Lazar Oana Catalina

SM an 2

Toxicitatea alcaloizilor :Opiu,Morfina,Codeina

Alcaloizii (fr. alcali; gr. eidos- aspect) sunt substane organice heterociclice
cu azot, de origine vegetal, cu caracter bazic, rezultate n urma
metabolismului secundar al plantelor, care dau reacii caracteristice i au
aciune asupra organismelor animale, de cele mai multe ori de natur toxic.
n funcie de proveniena atomului de azot i de calea biosintetic se pot
clasifica n:
1)
2)
3)
4)

alcaloizi propriu-zii
pseudoalcaloizi
protoalcaloizi
N-oxizi ai alcaloizilor

Noiunea de alcaloid s-a stabilit la nceputul secolului al XIX-lea, (Meissner,

1818). Prin alcaloizi se nelegea n trecut toate substanele azotate cu caracter
bazic, care aveau aciune fiziologic asupra organismelor animale. n grupa
alcaloizilor se gseau astfel unele amine, amide, aminoalcooli, aminoacizi, purine
etc.

1.Opiul

Lazar Oana Catalina

SM an 2

Opiul este o substan toxic cu proprieti narcotice extras din capsulele unor
specii de mac (Papaveraceae) i ntrebuinat ca somnifer, calmant, analgesic.
Este un stupefiant obinut din seminele plantei de mac. Opiul a fost folosit de-a
lungul secolelor mai ales ca somnifer, n scopuri medicinale (n principal ca
anestezic) dar i n scopuri recreaionale (pentru inducerea unor stri de bine, de
relaxare). n secolul 19, n Europa, laudanum (un amestec de opiu cu alcool) era
una dintre cele mai ieftine i uor accesibile buturi (mai ieftin dect berea sau
vinul) n rndul celor din pturile sociale mai srace. Principalele componente ale
opiului sunt codeina i morfina - dou substane folosite i n practica medical,
avnd un efect foarte puternic de calmare a durerilor. Abuzul de codein i morfin
duce la dependen, de aceea ambele produse sunt trecute pe lista substanelor
interzise, putnd fi utilizate doar sub supraveghere medical.
Printre efectele acute ale opiului se numr euforia, somnolena ameeala, greaa,
constipaia, inhibarea reflexului de tuse, piederea poftei de mncare, scderea
frecvenei i amplitudinii respiraiei, retenia de urin, scderea secreiei
hormonilor sexuali.

Efectele cronice implic pierderea puternic a apetitului (cu toate consecinele care
decurg din aceasta), fertilitate redus, tulburri de memorie i de raionament.
Ca urmare a acestui fapt, un cercettor din domeniu, H. Kaland, arat c
utilizarea opiului implic riscuri substaniale de creare a adiciei i de apariie a
unor efecte duntoare asupra sntii i funcionrii n societate. Se pare c este
de trei ori mai probabil ca opiul s produc asemenea consecine dect alcoolul sau
canabisul, dar o face ntructva mai lent dect heroina i cocaina
Morfina a fost pentru prima data izolata din opium in anul 1805 de catre un
farmacist de origine germana, Wilhelm Sertrner. Sertrner a descris aceasta
substanta izolata ca pe Pincipium Somniferum. I-a dat numele de morfina dupa
numele zeului grec al viselor Morfeu. In ziua de azi, morfina este izolata din opium
in cantitati foarte mari peste 1000 tone in fiecare an desi cea mai mare parte a
acestei cantitati comerciale este transformata in codeina prin intermediul altor

Lazar Oana Catalina

SM an 2

substante chimice. Pe piata neagra, substanta bruta de opium este filtrata pentru a
se transforma in morfina dupa care aceasta din urma este sintetizata in heroina.

