupaaceste
parerea
crime
meaau ceva
a populaiei
n comunharki.
prin amploarea i ororile lor de nejusti
ficat, fara ca, bineneles, sa se poata stabili o ierarhie, afirmndu-se, de pilda, c
a masacrele din Smirna au fost mai mult ori mai puin atroce dect exterminarea indi
enilor. Da, toate razboaiele sunt ucigatoare; mai mult dect att, orice copil batut
pe nedrept repune problema revoltei n faa Raului, dar asta nu nseamna ca am avea m
ai puine motive
Comunitii
nu suntsaprimii
spunemcare
ca Fontenoy
au comisnucrime
e Stalingrad,
mpotriva umanitaii.
ori Stalingrad,
Vasile
Katin.
cel Mare, p
rincipe aa-zis cretin, cel care, scond ochii a 19.999 de bulgari, l-a cruat totui pe c
ei de-al 20.000-lea, caruia nu i-a scos dect un ochi, nu trebuia sa primeasca leci

i de cruzime de la nimeni. Nu e nsa vorba aici numai de cruzime. Eu, ca i familia

mea, am simit ca, trecnd de stadiul cruzimii, comunismul era o crima mpotriva umani
taii (dei nu cunoteam nca aceasta expresie). Nu ne-am nelat, i asta din mai multe moti
e.
nainte de orice, e vorba de numar. Douazeci de mii de bulgari orbii nseamna mult, ns
a aproape
Da,
e vorbadoua
de cel
sutepuin
de milioane
doua sute
de de
mori
milioane,
pe toatentruct
meridianele
cei patruzeci
nseamna de
i milioane
mai mult.de
rui nu au fost dect primele victime; chinezii, romnii, iugoslavii, polonezii, bulga
rii, albanezii, germanii, cehii, etiopienii, angolezii, ungurii, nicaraguanii i a
tia alii au colorat cu pieile lor albe, brune, aramii, negre sau tuciurii o hecatom
ba nemaivazuta la scara ntregii umanitai. tiu ca e ocant sa jonglezi pe hrtie cu aces
te milioane de grumazuri mpucate, de pntece goale, de ochi nchii pe vecie i de ultime
suflari; dar cum altfel s-ar putea nscrie aceasta datorie inumana i supraumana n ma
reaeCarte
Nu
nsa vorba
de socoteli
nici doar
a umanitaii?
de numar. Raul exista i nainte de comuniti, caci omul nemar
xist era deja un animal suficient de josnic; ne putem chiar imagina ca revoluii l
a fel de ucigatoare ar fi putut avea loc n anumite ari i fara amestecul comunitilor.
Nu nsa cu aceeai necruatoare coerena, att de ireversibila, zdruncinnd ntr-att omul;
i se cuvine sa observam ca marxismul a adaugat ncarnarii politice a Raului trei e
lemente noi, care disting comunismul de toate nenorocirile inventate de om: e vo
rba de pretextul
Cuceritorii
de altadata
moral, deAlexandru
organizareceliMare,
de universalitate.
Napoleon au dorit poate sa domneasca
peste ntreaga lume, dar fara sa pretinda ca o vor face pentru a aduce fericirea
umanitaii; unele societai secrete au avut organizaii eficace, dar n-au devenit snger
oase dect n spaii limitate; moralizatorii de profesie s-au mulumit sa-i mustre adepii
, uneori, sa-i martirizeze pe ceilali. Doar Biserica, prin pretenia sa marturisita
de universalitate, prin structurile sale laice i clericale, prin certitudinea ei
de a fi fost fondata de Dumnezeu ar fi putut produce n numele unei cauze conside
rate s-ar
Daca
sfinteaduna
ravagiile
nsa razboaiele
pe care le-a
religioase,
produs comunismul.
convertirile forate, vocaiile silite, cr
uciadele (n ipoteza ca ele ar fi condamnate n bloc), Inchiziia (care a fost, poate,
calomniata) i s-ar aeza pe; celalalt taler binefacerile cretinismului pe care nici
comunitii nu se gndeau sa le nege , s-ar vedea ca exista o diferena considerabila nt
re slujirea Binelui (chiar cu mijloace discutabile) i slujirea Raului deghizat n B
Pomeneam mai sus; de singuratatea celui care are dreptate. Cred ca aveam dreptat
ine.
e nu numai pentru ca spuneam fara ocoliuri ca lumea nu mai cunoscuse ceva att de nf
iorator precum comunismul, ci i pentru ca nelesesem i tocmai de aceea singuratatea n
oastra e departe de a fi disparut ca sistemul comunist e rau pentru ca e Raul, a
dica 50% atomi de violena i 50% atomi de minciuna agitai cu mare viteza ntr-un accel
nelesesem de asemenea, nu att cu mintea, ct mai degraba datorita bunului sim al inimi
erator.
i, ca el nu e un rau politic, ci unul metafizic, care nu poate fi judecat nici nt
r-odrept
La
cabinavorbind,
de vot,nunici
eramcuchiar
bazooka,
singuri:
ci doar
Dostoievski
exorcizat.profetizase toate acestea,
iarpresupunem
Sa
papii garantasera,
ca se admite
la rndul
specificitatea
lor, ca lucrurile
maligna astau
comunismului.
aa.
Nimic nu probe
aza totui, n toamna anului 1990, cnd eu scriu aceste rnduri, ca marea majoritate a o
amenilor ar fi de aceasta parere: n-au ajuns la ea nici conducatorii chinezi, ni
ci M. Gorbaciov, nici comunitii francezi, care ndrazneau sa vorbeasca nu cu mult t
imp n urma de un bilan global pozitiv al Revoluiei ruse, nici intelectualii, care,
oricum, nu cred n Rau, nici economitii, care cred ca Raul e o ecuaie ce trebuie rez
olvata, nici, bineneles, teologii eliberarii. Cu toate acestea, sa presupunem ca R
Oaulasemenea
comunismului
prezumie
e admis.
ne ndreptaete oare sa postulam existena unei treimi a Raului, izo
lndu-i de toi ceilali vinovai pe Lenin, Troki i Stalin, pentru a-i face raspunzatori d
e toate crimele subordonailor, urmailor, imitatorilor i tovarailor lor de drum? Oare
Djerzinski, Ejov ori Iagoda nu au fost capii torionari ai unei ntregi naiuni? Oare
Mao n-a ordonat i mai multe execuii? Pe de alta parte, oare expresia treime a Raul
ui nudeeacord
Sunt
incorecta
cu ultima
din punct
chestiune:
de vedere
Raulteologic?
nu accede la fiina, iar cuvntul treime tre
buie neles aici doar metaforic, n sensul ca ntregul Rau s-a condensat, cu toate rami
ficaiile sale sinuoase i cu toate consecinele lui nefaste, n triumviratul Lenin-Troki
n-Stalin.
rest, mi se pare ca suntem ndreptaii din punct de vedere istoric sa afirmam ca dac
a la 7 noiembrie 1917 la Petrograd, Lenin nu ar fi pus mna pe putere i daca Troki i
Stalin nu i-ar fi permis s-o pastreze, unul prin organizarea Armatei Roii, celala
lt prin fracionarea Imperiului rus, dupa aptezeci i doi de ani i doua sute de milioa
ne de mori, un student anonim din Pekin nu ar fi trebuit sa lupte de unul singur
cu unbarbai
Trei
Acestea
tanc
fiind
denascui
asalt ntrebarea
zise,
T59
dindefemeie
fabricaie
pe caresovietica.
o pun e urmatoarea: cine au fost aceti trei
barbaiaezat
Le-am
care portretele
au facut atta
n faa
rau mea,
omenirii?
caci vreau sa ma las patruns de nfaiarea lor malefic
a.
Troki e fotografiat din profil. Parul i e ciufulit. Ochiul, pe jumatate nchis, dinc

olo de pince-nez, pare a cauta inspiraia. Nasul piramidal e proiectat n faa. Barbion
ul e puin nalat, magic, la capatul barbiei, care e n parte rasa. Urechea, foarte ndep
artata, de neatins. Profetul nu aude dect cuvintele imaginare ce urmeaza sa i se
atearna pe buze. n cteva momente, va lansa o formula himerica i cuceritoare, poate c
hiar pei
Stalin
ceaarata
a revoluiei
aproape tot
permanente.
chipul. Dar pe ct parea Troki un taumaturg halucinat, pe
att e Stalin de grosolan i de pamntean. Ochi mari, nas mare, o mustaa enorma surzatoa
re, urechea ciulita pndind parca cel mai mic murmur mpotriva sa. I se simte parul
des, stufos i pielea lucitoare. Ochiul, uleios, cu pleoapa inferioara nalata vigile
nt, cu riduri seducatoare, arunca priviri de mncau ghiftuit. Viaa a devenit mai uoar
a, viaa a devenit mai vesela!, murmura nca Stalin, aa cum facea pe timpul cnd metasta
zele Gulagului
Lenin
e fotografiat
se ntindeau
din faa,din
cu capul
districtul
uor aplecat
Bering nnainte
cel al(ca
Bosforului.
i cum ar ncredina cuiva o
misiune), cu partea dreapta n lumina i cu cea stnga n umbra, exceptnd o protuberana p
e frunte. Se simte ca bolta pleuva, ridata n mod neregulat, fierbe de nelinite. Nar
ile respira cu fora. Sub sprncenele negre, ochii au exact aceeai expresie ca i gura
care, ca un al treilea ochi orb aezat sub mustaa grizonata, indica o voina extrem d
e concentrata, careia nu i-ar putea rezista nimic. Deviza acestui om i se citete
pe ales
Am
faa:oare
cineaceste
pe cine
portrete?
va mnca?.
Fara ndoiala. Le-am ales frumoase i asemanatoare. E
adevarat
Aceti
Lenin
(1870-1924)
trei
ca revoluionari
n eleera
nu cu
se noua
afla
de profesie
pic mai
ani
de bunatate.
nu fusesera
mare
dect Stalin
croii(1879-1953)
dupa acelaiicalapod.
dect Troki (187
9-1940). Din punct de vedere etnic, Lenin era rus, avnd poate aceasta chestiune n
u e elucidata
Troki
era evreu;
iStalin,
snge evreiesc
georgian.dinLenin,
parteafiul
mamei.
unui rus nnobilat, provenea dintr-u
n mediu academic. Tatal lui Troki era agricultor, iar cel al lui Stalin, cizmar.
Lenin e singurul care a facut studii universitare serioase. Troki era doar un aut
odidact cultivat. Stalin, care a parasit Seminarul n circumstane neelucidate, a ra
mas aproape un ignorant. Doar Lenin a practicat unele meserii nainte de a se dedi
ca n ntregime Revoluiei: a fost avocat i lucru pe care biografii sai prefera sa-l as
cunda un exploatator agricol lipsit de noroc; el nsui spunea: relaiile mele cu aranii
Acestor
Aceti
devenisera
trei
diferene
completleanormale.
provinciali
corespundeau
au fost rasfaai
i uneledeasemanari.
mame, avnd mai puine relaii cu taii (cei ai
ui Lenin i Stalin au murit de altfel devreme) i s-au certat cu profesorii lor. Toi
trei au fost exilai n Siberia, unde Lenin i Troki vnau, n timp ce Stalin prefera sa pe
scuiasca nisetri. Toi trei i-au dovedit, n situaii diferite, curajul: Stalin atunci
cnd jefuia banci, Troki n timpul evadarilor sale, iar Lenin n ziua n care Fanny Kapla
n i-atrei
Toi
ranitaucudevenit
un glon
celebri,
braul.dar nici unul sub adevaratul sau nume, fapt ce nu po
ate fi atribuit doar condiiilor impuse de clandestinitate sau de rusificare. Atun
ci cnd triumviratul i-a nceput domnia, nu mai era deloc periculos ca membrii sai sa
-i reia adevaratele lor nume; cu toate acestea, Djugavili a continuat sa se numeas
ca Stalin (adica omul de oel ) Bronstein a ramas Troki (ca o curiozitate: acesta era
numele unui gardian-ef dintr-o nchisoare-model prin care trecuse), iar Ulianov, L
enin (de ce Lenin?, a fost ntrebat; la care el raspundea printr-un vechi proverb: Ci
ne tie multe moare repede). Sa nu trecem cu vederea aceasta preferina pentru numele
ales n defavoarea numelui primit, aceasta respingere a ceea ce i e dat n favoarea a
ceea ce fabrici singur, n care existena nesocotete fiina, printr-o micare de hybris.
Azi
Suntem
e lademoda
faptsantechiar
bucurimiezul
ca economia
subiectului
comunista
nostru.
a euat. De fapt chiar reducerea
comunismului la o concepie economica reprezinta o dezinformare. Comunismul nu e p
unerea n comun a mijloacelor de producie, nici suprimarea capitalismului ori adopt
area capitalismului
Morala
comunista consta
de stat.
n credina
Comunismul
ca pentru
e o morala,
Partid,o dar
politica
numaiipentru
o religie.
Partid, scopu
l scuza mijloacele. Nu exista nsa un scop prestabilit: Partidul l recreeaza n fieca
re zi, dupa bunul sau plac, la ntmplare. (n aceasta privina, i azi, n 1990, lucrurile
stau la fel.)
Politica
comunista nseamna aplicarea directivelor Partidului, orict ar fi ele de a
berante i chiar daca ar fi rasturnate de la o zi la alta. Exista n aceasta cursa c
ontinua ce consta n a-i schimba palaria, cascheta, uniforma, livreaua ori chiloii d
ungai pentru a fi ct mai repede pe placul unui stapn fantezist, dar infailibil, un
patetismcomunista
Religia
grotesc, consta
nedezminit
iardeDostoievski
altfel de i-a
ultimele
dat seama
evenimente.
de asta naintea tuturor n in
staurarea
Nu
e deci de
pe mirare
pamnt ca
a unei
cei trei
caricaturi
ingineri
a mparaiei
ai acestuicerurilor.
nou turn Babel au profesat u
n ateism absolut; Refuzam sa neleg scria Troki n legatura cu Darwin n ce fel o teor
despre originea speciilor datorata seleciei naturale i sexuale i credina n Dumnezeu iau gasit
Acest
ateism
loc rudimentar
n aceeai se
minte.
asocia de minune cu frazeologia cretina, att n cazul lui
Troki, a carui familie parasise credina mozaica fara sa adopte o alta, ct i n cazul
lui Lenin, care i-a pierdut credina ortodoxa la 16 ani, i al fostului seminarist St
alin. Troki cita adesea: Ce ai de facut, fa repede i studia limbile straine pe o eva
nghelie poliglota. Lenin cita i el Oricui i s-a dat mult, mult i se va cere, facea

semnul crucii pentru a ndeparta ghinionul, iar n nchisoare facea 40 de matanii n fie
care seara ca sa se ncalzeasca. Stalin considera ca doar proletariatul ne poate du
ce n Pamntul fagaduit, se razvratea mpotriva guvernului ce calcase n picioare i ridicu
izase demnitatea umana, care reprezinta bunul nostru cel mai sfnt i, atingnd culmea
fervorii poetice,
Descoperim
aici unvedea
amestec
n de
Manifestul
cliee lingvistice,
comunist Cntarea
de deturnari
Cntarilor
de sens
a marxismului.
i de zefleme
a care atesta faptul ca adevarata intenie a comunismului nu poate fi dect una tran
Trokicu trecerea
scendenta.
Odata
iluzionistul
timpului,
iluzionat
Troki pare a fi cel mai nensemnat dintre cei trei pose
dai. Vorbesc de posedai traducnd cu o expresie mai blnda termenul lui Dostoievski, car
e vorbea
Mai
ntifara
de toate,
ocolurifaptul
desprecademoni.
Troki era evreu reprezinta o circumstana atenuanta. Cont
rar legendei, guvernul arist nu a ncurajat pogromurile, dei e adevarat ca uneori ca
zacii se dezlanuiau mpotriva satelor evreieti, iar numerus clausus constituia o rea
litate istorica. Se poate deci susine ca Leiba Bronstein, care nu avesese de sufe
rit nici din cauza guvernului, nici a cazacilor, nu avea totui faa de patria sa ob
ligaiile
Apoi,
orict
unorarrui
fi fost
100%.el de posedat, e adevarat ca a pastrat totui unele trasatur
i umane. A devenit marxist nu att din convingere, ct pentru a fi pe placul celei c
are va deveni prima lui soie. Despre cea de-a doua soie, a avut, dupa 40 de ani de
Soarta
viaa copiilor
n comun,sai
cuvinte
o fiica
de o s-a
maresinucis,
tandree.un fiu a fost deportat, iar altul asasi
nat nu l lasa indiferent. Obsedat de impresia pe care o facea contemporanilor sai
i pe care trebuia sa o lase posteritaii, Troki cocheta, se grozavea, se asculta vo
rbind ori se privea acionnd. Toate acestea nu caracterizeaza poate un mare om, dar
Troki
in totui
era, nainte
de un omdeobinuit.
toate, un intelectual. Dupa propria-i marturisire, a preferat
Orator
ntotdeauna
eficace,
carile
n ciuda
i vocii
ideile,sale
Naturii
de cotoi
i indivizilor.
castrat, el scria mai bine dect catehe
tul Stalin ori pedagogul Lenin i iubea formulele stridente: faimoasa lada de gunoi
a istoriei i aparine; era indignat sa vada cum imperialismul german i austro-ungar s
cria cu sabia pe trupul unor fiine vii; juramntul pregatit de el pentru combatanii A
rmatei Roii ncepea cu Eu, fiu al poporului muncitor i se ncheia cu Daca voi ncalca ac
juramnt, fie ca mna necruatoare a legii revoluionare sa ma pedepseasca! O asemenea e
mfaza, chiar daca era lipsita de orice suport, l exprima foarte bine pe autor, un
Marea
personaj
sa reuita
ce seamana
a fost,
cu onumbra
mod evident,
proiectatadarpeiuninexplicabil,
perete.
Armata Roie, pe care a cr
eat-o plecnd de la zero sau aproape de la zero, contra parerii celorlali bolevici i
contrazicndu-l
Troki
a condus aceasta
chiar pearmata
Lenin.la victorie n lupta cu Armatele albe. Nu are nici un
rost sa se deplnga zzaniile dintre aceste armate, incompetena lor politica ori con
fuzia n care erau nvaluite obiectivele lor: un ef e ef atunci cnd profita de greelile
Strabatnd Rusia de la un capat la celalalt n trenul sau blindat o adevarata fortar
inamicului.
eaa ambulanta , Troki se credea un mare general. Pna la urma a i devenit. Ce film ulu
itor n toate acestea: Troki se mbraca ntr-o uniforma fantezista ca sa treaca regimen
tele n revista, arunca unitaile n lupta, le retragea, cucerea i recucerea oraele, simi
nd ca destinul Revoluiei se juca n faa sa, depindea de el! M-am ntrebat adeseori ce
ar fi putut face un John Wayne sau un George C. Scott pe cmpul de bataie i nclin sa
cred ca doar cu un minimum de curaj fizic i cteva sfaturi ale unor profesioniti, r
euita lor ar fi fost tot att de stralucita ca i a capeteniilor pe care le-au jucat.
ADei
Untrudit
mare
oportunist,
capitan
mai
ntiel
areideologic,
aceva
trudit
dintr-un
din
caciplin
actor,
i-a
pentru
asumat
iaraTroki
izbndi.
riscul
era
de aunnrola
mare actor.
n armata sa foti ofieri
iti, pe care i-a nconjurat cu ceea ce el numea, cu distincie nobiliara, noul ordin a
l samurailor, compus din comisarii politici ce puteau sa-i destituie pe ofieri atu
ncialcnd
n
doilea
voiau.
rnd,
Iataizbnda
o combinaie
sa a fost
de-aplatita
dreptulcugeniala.
snge. Din ordinul sau, dezertorii erau
sistematic mpucai, mitralierele, deservite de oameni de ncredere, fiind aezate n spate
le frontului propriilor trupe; Troki nu ezita sa ordone executarea tuturor celor
ce se retrageau fara a primi ordin, chiar daca acetia erau comuniti i comisari poli
Omori-mi-l
tici.
Cel
care ar fi!putut
Ce replica!
parea unTroki
discipol
nu al
spunea
lui Stanislavski
altceva. Te lasa
i-amut.
jucat rolul la per
fecie, declarnd fara ezitare ca frica e cel mai puternic mijloc politic, att internai
onal,
Nu
maict
ramnea
i naional.
dect ca frica sa fie raspndita ct mai mult cu putina, ceea ce Troki pare
Cinismul
a fi facut
saucunuvoluptatea
se dezminea
morbida
n asemenea
a unui situaii.
amator de Iata-l
teroare.de pilda la Moscova, dupa ca
derea
Sporovaind
Atepta
EDa,mpucata
Toi?
Toi!
i
Noi,
mpucat,
unde-i
cine
Ekaterinburgului:
i
aici,
l-am
raspunse
reacia
unde
a hotart?
ecunoi
ntrebat,
eSverdlov,
bineneles,
familia?
mpreuna
arul?
mea.
Sverdlov.
am
decis.
Nuprefacndu-ma
l-am
cui-am
l-am
el.
ntrebat.
raspunse
De
Lenin
raspuns
ntrebat
ce?
credea
el.
mirat.
nimic.
ntr-o
ca nu-idoara:
putem lasa n viaa, mai ales n mprejura
rileamdificile
Nu
mai pus nici
de acum.
o ntrebare, considernd afacerea ncheiata. La drept vorbind, deci
zia nu era doar logica, ci i indispensabila. Asprimea acestor represalii le-a ara
tat tuturor ca noi duceam o lupta necruatoare i ca nimic nu ne sta n cale. Executar
ea familiei imperiale era necesara nu numai pentru a-l nspaimnta pe inamic, pentru
a-l ngrozi, pentru a-i lua orice sperana, dar i pentru a ne stimula trupele, pentr
u a le arata ca nu exista nici o ntoarcere posibila, ca ne ateapta ori victoria fi
nala orisanfrngerea
Trebuie
amintim catotala.
expresia asprimea acestor represalii desemneaza, n mod pudic,

