Universitatea Transilvania din Brasov

STIINTA SI INGINERIA
MATERIALELOR

Valorificarea maselor plastice

secundare

Student: RICIU ROXANA

Coordonator: Geaman Virgil
Grupa: 3601
Specializarea: IEDM

An universitar: 2012-2013

Cap1.Valorificarea materialelor plastice secundare

provenite din obiecte uzate
Deoarece gama si domeniile de utilizare ale produselor
realizate din materiale plastice sunt extrem de variate (tabelul 1), prin
pierderea valorii de intrebuintare, la scoaterea din uz, dupa o durata
de viata mai lunga sau mai scurta (tabelul 2) acestea se transforma
intr-o mare varietate de materiale plastice secundare.
Pierderea valorii de utilizare nu inseamna transformarea
produselor din materiale plastuce in materiale inutilizabile ci
constituirea acestora in resurse cu insemnata valoare economica,
ceea ce a impus punerea la punct si transpunerea in practica
industriala a numeroaselor procedee de valorificare.
Tabelul 1. Tipuri de produse realizate din polimerii de mare tonaj
Materialul plastic avand la baza:
PVC

PE-HD

PE-LD

PS, ABS

Produse
Tevi, tuburi, profile, covor PVC cu sau
fara suport textil, folii plastifiate si
neplastifiate, dale, barci de agrement,
articole sudate (mape, port vizite,
coperti, reviste, articole pneumatice),
papuci de plaja, furtune, tocuri ori talpi
pentru incaltaminte etc.
Butoaie, canistre, rezervoare, navete,
galeti, cazi si cadite de baie, cutii
pentru alimente, produse de uz casnic,
tocuri pentru incaltaminte, jucarii,
ambalaje (pungi, sacose, flacoane etc.)
Folii pentru diferite utilizari (sere si
solarii, ambalaje, saci), pubele, cosuri
(paine, fructe, rufe, gunoi etc.), capsule
si dopuri pentru sticle, jucarii etc.
Tevi, placi, accesori pentru mobila,
piese pentru instalatii sanitare si
electrice, piese pentru ornamente,
plutitoare
pentru
navoade
si
rezervoarele de apa, articole de uz
casnic si gospodaresc, telefoane etc.

PP

Articole electrotehnice, piese auto si

pentru instalatii sanitare, placi si tevi,
accesori pentru mobila, folii, saci,
ambalaje etc.

Tabelul 2. Durata medie de utilizare a produselor de mase

plastice
Produs

Domediu de utilizare

Polimerul din Durata

care este
utilizare
confectionat

de

Folii, pungi, sacose, Ambalaje pentru produsePE-LD, PAS Zile,

saci, pahare, butelii
alimentare si industriale,
saptamani
textile etc.
Butelii,
canistre, Ambalaje pentru produsePE-LD,
Zile,
butoaie
alimentare si industriale PE-HD, PVC saptamani
Saci
Ambalaje pentru produsePE-LD
Saptamani,
industriale, ingrasaminte
luni
etc.
Folii
Agricultura (sere, solarii).PE-LD
Luni
Constructii
Bunuri
de
larg Produse de larg consum PS, ABS, PE-Ani
consum
(ligheane,
HD
canister, cosuri), tevi
etc.
Repere diverse
Constructii de masini,PS, ABS, PE-Ani
navale,
industriaHD, PVC
electrotehnica, piese de
schimb
Conducte,
profile, Constructii
civile
siPS,
ABS,Ani
covoare, hidro-, feno- industriale, constructii dePVC, PE-HD
si termoizolatii
nave, vagoane de cale
ferata,
constructii
de
masini,
autovehicule,
masini unelte

1.1 POSIBILITATI DE VALORIFICARE

Produsele din MPl suporta in timpul utilizarii actiunea a

numerosi factori de degradare care determina, in functie de tipul,
marimea si durata solicitarilor, un proces mai slab sau mai intens de
imbatranire, apreciat prin marimea abaterilor proprietatilor polimerului
secundar fata de cele ale materialului primar.
In general, la scoaterea din uz, polimerii secundari au unele
proprietati diminuate de ex. rezistenta la rupere, rigiditatea, punctul
de inmuiere Vicat, rezistenta la agenti chimici, iar altele mai mari:
permeabilitatea la gaze, tendinta de fluaj, etc.
Caracteristicile factorilor de degradare sunt determinate de
domeniul de utilizare din care provine SMPl.
De exemplu, daca la scoaterea din uz, foliile din PE-LD utilizate
ca ambalaje pentru produse textile isi pastreaza proprietatile fizicomecanice, cele din agricultura, de la sere si solarii suporta un proces
intens de fotodegradare soldat cu aparitia de grupari carbonil,
reticularea lanturilor macromoleculare si de aceea, scaderea
proprietatilor de rezistenta la tractiune. Daca expunerea a avut loc in
zone "foarte calde", degradarea este extrem de puternica, fractia de
gel atinge valoarea de 80%, iar masa moleculara scade la 18-25 000.
Caracterizarea fizico-mecanica a produselor din MPl la
pierderea valorii de intrebuintare arata ca scoaterea din uz nu se
datoreste modificarilor structurale cauzate de procesul de
imbatranire, ci, in principal, deteriorarilor mecanice din timpul
exploatarii (trantiri, loviri, sfasieri, etc.), care scurteaza considerabil
durata de viata. Aceasta da posibilitatea abordarii unor variate directii
de reintroducere in circuitul productiv.
Mentinerea proprietatilor structurale ale polimerilor la scoaterea
din uz a produselor confectionate are o deosebita importanta pentru
valorificarea prin regenerare. Intrucat materialul permite o noua
prelucrare cu transformare de faza, este posibila conferir 636c29g ea
unei noi valori de intrebuintare sau chiar obtinerea aceluiasi tip de
produs, motiv care face ca din punct de vedere al castigului de

material "primar", regenerarea sa fie cea mai rentabila directie de

valorificare.

CAP2. VALORIFICAREA

MATERIALELOR
PLASTICE
SECUNDARE PROVENITE DIN OBIECTE UZATE PRIN
REGENERARE

Valorificarea prin regenerare a MPl din SMP consta in

supunerea materialului polimeric unui proces de transformare de
faza, in vederea conferirii aceluiasi sau a unei noi valori de
intrebuintare, dupa aducerea in prealabil a continutului rezidual de
impuritati, la valori la care dispersat uniform in polimer se comporta
ca un material de umplutura.
Etapele tehnologice ale reintroducerii MPl, provenite din obiecte
uzate, in circuitul de productie, ca sursa de materii prime, sunt:
colectarea, sortarea preliminara, compacterea, maruntirea, sortarea,
spalarea, aditivarea, regenerarea, succesiunea si continutul intrinsec
al fiecareia fiind legate de tipul de obiect uzat reprelucrat.

2.1 Colectarea.
Colectarea materialelor plastice secundare provenite de la
consumatori industriali (intreprinderi industriale, de constructii,
transport, comert, unitati de alimentatie publica), sau individuali, pot si
colectate selectiv (separat), sau in amestec cu deseurile menajere.
Colectarea selectiva reprezinta singura posibilitatea de a nu
spori gradul de impurificare a SMPl si este eficienta indeosebi cand
materialele ce trebuie recuperate rezulta in cantitati apreciabile. In
caz contrar, cheltuielile de asigurare a cadrului economicoadministrativ necesar sortarii obiectelor uzate in puctele de colectare,
depasesc cu mult castigul inregistrat la vinderea produselor realizate
din polimeri regenerati.
Colectarea selectiva a SMP necesita crearea unui cadru
tehnico-economic adecvat, reprezentata schematic in figura 1.