Intoxicatia cronica
Consumul de droguri are urmatoarele particularitati stadiale:
- consumul experimental (in scop recreational);
- consumul regulat - consumatorul incepe sa lipseasca din ce ince mai mult de la
scoala/serviciu, se ingrijoreaza sa nu piarda sursa de procurare a drogului;
- preocuparea zilnica - consumatorul pierde motivatia (scoala/serviciul ii devin
indiferente);
- dependenta - consumatorul nu poate face fata treburilor zilnice fara drog, neaga
problema pe care o are, se produce inrautatirea conditiei fizice, dupa consum isi
pierde controlul.
Consumul cronic de opiu este caracterizat de:
1. Dependenta psihica - de fapt singura caracteristica,atat necesara cat si
suficienta pentru a defini dependenta de drog.Dependenta fizica si toleranta pot fi
prezente, dar niciuna nu estenici necesara, nici suficienta, prin ea insasi pentru a
definidependenta de drog. Dependenta psihica reprezinta necesitatea de ordin
psihologic de a lua drogul, denumita in terminologia actuala "craving" (dorinta
intensa de a retrai efectele substantei psihoactive), si reprezinta cauza recaderilor
dupa perioade lungi de abstinenta.
2. Toleranta - caracterizata prin necesitatea de doze semnificativ crescute
pentru a obtine starea de intoxicatie sau efectul dorit sau prin efect diminuat
substantial la continuarea folosirii aceleiasi cantitati.
3. Dependenta fizica - implica dezvoltarea tolerantei si a simptomelor de
retragere (abstinenta) la incetarea folosirii drogului, ca o consecinta a adaptarii
organismului la prezenta continua a unui drog. In cadrul sindromului de
dependenta, dependenta fizica reprezinta factorul de conditionare secundara, legat
de teama de privare de drog si de incercarea permanenta de a evita senzatiile
neplacute cauzate de absenta drogului.

Lazar Oana Catalina

SM an 2

Dependenta fizica se dezvolta ca rezultat al unei adaptari a organismului in

ceea ce priveste raspunsul la administrarea repetata a unei substante (drog), aceasta
afectand echilibrul a diverse sisteme; ca rezultat, aceste sisteme sufera adaptari
pentru a ajunge la un nou echilibru, pe fondul interventiei repetate a substantei
respective. In acord cu aceste mecanisme, dependenta fizica este definita ca o stare
de adaptare a organismului in care efectele primare ale unei substante (drog) si
recontroalele generate de organism se echilibreaza de asemenea maniera incat nu
functioneaza normal decat in conditiile prizelor regulate de substanta (drog). La
oprirea brutala a administrarii, recontroalele nu mai sunt compensate de efectele
substantei, conducand la o tulburare functionala, adesea cu manifestari clinice
zgmomotoase, care pot imbraca aspecte periculoase, cu risc vital - sindromul de
retragere.
4. Sindrom de abstinenta - este caracterizat prin simptomele (incadrare si grad
de severitate variabile) care apar la incetarea sau reducerea dozei unui drog, in
special narcotic, la care individul este adictiv si care a fost consumata in mod
repetat, obisnuit, pe o perioada prelungita si/sau in doze mari. Exista tendinta ca in
prezent sa se inlocuiasca termenul de "sindrom de abstinenta" cu "sindrom de
retragere". Sindromul de retragere, expresie a dependentei fizice, este unul din
indicatorii sindromului de dependenta.
5. Euforie. Fumatul opiului reprezinta o experienta neplacuta pentru incepatori,
din cauza gretei, a ametelilor si a cefaleei (durerilor de cap). Adaptarea se face insa
repede si fumatorul resimte o vreme euforia (daca nu depaseste un numar moderat
de pipe) care se manifesta printr-o stare de fericire pasiva, linistita, contemplativa
dupa care se instaleaza somnul, cu vise populate cu imagini placute.
Odata cu consumul repetat se instaleaza toleranta, intervalul dintre administrari
scade si dozele sunt crescute.
Fumatul opiului are potential mai mic de a dezvolta dependenta, comparativ cu
folosirea i.v. a morfinei sau heroinei. Durata si frecventa consumului influenteaza
manifestarile de abstinenta. Ingerarea duce la efecte mai grave decat fumatul
pipelor.