masacrarea ntr-o pivnia, n plina noapte, a arului, a arinei, a fiului lor de 13 ani,
a celor patru fiice ale lor, a medicului i a nca trei servitori imperiali, asasin
ai cu un revolver Nagant i sfrtecai apoi cu baionetele de catre unsprezece calai, di
ntre care patru erau rui i apte unguri. Trebuie sa amintim de asemenea ca, departe
de a face din aceste represalii un exemplu, guvernul sovietic a ascuns vreme ndelun
gata moartea lui Nicolae al II-lea i a familiei sale i ca, n momentul n care scriu a
ceste rnduri, adica dupa 72 de ani, el neaga nca, n ciuda evidenelor, ordonarea masa
Troki
crului.
Am
citit
continua:
n Ultimele tiri, pe cnd ma aflam deja n strainatate, descrierea execuiei, a i
ncinerarii corpurilor etc. Nu am nici cea mai mica idee despre ce e adevarat i ce
e pura imaginaie n toate acestea, caci nu m-am interesat niciodata n ce fel a avut
Iata
loc un
execuia
lucru clar.
i, laNudrept
exista
vorbind,
un rolnici
pentru
nu Troki
vad de n
ce acest
ne-ar film
interesa
i deaaaceea
ceva.
el nu neleg
ea cum are ca
Motivul
putea
Troki
cineva
a trait
sa fientotdeauna
interesat n
de afara
o asemenea
realitaii,
chestiune.
exceptnd scurta perioada n ca
re povestea pe care o inventa despre el i razboiul pe care-l purta mpotriva Albilo
r au coincis perfect i n care el i-a dovedit pe de-a-ntregul geniul. n restul timpul
ui, cum
Aa
Troki
el nsui
visa samarturisea,
asigure fericirea
a fost n
popoarelor
stare santraiasca
viitor.ntre
Adica padure
n ireal.
i ru fara sa le obs
e vreodata; oamenii i-au trecut prin minte ca nite umbre ntmplatoare (marturisire foar
te semnificativa pentru un iubitor al umanitaii); n plus, nu a avut n copilarie, ni
ci prieteni, nici profesori preferai; mai important dect toate acestea e nsa faptul
ca se simea n largul sau n tot ceea ce era decalat faa de realitate ori devia de la
Muli
ea, ncopii
domeniul
pretind
fantasmelor.
ca au citit cari pe care nici macar nu le-au deschis i apoi i regr
eta propriile minciuni: tnarul Troki facea asta n mod sistematic; el se asculta mini
nd, se cnd
Atunci
trezeaa trebuit
demascatsaiprotesteze
o lua de lancapat.
scris mpotriva atitudinii unui profesor, i-a v
enit ideea sa-i puna pe elevi sa scrie fiecare cte o litera a petiiei, pentru ca a
utoruliret,
Fiind
Socialismul
ei sa reprezinta
nu fie
dar
i naiv,
recunoscut.
uni
efort
dadea
de amereu
raionaliza
importana:
viaa, adica de a o transforma n conf
ormitate cu imperativele raiunii... Doar socialismul i-a propus sa mbraieze raiunea i
a-i subordoneze
Convertit
la marxism,
toate el
activitaile
a examinatomului.
dintr-un punct de vedere marxist pesimismul,
optimismul, prietenia, moartea, iubirea (iubirea marxista!). Sosit n Frana, el de
clara
Ai
de ce
ca sa
Parisul
te nduioezi,
seamana cudarOdesa,
nimicdoar
nu ecamailapericulos
Odesa e mai
dect
bine.
un iluzionist ce se iluz
ioneazanufara
Troki
a fost
nicialtceva
un rost,dect
ntr-un
un actor
ameitor
ce juca
onanism
rolulrevoluionar.
lui Troki. La nceputul carierei,
el a fondat, de pilda, Asociaia cunoaterii universale. Iata-l deci mpreuna cu tova
raii sai cautnd un muncitor, macar unul, pe care sa-l nvee sa gndeasca aa cum trebuie.
Cum nu ntlnesc nici unul, bat n netire drumurile de ara. Pna la urma, unul dintre ei
exclama fericit: Am gasit!, dupa care studenii cu idei fumegatoare se strng n jurul m
eseriaului pentru a-i otravi bietului om creierul ce nu valora mai mult dect al lo
r.
Anii trec. Troki se crede gnditor politic i inventeaza formula Revoluiei permenente, c
are nu nseamna nimic altceva dect ca Revoluia trebuie continuata atta timp ct nu e nca
Iata-l
terminata.
apoi pe
Alii
Troki
o faceau
n culmea
la felputerii,
de binesau
i cel
farapuin
formula
attluideTroki.
sus ct s-a putut caara: el
negociaza cu germanii i austro-ungarii la Brest-Litovsk. E vorba sa aleaga ntre co
ntinuarea razboiului alaturi de Aliai i ncheierea unei paci separate. Ambele soluii
au anumite avantaje. Noul geniu al diplomaiei inventeaza o a treia cale: Nici razb
oi, nici pace!. Uniunea Sovietica pierde astfel 60 de milioane de locuitori i 27%
din pamnturile
1935.
Troki a fost
saleexclus
arabile...
din partid,
De dataexpulzat
aceasta,din
rolurile
propriaerau
ara,
prost
scosdistribuite.
din rndurile c
omunismului mondial. Cu toate acestea, darurile sale de profet nu l-au parasit.
El prezice viitorul Occidentului bughez unde i-a gasit refugiu: Democraia parlament
ara e condamnata, la fel cum e i concurena libera. Singura problema e cine le va f
i urmaul.
Scurt,
fara a cerceta ori reflecta prea mult! Dispreul pentru realitate e mpins ch
iar dincolo de cultul falsului i atinge zona fortuitului total. Din punctul de ve
dere al lui Troki, nu e att de grav sa te neli, daca reueti sa-i neli i pe ceilali,
nu s-a dat n laturi de la aa ceva, ascunzndu-i n barba sursul iret de Mefisto. ntrea
sa viaa a fost un ir de manipulari, unele nereuite, altele ncununate de succes. Iata
Suntem

unaPuterea
dinncele
4sovietica
noiembrie
mai grosolane
va1917.
redaTroki
izbnzi
toate bunurile
sealeafla
sale.
laarii
tribuna
saracilor
Sovietului:
i celor din tranee. Tu, burg
hezule, ai doua haine? Da una din ele soldatului caruia i e frig n tranee. Ai cizme
mblanite? Rami acasa. De cizmele tale are nevoie muncitorul. Noi vom apara cauza
muncitorilor
Sute
Ei bine,
de ochifiese
icansufleesc.
aranilor
votul pepna
care-l
O padure
la exprimai
ultima
de mini
noastra
aicisepicatura
ridica
continua
pentru
detribunul
snge.
a vota.
Cine
saevadeserveasca
acord? d
rept juramnt, pentru a susine cu toate puterile voastre, cu orice pre, Sovietul ce-i
asuma dificila sarcina de a duce Revoluia la victorie i de a mpari pamntul, pinea i p
Minile ridicate pentru a exprima o opinie se lasa n jos dupa ce au jurat, fara ca
cea.
aceia carora le aparineau sa-i fi dat seama de nelatorie. Trei zile mai trziu se prod
ucea lovitura de fora din Octombrie, iar miile de oameni pacalii ce depusesera ter
ibilul juramnt se aruncau pe ei nii, dar i Rusia i lumea ntreaga ntr-o aventura ce nu

aE curios
terminatcanca.
atunci cnd te arunci n abisurile Raului, inteniile nu mai conteaza delo
c. Ca sa-l parafrazam pe Teilhard de Chardin, putem spune ca toate josniciile co
nverg; de la un anumit punct, ratacirea devine chiar perversa, indiferent daca e
a se1905,
n
ntemeiaza
Sovietele
pe i
o anumita
creau propria
forma decenzura,
orbire sau
faptpepedorina
care Troki
de a nela.
l comenta
Exemple:
astfel: E evid
ent ca ele nu limitau cu nimic libertatea presei atunci cnd refuzau sa publice ca
lomnii el
Credea
reacionare
oare n ceea
sau ce
liberale.
afirma? De cine i batea joc? Sau poate ca el nsui era bataia
nde1935,
joc amnat
unui de
demon
uraatunci
explicabila
cnd scria?
pentru Stalin, cel care i luase totul, Troki se lans
eaza mpotriva
Niciodata
Uniunea
nomenclaturii
Sovietica n-a
(chiar
cunoscut
daca lao asemenea
acea ora inegalitate.
termenul nu exista
La aproape
nca):douaz
eci de ani de la Revoluia din Octombrie, exista salarii de 100 de ruble i altele d
e 8-10.000 de ruble. Unii traiesc n cocioabe i poarta ncalari gaurite, n timp ce alii
se plimba cu maini luxoase i locuiesc n apartamente somptuoase. Unii se lupta pentr
u a-i hrani familia, ceilali, pe lnga maina, au o vila n apropiere de Moscova, o alta
Foarte
n Caucaz
bine.etc.
Se poate nsa conchide de aici ca n URSS clasa muncitoare i exercita dic
Troki n-a avut nici o ndoiala, nici un scrupul, niciodata. Regretul pierderii pute
tatura?
rii, da, l-a avut, aa cum a avut desigur i convingerea ca daca ar fi deinut-o el, t
otul ar fi fost idilic, cel puin pentru comuniti; pna la urma, el era sigur ca drep
tatea e cu totul de partea sa: Mor revoluionar, proletar, marxist, adept al materi
alismului dialectic i, prin urmare, ateu ireconciliabil. Credina mea n viitorul com
unist albi
Ruii
al umanitaii
nu-l iubesc
nu pe
e astazi
Troki,maicaci
puin
nu pot
aprinsa
uitadect
ci parini,
era n vremea
rude ori
tinereii
prieteni
mele.
de-ai l
or au cazut lovii de Armata Roie sau ci ofieri dintre ei i-au vazut epoleii decupai c
uitul!
n
ceea ce
Eu,odeprivete,
pilda, mi-am
Armatapierdut
Roie nu
bunicul
i-a iertat
din partea
lui Troki
tatalui.
executarea comisarului poli
tic Panteleev din armata a 5-a. Cine a varsat tot acest snge? Un om care descria
paradisul marxist cu lacrimi n ochi: Omenirea se va deprinde sa considere lumea ca
pe o bucata de lut moale din care sa se poata sculpta cele mai perfecte forme d
e viaa...
Omul
se va apuca de o noua rnduire a munilor i a rurilor... de reconstruirea pamntulu
i, daca nu dupa chipul lui, cel puin pe potriva gustului sau... Omul va deveni in
finit mai puternic, mai nelept i mai subtil; trupul i va fi mai armonios, micarile ma
i bine ritmate, iar vocea mai muzicala... Tipul uman mediu se va ridica la nivel
ul unui Aristotel, al unui Goethe ori al unui Marx. Iar dincolo de aceasta creas
ta, seo singura
Oare
vor nala
picatura
alte piscuri.
de snge omenesc varsat n-ar fi o jertfa prea mare pentru
un asemenea crez, la care Troki subscria de altfel doar datorita unei nclinaii paca
toase
Cu
toate
catre
acestea,
infernul
dincolo
sentimental
de candoarea
al kitschului?
sngeroasa, tipica epocii, se cuvine sa rein
em eambiia
Multa
Pseudonimul
Ea
unealta
vreme,iicomplementara
Troki
maipotrivete:
se
ngrozitoare
i-a semnat
hrtiei,
penia
dearticolele
a care
emodifica
uoara
potrivit
Pero,
natura
i
ascuita.
numeunui
umana.
careproverb
n rusete
rusescnseamna
suporta
penia.
orice,
Eaadica
se poate
toatenmuia
arlataniile.
n cerneala, n venin sau n zeama de lamie. Nu e niciodata obligata s
a ina seama de ceva ori sa dea seama cuiva. E imponderabila i ucide. E instrumentu
l tipic
Daca
am compara
al manipulatorului.
triumviratul funest al Rusiei cu cel al Germaniei, ar trebui sa
facem o paralela ntre Troki i Goebbels, fara a uita nsa ca Goebbels ntruchipa minciun
a concertata a unui om lucid; Troki, n schimb, reprezinta mirajul, logoreea, since
ritatea aberanta a gogolianului Klestakov, profunzimile abisale ale unui fleac o
Stalin,Djugavili,
arecare.
Iosif
Prometeu dezlanuit
Soso pentru prieteni, cel care raspundea cu drag la pseudonimul
Koba (numele unui rebel georgian), mai nti venerat, apoi urt n lumea ntreaga sub nume
le de mprumut de Stalin, era numit de nenumaraii sai fideli Stapnul. Cuvntul rusesc kh
ozian se pronuna cu teama, cu respect, dar i cu tandree: el seamana cu ,,not' mat din
vechea nu
Stalin
Nimeni
Frana.
merita
se ndoiete
acest titlu,
de faptul
caci elcatia
acestcetiran
voia aidus
voialantotdeauna
pieire, n mod
lucruri
direct
posibile.
sau ind
irect, mai multe persoane dect oricine altcineva. Hitler? Un simplu crpaci pe lnga
el. Tot att de evident e i faptul ca partidul comunist al Uniunii Sovietice l-a fa
cuttrebuie
Nu
responsabil
nsa uitat
de toate
ca Lenin,
crimele.care n-a domnit dect ase ani, a ucis la rndul sau muli
oameni. Stalin, n 29 de ani, a avut mai multe ocazii sa dea fru liber ferocitaii s
ale. i cum Lenin i Troki nu-i lasasera reprezentani ai Vechiului Regim de sfarmat, el
nu i-a mai putut nfige colii dect n comuniti, ceea ce aa cum se tie nu se prea p
lumea moderna. De altfel, Stalin era n mod vadit un marxist de ocazie, iar prin t
emperament,
Totui,
n comparaie
un satrap.cu fantomaticul Troki, Stalin e un monument de ncredere, lipsit de
cochetarie i fara vanitai, semannd oarecum cu ceea ce n Armata franceza se numete un
Unii au vrut sa faca din el un nebun ce dadea grade de general propriilor bucata
patron.
ri i care i obliga fiica sa poarte la coala pantaloni bufani pentru a-i ascunde pulpel
e; dar ce conteaza aceste ciudaenii, pna la urma tipice pentru un samodur, excentr
icul uneori
Avea
clasic accese
al Rusiei?
de bunavoina i de melancolie. Exilat n tundra, el i mulumea, de pi
lda, viitoarei
tiu
ca i dumneavoastra
sale soacreavei
pentrunevoie
pachetele
de bani.
trimise,
A fiscriindu-i:
tare mulumit daca din cnd n cnd mimite o carte potala cu scene din natura... M-a cuprins o nostalgie prosteasca pen
tru scenele
Marea
amaraciune
din natura,
a vieiifieluieleStalin
i pictate18.
a fost moartea primei sale soii. Iata cum se c