Mijloacele fixe strict necesare unui punct de colectare pentru a

functiona rentabil sunt: mijloacele de transport,utilaje de maruntirecompactare, containere pentru depozitare.
Stabilirea sistemului de preturi reprezinta o veriga importanta in
cresterea gradului de cointeresare a populatiei si in mentinerea in
limite stimulatorii a rentabilitatii unitatilor de colectare-valorificare.

Fig. 1. Cadrul tehnico-economic necesar colectarii selective a

SMP

2.2. Compactarea.
Compactarea are drept scop cresterea densitatii SMP prin
reducerea volumului si se efectueaza in vederea micsorarii numarului

utilajelor de transport si al spatiilor de depozitare, necesare vehicularii

acestora.
SMPl, fara contaminari esentiale, care se pot indeparta prin
filtrarea topiturii, la regenerare, se compacteaza prin metode in care
polimerul suporta o transformare de faza, adica cu granulare directa.
Toate celelalte SMPl vor fi compactate prin metode in care
polimerul nu este adus in stare plastica, ci supus unor procese de
taiere, macinare, tractiune-rasucire, compresiune de multe ori
asociate, cu incalzirea materialului. Aglomerarea este o posibilitate
eficienta de reducere a volumui in folosul densitatii.
Reducerea volumului corpurilor cave, indeosebi a celor de
dimensiuni mari (canistre, butoaie, tavi, placi, navete) se realizeaza in
principal prin taiere. Macinarea permite o reducere a volumului SMPl
cu circa 50%.
Presarea este cea mai utilizata metoda pentru compactarea
foliilor, a produselor cu structura celulara, sau a corpurilor cave cu
dimensiuni mici. Volumul este redus cu circa 80%.
Compactarea prin presare se poate realiza intr-o mare varietate
de utilaje, in general, de tip cunoscut. In figura 2 se prezinta doua
tipuri de prese cu alcatuire si mod de functionare adaptate tipului de
SMPl pe care-l prelucreaza.
Compactorul din figura 2 este alcatuit dintr-o incinta prevazuta
cu elemente de incalzire si racire, in care culiseaza din partile laterale
doua pistoane. La incarcarea foliei in incinta se comanda atar intrarea
in functiune a elementelor de incalzire cat si inaintarea pistonului de
avans. Deplasarea pistonului determina compactarea foliei, iar
caldura furnizata de elementele de incalzire plastifierea stratului de
suprafata al balotului format. Conectarea elementelor de racire
produce solidificarea stratului de suprafata si transformarea acestuira
intr-o carcasa care asigura stabilitatea balotului. Deplasarea
pistoanelor in sens invers determina scoarea balotul din presa.
Compactorul din figura 2b, dimensionat pentru butelii de diferite
marimi realizeaza reducerea volumului prin actiunea placii de
aplatizare, care are pe fata inferioara elemente de incalzire.

Fig. 2 Compactoare tip presa pentru folii

si butelii uzate:
1-piston de avans pentru folie
2-piston de avans pentru balot
3-placa de aplatizare
4-butelii uzate
O butelie uzata, introdusa in compactorul din
figura 3 va fi scurtata si ingustata ca urmare a rasucirii produsa de
filiera circulara 1, si intinderii ei realizata de mandrina de stringere 2,
in planul axei filiere.
Compactarea SMPlu cu structura celulara se poate realiza in
utilaje ca cele din figurile 4 si 5.
Fig. 3. Compactor pentru butelii uzate
Fig. 4. Compactor
pentru SMPl cu structura
celulara

Prin intermediul pirghiei cu contragreutate si excentric 4, capul

de compresie cald 1, al compactorului din figura 4, executa o miscare
de du-te-vino deasupra bucatilor de spuma 2, depuse pe masa de
compresie 3. Cilindrii 5 si 6 asigura introducerea si scoaterea
materialului din sistem. Stabilizarea materialului compactat se
realizeaza prin trecerea materialului printre cilindrii care sunt raciti.
Cele doua roti calde ale compactorului transforma bucatile de
spuma in pastacare este preluata de rotile montate sub compactor.
Gradul de compactare al SMPlu este imbunatatit dar materialul este
intai maruntit, operatie care se poate desfasura deasupra organelor
de compresie.

Compactarea
SMPlu sub forma
de
folii
se
realizeaza si prin
aglomerarea
macinaturii,
asigurandu-se
o
reducere
a
volumului de 30%.

Fig.5 Compactoare pentru SMPl cu structura celulara:

1-roti calde de compresie; 2-roti de prelucrare a materialului
compactat; 3-rotor pentru maruntire; 4-cutite de raclare.
2.3. Maruntirea.
Reducerea dimensiunilor SMPl (corpusi cave, butelii, navete)
sporeste eficienta procesului de decotaminare prin posibilitatea
curatarii in egala masura si a polimerului care a format colturi margini
indoite. Se realizeaza prin taiere grosiera pe platformele de colectare
si prin maruntire.
In timpul macinarii se inlatura stratul superficial degradat si se
produce "curatirea uscata" a polimerului adica desprinderea
impuritatilor aderente din cauza duritatii diferita de cea a suportului
polimeric.

2.4. Separarea.

SMPl se caracterizeaza printr-un anumit grad de contaminare,

constituit din materiale care au contribuit fie la cresterea valorii de
intrebuintare (dopuri, etichete, vopsele, cerneluri tipografice), fie din
materiale specifice domeniului de utilizare sau locului de colectare
(resturi alimentare, pietris, nisip, substante chimice etc.).
Separarea se desfasoara in utilaje a caror functionare se
bazeaza pe diferenta dintre proprietatile mecanice, termice, electrice,
optice etc. ale materialelor in contact, criteriu care determina
impartirea separatoarelor in mecanice, pneumatice, termice, chimice,
magnetice, electrice, gravitationale etc.
2.4.1.

Separatoare mecanice.

Functioneaza pe baza diferentei dintre proprietatile mecanice

(rigiditate, natura deformatiei etc.) ale MPl si cele ale materialelor cu
care sunt impurificate.
Rigiditatea mai mica a foliilor din PO (folii termocontractibile
din poliolefine) fata de cea a hartiei permite carligelor unui rotor, in
miscare, deasupra unei benzi transportoare, pe care este depus
amestecul maruntit format din cele 2 materiale, sa culeaga cu multa
usurinta, bucatile de PO. Hartoa ramane pe banda transportoare,
eventualele urme agatate de rotor fiind indepartate in faza urmatoare
de separare realizata intr-un cicoln. (figura 6a).
Inlocuirea rotorului 2 din separatorul descris mai sus cu benzi
transportoare cu carlige, legate in serie, care se deplaseaza cu viteze
crescatoare de la prima spre ultima, mareste eficienta de separare
(figura 6b). Banda cu viteza mai mica separa grosier, cea cu viteza
medie normal, iar ultima, care are viteza de deplasare cea mai mare
desavarseste procesul. Bucatile de PO sunt concentrate pe banda cu
viteza cea mai mare.

Figura 6. Separatoare
mecanice cu carlige:
1- banda transportoare
pentru alimentare; 2-rotor
cu carlige pentru separare;
3-benzi cu carlige pentru
separare; 4-banda
transportoare cu amestecul
de separat; 5-ciclon; 6suflanta;7-banda
transportoare colectoare.
2.4.2.

Separatoare pneumatice.