Masuri de prim ajutor

Lazar Oana Catalina

SM an 2

Lazar Oana Catalina

SM an 2

Implicatii psiho-sociale

2) Morfina

Lazar Oana Catalina

SM an 2

Termenul provine de la numele lui Morpheu, zeul visurilor n mitologia greac.

Este principalul agent activ din opiu (sub form de meconat), concentraia sa n
extractul de opiu variind ntre 8 i 14%, cu o medie de 10%. Este un analgezic
foarte puternic.Face parte din grupa alcaloizilor morfinanici propriu-zii alturi de
codein i tebain.

Farmacologie
Morfina este un agonist opioid complet, a crui aciune se localizeaz la nivel
central, cu o oarecare predilecie pentru nucleul arcuat. O mare parte din efectele
sale (analgezia supraspinal, euforia, deprimarea marcat a respiraiei, inhibarea
centrului tusei, mioza, dependena fizic, inhibarea motilitii digestive responsabil de constipaie) se datoreaz n special legrii la receptorii (miu).
Legarea la receptorii k (kappa) determin analgezia de la nivel spinal (mai slab),
disforie, halucinaii i depresie respiratorie redus. Acionarea receptorilor
(delta)amplific efectele stimulrii i k.
Este metabolizat destul de rapid n ficat, prin conjugare cu acidul glucuronic,
rezultnd 2-, 3-, i 6-glucuronid-morfin, dar i prin N-demetilare, ns ntr-o
proporie nesemnificativ. Derivatul 6-glucuronid-morfin (M6G) este mai activ
dect morfina, avnd o afinitate mai mare pentru receptori i mai puine efecte
adverse.
Accidentele provocate de morfina sunt cazuri rare.Plecand de la o doza mare,
care variaza in functie de sensibilitatea fiecaruia, medicamentul poate duce la
incetinirea frecventei respiratorii. Daca insa conditiile de supraveghere sunt
respectate, aceste dificultati respiratorii nu vor exista.Cat priveste "accidentele" in
sine, ele sunt intotdeauna datorate unei erori medicale

Intoxicatia acuta
In intoxicatia subacuta victima prezinta stare letargica cu mioza, scaderea
tensiunii arteriale, scaderea alurii ventriculare, relaxare musculara. La inceput se
instaleaza o faza euforica, apoi una deprimanta cu somn profund si coma.
La doze mari apare triada specifica opioidelor:
- deprimare SNC pana la coma profunda (copiii pot prezenta convulsii);
- mioza accentuata. Midriaza se poate instala in caz de hipoxie accentuata si

Lazar Oana Catalina

SM an 2

reprezinta un semn de gravitate.

- deprimare respiratorie intensa si respiratie Cheyne-Stokes.
Moartea in intoxicatia acuta este aproape intotdeauna cauzata de insuficienta
respiratorie, complicata insa si de alti factori ca edemul pulmonar, socul cardiogen
si pneumonia. De obicei survine in 3-12 ore.
Afectarea toxica a bulbului determina - hipotermie, colaps, tahicardie, dispnee,
bradipnee accentuata pana la apnee, cianoza generalizata, piele rece si vascoasa,
hipotonie musculara, scaderea diurezei, constipatie.
Intoxicatia supraacuta evolueaza prin coma convulsiva si moarte in 2-3 ore.
Doza letala de morfina este:
- 0.1 g (parenteral);
- 0.2-0.4 g (po).
1. Actiunea morfinei asupra aparatului digestiv:

- scade secretia si motilitatea gastrica;

- creste tonusul musculaturii stomacului;
- determina contractura antrului si pilorului;
- creste tonusul si scade peristaltismul intestinului subtire si al colonului;
- determina scaderea secretiei pancreatice si intestinale;
- are efect constipant puternic;
- are actiune spastica biliara.
2. Actiunea morfinei asupra aparatului genito-urinar:
- are actiune spastica urinara, crescand tonusul sfincterului vezical si al
detrusorului determinand retentie urinara;
- determina contractii ale uterului.
3. Actiunea morfinei asupra secretiei endocrine:
- stimuleaza secretia de ADH determinand scaderea diurezei;
- este influentata activitatea adenohipofizei (in special in cazul administrarii
prelungite);
- scade secretia de testosteron.
4. Actiunea morfinei la nivel vascular:
- produce vasodilatatie arteriolara si venoasa (prin mecanism endorfinic si
eliberarea de histamina) ducand astfel la hipotensiune arteriala;
- deprima reflexele circulatorii;