onfesa el lui Soso, un prieten de-al sau ce purta acelai prenume: Fiina aceasta mi nm
uia inima mpietrita. Acum s-a stins i, o data cu ea, s-au stins i ultimele sentimen
te afectuoase pe care le aveam pentru fiinele umane. Ducndu-i apoi precum orientalii
Auzind
- mnatoate
dreapta
acestea,
la inima,
am putea
Stalin
oareadauga:
sa nu ne
E amintim
atta tristee
de Ivanaici,
cel Groaznic,
atta jale...
pe ca
re moartea primei sale soii Anastasia l-a aruncat ntr-o disperare asemanatoare? i o
are avem motive ca sa ne miram aflnd ca a doua soie a lui Stalin a fost mpinsa la s
inucidere de aceasta inima mpietrita? n urma acestei sinucideri a ramas neconsolat
. Se spune ca el cerea sa fie dus noaptea la cimitir: ciudata trebuie sa mai fi
fost aceasta privelite, a dictatorului unei esimi din Terra plngnd n ntuneric pe o buc
ata de era
Stalin
pamnt
lucru
n care
curios
zaceapentru
corpulundescompus
georgian!al un
uneiadept
femei!
al naionalismului Marii Rusi
i. El afirma ca georgienii nu au nimic mpotriva ruilor. Dupa insurecia georgiana di
n 1924, el a vrut sa treaca prin foc i sabie mica sa patrie. Daca Lenin se bucura
se de victoria Japoniei asupra Rusiei, Stalin declara n schimb la 2 septembrie 19
45 ca nfrngerea trupelor ruseti n 1904... a fost o pata ntunecata pe chipul arii. De p
truzeci de ani, noi, cei din generaia precedenta, ateptam ziua de azi. Stalin e cel
care, pentru a trezi iubirea poporului pentru patria ortodoxa, a redeschis, n faa
asaltului trupelor germane, porile bisericilor ce fusesera nchise de catre Lenin;
tot el le-a adresat lui Churchill i lui Roosevelt aceste cuvinte pline de bun-si
m naional:
Rusia
Singurul
nusau
poate
viciu,
fi condamnata
pe lnga pofta
sa lupte
de snge,
generaie
era fumatul:
de generaie
aveacumania
Germania.
sa-i umple pipa
cu tutunsadedespre
Opinia
igara,
relaiile
poate fiindca,
dintre oameni
dei prefera
era simpla
igarile,
i nu avea
i edea
nimicmainbine
comuncucupipa.
filos
ofia. ai
Daca
Iataramas
ce scria
de carua,
el n nseamna
Pravda: ca eti slab, deci nu ai dreptate, deci poi fi batut i
aservit. Daca eti puternic, atunci ai dreptate, deci vei fi temut. (Ceea ce nu e p
rea departe, dei e mai puin academic exprimat, de adagiul maestrului sau Lenin: Mar
ile probleme
Daca
e sa-i dam
alecrezare
vieii lui
naiunilor
Troki,nuStalin
se decid
era de
dect
parere
princafora).
omul atinge voluptatea
suprema atunci cnd, reperndu-i dumanul, se pregatete i se razbuna pe el aa cum trebu
ucndu-seumorului
#Simul
apoi satrada
se culce.
n cazul sau aceleai gusturi feline. Se pare ca n timpul razboi
uluisoldat
Un
i placea
sovietic
sa spuna
primete
urmatoarea
misiuneaanecdota:
sa nsoeasca un convoi de 100 de soldai germani pn
a la un lagar de triere. Cnd ajunge, nu mai are cu el dect un prizonier. E ntrebat
unde sunt ceilali 99. El raspunde: am jurat sa-i ucid pe nemi pna la ultimul. Iatal pe ultimul.
Toata
lumea spune, din cnd n cnd, anecdote macabre; iar cea de mai sus trebuie sa i
se fi parut de-a dreptul inocenta celui care ordonase masacrul de la Katin i voi
a, cu asentimentul lui Roosevelt, sa mpute 50.000 de ofieri germani luai la ntmplare,
pentru a face imposibila orice renatere a militarismului german. De altfel, ce nse
mnaucealalta
mea
Stalin
pentru
nu practica
elmilioane
50.000
teroarea
de rui?
germani,
cu fascinaia
cnd tocmai
bolnava
trimisese
ce-i inspira
pe lu pe Lenin ori pe Trok
i, ci n mod firesc i cu pofta. Mna nu-mi va tremura, i scria el, nca n timpul razboiu
civil, lui Lenin, care i recomanda cu naivitate sa fie ferm; fidel metaforelor s
ale cretine, el raporta ca a readus la religia ortodoxa23 o ntreaga divizie decimata
Adin
fostgrija
un economist
sa;
execrabil. n ciuda ctorva reuite, planurile sale cincinale nu a
u avut ca rezultat dect ruinarea unei industrii aflate n plina expansiune; colecti
vizarea agriculturii, n afara milioanelor de mori pe care i-a lasat n urma, a ntors
clasa mijlocie cu un secol n urma. Azi, un colhoznic nu are o situaie mai buna dect
avea un iobag n 1860. El nu mai poate fi vndut, dar nici nu mai profita de avanta
jele pe care i le acorda familia nobiliara a Vechiului Regim. n rest, el nu are d
reptul sa paraseasca pamntul, care nu i aparine i pe care e obligat sa faca toate co
rvezile
Oare
Stalin
imaginabile.
le purta pica
Cum senexplica
mod special
acestearanilor?
excese? Nu cred; el nu le ierta nsa mpotri
Nu.
virea.
IaPastrez
Prefer
i-am
tractorul
spus
iapa.saiapa.
iei
asta.
tractorul.
Uite aa trece toata ziua. i dupa ce i se demonstreaza pna la urma
ca agricultura moderna trebuie sa se mecanizeze, aranul se scarpina la ceafa i zic
e:
Pai, trebuie sa vorbesc cu nevasta. Ei, i cu femeile, i raceti gura de pomana. Colec
ivizareansa
Exista
a fost
treinecesara.
momente grandioase
Ca ei nsaale
au domniei
fost mpotriva...
lui Stalinvreo
pe care
10 milioane.
ar fi nedrept s
a le trecem cu vederea. n ordinea inversa a producerii lor, e vorba de Ialta, de
razboi
Am
cititimulte
de procese.
despre Tatucul popoarelor n vremea n care scriam o tragedie numita
Ialta; mi-am dat seama atunci ca fostul seminarist, escroc i lipsit de scrupule,,
s-a dovedit un diplomat de mare clasa. Minutele conferinei o dovedesc: nu numai
ca, batnd cu pumnul n masa, i-a facut sa tremure pe Roosevelt i Churchill, dar, pas
cu pas, ducndu-i de nas sau antajndu-i, cu vorba buna sau cu ameninari, i-a facut,
cum se zice, sa joace dupa cum le cnta el. Aa ca buldogul englez i Cezarul american
(aceasta era porecla preferata a lui Roosevelt), dansnd pe parchetul alunecos un
graios pas de deux, si-au sacrificat aliaii polonezi liberi, impunnd Poloniei aleg
eri democratice garantate de Armata Roie, au lasat Romnia i Bulgaria n ghearele comuni
smului, au lichidat ei nii partidul monarhist din Iugoslavia (chiar fiul lui Church

ill s-a ocupat de aceasta), au acceptat dezmembrarea Germaniei, au renunat la jum

atate din reparaiile de razboi, n favoarea Uniunii Sovietice, careia i-au oferit c
a prima insulele Sahalin, Kurile, Port Arthur i Dairen, ca i Mongolia exterioara i
caile ferate chineze, cedndu-i de asemenea doua milioane de refugiai, dintre care
unii capatasera deja naionalitai straine, iar alii nu se bucurasera niciodata de cea
sovietica. Atunci cnd te gndeti cum a fost pacalit cochetul Troki la Brest-Litovsk,
realizeziacenceput
Razboiul
talenteprost
aveapentru
necioplitul
Stalin.deSeStalin.
pare ca el a cazut prada unei subtile o
peraii de intoxicare a serviciilor speciale germane; n acest fel, Uniunea Sovietic
a a pierdut 70% din statul sau major, lichidat n mod expeditiv de catre Stalin. I
s-a reproat de asemenea dictatorului ca a vndut prietenilor sai naziti att de multe
cizme, nct n-au mai ramas i pentru Armata Roie. Sa admitem ca aa au stat lucrurile.
Iata nsa armata germana intrnd ca n brnza pe teritoriul rus sau mai precis, ucrainea
n , ameninnd Leningradul, Moscova, cmpurile petrolifere din Caucaz, dar nereuind sa p
una mna pe nici unul dintre aceste puncte, i, dupa nfrngerea de la Stalingrad, retra
gndu-se pna la Berlin, unde va sucomba definitiv. Cine i statea mpotriva? Marealul Sta
Cunosc teoria potrivit careia Stalin n-ar fi fost adevaratul ef al operaiunilor i n
in.
u ar fi facut dect sa-i ncurce generalii. Acelai lucru se spune i despre Hitler. Deos
ebirea e ca Hitler a fost nfrnt. Sa presupunem totui ca i n acest caz lucrurile au st
at aa.nuCevaschimba
Stalin
pierdetoate
nimicacestea?
din gloria sar caci trupele erau nsufleite de numele sau
i mureau pentru Stalin, aa cum altadata mureau pentru ar, chiar daca el era doar cu n
mele eful acestei armate; daca ar fi fost nfrnt, el ar fi fost cel umilit; gloria i
zbnzii
Unii
cauta
i sa-i
revinereduca
i ea,meritele,
de drept.invocnd ajutorul american. E adevarat ca a exist
at un asemenea ajutor material i ca spre sfritul razboiului a fost creat chiar un a
l doilea front, ce ni se parea enorm pentru ca-l puteam vedea cu proprii notri oc
hi; pierderile produse vadesc nsa n mod clar unde s-a dus adevaratul razboi, caci n
timp ce Aliaii occidentali au ucis mai puin de un milion de germani, ruii, comandai
Sunt
de Stalin,
de acordaucaucis
faptele
trei surprind,
milioane cinci
ocheaza,
sute deranjeaza
de mii.
(mai ales pe anticomuniti,
printre care ma numar i eu), dar nu se poate schimba nimic: Stalin e cel care, cu
preul monstruos i de buna seama exagerat, a opt milioane de viei omeneti (n acest ti
mp, Aliaii nu au pierdut dect 750.000), a ctigat cea mai mare batalie din istoria om
enirii. Stalin
Procesele
de laeMoscova
cel careconstituie
l-a ucis opealta
Hitler.
victorie, mai puin spectaculoasa, mai p
uin fericita pentru omenire, dar la fel de semnificativa pentru omul pe care caut
am sa-lnunelegem.
Nimeni
m-ar crede daca a vorbi cu simpatie despre oameni precum Kamenev, Zinov
iev, Buharin
dotai,
dar laorifelprietenii
de vinovai
lor.caDupa
i triumvirii
mine, toi Raului.
sunt nite
Atunci
calaicnd
comuniti
mi se vorbete
mai puinde inoce
na lor iar pentru naivi, ei sunt inoceni pentru ca au fost ucii de catre Stalin nu p
ot sa uit profesiunea de credina a lui Buharin (Recunoatem deschis n faa dumanilor not
i ca Partidul nu va renuna nici un minut, nici o secunda, nici macar o miime de s
ecunda la obiectivul nscris pe stindardele sale: Revoluia mondiala) i nici credo-ul
lui Zinoviev (Comunitii nu trebuie sa renune la teroare; eram teroriti nainte de revo
luie i vom ramne ntotdeauna teroriti. Daca luai Revoluia n serios, trebuie sa accepta
eroarea. Fara ea, nu se poate face nimic, iar vina nu e a noastra, ci a burghezi
ei decazute. Doar teroarea poate zdobi rezistena acesteia). Victimele proceselor d
e la Moscova i ale tuturor epurarilor nu vor fi niciodata pentru mine altceva dect
nite ucigai ucii, carora li se potrivesc de minune cuvintele lui Arthur Koestler: L
upii se mannca ntre ei. Ar trebui sa fiu mult mai virtuos dect sunt ca sa-mi poata f
i mila dearBuharin,
Oricare
fi fost motivele
cel care ce
se l-au
laudampins
ca n-apeavut
Stalin
niciodata
sa-i extermine
mila de garzile
tovaraii
albe.de lupt
a, oricare ar fi fost motivele ce i-au facut pe acetia sa marturiseasca nite crime
pe care nu aveau cum sa le fi comis (istoricii discuta nca despre acest subiect)
, ceea ce ramne e imaginea acelor vechi comuniti defilnd cu zecile prin faa tribunal
ului istoriei, pentru a declara ca sunt criminali nveterai, ageni ai Gestapoului, tra
ani ai propriei onoare i ai propriei contiine, pentru a se cai zgomotos pentru crimele
mpotriva Patriei i a Revoluiei, ca i pentru a cnta gloria frumoasei URSS... deasupra
areia stralucete mareul soare al socialismului ori pentru a aduce laude Partidului b
olevic i tradiiilor sale inegalabile de entuziasm, eroism, abnegaie sub conducerea l
ui impresia
Am
Stalin24.ca din aceasta victorie trebuie reinuta neverosimilitatea ei perfecta
. Nu se poate crede ca toata vechea garda a unui partid greu ncercat n diverse exp
eriene politice a tradat i nici ca ea a depus, fara excepie, marturii mincinoase. ns
a aa a fost. Ca la teatru. Au existat chiar i cazuri n care cei ce i retractau declar
aiile dadeau napoi, marind suspansul. Magicianul Stalin a aruncat omenirea n ceea c
e literatura science fiction numete un univers paralel, n care imposibilul devine

posibil.
Ivan
cel Groaznic cauta, chiar n cele mai rele momente ale sale, adevarul. Chiar
daca s-a lasat nelat adeseori de marturii smulse sub tortura, el voia totui sa afle
ce faceau i ce gndeau n ascuns supuii sai. Stalin nsa voia sa-i faca sa joace rolul
pe care el nsui l scrisese pentru ei i pe care nimeni nu era dator sa li-l explice.
Actorii erau obligai sa-l ghiceasca, replica cu replica, tradare cu tradare. Stal
in nu voia sa tie adevarul, ci sa-l schimbe. Iata ceva demn de un titan care sfid
eaza zeii proceselor
Pandantul
i destinele.
de la Moscova se afla n mutilarea de catre Stalin a propriei
sale istorii. Bertram Wolfe spunea pe drept cuvnt ca Stalin s-a inventat pe sine,
faptvommult
Nu
timai
niciodata
surprinzator
de ce adect
fostferocitatea
el exclus decare-l
la Seminar,
caracteriza.
daca realmente i-a denuna
t colegii seminariti pentru a face apoi din ei nite revoluionari, daca a fost sau n
u agent secret al poliiei ariste. tim nsa ca n-a fost directorul imprimeriei clandes
tine din Tbilisi, nici ef al partidului comunist georgian, nici adjunctul direct
al lui Lenin n timpul revoluiei din Octombrie. El nsa afirma i-i punea i pe ceilali sa
afirme toate acestea nu doar n faa maselor, care nu tiau mare lucru, dar chiar i-n
faa tovarailor sai, a fotilor efi, a tuturor adevarailor conducatori ai Partidului. P
erioadele tulburi favorizeaza avansarea a posteriori (inclusiv n Frana), dar, ntr-u
n final, constatam ca n-a mai existat cineva care sa ordone rescrierea integrala
a dicionarelor i a carilor de istorie pentru a-i atribui un rol pe care nu-l avuses
e. Stalin Magnificul a facut chiar aa. La 16 octombrie (1917) a avut loc scria el n
cursul sau de istorie bolevica o reuniune a plenului Comitetului Central al Part
idului. Cu aceasta ocazie, a fost ales un Centru de Partid care sa dirijeze insu
recia i care l avea drept ef pe Stalin. Acest centru a dirijat practic ntreaga insure
cie25. Centrul
Substituirea
realitaii
n-a existat
adevarate
niciodata.
cu una creata denota n mod indiscutabil existena u
nei dorine de intimidare ridicata la rang metafizic, ceea ce ne face sa nelegem ca
Stalin nu era un posedat iluzionist, ci unul demiurg. E vorba de un Prometeu car
e, smulgndu-se din munii Georgiei i din ghearele vulturului, coboara din nou n lume,
cu tora n mna, dar nu pentru a aduce omului focul, ci pentru a incendia ntreaga ome
nire, asemeni
Stalin
trecea n
unuiUniunea
CreatorSovietica
gelos pedrept
propria-i
cel mai
opera.
mare gnditor, cel mai mare om poli
tic, cel mai mare militar, cel mai mare scriitor, cel mai mare istoric, cel mai
mare savant. Cocoat pe acest piedestal de superlative, el asculta iroind cascadele
de lingueli i tragea din pipa. i placea sa-i vada umilindu-se pe basbuzucii plecai n
Acesta
Kirov
faa nu
sa.
erao lua
sistemul
pe ocolite:
lui de el
comanda.
zicea despre
Iar sistemul
Stalinmergea.
ca este cel mai mare om al tutu
rortoate
Cu
timpurilor,
acestea,alStalin
tuturora poruncit
epocilor asasinarea
i al tuturor
lui,popoarelor26.
numai pentru a pune acest as
asinat
Pe
vrful
n muntelui
seama trokitilor.
Elbruz, la o altitudine de 5633 de metri, se nala oare azi sa mai
fie tot acolo? o statuie a lui Stalin, pe al carei postament sta scris: Pe cel m
ai mare pisc
Ridicolul
e nalacest
Europei
cazamdenalat
neimaginat.
bustulNucelui
acestamaie nsa
mare monumentul
om al timpului
carenostru.
ne arata ct
de s-a
El
posedat
nascutera
n cocioaba
Stalin. n care tatal sau repara pantofi. Imaginea acestei maghern
ie, demna de fostele mprejurimi ale Parisului ori de actualele bidonviluri mexican
e, e atroce. Nu te poi gndi fara compasiune la sarmanul Soso care, sub acest acope
ri strmb,
Bojdeuca
exista
i i
nvaa
azi.peEadee ncastrata
rost Psaltirea
ntr-un
ori somptuos
cartea detemplu
rugaciuni.
grecesc cu coloane, fr
Oontoane,
asemeneafrize,
pretenie
arhitrave,
e legitima,
corniecaci
i Stalin
scari: voia
ce mai,
sa schimbe
salaul natura
unui zeu!
lucrurilor i a
oamenilor,
Azi,
comunitii
iar aa
ncearca
ceva nusapoate
faca uitata
face dect
aceasta
un zeu.
deificare, la care doctrina lor cond
ucea totui n chip necesar. Ei i-au ales un nume care sa nu mai inspire teama: i zic
cultul personalitaii. Ce jalnica denumire pentru o voina de putere ce se ntindea pna
la stele!
Lenin
era mic de stat. Atunci cnd se aeza pe scaunul sau de paie cu speteaza dreap
ta, picioarele sale abia de atingeau pielea de oaie pe care i placea sa i le ina. n
orice caz, era robust, caci facea exerciii la bara fixa; de fapt, el credea ca un
revoluionar trebuie sa fie n stare sa lupte cu un jandarm sau sa scape de sub urm
arirea
Sub
bolta
acestuia.
impozanta a craniului sau pleuv, se gaseau nite sprncene mobile i doi ochi
bruni, hipnotici, dintre care stngul privea n gol; nasul avea narile largi, piele
a feei era nchisa, iar barba sa roiatica, nengrijita. i aeza scaunul foarte aproape de
cel al interlocutorului sau i rdea mult, pna cnd cel de lnga el rdea la rndul sau. i
cea sa-i vre minile la subsuori, astfel nct coatele ajungeau sa-i semene cu nite notat
are. Nu inspira att simpatie, ct o dorina de a impresiona: simeai imediat nevoia sai fii
Nu
parepesaplac.
fi iubit vreodata pe cineva. Nu-i iubea mama dovada ca fratele sau era
obligat sa-l puna la punct ori de cte ori se purta necuviincios. Nimic nu indica
faptul ca ar fi resimit pentru consoarta sa Krupskaia altceva n afara stimei dato
rate unei secretare devotate; unii au banuit ca Ines Armand i-a fost amanta, cac
i dupa ce i s-a adresat o vreme cu dumneavoastra, a tutuit-o, ca mai trziu sa-i spu
na din nou dumneavoastra: faptele nu sunt concludente. S-a pretins ca era sifiliti