Sunt eficienta la separarea materialelor cu densitate mai mica

decat a SMPl. Uneori se utilizeaza si pentri
separarea in componenti a amestecurilor
din MPl. Au la baza principiul antrenarii
diferentiale intr-un curent de aer a
particulelor de material, viteza de planare a
particulelor depinzand de marimea si
densitatea acestora.
In separatorul pneumatic din figura 7,
unul din tipurile raspandite in industria de
regenerare a MPl, separarea se realizeaza
prin descarcarea SMPl pe conducta de
refulare a unui ventilator. Aerul debitat de
aceasta va trimite amestecul intr-un buncar de separare. Particulele
grele (PVC, ABS, pietre etc.) vor cadea in palnia de colectare aflata
sub iesierea din conducta de refulare, iar cele usoare (PO, PS
expandat, hartie etc.), vor fi colectate in palnia de langa peretele
indepartat al buncarului.
Fig. 7. Separator pneumatic: 1-ventilator; 2-camera de
separare; 3-palnie pentru colectarea fractiei grele; 4-palnie pentru
colectarea
fractiei
usoare;
5-filtru
de
aer.

2.4.3.

Separatoare umede.

Realizeaza separarea prin imersia amestecului intr-un lichid cu

densitate diferita de cea a particulelor constituiente. Particulele cu
densitatea mai mica decat a lichidului de imersie se vor ridica la
suprafata acestuia, in timp ce toate celelalte se vor scufunda.
Tipul lichidului de imersie utilizat depinde de valorile densitatilor
particulelor supuse separarii. Pentru separarea in fractiuni a
amestecurilor formate din particule cu densitate mai mare si mai mica
de 1000 kg/m3 se utilizeaza apa. Separarea amestecurilor
constituiente din particule cu densitate mai mica decat 1.000 kg/m 3,
mediul de imersie se alege dintre solutiile apoase ale sarurilor
anorganice (NaCl, CaCO3, MgCl2,CaSO4).
Eficienta separarii umede depinde de gradul de umectare al
suprafetei particulelor din amestec realizat de lichidul de imersie,
forma particulelor, precizia cu care se mentine constanta densitatea
lichidului de imersie, gradul de dezaerare al amestecului supus
separarii.
Dezaerarea acestuia, inainte de introducerea in baia de
separare, elimina impurificarea fazei "usoare" cu componenti "grei",
determina de aderarea bulelor de gaz pe suprafata acestora.
Una din metodele de imbunatatire a randamentului de separare
este utilizarea agentilor tensioactivi (lignosulfonati de sodiu, gelatina,
acid tanic etc), care modifica hidrofilia particulelor de separat prin
modificarea unghiului de contact.
Eficienta separarii prin metoda umeda este mult imbunatatita
daca mediul de imersie se afla in regim dinamic, asigurat prin
utilizarea pulsatiilor (separatoare cu pulsatii), barbotarea unui gaz
(separatoare prin flotatie) etc.
Fortele care apar, ca urmare a pulsatiilor lichidului de imersie
intr-un separator cu pulsatii (fig. 8), determina trecerea componentilor
grei prin sita ce alimenteaza spatiul de depunere. Componentii usori
sunt luati de curentul pulsator si evacuati printr-un stut de preaplin.
Apa folosita ca mediu de separarea poate fi recirculata.

Figura 8. Separator
cu pulsatii:
1-ventil; 2-membrana
de cauciuc; 3-SMPl; 4sita; 5-stut de preaplin;
6-rezervor de apa; 7roata
celulara;
8buncar
pentru
colectarea
fractiei
goale.
2.4.4.

Separatoare termice (calde sau reci).

Sunt utilizate, indeosebi pentru scoaterea MPl din SMPl de tipul

placii metalizate, stratificate polimerice textile, cabluri electrice sau
din amestecurile heterogene, formate din materiale care se
diferentieaza doar prin proprietatile termice.
Cele mai raspandite separatoare calde sunt cele formate dintrun cilindru incalzit, care, rostogolindu-se peste o banda
transportatoare pe care este depus amestecul de separat, culege
MPl care se topesc la temperatura cilindrului. Eficienta separarii este
limitata prin aceea ca toate MPl care au temperatura de topire mai
ridicata raman pe banda.
Desprinderea cu greutate a polimerului cules de cilindru, scade
productivitatea si de aceea utilizarea acestui tip de separator este
limitata.
Caldura furnizata de separatorul de radiatii de infrarosii din
figura 9, determina recuperarea deformatiei inalt elastice a
macromoleculelor produsa la prelucrarea din topitura a polimerului si
de aceea contractarea puternica a buteliei la racire, moment in care
eticheta se desprinde cu multa usurinta.
Acelasi fenomen sta la baza separarii izolatiei din MPl de
conductorii metalici ai cablurilor electrice uzate (figura 10).
Caldura rezultata in timpul maruntirii incalzeste mantaua
polimerica, ceea ce determina relaxarea lanturilor macromoleculare si

de aceea desprinderea acesteia, care incepe cand bucatile de cablu

au dimensiuni de 20-50 mm si este definitiva la 0,4-6 mm.

Fig. 9 Separator
mantalei polimerice

termic:

1-radiatii de IR; 2-butelie uzata.

1-conductor

Fig.

10

Desprinderea

de pe conductorul mantalei:
metalic;

2-manta

polimerica.
Rotatia tobei separatorului din figura 11 asigura amestecarea
pulberii incalzite cu bucatile de cablu. Transferul termic de la pulbere
catre acestea produce inmuierea polimerului. Pulberea exercita un
efect suplimentar de slefuire care inlesneste desprinderea. Inclinatia
tobei favorizeaza deplasarea amestecului spre gura de evacuarea pe
unde materialul ajunge pe un sistem de ciururi unde se realizeaza
separarea in componente.
Bucatile de MPl se ridica la suprafata apei de unde se
colecteaza. Separarea in componente a amestecului rezultat se
realizeaza prin procedeele cunoscute (pneumatic, flotatie etc.).

Figura
11.
Separator
termic: 1-cuva; 2tambur;
3aripioare avans;
4-banda
transportoare; 5gura
de
alimentare; 6-aripioare avanc; 7-traseu agent termic; 8-strat
termizolant; 9,10-sita separatoare; 11- gura evacuare
2.4.5.

Separatoare chimice.

Separarea pe baza diferentei dintre proprietatile chimice se

numara printre putinele posbilitati de a scoate polimerii secundari din
cablurile electrice uzate, sau materialele polimerice stratificate, pe tip
de polimer, la un grad de puritate de 100%, cu structura chimica
neafectata de procesul de separare.
Functionarea separatoarelor chimice se bazeaza pe gonflarea
sau solvirea polimerului (extractie) la contactul cu un solvent (sau un
amestec de solventi).
Gonflarea polimerului usureaza desprinderea de pe conductorul
metalic. Presare amestecului pe orificiile unei filiere adecvate, sau
centrifugarea, definitiveaza desprinderea si efectueaza separarea.
Separarea chimica prin gonflare este avantajoasa prin aceea ca
permite recuperarea polimerului cu conpozitia lui initiala.
Eficienta separarii prin solvire depinde de:
-

natura solventului sau amestecului de solventi, in care

se efectueaza solvirea;

temperatura de lucru;

gradul de turbulenta asigurat mediului de solvire.

Solventii cei mai eficienti pentru PVC si PE sunt prezentati in

tabelul 3. Se prefera utilizarea amestecurilor de solventi deoarece
timpul de solvire este mult mai mic.

Tabelul
3.
Solventi
utilizati

pentru
separarea
prin
extractie
a
mantalei polimerice
din
cablurile
electrice uzate

Fig. 12. Fluxul tehnologic al separarii prin extractie

2.4.6.

Separatoare magnetice.