Lazar Oana Catalina

SM an 2

- determina o dilatare a vaselor cerebrale (datorita CO2 care se acumuleaza prin

deprimarea centrului respirator);
- creste presiunea LCR;
- vasodilatatie cutanata cu congestia pielii, prurit si transpiratie.
In particular la toxicomani (morfinomania) se manifesta prin leucocitoza,
hiperpirexie, edem pulmonar precum si abcese ale pielii, endocardita,
mioglobinurie, aritmii cardiace si tromboflebite.

3) Codeina
Codeina, numit i metilmorfin, este un alcaloid natural din
opiu. Concentraia sa n extractul de opiu (meconat) variaz ntre
0,7% i 2,5%. Sinteza industrial a codeinei se face prin Ometilarea morfinei. Are proprieti analgezice mult mai slabe
dect morfina, dar este mai avantajoas dect aceasta n privina
aciunii antitusive i antidiareice.
Farmacologie
Dintre toi receptorii pentru opioide, codeina are cea mai mare
afinitate pentru receptorii (miu), subtipul 2 (responsabili de
efectul antitusiv). Legarea la subtipul 1, ceva mai slab, este
responsabil pentru efectele analgezice. Este metabolizat n ficat
la 6-glucuronid-codein prin conjugare cu acid glucuronic n
proporie de 80%. Restul trece n norcodein (2%), morfin
(0,5%), 2-glucuronid-morfin (2%), 6-glucuronid-morfin (0.8%) i
normorfin (2.5%).

Lazar Oana Catalina

SM an 2

Transformarea n morfin i implicit n 6-glucuronid-morfin,

metabolitul cel mai activ, este o reacie de O-dealchilare (Odemetilare) catalizat de enzima CYP2D6 a citocromului P450. La
un segment al populaiei albe de circa 6-10%, enzima CYP2D6
este fie prost tradus, fie deficitar, astfel nct codeina este
aproape lipsit de efecte analgezice. Tot acest fenomen st la
baza diminurii efectului analgezic al codeinei de ctre substane
care inhib aceast enzim, ca antidepresivele fluoxentin i
citalopram.
Exist i variaii genetice ale CYP2D6 care, prin metabolizare
intens, produc la doze "antitusive" de codein cantiti de 3-12
ori mai mari de morfin. S-a raportat un caz care a prezentat
oprire respiratorie din aceast cauz.
Ci de administrare
Cel mai frecvent se administreaz oral, sub form de sruri de
codein: sulfat sau fosfat. Este inclus n multe combinaii alturi
de paracetamol, aspirin i alte antiinflamatoare nonsteroidiene,
deoarece n aceste asocieri componentele i poteneaz reciproc
efectul analgezic.
Indicaii
Tuse fr expectoraie. n prezent codeina se folosete doar la
cazurile rebele i foarte grave.
Contraindicaii
Sensibilitate la codein sau la alte opiacee
Insuficien respiratorie
Insuficien hepatic, renal, cardiac
Nu se admnistreaz la sportivi, deoarece pozitiveaz testele de
dopaj

Lazar Oana Catalina

SM an 2

Femei care alpteaz

La gravide se impune pruden, este mai bine s fie evitat
La copii sub 5 ani poate produce convulsii

Efecte adverse
Sedare
Grea, vrsturi
Constipaie
La doze mari sau la copii exist riscul de deprimare
respiratorie, pn la stop respirator.
Rezisten (diminuarea efectelor odat cu administrarea de
doze din ce n ce mai mari pe timp ndelungat). Dependena este
posibil, ns riscul este mult mai mic dect la morfin.