c; alii au afirmat ca era impotent. Tot ceea ce tim este ca era mpotriva amorului l
iber, ntruct considera repugnant sa bei dintr-un pahar n care au scuipat alii. Compara
a e sugestiva.
Lenin
i-a zis odata lui Gorki: Nu mngia niciodata pe cineva pe cap, caci te poi trez
i mucat
i
coseadesingur
mna,nasturii,
ci izbete-l
iar pantofii
fara mila27.
i-i lustruia pna ce straluceau ca o oglinda. i s
cotea petele de pe pantaloni i de pe haina, iar dimineaa, nainte de a-i ncepe lucrul,
i tergea carile cu o crpa. Bicicleta i-o ntreinea ca pe un instrument chirurgical. U
devarat
Nu
bea iBitos!
nici nu fuma, iar n biroul sau se afla o pancarta cu Fumatul interzis. Avea
oroare de lux. Nu suporta perdelele duble i nu lasa niciodata storurile de la fe
restre, de teama sa nu se sufoce. Detesta florile i Rusia, ara adevaratului rus, a
marelui
i
placeau
rusApassionata
ovin, careie cntecele
n realitate
revoluionare.
un ticalos iJuca
un bine
tiran28.
ah, suparndu-se ca un copil a
tunci cnd pierdea. Era pasionat de vnatoare, cu toate ca intea prost i n-a reuit sa-i
plineasca visul vieii, adica sa ucida un lup. Refuza sa l citeasca pe Dostoievski
(zicnd n-am timp de pierdut cu lucruri rau mirositoare, cu murdariile astea reacion
are), n schimb, atunci cnd a devenit stapnul Rusiei, mprumuta Rocambole de la bibliot
eca municipala, la fel ca un cetaean oarecare. Avea o caea, Aida. Se credea plin d
e haz: e inutil sa-i pedepseti pe bigami, zicea el, caci au oricum doua soacre. Ceea
ce nu-l mpiedica sa locuiasca mpreuna cu soacra. i ciupea pe copii de obraji i se ju
ca mpreuna cu ei de-a oarecele i pisica. Unii spun ca i-au vazut adeseori ochii scnt
eindafara
n
de ura.
partidelor
Se faceaderepede
ah, nupalid.
cunotea egoismul superficial caruia toi i cadem prada. O
stilitatea nu-l ofensa. Nu cauta sa-i fie recunoscute meritele. Remarcabil ef de
echipa, tia sa foloseasca ce are fiecare mai bun ori, cel puin, mai eficace. Scria
articole pentru colaboratorii sai i-i punea doar sa le semneze. Nu voia nimic pe
ntru sine, fiind personificarea dezinteresului. I se zicea Starik, adica Batrnul
ori neleptul. Altceva totui dect stareii lui Dostoievski. De fapt, era un stare caruia
Lenin
i lipsea
avea din
iubirea.
ce sa traiasca, dar atunci cnd a fost exilat n Siberia, guvernul aru
lui s-a ocupat de ntreinerea lui: statul varsa patru ruble pe luna unui aran care-i
oferea adapost, i dadea sa mannce i-i spala hainele. n acest timp, Lenin scria arti
cole ce-i erau platite cu sume cuprinse ntre o suta i doua sute de ruble, iar pe D
ezvoltarea capitalismului n Rusia, lucrare scrisa n aceasta perioada, a ncasat o mi
e cinci sute de ruble. Atunci cnd s-a nsurat, a angajat pentru soia sa o servitoare
i a platit-o el, libertarul, proscrisul, binefacatorul omenirii cu doua ruble ci
ncizeci pe luna.
Lunaciarski
i cunotea
Plus ncalarile.
bine pe Troki i pe Lenin, caci amndoi fusesera tovaraii sai de l
upta. Despre
Troki
se analizeaza
primul, eladesea.
zicea El
urmatoarele:
ine la rolul sau istoric i ar fi fara ndoiala gata sa
faca orice sacrificiu, inclusiv sa-i dea viaa pentru a ramne n memoria omenirii cu a
ura uneinu
Despre
Lenin
celcapetenii
sede-al
analizeaza
doilea,
revoluionare
niciodata,
Lunaciarski
autentice.
nuspunea
aruncaaa:
nici macar o privire n oglinda istorie
i i nu se gndete deloc la ce va zice istoria despre el... E hotart n tot ceea ce face
, nu pentru ca i-ar fi uor la putere, ci fiindca e sigur ca are dreptate i nu admi
te ca munca sa-i fie zadarnicita de cineva. El iubete puterea pentru ca e uluitor
de sigur pe el i pentru ca, daca vrei, el nu poate ceea ce e foarte folositor pen
tru unnueferapolitic
Lenin
nzestrat
sacuadopte
o luciditate
punctul politica
de vederedeosebita.
al adversarului29.
A fost spionat de catre
apropiaii sai, Gurovici, Cernomazov, Malinovski (un provocator pe care l-a propu
s chiar candidat pentru Duma) i, din 1902 pna n 1917, de Jitomirski, un agent arist
pe care
N-a
prevazut
l-a uns
revoluia
responsabilul
din 1905sau(care
cu finanele.
a avut astfel loc fara el), a crezut ca repr
imareaspunea
1917
acesteia
oricui
a fost
voiaeficace,
sa-l asculte
iar nca va muri n exil. A crezut mai nti ca popoare
le nu se vor supune guvernanilor din arile angajate n Marele Razboi, iar mai trziu c
a Revoluia va ncepe imediat n Germania, Marea Britanie i Statele Unite, ca englezii i
americanii se vor nfrunta din pricina imperiilor pe care le posedau i ca polonezi
i vor primi Armata Roie cu braele deschise... Pna la urma, polonezii le-au dat sovi
eticilor osachelfaneala
Ignorana
n materiezdravana.
de filosofie era att de mare, nct filosofii serioi refuzau sa po
lemizeze cu el. Comentariile sale la textele hegeliene sunt de-a dreptul bizare:
De ce fiina e unica pentru sine? Nu mi-e clar... Trecerea de la cantitativ la cal
itativ e att de obscura nct nu se nelege nimic... Pentru Hegel, cunoaterea e cunoatere
lui Dumnezeu. Materialismul l arunca pe Dumnezeu, ca i pe lepadatura de filosof c
are-l apara,
Aceste
pari din
la groapa
lucrarea
cu lui
gunoi...
Hegel merita titlul de cel mai bun mijloc de a capata
o durere de cap... Arhiplat, baliverne, minciuna, calomnie.... Pasajul n care Hege
l i reproa lui Epicur ca a nesocotit nelepciunea Creatorului a avut parte de comenta
riul urmator:
Lenin
nu era nici
Canalie
macaridealista30.
un gnditor. Un gnditor veritabil i poate schimba opinia, nsa n
tr-un anumit moment el crede ceva sau altceva. Lenin era capabil sa creada ceva i
altceva la interval de cteva momente. Acest gnditor nu gndea: el repeta la nesfrit a
firmaii lipsite de temei sau, n cel mai bun caz, petitio principii pe care le lua

drept deducii. E evident... i nu poate exista nici cea mai mica umbra de ndoiala ca.
.. suntemsadenunenfrnt,
Gndirea
era niciodata
deoarece
o cautare
Revoluia
a adevarului.
proletara Aflata
mondialanepermanena
de nenfrnt...31.
n aciune, ea p
resupunea
Nu
realizaadevarul
ce nseamna
ca deja
o argumentare
cunoscut icaci,
nu viza
aa cum
dectausa-l
remarcat
propage.
toi cei care i-au stat
n preajma, era incapabil sa ia n seama un punct de vedere ce nu-i aparinea: orice
adversar i se parea deci de rea-credina. n loc de argumente, el folosea invectivel
e i cred ca merita sa vedem cum anume: Concluziile, ca i impresiile dumneavoastra,
sunt morbide, Nu nelegei nimic i n-am ce sa va spun sunt nca nite replici blnde. Al
a, Lenin se dezlanuia: despre unul dintre adversarii sai spunea ca a dansat n publi
c cancan, iar despre un altul ca e idiot, analfabet i beat; jurnalul social-democrat
Iskra a devenit, dupa ce Lenin a fost obligat sa-l paraseasca, o oala de noapte
plina de mizerii. Cine vrea, poate sa-i faca din el o coroana de lauri!, adauga el
, urzind cu ndrazneala o metafora. Filosofiile lui Mach i Avenarius meritau, dupa
Lenin, o suta de mii de scuipai, iar filosoful i teologul Serghei Bulgakov se afla, n
Bulgakov,
opinia aceluiai
care nu-lLenin,
aprecia
ntr-un
nici eltraneu
pe Lenin,
mpuit32.
avea totui mai multa dreptate atunc
i cnd scria ca Lenin nu e onest n gndire. El s-a ascuns n spatele fortareei marxismulu
i ortodox, refuznd sa admita ca dincolo de acest meterez exista o mulime de ntrebar
i la dintre
Unul
care marxismul
procedeele
nu polemice
poate raspunde33.
folosite de catre Lenin consta n crearea unor ins
ulte din cuvinte inofensive (otzovist de la otzovat', care nseamna a reaminti, ulti
matist de la ultimatum) sau din substantive proprii: neputnd sa-l sufere pe un oa
recare Akimov, se lovea peste tot de mirosul lui Akimov, de spiritul lui Akimov,
de un Akimov depait, de revana lui Akimov, pe scurt de akimovcina, adica de akimo
vism34. Ceea ce era suficient pentru a ridiculiza un adversar i a-l face sa-i piar
da sngele
Fac
aici o paranteza.
rece.
Cred ca s-a neles ca nu am nicidecum de gnd sa denigrez genia
litatea lui Lenin i ca, dimpotriva, considernd-o ca pe ceva dat, doresc mai nti sa i
ndic cedeanume
Tocmai
aceeanuaerandrazni
el.
sa rostesc aceasta enormitate: nu cred ca Lenin a fost r
ealmente
Da,
Leninmarxist.
a proclamat
De fapt,
ca teoria
chiarlui
admiraia
Marx e adevarul
sa excesiva
absolut,
pentrurestul
Marx dafiind
de banuit.
doar sa
Aracie
mersachiar
spiritului
i maiideparte:
arlatanie35.
Marx i Engels au spus tot ceea ce era de spus. Marxismu
l nu poate fi dezvoltat la nevoie dect n sensul pe care l-au indicat fondatorii sa
i. El nu poate fi revizuit n nici unul din punctele sale. Celor care ar vrea sa-l
revizuiasca nu li se poate raspunde dect ntr-un singur fel, i anume pocnindu-i pes
te tie
Se
faa36.
de altfel ca, atunci cnd avea momente de ezitare, acest adevarat credincios s
e izola mpreuna cu carile sale sfinte, gasind pna la urma ntotdeauna un raspuns, pre
cum vrajitorul
Oracolele
sale trebuie
unui satsacare
fi fost
se duce
oarecum
sa consulte
incoerente,
spiritul
caciapelor
altfelori
am fi
al nevoii
nopii. sa
admitem ca Lenin nu cauta n scrierile marxiste dect felul n care putea nfaia o soluie
aleasa dinainte. La drept vorbind, n numele marxismului, el a decretat, rnd pe rnd,
prezentarea i, respectiv, neprezentarea unor candidai la alegerile pentru Duma, s
upunerea Comitetului Central faa de Iskra i mai apoi a Iskrei faa de Comitetul Cent
ral, identificarea i apoi separarea dintre Partid i guvern, descentralizarea i cent
ralizarea, rechiziiile i contribuiile voluntare, socialismul absolut, capitalismul
de stat i libertatea comerului, dispariia statului dupa Revoluie i ntarirea statului t
ot dupa Revoluie, interdicia compromisului cu populitii i ncheierea unor compromisuri
cu ei, acordarea unor parcele de pamnt aranilor i acordarea ntregului pamnt aranilor,
autodeterminarea popoarelor, neautodeterminarea popoarelor, Revoluia internaional
a imediata,internaionale...
Revoluiei
amnarea sine dieDea altfel, oare nu el exclama, plin de trufie: Ce anume
ne ngaduie sa afirmam ca marea, victorioasa Revoluie mondiala poate i trebuie sa ap
liceputem
Nu
doardect
metodesarevoluionare?57.
admitem abilitatea unui Partid care a fost n stare sa-i urmeze sta
pnul ntr-un asemenea slalom ideologic (pe care Stalin l-a continuat de altminteri
cu stralucire, atunci cnd a ncheiat pactul cu Hitler). Cu att mai greu le-a fost, d
e buna seama, schiorilor care, purtai n stnga i-n dreapta, s-au izbit de obstacolele
Sadefie
pe atunci
drum. adevarat ca marxismul a fost pentru Lenin un simplu pretext? Ctui de
puin. Pe de o parte, acestui om de aciune i era necesar un pseudo-adevar oarecare,
cu care sa nlocuiasca adevarul pe care el l defaimase. Pe de alta parte, i era nec
esara o metoda de lucru. Aproape ca nici nu conta care anume, daca ea se potrive
a conjuncturii istorice i temperamentului sau. Geniul lui Lenin consta n nelegerea f
aptului ca marxismul era tocmai aa ceva i nimic mai mult, i n capacitatea sa de a-l
adapta la nesfrit propriilor nevoi. Aceasta e ceea ce se numete, pe un ton grav, ma
Axelrod nu se nela atunci cnd spunea (n 1895): se simea faptul ca pentru Lenin marxism
rxism-leninismul.
ul toate
Cu
nu eraaerele
o doctrina
sale de
absoluta,
mare preot
ci ocearma
se retrage
n luptanrevoluionara38.
Sfnta Sfintelor pentru a-i consu
lta carile sibilinice, Lenin nu ascundea, alteori, ce anume credea despre marxism
, singura teorie revoluionara corecta39, a carei veritabila esena, al carui adevarat

suflet l constituie analiza concreta a unei situaii concrete40, aspectul sau decisiv
fiind dialectica sa revoluionara41. Teoriile i ipotezele nu sunt pentru noi ceva sa
cru, ci doar nite unelte42. ntr-un moment de sinceritate, el adauga: Filosofia noast
ra nu e os-a
Napoleon
dogma,
alescicuoocalauza
coroana.pentru
Lenin,aciune43.
cu o unealta. Lui Lenin i placea sa-l cite
ze rezulta
Ce
pe Napoleon:
din toate
Mai acestea?
nti te Mai
arunci
nti
n ca,
lupta,
spreideosebire
apoi vezideceeul
faci.
volatil al lui Trok
i i de eul compact al lui Stalin, unul tinznd catre o expansiune nesfrita, iar celal
alt, catre o densitate maxima, eul lui Lenin e imperceptibil. l caui aici i el e de
ja dincolo. l scoi pe ua i el intra napoi pe fereastra. Se adapteaza la nesfrit. Ia or
ce forma. Ce e n fond el, daca admitem ca e totui ceva? Daca Troki era n mod potenial
Exista
orice,undaca
jocStalin
rusescera
caretotul,
se desfaoara
atunci Lenin
n felul
e ...urmator:
zero i se
infinitul.
face o piramida din fai
na i se aaza n vrful ei un inel. Jucatorii primesc un cuit i fiecare trebuie sa taie,
rnd pe rnd, o bucata din piramida, fara ca inelul sa cada. Cine darma inelul trebui
e sa-l scoata din faina cu dinii. Faa i se acopera cu faina, spre amuzamentul gene
De cte ori citesc istoria Partidului social-democrat rus, nu pot sa nu-mi amintes
ral.
c acest joc. Lenin a reuit sa taie din Partidul social-democrat tot felul de bucai
i, din faciune n fraciune, din seciune n sciziune, i-a umplut pe ceilali de faina, pa
trnd inelul pentru sine. El concepuse, naintea tuturor, ideea partidului totalitar
i nelesese paradoxul potrivit caruia un asemenea partid, departe de a trebui sa ca
ute,sa se extinda, devine mai puternic prin epurari44, n acest context, e semnifica
tiva schimbarea de sens a cuvintelor bolevic i menevic. Cei doi termeni nsemnau iniia
l majoritar i minoritar. Dicionarul Petit Robert (1972) nu se nela prea 'mult traduc
prin partizan al maximalismului i, respectiv, al minimalis-mului. Maximalitii (bolevic
i), care erau n realitate minoritari, n-au devenit majoritari dect n urma unei scar
riatorii electorale; ei au eliminat apoi din snul lor pe oricine nu era la fel de
Explicaia
maximalistecaurmatoarea:
ei.
Lenin considera de fapt Partidul o aristocraie, n sensul pr
opriu al cuvntului, deci o grupare a celor mai buni, din rndul carora trebuiau exc
lui n mod sistematic ceilali. Nucleul unificat, centralizat i clandestin carei impune
voina guvernarii legale iata secretul victoriei lui Lenin asupra rivalilor sai.
Conceput n acest fel, Partidul avea ntietate n faa indivizilor, a clasei muncitoare i
a doctrinei.
Alte
grupari politice visau, n acest timp, sa ncheie aliane oneste cu Partidul. Cta
naivitate! Luptam, desigur, mpotriva oricarei opresiuni naionale. Nu vom lupta nsa n
iciodata pentru o dezvoltare naionala sau pentru o cultura naionala ca atare!45. Ma
i mult dect att, Lenin voia sa foloseasca sindicatele i celelalte organizaii, legale i
se-milegale, pentru a asigura influena predominanta a social-democraiei n snul lor i
pentru a le transforma, pe ct posibil, n puncte de sprijin ale Partidului socialdemo-crat46. La urnia urmelor, Lenin nu dorea ca sindicatele sa izbndeasca, de tea
ma ca o asemenea reuita sa nu mpiedice rasturnarea arismului. Era vorba, de fapt, d
e ncurajarea tuturor celorlalte curente de opoziie mpotriva arismului, dar n acelai ti
p de criticarea,
Totul
nsoit, dedenunarea
buna seama,idediminuarea
un cinisminfluenei
absolut. Promisiunile
lor asupra maselor47.
seamana cu covoarele
,* caci de
Istovit
suntasemenea
facute practici,
pentru a fiPartidul
calcate48.
nsui l-a acuzat pe Lenin ca, prin polemicil
e sale, a strnit ura, aversiunea i dispreul cititorilor sai..., neconvingndu-i adversa
rii, ci slabindu-le rndurile, ntruct n-a cautat sa le corecteze greelile, ci sa-i di
struga, sa le rada organizaia de pe faa pamntului. Formulele sale sunt capabile sa
sugereze
Lenin
a raspuns
cele maicarele
toategnduri,
acesteacele
suntmai
adevarate
grave banuieli
i ca aadespre
trebuie
adversar.
scris despre o faci
une ce se desprinde din partid: Aa voi proceda de fiecare data cnd se va produce o
sciziune49. Ura e o chestiune de reflex condiionat, aa cum avea sa neleaga mai trziu O
O data cu Lenin iau sfrit dulcile iluzii ale secolelor 18 i 19. S-a terminat cu la
rwell.
guerre en dentelles i cu onorurile acordate inamicului! Gata cu morala i cu elegana
! Doar succesul conteaza. Lenin arunca n lupta o elita revoluionara mai bine sudat
a dect Templierii i mai devotata propriei cauze dect iezuiii. Cu aceti oameni calii, c
are vor fi pentru el ca un baston pentru un moneag, el va inaugura secolul 20, un s
ecol al razboiului total, n care spionajul, tortura i dezinformarea vor fi practic
ate att de o tabara ct i de cealalta daca ei o fac, de ce n-am face-o i noi? , un se
n care a disparut cu totul ideea unui Judecator suprem n faa caruia fiecare va tre
bui sa dea seama. Chiar salbaticia razboaielor religioase va fi depaita foarte ra
n 1917, Lenin profita de ocazie i, fara sa fi pregatit ceva, pune mna pe putere. Ce
pid.
nva1905,
face el
cu spunea
ea?
ca oricine ar vrea sa abordeze socialismul pe o cale diferita de
cea a democraiei politice va ajunge n mod inevitabil la cele mai absurde i mai rea
cionare concluzii50. n 1918, ntr-o perioada n care scrutinul democratic era n general
direct, egalitar i secret, Lenin va introduce un mod de scrutin indirect, inegali