Sunt utilizare atat pentru scoaterea impuritatilor metalice din

SMPl inainte ca aceastea sa fie maruntite, cat si pentru controlul
macinarii inaintea prelucrarii din topitura.
Captatorii feromagnetici cei mai intalniti sunt, fie sub forma unor
tamburi magnetici (figura 13.a), care se rotesc deasupra benzii
transportoare pe care sunt depuse SMPl impurificare cu materiale
feroase, fie sub forma unor benzi transportoare magnetice pe care se
descarca SMPl ce urmeaza a fi separate. Corpurile magnetice

retinute
de
tambur, sau de
banda
transportoare
sunt indepartate
prin raclare.
Corpurile
feroase
se
elimina
din
macinatura
polimerului fie
prin decarcarea
continua
a
acesteia pe un gratar magnetic (figura 13.b) plasat inainte de
alimentarea in masina de prelucrare, fie prin controlare in palnia
masinii de prelucrare.
Fig. 13. Separatori magnetici: a-tambur magnetic; b-gratar
magnetic.
2.4.7.

Separatoare electrice.

Functioneaza pe principiul incarcarii electrostatice diferite, in

functie de proprietatile electrice, a particulelor din amestecul supus
separarii, la trecerea prin camp electric produs de 2 electrozi
conectati la tensiunea de 30-70 KV, care ionizeaza gazele din camp.
Din acest motiv unele vor fi atrase de suprafata tamburului
separatorului electric reprezentata in figura 14 de unde vor fi
desprinse prin razuire, iar altele vor cadea liber in palnia de colectare.
Eficienta separatoarelor electrice depinde de intensitatea
campului electric si de modul de dispunere al electrozilor.
Desi randamentul separarii poate atinge valori deosebite,
utilizarea acestor separatoare este limitata de consumul energetic
ridicat motiv care determina utilizarea lor numai in cazurile in care
alte tipuri nu sunt eficiente.

Fig. 14. Separator electric:

1-buncar; 2-alimentator; 3cilindru de separare; 4electrod;
5-buncare
de
colectare
a
materialului
separat;6-razuitor.
2.4.8.

Separatoare
gravitationale

Functioneaza
pe
principiul
antrenarii
diferentiate in camp gravitational a componentilor unui amestec,
datorita valorilor diferite a densitatii.
La antrenarea amestecului intr-o miscare de rotatie
ascendenta, desfasurata pe o suprafata elicoidala, usoara separare
observata pe primele trepte a;e separatorului gravitational din figura
15, se va datora in principal fortei centrifuge si in mai mica masura
celei gravitationale.
2.4.9.

Separatoare optice

Interpunerea unei particule colorate intre o sursa de lumina si o

celula fotoelectrica va declansa actiunea unui jet de aer, comandat de
celula fotoelectrica prin intermediul unui contact electric, care va
scoate particula din traiectorie (figura 16), fenomen care nu se
produce la trecerea unei particule necolorate.
Fig. 15 Separator gravitational:
optic:
1-suprafata elicoidala; 2- ax vertical
fotoelectrica;
3-amestec de separat.
transportoare;

Fig. 16 Separator
1-sursa de lumina; 2-celula
3-injector de aer; 4-banda
5-buncar pentru particule

necolorate;

6-buncar pentru particule

colorate.

2.5. Spalarea

Se efectueaza intr-una sau mai multe etape in functie de

marimea gradului de impurificare al SMPl, si de impuritatile ce
trebuiesc indepartate si anume: prespalare, spalare si clatire.
2.5.1.

2.5.2.

Prespalarea are drept scop indepartarea impuritatilor

grosiere care pot deteriora organele active ale utilajului de
maruntire si inmuiere contaminarilor puternic aderente.
Spalare

Modul de desfasurare al procesului de spalare depinde de

impuritatile prezente si se controleaza prin urmatorii parametri:
-

gradul de maruntire al SMPl;

natura mediului de spalare;

valoarea raportului dintre volumul lichidului de spalare

si cel al materialului supus spalarii;

temperatura si presiunea de lucru;

marimea turbulentei mediului de spalare.

Cele mai utilizare bai de spalare sunt cilindrice sau ovale,

verticale (fig. 17), sau orizontale (fig. 18), cu unul sau doua agitatoare
cu palete, elice sau melc, cu functionarea continua sau discontinua.

Fig. 17. Bai de spalare

verticale

Fig. 18 Bai de spalare orizontale: 1-cuva; 2-melc agitare; 3-ax cu

paleti; 4-sita.

Mult mai eficiente pentru spalarea macinaturii provenite din

filme sau folii uzate de PO sunt baile orizontale cu doua agitatoare cu
palete, sau cu melc cu functionare continua (fig. 19).
Fig. 19. Baie de spalare cu ax orizontal, cu sisteme variate de
eliminare a materialului spalat:
1-rezervor intermediar; 2-dozator; 3-baie de spalare; 4-sita; 5-ax cu
paleti; 6-motor antrenare ax; 7-zona calma de prelevare; 8-lant cu
placi transversale echidistante pentru prelevare; 9-conducta pentru
alimentare cu apa proaspata pentru clatire; 10-preaplin; 11-palnie de
colectare slam; 12-conducta eliminare slam; 13-pH-metru (a); 14dispozitiv de evacuare cu melc (b); 15-dispozitiv de evacuare cu
racleti (c).
Spatiul cuvei este impartit printr-un perete vertical, plasat la
capatul agitatorului si o sita orizontala, la baza acesteia, in 3 zone:
una turbulenta pentru spalare si doua calme, din care, una pentru
prelevarea materialului spalat si una pentru depunerea impuritatilor
insolubile.
Forma ovala a cuvei adaptata miscarii agitatoarelor,
amelioreaza circulatia apei de spalare. Agitarea si repartizarea
uniforme a bucatilor de material; in solutia de spalare se realizeaza
prin reglarea unghiului de atac al paletelor arborilor.

Timpul
de
spalare
se determina
prin viteza de
rotatie
a
arborilor
agitatorului,
unghiul
de
atac
al
paletelor si
inaltimea
peretelui
mobil.
2.5.3.

Clatirea este o faza importanta a procesului de

spalare, contribuind atat la indepartarea solutiei de
spalare, cat si la eliminarea suplimentara a impuritatilor.

2.6. Uscarea
Dupa spalare, 70% din greutatea solutiei de spalare ramane
antrenata mecanic pe suprafata materialului spalat. Indepartarea
acesteia se realizeaza prin: stoarcere libera si mecanica si, dupa caz,
prin uscare.
Storcatorul centrifugal din figura 20 a este alcatuit dintr-o sita
tronconica, plasata intr-o cascada. Pe corpul conic din interiorul sitei
sunt fixate doua palete, cu marginile foarte apropiate de suprafata
interioara a sitei. Corpul conic se misca cu o viteza de rotatie mai
mica decat cea a sitei tronconice. Datorita miscarii de rotatie a sitei
tronconice, apa legata mecanic pe suprafata SMPlu este proiectata
catre peretele sitei. Materialul solid este reclat continuu de catre
paletele atasate corpului conic si obligat sa se indrepte catre gura de
evacuare. Uscarea este accentuata de aerul cald creat de rotatia
celor doua palete ale corpului conic.

