Poliamide reciclate, rezumat si oportunitati de cercetare

Avand in vedere ca miscarea verde este in continua dezvoltare, productorii de

fibre si materii prime au trebuit s se adapteze i s devin mai creativi, n curs de
dezvoltare moduri de a proteja i de a mbunti mediul nconjurtor. Acest articol va
analiza stadiul actual al tehnicii de reciclare al poliamidelor, implicaiile acestor tehnici
i oportunitile care exista si care castiga tot mai mult teren in explorarea tiin ific
din acest domeniu . Se face o scurt discuie privind testarea i apoi centrul de interes
se indreapta spre proprietile mecanice, fiind comparate rezultatele a numerosi
cercettori. n cele din urm sunt fcute recomandri pentru viitoarele lucrri n
domeniu.
1. Introducere
La nivel mondial, consumul de nailon este in medie 3,5 milioane de tone anual
din anii 1990 i recentele investitii anuntate in China vor conduce la un numr i mai
mare. Cu astfel de niveluri de consum, industria este obligata s dezvolte modalit i
de reutilizare, reciclare sau , doar folosind limbajul de pia , s devin ecologice in
oarecare msur. Aceste date provin din cercetarea strategica anuala realizata de Unifi
Inc . De asemenea, studiul arat c poliesterul are un consum anual la nivel mondial de
10 ori mai mare decat consumul de nailon, in medie.
In categoria fibrelor de filament intra covore, industriale i textile. Este clar c
de-a lungul anilor , cererea pentru fibrele de Nylon au fost in cantitati reduse, n timp
ce filamentul are o proportie echilibrata in domeniul covoarelor, industrial si textil.
Este inregistrata o crestere pe latura industriala pentru produsele finale de mare
valoare. Industria considera ca materiile prime si disponibilitatea sunt factorii cu cea
mai mare importanta ce influenteaza industria Nylonului, piata competitiva contra
polyesterului si vice-versa fiind o lupta continua.
In acest context reciclara polyamidelor este in mod cert un mod de a obtine o
noua sursa de materii prime si de a adera la cererile de reducere a emisiilor de carbon,
fapt ce se aplica industriei si nevoilor pietei.

S-a observat ca majoritatea fibrelor de Nylon ( Polyamida 6 si 66) sunt folosite

la covoare, reciclarea covoarelor fiind inventata si patentata pentru prima data de
DuPont in 1944, desi reciclarea unui covor murdar reprezinta o provocare chiar si in
prezent.
Colectarea si sortarea materialelor sunt cele mai mari provocari pentru lantul de
aprovizionare privind reciclarea, deoarece dintre variatele metode folosite, cele mai
cunoscute sunt verificarea punctului de topire al polimerului si tehnologiile

cu

infrarosu (IR). Tehnologia IR fiind mai eficienta, mai rapida si non-destructiva, este de
departe cea mai utilizata.
Exista multe modalitati de reciclare a polymerului si cateva studii disponibile.
Cel de la Universitatea din Carolina de Sud, a descoperit 4 categorii :
1. Reciclarea chimica sau De-polymerizarea metoda de a rupe fibrele in
lungime ale polymerilor in monomeri care pot fi re-polymerizati, ceea ce
poate transforma deseurile in produse cu o calitate echivalenta cu cea a unui
polymer nou. Polyamide 6 poate fi depolymerizat la monomerul sau
caprolactam, prin acidoliza, hidroliza, aminoliza sau depolimerizare
catalizata in vacuum. In timp ce aminoliza este modalitatea preferata,
utilizata de DuPony, depolimerizarea catalizata in vacuum se dezvolta in
prezent intr-o modalitate promitatoare. Printre companiile care recicleaza
Polyamide 6 si 6,6 prin depolimerizare se numara : DuPony, AlliedSignal,