tar i public. Votul unui muncitor echivala cu cinci voturi date de arani. Acetia nu
aveau de ce sa se plnga, caci Lenin le dedicase doua sloganuri bine simite: Pace b
ordeielor, razboi palatelor i Jefuii-i pe jefuitori!, autoriznd, ce zic eu?, ncurajnd
ate excesele.
Starikul
nu voia nimic pentru sine. El va continua sa locuiasca n acelai apartamen
t mpreuna cu soia sa i mama acesteia i se va supara atunci cnd Comitetul central i va
mari salariul. Trebuie menionat nsa un detaliu: Lenin a descoperit ca democraia sovi
etica nu intra nicidecum n contradicie cu ncredinarea conducerii unui singur om i cu
dictatura. Din punctul de vedere al ideii sovietice, puterea personala i atribuir
ea de puteri dictatoriale depline unei singure persoane constituie de fapt o nec
esitate51.
Cum
se va realiza
Persoana
aceasta
despredemocraie
care era ce
vorba
nu intra
va fi,nicidecum
bineneles,
n contradicie
chiar el. cu dictatur
a?
Mai nti, prin teroare. La nceput, Lenin cel zmbare se prapadea de rs aflnd ca unii din
adversarii sai au fost asasinai pe patul de spital ori ca alii au fost linai. Curnd ns
a el va lua iniiativa. Expresii ca teroarea de masa ori necruatoarea teroare de masa.
vor reveni adesea pe buzele sale. nfometat de moarte, el scria ca atta timp ct nu vo
m folosi mpotriva speculanilor teroarea, mpu-cndu-i pe loc, nu vom reui sa facem nimic
...52. Se cuvenea deci sa fie reprimate fara mila tentativele anarhiste ale beivilo
r, ale hoomanilor, ale contra-revoluionari-lor53; trebuia vegheat la curaarea pamntulu
i rusesc de toate insectele daunatoare54; daca zapada nu va fi curaata aa cum trebu
ie, responsabilii vor fi mpucai55 (sic). Erori? Evident ca au existat i erori. Ce neno
ocire, nchi-puii-va! Cta nedreptate!. La drept vorbind, credea Lenin, Gorki nu ar fi
Asta
trebuit
nu esa-i
totul.piarda
n 1921,
timpul
imediat
ca sadupa
se ncheierea
smiorcaie mpreuna
razboiului
cu civil,
nite intelectuali
Lenin ordonastricai56.
inte
nsificarea reprimarii burgheziei57. Ce-i de mirare? Nu scrisese el, negru pe alb,
ca teroarea e un mijloc de persuasiune58? Tot el va adauga Codului penal ase artic
ole ce prevedeau pedeapsa cu moartea, ntre altele, pentru instigare la rezistena p
asiva faa dedeguvern
ndragostit
altfelsau
de acest
la refuzul
subiect
colectiv
i rozndu-i
al plaiicuimpozitului.
delicatee stiloul, Lenin i va scri
e comisarului
Tovarae
Kurski,
poporului
dupa parerea
pentru mea,
justiie
execuiile
urmatoarele:
trebuie extinse... n plus, va trimit o s
chia a unui paragraf complementar la Codul penal... Sper ca ideea de baza e clara
, n ciuda tuturor neajunsurilor pe care le presupune o ciorna: trebuie expusa n mo
d deschis o poziie veridica din punct de vedere principial i politic (deci nu dint
r-un punct de vedere strict juridic), astfel inct sa fie motivate esena i temeiul t
erorii, necesitatea i limitele ei. Justiia nu trebuie sa elimine teroarea (a spune
aa ceva ar nsemna sa i neli pe oameni sau sa te neli singur); justiia trebuie, dimpo
va, sa o ntemeieze i sa o legitimeze n principiu, n mod clar, fara subterfugii sau nf
Formularea trebuie
lorituri.
Formularea
Lenin59.
larga asadat
fieroade.
ct maiFara
larga
a intra
cu putina.
n binecunoscutele
Salutari comuniste.
polemici referitoare l
a numarul de cetaeni rui victime ale terorii leniniste, vom aminti ca n 1922, doar
din rndurile clerului au pierit asasinai 2691 de preoi, 1972 de calugari i 3447 de c
Aalugarie.
Va regret
i
continuat
e mila astfel
de cei
pe
oameni?,
inteligeni,
sa
striveasca
l-a ntrebat
i-a
fararaspuns
odata
motivGorki
acesta,
toate
peacele
Lenin.
caci
insecte
nu avem care,
prea muli60.
pentru a se
Aapara,
Chiar
existat
nainte
raspndesc
cevadeiamai
un rau
ajunge
lichid
dect
la
greos61.
putere,
teroarea
Leninorganizata.
se ntreba daca, dupa ce o vor cuceri, bo
levicii vor putea s-o pastreze. Nu prea credea ca vor reui. Iata de ce s-a bucurat
foarte tare atunci cnd domnia bolevica a depait cu o zi d.urata Comunei din Paris.
Troki, la rndul sau, s-a vazut obligat de mai multe ori sa-i mai domoleasca defet
ismul n timpul razboiului civil. i totui, Lenin cautase, ba chiar gasise deja o met
oda ale carei rezultate se vor vadi mai trziu excelente. Metoda consta n nfometarea
Trebuie
deliberata.
sa repartizam privaiunile n aa fel nct sa ocrotim guvernul proletar: acesta e
unicul nostru
Monopolul
pinii,
principiu62.
bonurile pentru
Mai precis:
pine i munca obligatorie sunt, n minile sovietelor,
cel mai bun mijloc de evaluare i control... Acest mijloc de control i de impunere
a muncii enumult
Ghilotina
facea
maidect
puternic
sa nfricoeze
dect legileiConveniei
sa zadarniceasca
i ghilotina
rezistenele
ei.
active. Noi vrem
mai mult: caci nu trebuie doar sa-i speriem pe capitaliti (n aa fel nct ei sa-i dea se
ama ca guvernul proletar e atotputernic i nici sa nu se mai gndeasca la o rezistena
activa), ci trebuie sa zdrobim i rezistena pasiva care e, n mod cert, mai redutabi
la i mai daunatoare... Avem mijloace s-o facem... E vorba de monopolul pinii, de b
onurile
Un
adevarat
pentru
perpetuum
pine, mobile
de generalizarea
al teroriimuncii
i al foametei
obligatorii63.
era astfel lansat. aranii ca
re jefuisera proprietaile funciare erau jefuii la rndul lor de catre detaamentele mi
litare trimise sa le confite rezervele de cereale. Detaamentele militare nu au fos
t de ajuns. S-au format de aceea grupe de muncitori voluntari care au fost mpratiai
, dupa ce au primit arme, prin sate. Atunci cnd i muncitorii i pierdeau forele, erau n
locuii i trimii napoi la locurile lor ca sa dea seama i sa fie ngrijii. E uor de ba
fel de ngrijiri li se dadeau. La rndul lor, aranii, mult nainte de a se vorbi de de
chiaburizarea stalinista, erau brutalizai, molestai, ruinai. Nu mai aveau nici maca
r cu ceRusia
inut.
sa semene.
a crapat
Rezultatul
de foameinstalarii
pna n momentul
monopolului
n carepinii
acestora practici
fost astfel
le-aob-luat locul

Noua Politica Economica (NEP). Intre timp, orice dorina de rezistena activa sau p
Oameniifusese
asiva
au renceput
cu totulsazadarnicita.
mannce, dar n-au ncetat sa tremure de spaima. Lenin, ncapanat,nu se va lipsi de voluptaile pe care le descoperea privind napoi: ar fi o enorma g
reeala sa se creada ca NEP a pus capat terorii. Ne vom ntoarce la teroare i mai cu
seama la teroarea economica64 promitea, plin de bucurie, cel care i adapa optimismul
Elden-a
la mai
izvorul
avutmarxist.
timp sa revina, dar motenitorul sau nu s-a dat n laturi de la o as
yPemenea
FTamilia
rei mori
placere.
mea a aflat cu satisfacie de decesul lui Lenin. Faptul ca a murit la el n
pat, la fel de linitit ca oricare altul, fara sa sufere mai mult dect sufera alii l
consideram un semn bun, o ilustrare fericita a cuvintelor din Scriptura, unde se
spune: Eu voi mpari rasplata i razbunarea. Lenin, credeam noi, tocmai dadea explicaii
Creatorului sau. Poate ca-l subestimam, dar noi ne gndeam ca i-a vndut pur i simplu
Nusufletul
ntrezaream
diavolului.
nsa, dupa moartea lui, vreo sperana pentru Rusia, caci credeam ca suc
cesorul sau va fi Troki. Pna la urma, succesorul a fost Stalin. Ce mi-e baba Rada,
ce mi-e Rada baba! Ne-am amuzat, n schimb, atunci cnd am aflat ca resturile din c
analele Moscovei s-au revarsat sa fi fost vorba de un accident? ori poate de un
sabotaj? n mausoleul n care se afla mumia Starikului. Cnd ea a fost scoasa de acolo
, ncepuse
n
jurul morii
deja lui
sa seLenin
descompuna
s-au esut
i satotputa.
felulNoidecredeam
legende.caMedicii
o merita.
i-au taiat creierul
malefic n fii subiri i au ramas mirai cnd au vazut ca a putut funciona atta timp de
att de sclerozat. Potrivit unor marturii, Lenin i-ar fi cerut lui Stalin sa-i dea
otrava ca sa se sinucida ct mai era nca lucid, dar Stalin nu i-ar fi dat. Troki la acuzat totui de otravirea maestrului lor comun, dei nici el nu prea credea o ase
menea versiune: n-a rezistat nsa placerii ca-lomniei i, iarai, gustului pentru cine
ma. In orice caz, Lenin n-a reuit sa sfreasca precum Stavroghin: o asen nea moarte
nu i-a fost
Moartea
lui Troki
ngaduita.
a fost, aa cum se cadea, mult mai dramatica. Timp de 12 ani, uci
gaii platii de Stalin l-au urmarit dupa ct se pare din Turcia n Frana, din Frana n
egia i din Norvegia n Mexic, i de buna seama ca el i simea tot mai aproape. Ce film!
Iar sfritul filmului nu va fi mai prejos dect nceputul sau: un piolet se va opri n eas
ta lui Troki, care i va da duhul implorndu-i garda de corp sa nu-l ucida pe asasinul
sau. Bineneles ca nu din mila, ci pentru a fi facut sa vorbeasca. Marcader nu va vor
bi. Va petrece n schimb 20 de ani ntr-o pucarie confortabila, dupa care se va duce
la Moscova
Aceasta
moarte
sa-iviolenta
primeasca
parea
medalia
sa indice
de Erou
faptul
al Uniunii
ca Troki
Sovietice.
i platise datoriile pe pamnt
. Noi eram destul de mirai, dar ncepeam sa ne dam seama ca specificul Raului e de
a devora totul, inclusiv pe sine. Stalin i masacra pe vechii bolevici cu zecile, c
hiarciuda
n
cu miile.
minciunilor
Existacedeci
se raspndesc
o sperana:ncineva
mod inevitabil
trebuia sa-l
oriciopreasca
de cte ori moare
pe Stalin.
cte un tira
n, se pare totui ca nimeni nu l-a cioprit. Stalin a murit de moarte buna: unii spun
ca ar fi suferit n chip atroce, alii ca a murit cuprins de o spaima grozava. E ad
evarat ca de la un timp se tot ntlnea cu batrni georgieni de o suta treizeci i ase de
ani... n orice caz, dincolo de pronosticurile care s-au facut, Stalin era al doi
lea membruistoriei,
Justiia
al trio-ului
n schimb,
ce scapa
mergea
de justiia
din plin.omeneasca.
Imensa centrifuga pe care Lenin o lan
sase n istorie cu lovituri de bici nu nceta sa se nvrteasca precum un titirez i orict
ar fi ncercat cei trei posedai sa se agate de Revoluie, ei trebuiau sa fie pna la ur
ma ejectai
Moartea
politica
unul adupa
luialtul.
Troki s-a petrecut n 1929, o data cu expulzarea sa din URSS
; moartea lui fizica a survenit n 1940. n acest interval, el a fost inta unei campa
nii de calomnii fara precedent. Curnd simpla omitere n-a mai fost de ajuns. Tebuia
ca el sa fie nlaturat cu totul. Celebra fotografie facuta la 5 mai 1920, n piaa Sv
erdlov din Moscova, n care Lenin tuna i fulgera de la tribuna, n timp ce Troki se st
rmba ndar
Stalin,
culise,
fara Troki,
a fost publicata
care fusese
n pur
timpul
i simplu
lui
ters. Eu nsumi am folosit o Mare En
ciclopedie sovietica n care paginile dedicate lui Troki erau lipite una de cealalt
a. Cum oare s-ar fi putut sfida mai tare realitatea? Troki devenise o non-persoan
a. Oare nu avem de-a face n acest caz cu ceea ce Sfntul Ioan numea cea de-a doua m
Ciclonul comunismului nu s-a domolit i al doilea triumvir care i-a cazut prada a
oarte?
fost Stalin. Cu toate ca a murit n culmea gloriei i a avut parte de aproape aceleai
onoruri ca i Lenin, cadavrul sau a fost scos curnd din mausoleu i ngropat n mare gra
ba lnga manastirea Novode-vicii, pentru a fi apoi din nou exhumat i nmormntat n sfri
ub zidurile
Moartea
sa de-a
Kremlinului,
doua s-a produs
la fel la
ca puin
cel altimp
unuidupa
calauprima.
de ceaRevelaiile
mai joasa facute
spea. de catr
e Hruciov la al 20-lea congres al Partidului comunist au naucit Rusia: tovaraul St
alin nu era deci neleapta i dibacea Calauza a poporului sovietic, cel mai mare Geniu
al tuturor timpurilor i al tuturor popoarelor, Corifeul tiinei, un Lenin al zilelo
r noastre, Vulturul munilor, Cel Mai Bun Prieten al tuturor copiilor. Nu, el era a
cum apul ispaitor a carui proscriere i va ngadui Partidului comunist sa se nsanatoeasc

a i, o data purificat de toate crimele comise cndva n numele lui Marx, sa renceapa i
mai abitir cucerirea revoluionara a lumii, ca i cum nu s-ar fi ntmplat nimic. Toate
acestea, bineneles, cu complicitatea benevola a Occidentului care, supus, a nceput
sa ngne teroarea stalinista, teroarea sta-linista.... Cea leninista a fost data astf
el uitarii.e nca
Tripticul
Joculnputea
faarencepe.
mea, iar eu mi optesc cu satisfacie ca tot ceea ce Stalin a spus
i a pus pe alii sa spuna despre Troki e adevarat, chiar daca era fals, ca tot ceea
Troki
ce Hruciov
Penia,
a spus
acest
despre
cabotin
Stalin
sngeros,
e, de asemenea,
e mort, caadevarat,
pleoapelecasale s-au nchis pe veci, ca S
talin Stapnul a sarit i el n cociug (cum se zice n rusete) i ca nu se va mai uita ni
ta la cineva cu privirea sa de tigru. Lenin, n schimb, adica maestrul Stapnului i s
cenaristul Cabotinului i ateapta nca, mumificat, cea de-a doua moarte, cu privirea s
a intuindu-i
Poate
faptul ca,ndei
continuare
nu era cabotin
victimele.
sauCare
megaloman,
sa fie i
motivul?
nici infatuat, sadic ori ambii
os, el a fost totui un mincinos, infiltrndu-se pretutindeni i tiranizndu-i pe cei di
n jurul sau, torturndu-i fara a fi torionar i ucigndu-i fara a fi uciga. Sau poate fi
indca nu iubea i nu credea n nimic i nici nu spera la ceea ce-l depaea. De.altfel, v
olumele sale nenumarate se risipesc de ndata ce sufli mai tare, aa cum gndirea i se
spulbera imediat ce te apropii de ea. Ori poate fiindca n-a avut copii i, probab
il, nici nevasta. Sa fie de vina faptul ca picioarele sale scurte nici nu au ati
ns pamntul pe care suflarea lui l-a spulberat? Ori faptul ca n-a fost pna la urma
dect o strategie sau poate nici macar att, ci doar o tactica? A fost un geniu, de
acord.
Dar
Doi
Centrifuga
cumCesedoi
cte
geniu,
poatenevoie
avea
nsa? de
ucide
Sa un
Neantul?
fi motor.
fost elCeea
geniul
ce eNeantului?
sigur e faptul ca nu iubirea a pus
-o sentimente
Ce
n micare.nutrea Stalin Asiaticul faa de Lenin? Nu vom ti niciodata. Ii era su
pus, credea ca nu strica sa i puna la punct apoteoza pentru a i-o pregati pe a sa i
, mai trziu, s-a grabit sa-i ia locul. n acest punct, centrifuga e nca n repaus. Sa
avansam
n
testamentul
o treapta.
sau, Lenin a vorbit frumos despre Troki. Nu se distinge doar prin cal
itaile sale eminente, fiind, fara ndoiala, persoana cea mai capabila din actualul
Comitet central, dar... i printr-o sigurana excesiva i o pasiune nemasurata pentru
latura
Cu
altepur
ocazii,
administrativa
Lenin a fost
a problemelor'65.
mai aspru. Troki
Centrifuga
e un bunseorator,
pune nsigur,
micare.
dar pentru
a fi un bun orator e nevoie de un amestec de ex-seminarist, de privat-dozent care
sa palavrageasca despre marxism i de avocat ticalos...; n Troki se afla cte puin din
toate acestea66. Se pare ca Lenin avea chiar o porecla pentru Troki, porecla pe c
are o folosea numai el; n orice caz, propaganda stalinista afirma ca Lenin i-ar f
i zis Iuduka67,
Troki
n schimb i-a
adica
varsat
micuul
tot veninul
meu Iuda.
pe Stalin,
Centrifuga
caremerge
i se parea
din plin.
expresia semi-incont
ienta a celui de-al doilea capitol al Revoluiei, adica a starii de ebrietate a ac
esteia68, n plina reuniune a Comitetului central, el declara, cu francheea sa obinui
ta, ca tovaraul Stalin i-a depus definitiv candidatura la postul de gropar al Parti
dului i al Revoluiei69. Folosind tot ceea ce-i statea la ndemna, el i va consacra o ca
rte ntreaga, n care l acuza ca a ncercat sa-l otraveasca pe Lenin i chiar ca l-a ucis
pe ar. Nu dupa mult timp, el va lansa sloganul Jos Cain Stalin i toata camarila sa
!70.
Ea
Cum
seTroki
Centrifuga
nvrte
aveansa
temperamentul
vjie.
la fel de bine
unuii-n
menevic,
sens invers.
el i-a petrecut viaa certndu-se i mpacnducu Lenin, caruia nu-i ierta faptul ca era autocrat. Ii recunotea totui cteva merite
: Daca eu nu m-a fi aflat la Petersburg n 1917, Revoluia din Octombrie ar fi avut lo
c doar cu o singura condiie, i anume ca Lenin sa fie prezent i sa se afle la comand
a71. i dadea nsa seama ce implicaii aveau proiectele lui Lenin: Organizaia de partid v
lua locul Partidului, Comitetul central va lua locul organizaiei i, pna la urma, d
ictatorul va lua locul Comitetului central72. Troki avea de asemenea dreptate atun
ci cnd spunealuicaLenin
ntr-adevar,
Leniniacazuse
creat cu
aparatul,
tronc minunatul
iar aparatul
georgian,
l-a creat
cel care
pe Stalin73.
continua sa j
efuiasca banci la ordinele sale, chiar n perioada n care faciunea bolevica interzise
se aceste exproprieri. Lenin a fost de fapt cel ce l-a scos din anonimat pe minuna
tul georgian pentru a face pna la urma din el secretarul general al Partidului. A
poi, relaiile au nceput sa se strice, Stalin ajungnd n ochii maestrului sau un bucata
r ce nu gatete dect mncaruri piperate i o persoana lipsita de cea mai elementara onest
itate74, n Testament, Lenin ne spune ca Slalin a concentrat n minile sale o putere im
ensa, pe care nu sunt sigur ca tie ntotdeauna sa o foloseasca destul de prudent. n c
ompletarea Testamentului, Stalin a devenit prea grosolan, un defect perfect supor
tabil n mediul nostru i n relaiile dintre noi, comunitii, dar care nu poate fi tolera
t atunci cnd e vorba de funcia de secretar general. Lenin propunea deci ca Stalin sa
fie nlocuit cu un tovara mai tolerant, mai loial, mai politicos, mai atent i mai pui
n capricios75.
Stalin,
pentru aIata
nchide
un cuceritor
cercul, aportret
avut iprin
mai multa
antifraza.
grija de Troki, folosindu-se n pr
imul rnd de propaganditi interpui: Troki era deci un spion internaional, care totui a
rat ca sa vina n ajutorul patriei (sic), al arului, al proprietarilor de pamnt i al ca