Fig 20. Storcatoare centrifugale: a-cu sita conica; b-cu sita

cilindrica:

1-palnie de alimentare; 2-carcasa; 3-sita tronconica; 4-palete;

5-corp conic; 6-cilindru; 7-tambur; 8-paleti; 9-sita; 10-ciclon.
Uscatorul poate fi utilizat si pentru clatirea suplimentara a
SMPlu. In acest scop, concomitent cu acestea se introduce apa
de clatire, care, dupa trecerea prin sita, se colecteaza in
jgheabul de evacuare.
Pe tamburul de rotatie al uscatorului din figura 20 b sunt
montati paleti care asigura ascensiunea materialului. Miscarea
de rotatie a tamburului va genera forta centrifuga care va
proiecta SMPlu pe sita de retinere plasata intre tambur si
peretele uscatorului. Apa de spalare care a trecut prin sita este
colectata printr-o conducta aflata la partea inferioara a
uscatorului. Materialul uscat ajuns la partea superioara a
acestuia este evacuat printr-un curent de aer cald intr-un ciclon,
unde procesul de uscare este accentuat.
Intrucat uscarea este o faza mare consumatoare de
energie (cca 7000 J pentru 1 kg apa),atentia tehnologiilor se
concrentreaza in general pe reducerea continutului de apa al
SIMPlu spalat, prin metodele de stoarcere, astfel incat
cantitatea ce trebuie indepartata prin uscare sa fie minima.
Prin uscare, continutul rezidual de umiditate ajunge la
0,10,5% si va fi mult micsorat prin degazarea topiturii la
grenularea SMPlu, sau/si la prelucrarea in produs finit.
Cele mai folosite uscatoare sunt cele pneumatice in pat
fluidizat, de tip ciclon sau cuptoare orinzontale.
2. 7 Regenerarea
Dupa cum am mentionat, scoaterea din uz a celor mai
multe obiecte uzate este datorata deteriorarilor mecanice
produse in timpul exploatarii si nu celor de ordin structural.
Prin urmare variatia proprietatii reziduale utile a polimerului
secundar, determinata de deteriorarile structurale produse de
factorii de degradare, in functie de durata de viata poate fi
reprezentata printr-o dreapta, cu panta negativa.

Fig
21.Variatia
proprietatilor
reziduale
utile
functie de durata de viata a
produselor
din
MPI
:
degradarea
mecanica; degradarea
structurala.

Regenerarea polimerului va scadea proprietatea reziduala

utila, dar cauza impuritatilor, si a procesului slab de deterioare
structurala cu o valoare L, pana in punctul R*.
Procesul poate fi reluat atatea cicluri, pana cand punctul Nr,
va coincide cu Sn.

Conform celor de mai sus, polimerul secundar poate fi

valorificat ca atare prin regenerare de n ori, pana cand Mn =
Sn, in vederea imbunatatiri proprietatilor reziduale utile, de
fiecare data insa, valorificat in acele domenii care necesita
materiale cu proprietati similare cu cele ale polimerului dupa
fiecare scoatere din uz.

Fig 22. Discutia defectelor SMPlu

proprietatii

Fig 23. Evolutia

in cazul modificariilor cu 50%

modificat

reziduale pentru SMPlu

polimer primar :
material primar
1 - material primar;
prelucrari.

cu diferite procente de
in functie de numarul de

2 - material prelucrat o singura data;

3 - material prelucrat de doua ori;
4 - material prelucrat de trei ori;
5 - material prelucrat de patru ori;
6 - material prelucrat de cinci ori;
Conform
principiului
dilutiei
defectelor,
reprezentat
in fig.22 si fig. 23, indiferent de valoarea procentului de modificare
dupa un numar de cicluri de formare - utilizare proprietatea reziduala
utila atinge un nivel constant, indiferent de numarul ciclului de
prelucrare.Deci, dupaatingerea nivelului constant valorificarea se
poate face in acelasi domeniu fara o noua. modificare, satisfacut de
proprietatea reziduala utila a materialului.
Prin urmare, regenerarea reprezinta singura forma de
recirculare in care polimerul suporta o noua transformare de faza, in
vederea conferirii aceleiasi sau unei noi valori de intrebuintare, si
cand calitatea polimerului secundar poate fi imbunatatita prin
modificare si/sau prelucrarea pe utilaje cu randament ridicat de
degazare - filtrare, plastifiere - omogenizare.
2.7.1 Prelucrarea din topitura a polimerilor secundari urmeaza
in general legile intalnite la cei primari, privind procesele de aditivare.

Imbunatatirea proprietatilor de curgere se realizeaza ca si in

cazul polimerilor primari, si prin utilizarea de lubrifianti si plastifianti.
Utilizarea lubrifiantilor interni si externi este indispensabila
indeosebi in cazul PVC si in special a PVC - U, aceasta deoarece,
datorita vascozitatii mari a topiturii polimerului, utilajele de prelucrare
trebuie sa dezvolte forte mari, care, prin caldura generata determina
cresterea temperaturii topiturii polimerului, fenomen nedorit din cauza
termostabilitatii reduse a PVC.In afara de aceasta, topitura de PVC
are o permanenta tendinta de a adera pe suprafetele metalice ale
utilajelor de prelucrare, deficienta eliminata la utilizarea lubrifiantilor
externi care sub forma unor straturi subtiri, reduc frecarile dintre
polimerul topit si partile metalice.
Lubrifiantii externi recomandati pentru PVC secundar sunt in
general cercurile parafinice, polietilenele cu masa moleculara mica
etc. iar interni, ca si in cazul polimerului primar monoesteri ai
glicerinei, esteri ai acizilor stearic, oleic, ricinoleic, cu alcooli
polivalenti.
Plastifiantii trebuie sa fie compatibili cu polimerii, adica sa se
dizolve partial sau complet, in functie de temperatura, in masa
acestora.Daca plastifiantul are o solubilitate limitata in polimer curba
factorului de pierderi este extinsa, cu atat mai mult cu cat plastifiantul
devine un solvent mai slab.
Cei mai utilizati plastifianti pentru materialele polimerice
secundare sunt plastifiantii monomeri, mono sau diesteri ai acizilor
sau alcoolilor bibazici si plastifianti polimeri, rezultati din unul sau mai
multi acizi bibazici, un poliol si un acid monobazic sau alcool.
Stabilizarea materialelor polimerice secundare capata aspecte
caracteristice impuse de imposibilitatea eliminarii totale a continutului
rezidual de impuritati, indiferent de severitatea fazelor de
decontaminare si de dificultatea identificarii naturii si calitatii
produselor de degradare, aparute in urma procesului de
"imbatranire".
Aspectele de stabilizare au un caracter deosebit in cazul PVC
unde caracteristicile mecanice ridicate si rezistenta la abraziune mare
face dificila retransformarea in pulbere a obiectelor uzate din PVC.

Faptul ca temperatura de topire aproape se confunda cu

temperatura la care incepe descompunerea si ca la prelucrarea din
topitura sunt necesare forte destul de ridicate (cca 5 200 Mpa)
pentru prelucrare, face ca stabilizarea PVC secundar sa fie
caracterizata de aspecte particulare.
Proprietatile amestecurilor de polimeri sunt determinatede o
serie intreaga de factori, dintre care cel mai important este
compatibilitatea componensilor.
Amestecurile formate din componenti compatibili sunt materiale
monofazice ale caror proprietati variaza liniar cu compozitia, in
limitele proprietatilor componentilor.
Amestecurile miscibile pe baza de policarbonat polimer, cu
structura amorfa, si poliesteri cristalizabili (PET, PBT),
policaprolactama si diversi copoliesteri sunt raspandite in practica
prelucrarii polimerilor.
Mare majoritate a amestecurilor se realizeaza din componenti
incompatibili, in care caz amestecurile sunt materiale multifazice, ale
caror proprietati depind de morfologia realizata cu valori de extrem
mai mari sau mai mici decat valorile proprietatilor componentilor.
Dupa cum se stie proprietatile fizico - mecanice scazute ale
amestecurilor de polimeri incompatibili se datoresc morfologiei
acestora, de la dispersii statistice, pana la laminate multistrat,
determinata de lipsa de adezivitate dintre faze, ca urmare a tensiunii
interfaciale extrem de ridicata, care face dificila dispersarea
componentilor pana la nivel molecular.
Cand aceste amestecuri sunt supuse actiunii fortelor exterioare
la limita de separare a fazelor are loc o concentrare a eforturilor
fapt ce favorizeaza aparitia microfisurilor. Solicitarea in continuare
face ca aceste fisuri sa se propage de-a lungul interfatei. Propagarea
usoara a fisurilor determina fracturarea amestecurilor la solicitari mici.
Utilizarea amestecurilor incompatibile, ca atare, este limitata si
de dificultatile intampinate la prelucrare. Compozitia complexa face
ca proprietatile reologice sa varieze continuu. Utilajele conventionale
de prelucrare nu sunt proiectate pentru a suporta astfel de variatii si