BASF si Novalis Fibers. Accest sistem este unul clasic in reciclarea

covoarelor, in teorie putand fi folosit nelimitat.
a. Acidoliza. Nylon 6 este depolimerizat utilizand un catalizator acid, deseul
de nylon 6 este topit intr-un cuptor si tratat la aburi, monomerul se
formeaza prin hidroliza. Dupa distilare si filtrare, calprolactamul este
obtinut pentru o utilizare viitoare.
b. Hidroliza. PA6 este depolimerizat intr-un reactor cu aburi de mare
presiune (AlliedSignal), PA6 depolimerizat prin hidroliza intr-un sistem
apos sub presiune produce in procent de 70% calprolactam, partea
costisitoare a acestui proces fiind reprezentata de distilare pentru
indepartarea apei.
c. Aminoliza. DuPont a descoperit aminoliza ca fiind cea mai buna optiune
de depolimerizare pentru covoare, in teorie rezultatele acestui proces
ajungand undeva la 80%. Este necesara de asemenea si toata munca de
pregatire (suport de separare, ndeprtarea murdriei i contaminanilor),
urmate de distrugere, aschiere, trece printr-o moar cu ciocane, screeningul i apoi maruntire pana la particule de 1,5 mm. Apa este adugata
materialului pentru a forma o past i apoi n continuare este realizata
separarea dupa densitate, atingand raportul de 98,5% puritate, acest
material este transferat la reactorul de de-polimerizare. In reactorul de
aminoliz, nylonul este amestecat cu amoniac gazos i catalizatorul fosfat,
care este separat ulterior prin distilare. Acest proces este versatil i poate
produce chiar copolimeri.
2. Extragerea componentelor polimerice de reciclare sau reutilizare, metoda de a
recupera componente individuale ale amestecului polimeric fara a ajunge la nivel de
monomer. Aceasta metoda include numerosi pasi de extractie si separare.
3. Reciclarea mecanica sau re-topirea. Aceasta metoda reprezinta topirea
amestecului intregii structuri. Utilizata la covoare, spre exemplu, unde un amestec
termoplastic este preparat din topirea intregului deseu de covor, din care rezulta un
produs de calitate inferioara.

4. Reciclarea termica sau generatoare de energie- ce implica numai recuperarea

de energie in timpul incinerarii deseurilor polimerice.

In imaginea de mai sus este un exemplu de reciclare chimica. Acest program de

reciclare, utilizat de AlliedSignal, spune ca un covor nou este vandut detinatorului unei
cladiri comerciale, in momentul in care aceste necesita inlocuire, un instalator il
indeparteaza pe cel vechi, uzat, acesta ajungand la colector. Colectorul utilizeaza un
scaner cu infrarosu pentru a sorta covoarele uzate. Recilatorul preia covoarele si le
duce la depolimerizare, unde covorul uzat este depolimerizat. Fibrele de nylon 6
impletite (chiar si cele vopsite) pot fi si ele folosite. Aburul fierbinte este utilizat pentru
a depolimeriza, a separa chimic, nylonul 6 de celelalte componente ale covorului,
inclusiv spatele de cauciuc. In final, nylon 6 depolimerizat este procesat pana la
caprolactam, care este filtrat pana atinge gradul de puritate dorit, si este trimis catre
fabricile de depolimerizare AlliedSignal pentru a obtine noul produs , rasina marca
INFINITY .
Cateva consideratii cu privire la cursurile citate sunt ca depolimerizarea este
modalitatea preferata deoarece descompune produsul in monomeri care pot fi apoi
repolimerizati intr-un nylon de calitate superioara. Un argument este faptul ca acest
proces sare anumite etape de la prima generatie de monomeri. Acolo unde exista un
amestec si nylonul necesita separare cu un solvent, spre exemplu, poate fi dificil de
reutilizat solventul, din moment ce probabil va facilita dizolvarea impuritatilor

polimerului si deci va limita utilizarea polimerului sau va necesita filtrare. In cazul

topirii amestecurilor, unde rezulta un material polimeric diferit, fiecare aplicare poate
reduce numarul modalitatilor in care produsul poate fi reutilizat. Amestecurile sunt
obtinute in loturi si deci nivelul calitatii variaza de fiecare data, totusi posibilitatea
evitarii separarii face aceasta metoda potrivita pentru anumite aplicatii.
Pentru a clasifica ce se intampla in mod normal in industria procesarii nylonului,
trebuie sa intelegem modul in care materiile nou reciclate, amestecate in diferite
proportii, se comporta ca materiile brute, avand proprietatile mecanice si termice ale
fibrei.
Variabilitatea produsului este intrinseca cantitatii de impuritati prezenta in
polimer, de vreme ce produsele reciclate au mai multe impuritati decat materiile prime,
ceea ce devine un mod de control important in procesul reciclarii acestor polimeri.
Durabilitatea si rentabilitatea produselor ce utilizeaza materii reciclate poate fi redusa
semnificativ de prezenta impuritatilor ce actioneaza ca puncte de tensionare. Lipsa
impuritatilor este cheia pentru proprietati mecanice durabile, de aici rezultand ca
marimea si concentratia de impuritati permise in produse poate fi delicata in succesul
procesarii materialelor reciclate.
Degradarea este un alt punct ce va aparea in timpul procesului.
2. Masurarea proprietatilor de baza
2.1.Umiditatea