italitilor. Acest om demn de tot dispreul a cobort n momnt cu pecetea de spion interna
nal i de asasin pe frunte76. Dumanul poporului, cel care a facut nego cu sudoare i cu
e era astfel sortit neantului alaturi de compania pe care o menioneaza cronicarul
de la Izvestia e i ea instructiva Sem, Iuda, Maluta (calaul lui Ivan cel Groaznic
), Borgia
Iata
care erau
i Loyola77!
distinsele relaii pe care le ntreineau cele trei ipostaze ale treimi
i Raului: Mincinosul uciga, Ucigaul mincinos i Dascalul lor. Nu vi se pare ca proce
sele
An
venit
numele
de momentul
lacui?
Moscovasancep
ne ntrebam
sa-i capete
n numele
semnificaia
cui au declanat
lor apocaliptica?
cei trei posedai cel mai mar
e cataclism
Sa
nu ni se raspunda
din istorie.
nsa n termeni nebuloi, ca pentru fericirea omenirii sau n numele
nui viitor luminos! Dupa 15 ani, de pilda, cine ar mai risca i cine ar mai comite
crime
n
EAl
sigur
numele
carui
pentru
capopor?
poporului?
nuoera
cauza
vorba
attdedearani.
heteroclita?
Nici garzile
Precizai,
pretorie-ne
tovarai,
aleprecizai!
lui Ivan cel Groaz
nic, nici generalul Durachin n-au procedat cu atta salbaticie n maltratarea, chinu
irea, nfometarea i exterminarea aranimii ruse; Iar toate acestea, trebuie s-o repet
am, n-au nceput cu Stalin, ci cu razboiul civil trokist i cu represaliile leniniste
.Sa fi fost atunci vorba de muncitori? Dar nici unul dintre cei trei complici nui cunotea de fapt pe muncitori. Nu-i vedeau dect de la nalimea tribunelor de la care
ineau discursuri, cautnd sa-i transforme n trupe de manevra pentru a-i urmari propr
iile eluri. Muncitorii nu aveau nicidecum nevoie de aceasta treime: sindicatele i
celelalte partide le puteau apara foarte bine interesele. Bolevicii aveau de fapt
nevoie de o cutie de rezonana pentru propriile predici i de carne de tun pentru i
nsurecii. Chiar Lenin era contient de faptul ca bolevicii nu erau expresia poporului
, ci i cautau muterii n popor. Akimov, faimosul Akimov, nu s-a nelat de altfel atunci
d a remarcat ca n scrierile lui Lenin proletariatul se afla totdeauna la genitiv i
niciodata la nominativ, fiind deci tratat permanent ca un complement i niciodata
Sacafiunde
Somat
fost
subiect78.
Buharin
Revoluia
sa defineasca
conceputa ce
i anume
facutanelege
n numeleprin
unuisocialism,
socialism abstract?
Lenin a raspuns evazi
v: nu exista nca materiale care sa permita caracterizarea socialismului. Caramizil
e cu care va fi construit socialismul nu sunt nca arse79. Asta nsemna ca socialismu
l era pentru el doar un cuvnt gol, ce urma sa fie umplut, la momentul potrivit, c
u ce se va afla la ndemna. n ajunul Revoluiei, Lenin declara ca scopul insureciei este
Sacucerirea
nu uitam:puterii;
Lenin, cel
dupacare
aceeaa adus
vom vedea
Utopia
ce la
putem
putere,
face80.
detesta utopiile, afirma ca
adevarul e ntotdeauna concret i refuza orice prejudecata legata de viitor: Daca a sp
une ca noua Rusie va fi aa sau aa, ar nsemna sa fiu subiectiv, n realitate, turma no
ii Rusii va fi determinata nu de dorinele mele cele mai frumoase, ci de lupta de
clasa81. Pe scurt, orict ar fi de greu de crezut, revoluia din Octombrie a fost fac
uta practic fara un program sau cel puin cu un program de un foarte vag optimism:
ntotul
ultimul
va fiarticol
bine atunci
pe carecnd
l-aputerea
scris, Lenin,
se va afla
aflatnlaminile
capatulnoastre.
a cinci ani de puter
e absoluta, n-a ezitat sa se confeseze n termenii urmatori: ,, Cel mai rau ar fi
sa se presupuna ca tim totul, ca dispunem de nenumaratele elemente necesare const
ruirii
Ca
Stalin
unuiinou
Troki,
aparatceicare
doisadumani
meritegemeni,
realmente
ar fi
numele
crezut
de n
socialism
socialism
*2.mai mult dect cel
pe care i
Troki
i-lStalin
alesesera
scria
drept
pe buna
parinte,
dreptate
e un A.
lucru
Avtorkanov
mai multdect
nu aundoielnic.
reprezentat nite antipozi
ideologia bolevica, ci au fost doar doi rivali care luptau pentru putere, n cadru
l acestei ideologii i pornind de la aceleai baze ale ei. Tro-kismul i stalinismul nu
sunt nici nite curente ostile leni-nismului, ci doar doua variante ale interpret
arii sale. In ceea ce privete punctul fundamental al dezacordului lor, adica dest
inul socialismului i al Revoluiei mondiale, Sta-lin afirma ca mai nti trebuie constr
uit socialismul n URSS pentru a organiza apoi revoluia mondiala, n timp ce Troki dem
onstra, dimpotriva, ca e. necesara mai nti organizarea Revoluiei mondiale pentru ca
socialismul sa poata triumfa n URSS. Leninismul ngaduia ambele interpretari, deoa
rece Lenin, fiind un dialectician veritabil, s-a contrazis de attea ori, nct Troki i
Stalinceaunseamna
Ceea
gasit ntotdeauna
ca nici unulladintre
el citatele
ei nu putea
de carefiaveau
nelat
nevoie83.
de autoritatea dascalului,
Avalana
De
autoritate
buna seama,
sa fi
pe faptul
care atunci
fost
amndoi
ca att
declanata
cautau
comunismul,
sa n
se numele
sprijine.
ct imarxismului
nazismul autiinific?
resimit nevoia cautarii un
or justificari n nite pseudo-tiine nu e singurul punct comun al celor doua to-talita
risme. Daca se credea ca teoriile lui Marx i Engels aveau rigoarea tipica matemat
icii i ca triumful lor era de-a dreptul inevitabil, se nelege ca oamenii au vrut sa
le grabeasca victoria, fie i numai pentru a fi de partea celui mai tare la momen
tul oportun. Daca n mod tiinific tiu ca va iei dama de pica, oare nu-mi voi miza chia
r viaa
Nici
aceste
pe dama
argumente
de pica?
nu sunt nsa convingatoare. Lenin, Troki, Stalin erau fiecare
n felul sau nite oameni inteligeni. Cum ar fi putut ei sa creada n victoria ineluct
abila a unei construcii abstracte n care se amalgamau n mod artificial plusvaloarea
, lupta de clasa i idealismul hegelian? Trebuie oare presupus ca ei au pariat pe
aceasta teorie pentru ca era cea mai probabila? Presupunerea nu face dect sa rest

Sa fientrebarea:
rnga
vorba doar de
ce voina
anume i-a
de putere?
facut saTrebuie
pariezeoare
attsadevedem
ri&ant?
n ei trei oameni ambiioi
, lipsii
odata
angajai
de scrupule
n aciune,
care.n-au cautat dect puterea personala? Puin probabil. Ambiia omen
easca e rareori att de grandioasa, chiar i atunci cnd e vorba de .trei ini, i nu doar
de unul. Troki i Stalin au ajuns la o putere pt care nici n-o sperau doar pentru
ca s-au raliat lui Lenin, cel care s-a ndoit tot timpul de succes, repetnd meret c
a nufievamase,
Sa
Pentru
revoluie
vedeanniciodata
modcuvntul
cert.Revoluia,
Dupa
magic?
1789,daroameni
consacrndu-i
de pe toate
totui
continentele
ntreaga au
viaa.
fost cupri
ni, la auzul acestor silabe razbunatoare, de sperane lipsite de temei. Oamenii sun
t uneori att de strmtorai, nct orice schimbare li se pare de dorit. Ei i imagineaza at
nci ca Revoluia i va descatua, ca le va rezolva problemele i le va vindeca bolile, n
u pentru ca ea ar aduce o ameliorare practica, ci pur i simplu pentru ca va avea
loc. n realitate, Revoluia nu poate face nimic din toate acestea: ea e, aa cum a ob
servat Do-brica Ciosic, prin natura ei un paricid, prin funcia sa un fratricid, i
prin urmarile sale un infanticid. i totui, unele mini stralucite s-au lasat nelate. E
oare i cazul celor trei? Sa fi fost ei, la urma urmelor, nite copii care au greit
jucndu-se cu chibriturile? Aceasta supoziie nu concorda cu radicalismul de care toi
i-atunci,
Am
trei
impresia
au datdomnilor?
cadovada
ghicesc
n cum
numeroase
se vorocazii.
apara. Vor spune ca ei au facut Revoluia mpotriv
Aa existat
Vechiuluio perioada
Regim, fiindca
n careacesta
nici macar
era insuportabil.
un magar nu putea trece pe lnga scheletul V
echiului Regim rus fara sa-i traga un ut. Dar de cnd Soljenin a restabilit cteva adev
aruri despre acest subiect i de cnd sub domnia lui Gorbaciov n n.rcurile sovietice
se pot cumpara fotografii cu Nicolae al II-lea, observatorii occidentali sunt pa
ralizai de un fel de stupoare: ei au neleg prea bine ce anume se petrece i de aceea
nu emaicazul
Nu
rd sa
de fac
Vechiul
aiciRegim
apologia
dectacestui
n surdina.
regim. Se cuvine totui sa reamintesc cteva
Nici
fapte.
unul dintre cei trei n-a avut prea mult de suferit din pricina arismului. Toi
trei au fost arestai pentru complot mpotriva statului, dar nici unul n-a suportat
vreo tortura fizica. Toi trei au fost exilai n Siberia: Troki a evadat de acolo de
doua ori, Stalin o singura data, iar Lenin, aparent, s-a simit bine acolo. E adev
arat ca el s-a simit i mai bine n nchisoare, unde a scris Dezvoltarea capitalismului
n Rusia, pentru care i s-a ngaduit chiar sa consulte 299 de lucrari, dintre care
38 n limbi
Foarte
bine,straine.
se va zice. Aceti idealiti, care au scapat n mod miraculos de arbitrar
iul arist,
Fara
ndoialanucaluptau
asemenea
pentru
umilii
ei, ciipentru
obidiiceiauumilii
existatiiobidii.
ca ei nu erau puini. Erau totui
ai puini dect
Faimoasele
privilegii
se spune
aledenobilimii
obicei. erau
Multensenumar
schimbasera
de doua:depecteva
de o parte,
generaii.
era vorb
a de accesul n unele instituii de nvaamnt secundar (al caror nivel nu era nsa superior
nivelului din instituiile n care accesul era liber); pe de alta parte, era vorba
de o ciudaenie juridica unica n lume: calitatea de nobil era considerata o circums
tana agravanta n cazul unui delict de drept comun84. Nobilimea nu era o clasa nchis
a, caci era suficient sa atingi anumite grade n ierarhia civila sau militara pent
ru a fi astfel n mod automat nnobilat. n rest, cui i mai pasa de nobilime? Mobilitat
ea sociala nu avea nici un fel de restricii. Un exemplu dintr-o mie e cel al lui
Cehov, amedic
Serbia
fostdeabolita
profesie
n 1861,
i scriitor
iar nilustru,
1912 aranimea
care eradeinea
nepotuldeja
unuimaierb.
mult de 3/4 din pa
mntul arabil. Revoluia nu i-a adus dect 8% mai mult, ca apoi sa-i ia totul. E adeva
rat ca proprietatea nu era privata: pamnturile aparineau comunei, iar o reforma ag
rara se impunea. Stolipin lucra la ea n momentul n care a fost asasinat de catre u
n revoluionar, iar istoricii sunt tentai tot mai mult sa afirme ca, daca Stolipin
ar secolul
In
fi trait,19,principala
Rusia fusese
cauzanapoiata
a revoluiei
din punct
ar fidedisparut.
vedere economic, dar ea facea p
rogrese uriae. Reeaua rusa de cai ferate se extindea mai repede dect reelele europen
e, iar industria sa se dezvolta mai rapid dect cea a Germaniei, Franei, Marii Brit
anii icuStatelor
Iata,
titlu indicativ,
Unite. alte cteva cifre alese la ntmplare, n Vechiul Regim, evrei
i constituiau 4,1% din populaie; n 1959, ei nu mai reprezentau dect 1,48%85. Exista
u de apte ori mai puini poliiti la mia de locuitori dect n Marea Britanie i de cinci o
i mai puini dect n Frana. n 1898, sperana de viaa a unei femei era cu 2 ani mai mica d
ct cea a unui barbat; n 1963, diferena era de 8 ani. ntre 1894 i 1914, numarul studeni
lor a crescut cu 433%. In 1920, 86% din copiii de 12-14 ani tiau sa scrie i sa cit
easca, n 1912, impozitele directe percepute n Rusia aveau cota 311 faa de 1235 n Fra
na i respectiv 2675 n Marea Britanie; cele indirecte erau la cota 598 faa de 1600, r
espectiv 1386. Datoria publica exprimata n ruble era de 288/locuitor n Frana i de 16
9,5 n Marea
Justiia
fusese
Britanie;
reformata
n de
Rusia
catre
ea Alexandru
era de 58,7%86.
al II-lea, dupa modelul european. In
1905, Duma aleasa ncepuse sa-i exercite funciunile parlamentare. Pe scurt, Rusia ari
sta era, de bine, de rau, angajata pe drumul care o ducea n mod ineluctabil catre
Putem
un regim
desigur
reprezentativ
sa deplngem
i faptul
un sistem
ca ea
capitalist
nu s-a orientat
liberal.catre un mijloc mai origin
al pentru a-i rezolva problemele interne. Dei existau i muli slavofili, influena occi

dentala era totui predominanta, iar revoluionarii nici macar nu se gndeau la un reg
im teocratic care sa aiba ca fundamente pe ar i Zemstvo (adunarea teritoriala), aa
cum ar fi revoluionare
Micarile
vrut Dostoievski.
erau reprimate juridic. ntre 1874 i 1884, 749 de persoane au f
ost exilate n Siberia87. Pedeapsa capitala a fost aplicata ntre 1876 i 1905 unui nu
mar de 466 de indivizi (ce comisesera diferite crime) la o populaie de 103.600.00
0 de locuitori. Revoluia din 1905 a adus sanciuni mai energice: ntre 1905 i 1908 au
avut loc 2.200 de execuii (inclusiv pentru crime de drept comun)88, dupa care n-a
mai existat nimic. Adversarii pedepsei capitale vor fi indignai vaznd aceste cifr
e; trebuie totui sa reamintim ca nu era aplicata dect celor ce atentasera la rndul
lor la viaa oamenilor i ca Lenin, Troki i Stalin n-au avut a se teme dect de nchisoare
Sesauvaexil.
mai spune oare ca toate acestea jystificau riscul declanarii unei revoluii c
are, nca n a doua jumatate a lui 1918, va face mai mult de 6000 de victime? Sa nu
uitam ca atunci cnd Lenin a fost ranit la mna de Fanny Kaplan au fost pe loc ucise
, ca mi
Daca
represalii,
se va raspunde
600 decapersoane.
oricum, Vechiul Regim trebuia sa dispara, atunci voi spu
ne ca lovitura de fora bolevica nu a fost nicidecum ndreptata mpotriva Vechiului Reg
im, ntruct acesta se naruise oricum cu opt luni mai devreme, fara ca bolevicii sa a
iba vreun
Lovitura
ntr-o
prima
deamestec.
fora
faza (7
aRusia
bolevicilor
noiembrie
aspira1917),
poate
s-a produs
la unele
revoluia
n doi
schimbari,
zisatimpi.
din Octombrie
nsa faraaei.
rasturnat guver
nul provizoriu instalat n februarie, alcatuit din liberali i socialiti, i unii i alii
de o inepie ce depaea nivelul general admis pentru o fiina umana neretardata mintal
. Aceste marionete burgheze nu puteau fi nicidecum suspectate ca ar dori instaur
area unui regim autoritar: ei visau sa creeze acea republica burgheza ' ce const
ituia, dupa Marx i Engel, terenul ideal pentru o revoluie proletara. Contrazicnd nvaat
ura celor doi mistagogi, pe care se pare ca iar a uitat sa-i consulte, contrazicn
d de asemenea parerea tovarailor sai, carora le-a smuls cu greu asentimentul, Len
in a doua
n
declanat
faza (5
insurecia
ianuariearmata
1918),iauaavut
pus loc
mnaalegeri,
pe capitala.
cele mai libere dupa cum su
ntem asigurai din ntreaga istorie a Rusiei. E greu de crezut totui ca monarhitii au
avut parte de o deplina libertate de expresie, dar oricum asta nu are prea mare
importana. n Adunarea constituanta, bolevicii obinusera 175 de locuri din 707, adica
24%. Ce va face n faa acestui fiasco omul care declara ca socialismul nu poate re
uilasa
El
dectAdunarea
prin mijloace
sa lucreze
democratice?
o zi, dupa care dizolva cu fora respectiva uzina de pa
lavragii. Muncitorii vin, cu steagurile lor roii, sa manifeste... Garda roie trage n
iei.atunci, daca Revoluia comunista n-a fost facuta mpotriva Vechiului Regim, pun din
nou ntrebarea: n numele cui? n numele cui s-a tras mpotriva acestor muncitori... i n
numele
Nu
contest
cui faptul
s-au petrecut
ca mulitoate
comuniti
celelalte?
au acionat uneori n sperana ameliorarii condiiilor
de viaa ale celor mai defavorizai. Dar care a fost samna cea rea care a produs o ase
meneaotransformare
Iata
ipoteza. Arborele
a bunelor
trebuie
intenii
judecat
umane?
dupa fructele sale: arborele e n mod inc
ontestabil veninos, caci fructele sale sunt mortale. Samna sa e deci o samna a Raulu
i pur, o samna de Neant, iar cei trei posedai, animai de o ura, mai mult sau mai puin
contienta, faa de Fiina, au ncercat sa nlocuiasca lumea lui Dumnezeu cu haosul origi
Karl Barth spunea, pe drept cuvnt, ca despre diavol trebuie sa vorbeti cu pudoare i
nar.
ct mai rar cu putina. Cum diavolul ia orice chip numai ca sa se strecoare n Om i cu
m n acest caz chipul sau e o doctrina care nu este altceva dect cretinismul rasturn
at , e greu sa nu te gndeti ca numai umbra lui, trecnd razant deasupra pamntului, a p
ututrost
Ce
Bine,
mpietri
vorarezice
acest
mii
unii.
de Sa
rechizitoriu?
priviri,
admitemcreate
ca toi
ca trei
sa fieaulucide.
trudit pentru Rau, deci ca, ntr-un
anume fel, Raul integral s-a ntrupat n persoanele acestei treimi. Dar asta nu e oa
re o poveste de demult? Odata ce fiara a murit, i-a disparut i veninul. Lasai-i pe
mori sa-i ngroape morii lor. Comunismul s-a prabuit. El se va destrama ncetul cu ncet
l icomunismul
Nu,
va dispareanupes-anesimite,
prabuit nca,
ca baltoacele
deoarecedin
dacadeert.
extragem comunismul din comunism,
ramnem totui cu comunitii. Nu, chiar daca fiara a murit, veninul ei l macina nca pe
Omulevocat
Am
pe care
dejal-aatrocitaile
mucat.
comuniste. Putem reaminti, la ntmplare, de cei 18 Romano
vi asasinai, de defenestra-rea lui Masaryk, de exterminarea unei treimi din popul
aia Cambodgiei
Exista
nsa cevaiidemaicte
insidios.
alte agonii
Cele mai
i situaii
tragice victime
disperate...
ale comunismului
Toate acesteasunt
suntpoaclare.
te chiar comunitii. Aceasta pseudo-credina a secatuit timp de un secol tot ceea ce
avea omenirea mai bun. Poate doar cu excepia Franei, unde partidul comunist pare
a fi cerut cadrelor sale un nivel intelectual inferior mediei, comunismul a atra
s de fapt, a deturnat literalmente multe suflete care n alte vremuri ar fi alcatu
it primele doua ordine ale societaii: e vorba de sufletele religioase i de cele no
bile,devotament,
Ct
deci de sufletele
cte renunari
pentru i
carectslujirea
eroism s-au
celorlali
concentrat
constituie
n jurul
o prima
unui germene
natura. care repr
ezenta de fapt o simpla minciuna, o nenelegere sau o farma de Neant! Pilula mortala
din La condition humaine are un sens simbolic: au existat realmente n secolul 20