ca urmare au loc permanente dereglari in functionare, ceea ce se

rasfrange
asupra
calitatii
produselor
finale,
facandu-le
necorespunzatoare.
Printre posibilitatile de imbunatatire a posibilitatilor
amestecurilor de polimeri incompatibili, se numara si utilizarea de
agenti de compatibilizare, agenti activi de suprafata care scazand
tensiunea la interfata fazelor din sistem, fara a fi capabili sa schimbe
proprietatile termodinamice ale interfetei, determina formarea unui
material izomorf, cu proprietati fizice utile.
Cel mai adesea, drept agenti de compatibilizare se utiliseaza
bloc-copolimeri, copolimeri grefati sau substante cu molecule mici, de
cele mai multe ori cu lanturi alifatice lungi si grupe polifunctionale.
Materialele de umplutura : calcar, creta, carbonat de calciu,
umpluturi celulozice (faina de lemn, scoarta macinata etc.) sunt
frecvent utilizate si in cazul polimerilor secundari. Efectul de
modificare depinde de masura in care aceste indeplinesc urmatoarele
proprietati : absorbtie scazuta de umiditate, densitate apropiate de
cea ceruta produselor finite, buna stabilitate chimica.
Ranforsarea este o directie de valorificare frecvent utilizata, mai
ales in cazul avelor polimeri secundari la cre continutul rezidual de
impuritati nu indeplineste conditiile de regenerare, materialele de
armare de tipul fibrelor de sticla, scurte sau largi etc.,avand o
influenta spectaculoasa asupra proprietatilor mecanice ale
polimerului secundar (rezistenta la tractiune, abraziune etc).Natura
peliculei ce acopera fibrele influenteaza in mod sensibil
caracteristicile materialului armat. Fibrele lungi se prefera celor
scurte, prin efecul de ranforsare superior.
Expandarea s-a dovedit a fi una din cele mai rentabile directii
de regenerare mai ales pentru SMPlu puternic impurificate.
Omogenizarea compozitiei are loc in procesul de prelucrare,
desfasurat la temperaturi ce nu depasesc temperatura de
descompunere a agentului de expandare.
Modificarea chimica (reticularea) se utilizeaza mai putin in
cazul SMPlu, performantelor atinse nejustificand eforturile
tehnologice de injectie.

Prelucrarea polimerilor secundari pe utilaje cu randament

ridicat de plastifiere si omogenizare cu una sau mai multe posibilitati
de degazare si filtrare a topiturii, asigura sporirea calitatii, polimerului
regenerat.
2.7.2 Criteriul de omogenitate la masinile de prelucrare din
topitura, este marimea forfecarii transversale, care determina
schimbul de material intre diferitele straturi in miscare. Valoarea
gradului de omogenizare depinde de tipul masinii de prelucrare
utilizata la regenerare. Pentru regenerarea polimerilor malaxoarele cu
melci de constructie speciala din cauza cheltuielilor de investitie mari.
Tipuri de utilaje utilizate in omogenizarea topiturilor
- Laminoare cu doi sau mai multi cilindri
Utilaje de omogenizare : - Malaxoare inchise
- fara melc
- Extrudere

- cu un melc
- cu melc
- cu rotire

in acelasi sens
- cu doi melci
- cu rotire
in sens contra
La extruderele cu un melc, schimbul material intre straturi se
face defectuos sau deloc. Utilizarea in zona de topire de pistoane de
frecare si amestecare, pentru a ajuta actiunea de plastifiere a
melcului, nu conduce la rezultate spectaculoase, iar bilantul energetic
este total nesatisfacator.
Extruderele cu doi melci care se misca in sens contrar, au
efect bun de omogenizare, din cauza componetei tranversale a
forfecarii. Extrudele cu doi melci care se misca in acelasi sens au o

forfecare transversala de valoare unica, ceea ce face ca aceste

extrudere sa nu fie folosite pentru polimeri secundari.
Consumul energetic necesar unui extruder cu doi melci
reprezinta jumatate din energia totala a unui extruder cu un singur
melc.
Debitele realizate de extruderele cu doi melci sunt mult mai
mari decat la cele cu un singur melc, la lungimi de melci reduse si
dinamice aproximativ identice. De aceea extruderele cu doi melci,
care se rotesc in sens contrar, reprezinta utilajele cele mai eficiente
pentru regenerarea polimerilor secundari.
2.7.3 Degazarea este indispensabila regenerarii polimerilor
secundari si este impusa de necesitatea eliminarii elementelor
volatile rezultate in urma evaporarii umiditatii ramase in urma
procesului de uscare, descompunerii impuritatilor organice reziduale,
a vopselelor neindepartate de pe suprafata polimerului la purificare,
chiar a descompunerii, polimerului din cauza speciilor active de
degradare formate in timpul vietii.
Degazarea este eficienta cand continutul rezidual de umiditate al
polimerului secundar nu depaseste 0,5%, in caz contrar materialul se
usuca.
Degazare topiturilor de polimeri, se realizeaza prin construirea pe
utilajul de omogenizare a uneia sau mai multor zone de degazare,
care are loc printr-un proces de difuzie (proces indelingat) sau de
fierbere (proces de scurta durata).
Eficienta degazarii prin fierbere depinde de timpul de stationare
in zona de degazare, temperatura de lucru, regimul de forfecare si
suprafata libera a topiturii in zona de degazare.
Degazare este cu mult mai intensa cu cat timpul de stationare in
zona de degazare este mai mare. Marirea timpului de stationare
determina scaderea puternica a productivitatii, ceea ce face ca nici
aceasta varianta de degazare sa nu se poata aborda.
Temperaturi de prelucrare prea mari determina degradarea
polimerului. La o geometrie data a melcului, regimul de forfecare are

o valoare constanta. Rezulta deci ca

singura posibilitate
eficienta
de
efectuare a degazarii este marirea
suprafetei libere a topiturii, corelata cu
reducerea grosimii sale in aceasta
zona. Cu cat gradul de umplere al
zonei de degazare este mai mic, cu atat eliminarea substantelor
volatile din topitura se face mai usor.
Marirea suprafetei libere a topiturii in zona de degazare se
realizeaza prin :
- cresterea lungimii zonei si marirea diametrului melcului in aceasta
zona;
- impartirea zonei de degazare in doua sau mai multe parti
independente si legarea prin zone de transport.

Fig 24. Variatia continutului rezidual de volatile in functie de

gradul de umplere al zonei de degazare

Extruderele cu doi melci, cu sensuri diferite de rotatie ale

melcilor sunt considerate utilaje ideale de degazare, deoarece :
- asigura topiturii, in zona de degazare, o stare de echilibru, ceea ce
permite indepartarea volatilelor, fara a fi necesara, utilizarea
vacuumului;
- turatiile sunt scazute si deci de stationare este relativ indelungata.
Extruderele cu doi melci care se rotesc in acelasi sens,
formeaza in zona de degazare o concentrare a topiturii ceea ce
contravine cerintelor unei fierberi eficiente in strat subtire.

Extruderele cu un singur melc are dezavantajul ca nu pote

asigura din cauza curgerii predominant transversale, care creeaza
pericolul inecarii melcului in aceasta zona, un strat subtire in zona de
degazare si nici o stare de echilibru.
Extruderele cu doi melci se impun si din punct de vedere al
degazarii ca utilaje de eficienta, continutul rezidual de volatile fiind
adus, in urma degazarii, la 0,1%.
2.7.4 Filtrarea topiturilor reprezinta faza finala in eforturile
de indepartare a impuritatilor din SMPlu.Se realizeaza cu ajutorul
unor dispozitive de filtrare, amplasate in capul extruderelor, inainte de
duza de profilare. Partea principala a acestor dispozitive o constituie
o sita sau un pachet de site, prin care, topitura de material este
obligata sa treaca, inainte de a ajunge in capul de profilare.
Dispozitivele de filtrare a topiturilor se clasifica :
- dispozitive de filtrare fara schimbarea sitei.
- dispozitive de filtrare cu schimbarea discontinua a sitelor implica
intreruperea debitarii topiturii spre duza de profilare, un timp egal cu
cel necesar inlocuirii sitei colmatate.
Schimbarea sitelor se poate executa manual, sau prin
actionare hidraulica

Fig 25. Schimbatoare de site : a - actionare manuala; b

- actionare hidraulica : 1 - dispozitiv de filtrare; 2 - maner pentru
deplasare; 3 - cilindru actionat hidraulic.

Mult mai eficiente sunt sistemele automate de curatire, la

care, impuritatile culese sunt indepartate prin circulatia in sens invers
a topiturii de polimer, sau prin utilizarea dispozitivelor mecanice de
curatire.
Mai practice s-au dovedit a fi dispozitivele de filtrare la care
schimbarea sitei se face prin deplasarea axialaa boltului purtator de
sita.

Fig 26. Functionarea unui schimbator Fig 27. Dispozitiv de

filtrare cu
cu functionare continua si decolmatare deplasare axiala a
boltului
automata a sitelor :

purtator de site.

1 - trecerea normala a topiturii;

2 - trecerea topiturii spre capul de profilare
prin ambele pachete de site;
3- trecerea topiturii printr-un pachet
de site in sens invers in vederea curatirii
sitei;
4 - trecerea topiturii prin pachetul necolmatat si schimbarea celui colmatat.
Banda continua de site a dispozitivului de filtrare din fig. 27 care
se interpune in fata fluxului de material, se deruleaza continuu
indiferent de gradul de colmatare. Utilizarea acestui tip de filtru este
limitata din cauza costului ridicat si a deficientelor de exploatare.

Fig 27. Dispozitiv de filtrare cu sita care se deruleaza continuu

Decolmatarea cu ajutorul topiturii de polimer nu asigura
curatirea totala a sitelor, ceea ce reduce debitul extruderului.
Manevrarea fluxurilor de topitura se realizeaza destul de anevoios.

Rentabilitatea unui dispozitiv de filtrare este data de valoarea

interdependentei dintre marimea ochiurilor sitei, presiunea si debitul
topiturii, si timpul de colmatare al sitei.

Fig 28. Dispozitiv de filtrare cu decolmatare mecanica a sitei

Marimea ochiurilor sitei determina productivitatea extruderului si
calitatea purificarii.

Fig 29. Influenta numarului de ochiuri ale sitei de filtrare asupra

productivitatii extruderului.
Regenerarea polimerilor secundari la prelucrarea din topitura se
poate realiza cu sau fara granulare intermediara, in functie de gradul
de omogenizare, filtrare, degazare, pe care-l poate asigura utilajul pe
care se face prelucrarea in produs finit.

Deoarece forma granulei determina valoarea productivitatii,

granularea intermediara a SMPlu este avantajoasa si atunci cand
prelucrarea se realizeaza pe masini cu randament ridicat de
plastifiere - omogenizare.
Alimentarea unui extruder cu SMPlu sub forma de granule
lenticulare, in loc de macinatura, determina o crestere a productivitatii
utilajului cu cca 35%
In general, prelucratorii care isi dezvolta pe platforme proprii
capacitati pentru SMPlu, sau cei care prelucreaza numai aceste tipuri
de materiale, aleg ca varianta tehnologica regenerarea cu
prelucrarea direct in produse finite.
Pe de alta parte granularea inseamna supunerea polimerului
unui tratament termic suplimentar, daunator, mai ales in cazul SMPlu
regenerate de mai multe ori sau a celor care se descompun usor sub
actiunea caldurii.
Din cele de mai sus rezulta deci ca exista foarte multe ratiuni
care impun realizarea granularii SMPlu.
Posibilitatile de granulare ale SMPlu sunt identice cu cele
utilizate in cazul SMPlt. Polimerul si natura curgerii topiturii acestuia
impun tipul granulatorului.
Lipsa fazei de granulare din fluxul tehnologic de regenerare
necesita dotarea utilajelor pe care se realizeaza prelucrarea in
produse finite cu guri de alimente largite, profile speciale ale melcilor
in zona de alimentare, sisteme de alimentare fortata, mai ales in
cazul macinaturii provenite din folii uzate etc.
Regenerarea SMPlu direct in produs fini, fara granulare
intermediara, se realizeaza prin extrudere, intrudere, sau injectie, pe
utilaje adaptate corespunzator.
Tehnologia de extrudere-suflare se practica,indeosebi in cazul
obtinerii corpurilor cave utilizate ca ambalaje pentru produse
nealimentare, chiar al foliilor pentru ambalaje, indeosebi in cazul
SMPlu a caror formula de aditivare prezinta garantia imbunatatirii
proprietatilor de curgere si a celor fizico-mecanice.

2.7.5 Posibilitati de utilizare ale materialelor plastice regenerate

Reintroducere in circuitul productiv a polimerilor regeneratii are

implicatii mari asupra utilizarii rationale a resurselor nationale (petrol,
lemn, metal etc.) si are in vedere, in primul rand, caracteristici de
piata (interes pentru anumite produse corelate cu cele legate de
calitatea polimerilor regenerasi). Unul din efectele majore ale
reintroducerii in circuitul productiv al acestor materiale este
economisirea resurselor petroliere nationale prin economisirea
consumului de polimer primar.
Proprietatile fizico-mecanice vor avea valori de performante doar
prin eforturi speciale, costisitoare.
Din aceste motive, prelucrarea in produse finite sau
semifabricate a polimerilor regenera si va ocoli acele directii din care
rezulta produse de tipul :
- ambalaje alimentare si toate produsele a caror utilizare este
conditionata de avize alimentare;
- produse cu pereti subtiri;
-tevi pentru lichide sub presiune, produse cu modulde incovoiere
ridicat, sau rezistente la lumina etc.
Polimerii regenerati se pot utiliza cu succes pentru realizarea de
produse injectate medii si grele, acolo unde continutul rezidual de
impuritati nu pericliteaza infundarea canalelor de injectie : produse
utilizate in agricultuta, constructii, de uz casnic etc. Toate tevile pentru
drenaj, folii etc., realizate prin extrudere din polimeri primari, care se
folosesc in domenii ce le exclud pe cele de mai sus, pot fi inlocuite cu
cele confectionate din polimeri secundari. Dalele presate, sau
covoarele PVC, pot fi executate din PVC regenerat depus pe suport
textil. Buteliile pentru ambalat produse nealimentate (chimice etc.),
pot fi confectionate din PVC sau PE, provenite din butelii uzate.