civa comuniti exemplari prin abnegaia lor. Cte grupari democratice sau liberale au c
erut aderenilor lor o asemenea disponibilitate n orice moment, i nu doar n timp de r
azboi? Monther-lant observa, n prefaa la volumul La viile dont le prince est un en
fant, ca doar Biserica catolica ofera un spaiu convenabil unor conflicte att de no
bile precum cel pe care l descrie. Fie. Dar daca au existat, n epoca noastra, conf
licte realmente corneliene, n care doua ndatoriri cu pretenii egale sa se confrunte
n acelai suflet de om, atunci ele au avut loc printre comuniti. Pavlik Morozov e u
n arhetip: Trebuie oare sa-mi denun tatal contra-revo-luionar? mi iubesc tatal, dar
eu sunt aldePartidului...
Milioane
mici pionieri, fete i baiei, au pronunat juramntul urmator: n faa camarazi
or mei, promit solemn sa fiu devotat nvaaturii leniniste, sa servesc neabatut cauz
a Partidului nostru comunist pentru a asigura victoria comunismului. Promit sa t
raiesc i sa nva ca sa devin un cetaean demn de patria mea sovietica. Ei credeau n toat
e astea. Iar atunci cnd comandantul pronuna porunca sacramentala Sa lupi pentru cauz
a Iui Lenin i a lui Stalin... fii gata!, ei strigau pios, cu gura larg deschisa i c
u ochii aburii Mereu gata!. Credeau. Nord-coreenii jurau, atunci cnd plecau la lupta
, pe cartea Tnara Garda a lui Fadeev, un roman mediocru, dar care povestea cum n t
impul ocupaiei germane, tinerii rezisteni rui se lasau ngropai de vii cntnd Internaio
a. i coreenii credeau. Dar oare preoii din America de Sud care predica cu mitralie
ra un cretinism marxist, nu se jertfesc i ei? Cine va ndrazni sa spuna ca ei nu cre
d?
Pentru ca au crezut pe cuvnt un vechi economist din secolul 19, depait de fapt nca
de la nceputul secolului 20, secol al carui profet s-a visat, milioane de barbai i
femei au ndurat torturi i au torturat, au masacrat i au fost masacrai, au denunat, mi
nit, triat, furat i manipulat, au jurat strmb, s-au dezonorat, i-au tradat patriile i
-au dezmembrat familiile. Profetul, n schimb, nu credea n nimic. Comunismul nu e d
ect o construcie intelectuala fara nici o legatura cu fiina umana i condiiile prezenei
sale pe pamnt. Chiar i astazi mai exista albanezi, angolezi, fi-lipinezi, nicarag
uani presupunnd ca nu mai sunt i rui care^ dezinteresai i necruatori, cauta nca sa
ribuie
Sa
luamlacazul
triumful
comunitilor
unei cauze
ruicein-asaexistat
presupunem
de fapt
ca einiciodata.
sunt complet trezii la realitate
. Oare nu sufera ei amintin-du-i ca i-au boicotat un coleg care purta o cruce la gt
, sau ca l-au dat pe un prieten pe mna Partidului, pentru ca au simit ca asta treb
uiau sa faca? Nu le e oare mila de ei nii, de soia i de copiii lor, atunci cnd se gnde
c cte
Iar
dacaenergii
nu sufera,
au risipit
daca sufletul
n serviciul
le-a fost
unei golit
asemenea
de orice'
imposturi?
generozitate, daca d
e zece ani ncoace, ei se mulumesc sa i bata joc de entuziasmul lor din trecut glumin
d de pilda n felul urmator: Aezai-va pe acest scaun leninist, Bei nite vodca leninist
u vrei i puin hering leninist?, aa cum i se propunea unui prieten de-al meu , deci dac
a lucrurile
Ce
parere avei,
stau tovarae
aa, oareTroki,
nu e icel
maicutrist?
buze de mncau i pleoape de prooroc? Ce parere a
vei, tovarae Stalin bot de fiara? Dar dumneavoastra, tovarae Lenin craniu de suprao
m?
Pretindeai ca aciunea voastra trebuie sa faca din Rusia ara cea mai moderna, cea ma
i dreapta, cea mai fericita din lume. Indiferent daca astazi comunismul s-a prab
uit ori nu,aproape
Demografie
tim totui
de gradul
ce nenorociri
zero. Unsprezece
a adus.milioane de avorturi legale pe an.
Patru milioane de femei ce lucreaza noaptea. O suta de milioane de cetaeni cu ma
i puin de 9 metri patrai locuibili per persoana. O suta de milioane cu mai puin de
100 de ruble pe luna. n privina speranei de viaa, URSS ocupa locul 32 n lume. Cinci l
a suta dintre copii prezinta malformaii genetice grave. Adolescenii formeaza bande
i ncep sa se drogheze. Un milion de tuberculoi. Din 1965 n 1985, un milion de victi
me ale cancerului de plamni. La 19 ani, 90% dintre alcoolici sunt deja bautori nve
terai. 30% din spitale nu au WC-uri, iar 35% nu au apa calda. Inegalitatea dintre
muncitori i arani exista n continuare, unii avnd pensii de 80, iar ceilali de 53 de
ruble. Jumatate din cantitatea de cereale consumate n URSS este importata. Alimen
taia e supusa raiilor. Munca la negru hranete ara89. M. Gorba-ciov i implora pe ameri
cani sa-i nvee pe rui cum se administreaza ntreprinderile private. O mafie ce are re
laii ngrijoratoare cu Partidul pune mna pe tot mai multe resurse economice. Catastr
ofa de la Cernobl a ramas ntiparita n minile tuturor. Nomenclatura joaca piesa lui P
u-kin, Banchet
Pamntului,
acelei
n Terra
timpulMater
ciumei.
Humida din cntecele de geste, nu i merge mai bine dect
oamenilor: lacul La-doga e poluat, marea Azov e poluata, bazinul Volgai e decla
rat zona sinistrata din punct de vedere ecologic, marea Arai a scazut cu 60% i e
ameninata
Iar
Sa
admitem
noi sa-ica
culasam
dispariia...
soarta
peRusiei
mori nu-i
sa-iintereseaza
ngroape morii?
dect pe rui i ca, private de susinerea
unei URSS ce se presupune (dei nu exista probe) ca a renunat la imperialismul sau
ideologic, micarile comuniste pe care ea le-a semanat prin lume vor pieri aa cum p
iere o iedera careia i s-a taiat tulpina. Dei e vorba de buna seama de o simplifi

care optimista a situaiei, sa acceptam pentru moment ca aa stau lucrurile. Mai ramn
Sansa
luamdeunevocat
exemplu.
parile
Intr-o
celeara
mairelativ
sumbre toleranta
ale aventurii
cum ecomuniste.
Frana, marxitii au exercitat
un veritabil terorism intelectual de-a lungul a cel puin doua generaii. Cine nu e
ra marxist era considerat ticalos i cretin. Doar reacionarii cei mai ndrjii ndrazneau
sa se opuna n mod deschis marxitilor, n timp ce liberalii, pentru a nu trece drept
reacionari ndrjii, vorbeau n oapta ori de cte ori i exprimau opiniile. Atunci cnd m
oclamam pe ale mele, mi-era ruine de prietenii care ma felicitau pentru pretinsul
meu curaj, caci eu nu riscam de fapt nimic: nici plutonul de execuie, nici nchiso
area ca
Iata
Lubianka
natutaiumana
nicisemacar
urete
un proces
cu uurina
ntr-unchiar
tribunal
i ntr-o
corecional.
ara democratica i individualis
in tradiie
Uniunea
Sovietica
i nu nu
renuna
e nsaprea
o tara
repede
democratica.
la deprinderile
Multa'proaste!
vreme, cine ezita ct de puin
sa urmeze Partidul n virajele sale periculoase, era pe data proscris sau ucis. Ce
zic eu sa urmeze? Trebuia sa anticipezi cea mai nensemnata vibraie a Partidului, ca
sa poi vibra n cadena lui. In acea perioada, povestete Ehrenburg, nimeni ne se conf
esa altcuiva n afara nevestei, i totul se petrecea sub plapuma. tim cu toii din Le Chi
ne et le Veau ce poate face, h teritoriu sovietic, o haita marxista bine condusa
unui omde-ar
Macar
ce gndete
fi fost vorba
liber.doar de gndire! Dar timp de 70 de ani, barbai i femei car
e, Dumnezeu tie, nu erau cu toii gnditori au trebuit sa traiasca de pe o zi pe alta
, de la olatenta
Foametea
ora la ori
altaprezenta,
n condiii
apartamentele
mpotriva firii.
comune, cozile la alimente sau la s
ervicii casnice, smbetele de munca voluntara obligatorie, edinele politice, sindicale
, profesionale, recreative, propagandistice, alegerile umilitoare ale unui candi
dat unic, ndoctrinarea nencetata (prin ziare, afie, radio, TV, sloganuri, discursur
i) la care trebuia sa participi pentru a-i ndoctrina pe cei care tocmai te ndoctri
nau oare ci dintre noi, intelectualii liberali, i imagineaza ca ar putea rezista ase
luni unui
Chiar
faraasemenea
sa credemregim?
n transmiterea
Dar copiii?caracterelor
Dar nepoii?dobndite, nu ne dam oare seama ca
o contiina care e supusa timp de 70 de ani acestei alternane a terorii i entuziasmu
lui la comanda, a propagandei i foametei nu are cum sa nu fie abrutizata i mutilat
a? Ca ea e nevoita sa se mladieze ca o reptila, n timp ce la suprafaa se acopera c
u o crusta
ntr-un
roman
de al
insensibilitate?
lui Krasnov, apar civa emigrani rui din primul val ce primesc oarecum
nelinitii vizita unei tinere rude de-a lor, care traise vreo zece ani n Uniunea So
vietica. Ei nu aveau nsa de ce sa fie cuprini de griji, caci tnara le va simplifica
viaa ntr-un mod diabolic. Delicate din fire, gazdele tocmai se ntrebau cum ar pute
a sa scape de nite pisoi nou-nascui care-i ncurcau: ar trebui oare sa-i nece? unde?
cum? cine s-o faca? Ei, poveste! le zice dragua de fata. Dupa care se aaza pe pisoi i
-i nabua.autentica sau nu, pune n evidena un fapt cert: ierarhia valorilor, sensi
Anecdota,
bilitatea, etica umana care au fost n mod sistematic aruncate ntr-un tipar abstrac
t nu pot coincide cu cele ale unor oameni care traiesc ntr-o societate nca relativ
organica, n ciuda exceselor unui stat tot mai social i, prin urmare, tentacular.
Utilitarismul cel mai cinic nu e dect o ilustrare a acestei educaii contra naturii
propagate de idealismul marxist: a nabui sub fund nite pisoi condamnai la moarte de
vine o masura eficace, economica i e deci laudabila. Orice alta consideraie e n afa
ra i-am
Nu
subiectului.
vazut niciodata pe prietenii mei sovietici sufocnd pisoi, dar am constata
t ca ei se considerau posesori ai adevarului universal, chiar daca afirmau ca nu
mai sunt marxiti. Dei recunoteau cusururile sistemului lor, ei tiau totul mai bine
dect toi ceilali. Paradoxul nu e dect aparent. Gratuitatea e contagioasa. La fel cum
leninismul nu e nimic, dar pretinde ca e soluia universala, tot aa i poi imagina ca
deiicumsoluia
Aa
a observat
universala,
Voegelin,
chiar
comunismul
i atuncie ocnd
gnoza,
ai renunat
adica unlasistem
leninism.
de mntuire prin
cunoatere. Sovieticii s-au obinuit sa tie totul sau sa mimeze ca tiu totul , deoarece
aceasta e o condiie de supravieuire. Cum oare ar putea supravieui ei daca n-ar ti n
ce magazin se gasesc crnai i care e ultima interpretare la Un pas nainte, doi pai napo
i a lui Lenin? Merita sa vezi cu ct aplomb patetic i revelator raspund ei la toate
Nuntrebarile
poi ncerca
ce sa
li umbli
se pun!la natura umana i sa rami nepedepsit, iar reveriile idilice a
le ucenicilor vrajitori conduc la catastrofe imediat ce sunt puse n aplicare. Nu,
omul socialist nu are creierul lui Aristotel i nici macar pe cel al lui Marx. n c
iuda spuselor
Alexandr
Zinoviev
lui l
Troki,
numete
omulhomo
socialist
sovieticus90.
e un mutant
Lipsitregresiv.
de orice respect, nerecunoscnd
nici responsabilitatea, nici experiena, neavnd nici trecut, nici viitor, traind d
in expediente i pacaleli, venal i ingrat, incult i pedant, la i brutal, fiind gata n
iuda tuturor tradiiilor ruseti sa-i toarne pe ocnaii evadai urmaritorilor lor (ceea
ce-l mira pe Soljenin), homo sovieticus, departe de a fi ficiunea unui filosof, rep
rezinta produsul real, observabil, a ceea ee 70 de ani de leninism au facut din
rusul obinuit. El e cel care se clatete cu perestroika i face gargara cu glasnost D

acaca
i
sem-a
maifipretinde
abcesul
nascut
greosca
ncare
URSS,a otravit
veninul
daca
a disparut,
v-ai
viaa
fi n-a
nascut
fiindca
inundat
acolo,
celeaceasta
trei
astafiare
amnefericita
fisunt
fostmoarte!
probabil
ara! Cum
. ioare
noi.
se termina
va
putea crede
printr-un
ca totul
fading
se al imposturii i violenei? Sau ca puroiul minciunii se
va trebui
Ar
risipi sa
precum
se neleaga
roua ncalzita
faptuldecasoare?
Rusia i
i lumea
nu doarnunpotRusia,
fi purificate
ci n lumea
dect
ntreaga?
printr-un
uria
ir
Sfidnd
Catharsis
catharsis.
conveniile internaionale de la Geneva i La Haye, procesele de la Nurnberg se
bazau fie pe legislaii declarate n mod arbitrar retroactive, fie pe faptul de neta
gaduit ca Germania nu mai avea armata n campanie, fie pe vechiul drept de cucerire
al naintailor notri. Din punct de vedere juridic, procesele nu pot fi nicidecum jus
tificate. Cine va tagadui nsa ca, n nedreptatea lor caute-rizanta, ele au eliminat
Cine
un virus
cerceteaza
criminal?
ndeaproape excesele denazificarii i da seama ca ele nu sunt nicidec
um pe placul Aliailor notri puritani. Cu toate aceastea, nazismul a fost complet e
xtirpat din Germania, iar daca uneori se mai anuna cu disperare reapariia lui, ace
asta nseamna
Fierul
rou a fost
n pus
general
pe rana,
ca s-a
serviciile
facut lumina.
cehe deBazele
dezinformare
pseudo-tiinifice
i-au facut ale
datoria.
nazism
uluitotui,
i
Oare
au ce
de
fostnu
sedistruse.
vorbete
se
reclamanca
Toate
aceeai
despre
acestea,
austera
ea.vrem,
clarificare
nu vrem, i
suntcomunismului,
o istorie ncheiata.
care a facut i
nfinit mai multe victime, care i-a ntins metastazele pe ntreaga planeta (azi, ele f
iind departe de a fi extirpate) i a carui doctrina nerezervata pseudo-rasei arien
e i mai seduce nca pe ignoranii din Tananarive i Aubervilliers? De ce acum ma refer
la Occident carile noastre colare sunt att de indulgente faa de aceste holocausturi?
De ce vorbesc de data aceasta de Est M. Gorbaciov se revendica i azi de la Lenin
, unnsemne
Sa
criminal
aceasta
mpotriva
ca aumanitaii
fi de acordalcucarui
crearea
hoitunei
e nca
curi
pusinternaionale
n vitrina? care sa-i jude
ce, pe baza legislaiei privind crimele mpotriva umanitaii, pe comunitii din lumea ntr
eaga pentru complicitate la cele mai mari atrocitai ale istoriei? Sau ca m-a mulumi
cu o curte pansovietica, care sa-i judece doar pe comunitii rui, sau poate numai
pe cei care au pus pistolul n ceafa, i-au omort pe prizonieri i au dresat dulaii di
n Gulag?
Marturisesc
ca ideea nu mi-ar displacea. Daca Eich-mann a fost rapit, iar Barbie
extradat, nu vad de ce un vrednic pensionar al gaitanelor azurii care avea 20 d
e ani sub Djerzinski, 23 sub Iagoda, 32 sub Ejov i 45 sub Beria nu ar fi chemat s
a depuna marturie n faa judecatorilor i sa descrie amanunit, cu voce tremurnda, ce fa
cea pacate
Din
el la Lubianka
aa cevapenuvremea
e posibil:
diverilor
la Nurnberg,
ei stapni.
cei care judecau erau nvingatorii, n
timp ce n Uniunea Sovietica oare am repetat-o ndeajuns? comunismul, aa cum e el, es
te nca la mare stima i nu s-ar putea face dreptate dect n urma unui razboi civil, ul
timul lucru din lume care ar fi de dorit. De altfel, orice ar spune strmba legisl
aie actuala, nu exista, pentru contiina umana, crime imprescriptibile. Eschil tia as
ta:trebui
Va
totul aadar
se tocete,
sa nepna
resemnam
i matrici-dul
vazndu-i pe
luigardienii,
Oreste. ucigaii i torionarii notri paten
tai cum i poarta decoraiile, cum mor de moarte buna i sunt nmormntai printre discursu
e i ce
Ceea
florile
nu nseamna
pamntului
ca abcesul
natal. nu poate fi curaat altfel i poate chiar mai bine, ca
o asemenea contaminare nu poate fi stopata, iar germenele sau expulzat din organ
ism. Unii dintre noi i zic cretini: nu exista oare un leac cretin pentru cea mai gra
va boala
i,
pna la
careurma,
a cuprins
nu e elomenirea?
indiferent de ce spun prietenii notri necredincioi singurul
Leonid Bolotin, care a deschis n centrul Moscovei o expoziie cu amintiri despre fa
viabil?
milia imperiala,
Criminala
masacrare
a gasit
a familiei
dupa parerea
Romanovilor
lui cel
e nodul
mai potrivit
ce ne ine
catharsis.
vieile legate fedele.
Fara caina, nu vom mai putea trai... Aceasta caina va exista atunci cnd Biserica no
astra i va recunoate pe Nicolae al II-lea i pe membrii familiei sale ca martiri. n m
asura n care canonizarea a avut deja loc n strainatate, nu ne mai ramne dect sa cade
m i noi de acord. Autoritaile noastre bisericeti nu s-au decis nca. E de neles, caci n
u e uor sa reziti unei puteri civile atee i sa riti sa i te opui n mod dechis. Scopul
Bisericii e unirea, i nu dezbinarea oamenilor. Totui trebuie sa-i salvezi sufletul
Presa sovietica, reproducnd aceste gnduri, citeaza testamentul moral al lui Nicola
91...
e al II-lea:
Catre
toi cei ce mi-au ramas credincioi i catre cei pe care-i putei influena: nu ma r
azbunai. I-am iertat pe toi i ma rog pentru toi. Nu ma razbunai i amintii-va ca raul d
n lumeasadenuazi
Putem
fimvadespori.
acord cu
DarLeonid
nu raulBolotin
va birui
i sa
raul,
nu vedem
ci iubirea.92
n masacrarea familiei imp
eriale nodul dramei ruse, sau sa nu gasim catharsis-ul ntr-o canonizare contestabil
a. Chiar fiind de acord cu el, putem sa ne dam seama ca aceasta soluie nu e valab
ila i pentru restul lumii, infestat i el de comunism. Canonizarea lui Nicolae al I
I-lea nu-i va elibera de vraja comunista nici pe cubanezi, nici pe albanezi. Sa
mergem un
Recent
nsastudent
mai departe.
sovietic, aflnd dintr-o revista sovietica de existena Marelui Du
ce VladimirdeallaRusiei,
Precizez
bun nceput
i-a scris:
zicea el ca nu sunt mo- . narhist convins, nici comunist
, nici un mare naionalist rus, ci doar o persoana care se intereseaza de soarta P
atriei. Dupa ce i-a cerut prinului cari, documente bibliografice pentru a asigura ren
toarcerea
Ceea
ce s-alantmplat
civilizaie
n Rusia
i restabilirea
n 1917 e att
istoriei,
de colosal
el nct,
ncheiafara
cu aceste
ndoiala,
cuvinte:
doar secolul X
va putea judeca cele petrecute... Exista totui un sentiment ce se cere exprimat:

e vorba de durerea pe care o resimim pentru cei ucii i pentru exilai... i familia Dum
neavoastra a suferit. Cum guvernul nostru nu pare sa aiba timp ca sa va ceara sc
uze, Dumneavoastra i celor apropiai, pentru ceea ce s-a ntmplat, Va rog sa le accept
ai pe ale noastre... Transmitei cunotinelor Dumneavoastra, victime inocente ale unei
Acest
foretext
oarbe,
nu esalutul
politicnostru
i nici
i explicit
rugaminteareligios.
de a fi Ceea
iertai...
ce dorete autorul sau e rento
arcerea la civilizaie (ce condamnare sta ascunsa n spatele cuvntului rentoarcere!) i
abilirea istoriei. EI a neles ca pentru aceasta e nevoie nu de documente i de biblio
grafie,
Avem
iataciidemotive
iertare.
de bucurie, caci nici Leonid Bo-lotin, nici studentul al carui
nume l voi trece pentru moment sub tacere caci se tie cum se poarta cu studenii gu
vernele care se reclama nca de la Lenin nu sunt nite homines sovietici, dei sunt oa
meni sovietici. (Homo so-vieticus nu cunoate iertarea. El e cum se zice n rusete bez
pardoriii, bez nsemnnd fara). Aceasta i>seamna ca, n ciuda tuturor speranelor bolev
mutaia regresiva nu e generala i ca porile infernului nu au nghiit definitiv natura
umana, nici
Acestea
fiindmacar
zise,niertarea
Uniunea constituie
Sovietica. un bun nceput. Mai bun chiar dect importar
ea un
La
rockului,
anumit nivel,
a restaurantelor
acesta iertare
Mac Donald
nu poate
i fi
a ntreprinderii
dect gratuitaprivate.
i mutuala, caci sunte
m cu toii victimele inocente ale unei fore oarbe ce cauta sa ne oprime de la facerea
lumii, i s-ar cuveni ca toi cei ce se simt solidari cu Vechiul Regim sa le ceara
iertare celor pe care regimul nu i-a putut apara, ca preoii sa le ceara iertare c
redincioilor
tonire),
ca intelectualii
(aa cum fac,sanleBiserica
ceara iertare
ortodoxa,
netiutorilor
toi preoii
de carte,
naintesoldaii
de hiro-civil
ilor, parinii copiilor, dar i copiii, civilii, netiutorii de carte, credincioii i susi
natorii ordinii actuale ar trebui sa-i ceara iertare unii altora i sa ne ceara ier
tareunnoua.
La
alt nivel, trebuie totui sa existe caina. Noi, cei care n viaa noastra privata
am ncalcat, poate n taina, cele zece porunci, ne vom cai n taina. Caina celor care
au pus mntuirea lumii n pericol se cuvine nsa sa fie rasunatoare i universala. Nu tr
ebuie ca imaginea nefasta a lui Lenin sa se estompeze ncetul cu ncetul, iar cadavr
ul sau sa dispara din mausoleu sub pretextul ca nu mai e un cadavru, ci un manec
hin. Nu trebuie ca vinovaii sa recurga, cu de la ei putere i cu complicitatea noas
tra, la laa amnistiere a istoriei. Dumnezeu nu dorete moartea pacatosului. i nici n
oi. Ceea ce ne dorim cu ardoare e convertirea, botezul sau; dar nu poi fi botezat
Nufara
e vorba
sa tesalepezi
iei basma
publiccurata
i solemn
reabilitndu-i
de Satana, pe
de Buharin
deertaciunile
i Zinoviev,
i lucrarile
care n-au
sale.
fost
dect doi calai leniniti ntre muli alii. Aceasta nu privete dect Partidul infidel i in
t care mai nti i-a ridicat n slavi, iar mai trziu i-a dezonorat i mpucat, preocupnduacum de reputaia lor postuma. Puin ne pasa daca posedaii se devoreaza ori se reabil
iteaza ntre ei. Aceasta nu face dect sa ne demonstreze o data mai mult ca nu exist
a nici o farma de bine n Rau, ca cei care se consacra Raului l accepta n totalitate i
nu pot avea parte de nimic din ceea ce aparine Binelui, nici macar de camaraderi
a ce exista
Singurul
felntre
n care
pungai
se poate
ori rencepe
de respectul
cevapedecare
la zero,
i-l fara
poartadatorii,
hoii. este sa-i recun
oti cum
Prosopopeea
Iata
datoriile.
s-arcomunitilor
putea
Biserica
exprima
numete
convertii
niteasta
comuniti
pocaina.
pe care o minune i-ar converti. Poate fi
Doamne,
Lumea
vorbaare
deiarta-ne
ocomuni$ti
faa, pe
noua
din
care
calumea
oi-am
lumineaza
ntrega,
maimuarit
chipul
nu doar
domnia.
Tau.
de Ea
ceiare
rui.
i un revers, ndreptat catre
Neant i care, prin blasfemie i batjocura, ncearca sa maimuaresca faa. Doamne, noi am
Teslavit
poi nela
acest revers.
uneori, caci, indiferent ce ai slavi, faci aceleai gesturi: sarutul i pro
sternarea. Acum tim ca ne-am prosternat n faa unor idoli i i-am dat sarutul cel mrav l
ui bine
Ce
Bafomet.
ne-au facut neruinaii stapni carora ne-am daruit? Nici unul. Nimic. Nicioda
ta. Nu exista un scop nobil care sa aiba nevoie de mijloacele mrave pe care ei le
cereau de la noi, i asta nu din cnd n cnd, ci n fiecare zi. Nu suflarea, ci duhoarea
maruntaielor lor ne inspirau. Dezgustatoare, mpartaania lor era mnjita de snge. Cred
eam ca le veneram chipurile lor de efi, dar acestea nu erau dect zugravite pe crup
a lumiipecusfoara
Trai
contorsiuni
de cei trei
hidoase.
strigoi pe care-i vedem aici ateptndu^i Judecata, noi am
pretinsspus
Ne-ai
ca ca
aducem
nu-ldomnia
putem iubi
Omuluipefara
Dumnezeu
Dumnezeu
dacainupenecea
iubim
a iubirii
aproapele,
faraiIubire.
e adevara
t. Dar nu ne putem iubi aproapele daca, chiar fara a-l numi, nu-l iubim pe Dumne
zeu, care e singurul izvor al iubirii. O!, ne putem sacrifica pentru omenire, da
r omenirea nu e aproapele nostru. Mai mult preuiete sa-i iubeti aproapele dect sa te
jertfeti pentru omenire. Jertfa nu e de ajuns. Nu ne-ai spus chiar Tu: Nu jertfa v
oiesc,oameni,
Fiind
ci mila?
ne-am straduit sa fim virtuoi, i e adevarat ca unii dintre noi au av
ut taria sa ramna saraci, umili, .sa evite vulgaritatea libertinajului, sa rezist
e torturii, sa-i dea viaa. E foarte bine aa, dar nu ar fi trebuit sa declaram ca ei
au facut-o ca sa-i fericeasca pe oameni. Virtuile unora nu-i fac mai fericii pe c
eilali. Am fost virtuoi din orgoliu i din noblee. Datorita soartei ori temperamentul
ui. Asta n-avea nimic de-a face cu dreptatea pe pamnt i nici cu adevarata fericire
a oamenilor, vreau sa zic a oamenilor concrei, a lui Popov, a lui Lopez ori a ce

luilalt, cum l cheama?, Dupont. Pot fi foarte bine sfnt, erou i martir, zicea Sfntul
Pavel, dar daca iubire nu am, nimic nu-mi folosete. Pentru noi s-au rostit vorbe
le viaa
n
acestea.
noastra publica, clandestina pentru cei mai buni dintre noi, am savrit tot fe
lul de orori, pe care am vrea sa ni le ieri. Nu ele sunt cele mai grave. Cel mai
grav e ca eram mndri ca le faceam i credeam ca trudim pentru Bine facnd Raul. Nu zi
ceam sunt un pacatos, deci pacatuiesc, ci i ziceam aproapelui nostru tiu mai bine dect
Mai
tinespuneam
ce e bine
ca Partidul
pentru tine.
e infailibil. La urma urmei, eram mai degraba stupizi, cac
i ce anume e Partidul? Un grup de oameni. Cine vorbete n numele lui? Un grup i mai
mic de oameni sau, adeseori, un singur om. El trece drept interpretul voinei cole
ctive a Partidului, a ceea ce se numete linia oficiala. i sa-l fereasca Dumnezeu pe
cel ce se ndeparteaza de la aceasta linie, chiar daca i el aparine Partidului, ai c
arui membri se presupune a fi egali. Noi tiam nsa ca nici un om nu e infailibil i c
a interpretul
Aceasta
inepie,
liniei
Doamne,
oficiale
nu e dect
nu e cuo maimuareala
nimic mai breaz
n plus.
dect Apostolii
un disident.
Tai i ncepeau episto
ele aa: Paru-tu-i-s-a Sfntului Duh i noua... . E de la sine neles ca persoanele socoti
e a fi inspirate de Sfntul Duh se considera infailibile. Noi am hotart sa ignoram
Duhul i sa fim totui infailibili. Ne-ai spus ca toate pacatele vor fi iertate, n af
ara celor mpotriva Sfntului Duh. Speram ca Te vei dezice i ca i vei ierta totui pe ce
i care Te-au maimuarit. Biserica nvaa ca exista trei virtui care aduc mntuirea: spera
na, credina
Sperana,
de pilda.
i iubirea.
Sa nu crezi
i pe ca
elenoi
le-am
am propovaduit
maimuarit, disperarea.
pna le-am gonit
Existadindesufletul
altfel omului.
o noblee a disperarii. nvaatura noastra cerea sperana n lucruri ce nu se vor putea mp
lini nicicnd: ea cerea sa se creada ca socializarea mijloacelor de producie ar cre
a un cer nou i un pamnt nou, da, prostii de felul acesta... Am nelat sperana, nlocuind
-o sa
Ce
cu mai
absurda
zicemcredina
de credina!
n progres.
i noi credeam. Dar nu ntr-un Tata care e n ceruri. Crede
am n oameni ce traiau pe pamnt, care fumau sau nu fumau, care beau sau nu beau, i c
are ctigau bani scriind cari bune sau rele. Iar noi, noi credeam n ei! Dar credina ad
evarata se vadete mai ales cnd crezi n cele ce nu se vad. E un mare pacat sa fii cr
edincios n cele n care nu se cuvine sa fii credincios. Aceasta este sodomie spirit
Am denaturat i iubirea. Mai nti am ridiculizat-o, apoi i-am schimbat numele, dupa c
uala.
are am deturnat-o de la rosturile ei. Am botezat-o dreptate i am spus ca ea nu i p
rivete dect pe cei saraci, iar dintre cei saraci doar pe proletari, i dintre prolet
ari doar pe social-democrai, i dintre social-democrai doar pe bolevici. Garzile albe
, nite naprci desfrnate, ca i ceilali burghezi nu aveau dreptul la iubirea careia noi
Macar
i ziceam
de ne-am
dreptate.
fi mulumit sa luptam pentru convingerile noastre, aa cum atia oameni
s-au luptat ca sa-i apere patria sau chiar pentru a-i aservi pe alii! Noi nsa voiam
sa domnim nu numai peste trupuri, ci i peste mini i suflete. Pentru asta, am folos
it tot felul de tehnici: propaganda, dezinformarea, influena... Camaradul Lenin n
e-nvaa: Spunei-le ce vor sa auda!. Mergea. Tu, Doamne, numeti asta ispitire. Ah!, ce m
etri am devenit n aceasta arta. Era absolut necesar, pentru ca deineam adevarul, sa
-l mpartaim i celorlali oameni. Era ca i cum cineva ar fi luat lepra i i s-ar fi spus
ca aceasta
i
e bine caidee
e lepros,
e, Doamne,
i cao maimuareala.
trebuie sa deaTulepra
le-aintregii
poruncitlumi.
Apostolilor Tai sa duca
vestea cea buna ntregului pamnt, iar noi i-am maimuarit. Fara sa ne pese de nimeni
i de nimic: ntruct aveam dreptate, totul era permis! Ca sa vorbim cinstit, oamenii
fiind aa cum sunt, i misionarii Tai au mers uneori prea departe: nu era chiar tot
ul att de rau la vechii greci ori la vechii incai. Exista nsa o diferena: misionarii
Tai i-au civilizat pna la urma pe barbari; noi nsa, din oameni relativ civilizai,
am facut
tii
carenite
e pasajul
barbari.
din Evanghelia Ta care ni se potrivete cel mai bine? Cel n care
Tu spui ca nici un om nu va da copilului sau piatra n loc de pine, ori arpe n loc de
pete. Noi suntem chiar acei oameni pe care Tu nici n-ai cutezat sa i-i nchipui. Ca
ci n toate arile lumii, am propovaduit evanghelia pinii i am nfometat popoarele care
ne-au crezut. Am propovaduit libertatea, i le-am adus sclavia cea mai abjecta, ce
a care i foreaza pe sclavi sa se strnga laolalta pentru a cnta n cor lauda stapnilor l
or, ca nite tineri recrui pedepsii: asta-i-viaa-'mparateasca-numai-de-ar-dura!... Am p
ropovaduit egalitatea, i am creat noua clasa. Am promis mari pline de pete i n-am fac
ut dect
Iata
cinesasuntem,
sapam Doamne,
gauri cusau
vipere.
mai curnd iata ce-am devenit dupa ce-am cazut prada
Unfarmecelor
ultim cuvnt.
Treimii
Le-ai
Raului.
lasat cretinilor Tai o rugaciune din care noi am folosit toa
te cererile, n afara de una. Fara a folosi aceleai cuvinte ca i Tine, noi doream cu
cafervoare:
Partidul sa fie inut drept sfnt, ca sa vina mparaia lui, ca linia lui sa fie resp
ectata n toate i mereu, ca el sa ne hraneasca n fiecare zi credina, ca sa nu ne faca
sa cadem prada vreunei provocari, ca sa ne izbaveasca de fracioniti, de deviaioniti
niacelai
de contra-revoluionari.
timp nsa, noi juram sa-i vnam pe dumanii notri fara mila i ceream chiar sa fi

Doar
pedepsii
iertarea
noinunine
poatedaca
fi maimuarita,
vom grei vreodata.
Doamne. Aici se afla marea diferena dintre u
n comunist
Ei
bine, pentru
i unprima
cretin,
data,baaflai
chiar,namfaa
zice,Celui
dintre
ce iarta,
un bun ncercam
comunist sa
i iertam
un rau i
cretin.
cerem sa
fim la
Viziune
Dar
Poate
iertai.
cacedenici
oare
artist?
nuarefivorba
bunideartitii,
o viziune,
dacacelnupuin
ar avea
pentru
viziuni?
comunitii rui. Iertarea se a
fla n miezul teologiei naturale a acestui popor. Nu se spune oare n rusete iertare n l
oc de adio i chiar n loc de la revedere? i nu se folosete, cu indulgena, proverbul
ge,altminteri,
De
iarta?
nici n-ar fi pentru prima data n istorie cnd s-ar produce un reviri
ment de o asemenea anvergura. Noi, cretinii, credem ca Moise a izbutit sa-i scoat
a pe evrei din Egipt, dei lor nu le-a fost acolo mai rau. Ruii s-au aruncat n binec
uvntatul Dniepr, din porunca sfntului lor prin Vladimir. Iar ntreaga lume antica a s
frit
Poate
8r
Ma
Peroraie
uitcadin
prin
e nou
oaviziune
selalepada
portretele
de artist,
de pagnism...
caredar,
m-aulainspirat.
drept vorbind,
Revoluia
vedeipermanenta.
o alta sperana?
Viaa a devenit
mai vesela. Cine pe cine va mnca?. Gurile celor trei nu vor mai rosti niciodata cuvi
ntele
Nu
mailor
tiufavorite.
n ce sens se zice ca se mica pendulul ra-diostezitilor deasupra fotografi
ei unui mort, dar nici n-am nevoie de pendul. Cei trei au dat, cum se zice, ortu
l popii. Cel mai tnar dintre ei ar fi avut, daca traia i azi, 114 ani. Ceea ce nic
i unul din dumanii lor nu a reuit i ci dintre noi nu i-ar fi dat bucuroi viaa pentr
-o lua unuia dintre ei! s-a petrecut. Morile lui Dumnezeu, i placea lui Churchill
Recunosc
sa spuna,camacina
e oarecum
ncet,
frivol
dar i indecent
foarte marunt.
sa presupui ce se petrece dupa moarte. Sa
nu fie nimic? Sa fie ceva? Ce anume? Bisericile au greit poate oferindu-ne prea
multe detalii pe care ne e greu sa le credem. Intuim nsa ca va veni o zi a Judecai
i, indiferent n ce credem sau n ce nu credem. Ea e, oricum, din voia lui Dumnezeu,
Ardincolo
mai fideramaiele
puterile pamnteti.
noastre.
Ar trebui ca un rechizitoriu postum sa se adreseze aces
tor Leiba,
Din
ramaie.
nu ramne dect o urna plina de cenua, un-deva n Mexic. Ii e bine acolo. Sa
te incinerezi, atunci cnd aparii tradiiei iudaice sau cretine, nseamna sa renegi ace
asta tradiie n mod explicit, i fiecare are dreptul la renegare. Sa ne ferim totui sa
deschidem urna i sa m-pratiem cenua n lume. Cine tie, s-ar putea ca ea sa fie nca nef
Iosif a fost mbalsamat, dar de 37 de ani se odihnete n pamntul Rusiei, pe ai carei f
sta.
ii i-a chinuit att de mult. E de crezut ca timpul i viermii i-au facut treaba i ca s
cheletul Vulturului munilor i al Celui Mai Bun Prieten al copiilor se albete pe zi
ce trece. Daca exista o ansa de mntuire pentru el, ea atrna de mama sa, cea care nu
s-a mngiat niciodata cu gndul ca micuul ei Soso n-a devenit preot; e sigur ca lacri
mile sarmanei femei vor cntari mai mult n ziua Judecaii dect rugaciunile sau blestem
ele noastre.(Oh!, ct ma ntristeaza faptul ca prenumele celui care a cretinat Rusia,
Vladimir...
al primului sau mare Prin, al prea-iubitiilui meu sfnt patron a fost i al lui!)...
Vladimir odihnete nca, la ora cnd scriu, ntr-un sicriu de cristal, n penumbra Mausol
euluiceva
Aa
de nu
porfir,
se poate,
pazitnudetrebuie
soldaisacecontinue.
defileazaNucusepai
maimaruni.
poate ca mii de mujici, ca
rora li s-a spalat creierul i li s-au zdrobit bojocii, sa stea ore n ir la coada ca
a venereze relicvele sfntului Lenin ultima i cea mai insuportabila maimuareala sovie
ica n timp ce Occidentul se prapadete de rs contemplnd pretinsa cadere a comunismulu
i.
E necesar ca scrnava mumie, ce sugereaza deopotriva revolta mpotriva morii cea care
ne ateapta pe toi i un soi de necrofilie colectiva, un soi de oribila pietate a di
sperarii, este necesar ca acest manechin umflat cu balsamuri desicative i antisep
tice sa fie smuls din monstruosul sau cocon de moar, sa fie scos din sarcofag i d
in umbra protectoare i adus la orbitoarea lumina a Domnului, pe caldarmul Pieei Roii
, adica n inima Rusiei, cea care a vazut deja attea suplicii, meritate sau nemerit
E necesar ca, pentru cteva clipe, cadavrul dezarticulat al lui Lenin sa fie expus
ate.,
acolo, pe roata istoriei, el fiind rusul care, la urma urmei, a facut cel mai m
ult rau Rusiei i a mpins-o sa faca la rndu-i atta rau lumii. Camerele televiziunii,
surprinznd sub machiajul obscen lividitatea cadaverica, vor trebui sa anune ntregii
omeniri:
Vlastarul nfiorator pe care l-ai zamislit e mort. El a murit de cea de-a doua sa
moarte.
ENu
necesar
e nsaComarul
de Patriarhul
ca
ajuns.
s-a terminat.
ntregiiTrezete-te.
Rusii sa paeasca apoi urmat de episcopii, arhimand
riii i arhidiaconii sai, de preoi, diaconi i cntarei, cu toii tacui i gravi, cu cade
lor
Acum,
dinvaaur,
ziceabia
Patriarhul
leganatecuincrncenare,
fumegnd catreiarceruri.
diamantele i vor straluci pe mitra el e
Oameni
la Domnul.
n negru vor purta mumia redevenita trup omenesc n Biserica Adormirii Maicii
Domnului i sub icoanele ce transfigureaza pereii, Patriarhul va oficia slujba nmor
mntarii. Cntarile bisericeti se vor nala pna la turla i vor cobor transfigurate. Nori
de tamie vor ndeparta ncetul cu ncetul mirosul de formol. Iar ramaiele celui mai mare
Orict
ateu pedecare
uluitor
l-a ar
cunoscut
parea,pamntul
Patriarhul
vorizace
Biserica
neputincioase
sa martirizata,
acolo. ntreg poporul i, da
ca se poate, ntreaga lume se vor ruga pentru odihna sufletului celui decedat. Da,
o vor face, pentru ca Dumnezeul cretinilor, n nemeritata sa mila, sa-l ierte chia
r pecael,Elmai
Fie
sa ne
alesierte
pe el.
i pe noi, cei care nu izbutim sa ne rugam din tot sufletul,

ciDedoar
astamurmuram:
data, Doamne, nu-mi da ascultare dect daca aceasta e, cu adevarat, voia T
a.
Cuvnt
Treimea
Exordiu
Troki
Stalin,
Lenin
Trei
Doi
n
Ce
Catharsis
Prosopopeea
Peroraie
Note
Postfaa
f?
CUPRINS
numele
rost
cte
barbai
mori
89
38nainte
9raului
Prometeu
are
iluzionistul
doi
traducatorului
cui?
76
86
52comunitilor
acest
nascui
56
ladezlanuit
sau
59
ediia
rechizitoriu?
Rechizitoriu
din
iluzionat
93convertii
romneasca
femeie
28 68
n procesul
15
19
5
81
postum al lui Lenin, Troki i Stalin