Un domeniu deosebit de vast in care pot fi utilizati polimeri

regenerati, este cel al materialelor de constructii, ca inlocuitori de
lemn, metal, ciment, dat fiind ca produsele obtinute din acestea pot
avea un aspect asemanator cu al celor obtinute din aceste tipuri de
materiale, utilizarea lor fiind insotita de o serie de avantaje ca :
durabilitate, rezistenta la coroziune, abraziune, greutate redusa.
Dezavantajele legate de rezistenta slaba la caldura, coeficient
de dilatare termica ridicat, se elimina fie prin aditivare speciala, fie
prin ocolirea domeniilor unde apar aceste solicitari.
In contextul accentuarii crizei de materii prime, utilizarea
rationala a acestora, se impune cu strigenta, regenerarea polimerilor
secundari fiind o solutie cu pondere insemnata in consumarea
rationala a resurselor materiale nationale.
2.7.6 Regenerarea principalilor polimeri secundari
Dupa cum s-a mentionat, polimerii de mare tonaj care se
regasesc ca materiale secundare sunt : PE-LD si PE-HD, PVC, PS, si
ABS utilizati pentru realizarea, in principiu, a urmatoarelor tipuri de
produse :
- PE si PP : folii si filme utilizate ca ambalaje si in agricultura;
- PVC-P : folii, cabluri electrice, piele sintetica;
- PVC-U : tevi, tuburi, imbinari etc.;
- PS : produse expandate, repere auto;
2.7.6.1 Regenerarea polimerilor secundari proveniti din folii
uzate. Foliile uzate sunt principalele SMPlu colectate de
intreprinderile specializate, de la consumatorii industriali si de la cei
individuali. Au fost folosite ca ambalaje (pentru produse industriale
textile, alimentare), sau ca materiale de protectie (lucrari de
constructii pe timp de iarna, sere si solarii), hidroizolante (pentru
hidroameliorarea terenurilor agricole), si sunt confectionate in
principal, din PO (PE si PP) si din PVC.

Tabelul 2. Posibilitati de utilizare a materialelor plastice

regenerate
Domeniu de utilizare, tip de produs
Constructii civile

stalpi

Destinatie
de margine, despartitori, de
observatie

bare

proptele
copaci

placi

scari contra eroziunii

produse de ansamblu
stalpi, bare, placi

tevi, tuburi,
protectie

corpuri cave
butoaie etc)

produse injectate

drenaje, protectia
telefonice, electrice

folii calandrate simple sau

stratificate

rezervoare pentru colectari

lichide (apa, menajera reziduala)

materiale

Constructii rutiere si feroviare

stalpi, bare

Transporturi si telecomunicatii

produse injectate

Agricultura, zootehnice

tevi, tuburi

constructii,

din

protectori
pentru
cabluri,
panouri profil pentru ciment

de

mese, ferestre, banci pentru

locuri de joaca copii, locuri de
agrement, porti, suporti, fileuri
pentru terenuri sportive etc.

(containere,

Constructii industriale

pentru

panouri ventilatoare
acoperisuri
materiale pentru
dusumele, pereti

cablurilor

pentru
pardoseli,

drenaje, protectii de cabluri,

rezervoare de apa reziduala
marcaje, pentru pietoni locuri de
parcare
dale
de
pavaj,
traverse de cale ferata.

elemente
subterane
pentru
sustinerea cablurilor telefonice

stalpi, bare

Ambalaje

instalatii
de
drenaj
hidroameliorativ
sau
in
adaposturile pentru animale

corpuri cave
butoie etc)

produse de ansamblu din placi

si bare

proptele
pentru
rasadnite etc.

produse injectate

pubele

(containere,

Alte domenii

produse de uz casnic

invatamant

cinematografie, teatru

roabe pentru
materiale usoare

gradinarit,

ingrasaminte,

bobine sarma
ghivece de flori,jardiniere,galeti
pentru deseuri menajere, rafturi
debarale,stergatoare
materiale didactice (roci, harti,
stative,indicatoare etc)
banci, suporti tabla
materiale pentru decor, copaci,
banci, pietre artificiale plasate in
jurul straturilor de flori

Deoarece foliile uzate provin din domenii de utilizare care

determina grade diferite de contaminare, folia folosita in agricultura la
acoperirea serelor si solarelor, fiind cea mai impurificata, colectarea
selectiva in functie de domeniul de utilizare permite formarea inca din
punctele de colecttare a mai multor categorii de resurse (curate,
murdare si foarte murdare).
Colectarea selectiva, pe grad de contaminare, inlesneste
realizarea cu mai multa usurinta a operatiei urmatoare din fluxul

tehnologic, sortarea preliminara necesara pentru indepartarea

impuritatilor mari, pietre, sarme, lemne, hartie.
Compactarea este o faza caracteristica indeosebi tehnologiilor
de valorificare a SMPlu sub forma de folii dat fiind ca transportul de
pe o platforma pe alta nu se poate realiza in conditii rentabile fara a
reduce volumul. Se realizeaza prin aglomerare sau granulare directa,
daca sunt curate, sau prin presare in baloti de dimensiuni
convenabile pentru cele impurificate.
Cel mai rentabil utilaj de maruntire este cel in care taierea se
realizeaza prin sfasiere rapida a balotului de folie.
Spalarea macinaturii de folie uzata se realizeaza in utilaje de
tip cunoscut prin alimentarea in flux direct a materialului macinat si a
agentului de spalare.
Un grad inalt de curatire se realizeaza in bai de spalare de
tipul cu rotor, in care se produce o frecare intensa a particulelor de
material, unele de altele, prin alimentare limitata cu solutia de
spalare.
Uneori, cand foliile nu su fost colectate pe tipul de polimer,
dupa baia de spalare, materialul este trecut intr-o unitate de flotatie.
Fractia usoara va fi formata din PO, iar cea mai grea din PVC.
Separarea fractiei PO nu se practica, polimerii din amestec fiind
compatibili.
Urmatoarele faze ale procesului tehnologic de regenerare
sunt uscarea si aglomerarea. Pentru stoarcerea libera sunt eficiente
sitele cu turbulenta, sau cele tip ciclon. Stoarcerea fortata (prin
centrifugarea) si uscarea lor, reduce continutul de umiditate la 0,05 0,1%.
Parametrii proceselor de uscare a foliei depind de gradul de
dispersie al macinaturii si de continutul de apa al materialului spalat.
Regenerarea fulgilor sau aglomeratelor obtinute din folii
uzate de PE - LD se realizeaza pe utilaje de tipul celor cu sau fara
granulare intermediara.

PE - LD secundara poate fi regenerata ca atare, fara

aditivare, in vederea imbunatatirii performantelor calitative cand se
transforma de cele mai multe ori, in folie pentru ambalaje, materiale
de protectie etc.
Tabelul 3. Date comparative privind caracteristicile foliilor de PE
- LD regenerata cu si fara adaos de polimer inferior
Caracteristici

Rezistenta la rupere, daN*cm-2

Valori
PE-LD
PE-LD regenerata+
regenerata
10%polimer inferior
120
128

longitudinal

110

149

transversal

180

280

250

260

50

88

40

94

0,51

0,65

Alungire la rupere, %

longitudinal

transversal

Rezistenta la sfasiere, daN*cm-2

longitudinal

transversal

Indicele de fluiditate, g*10min-1

Utilizarea unor tehnici de prelucrare mixte are ca efct, de
asemenea, o sporire calitativa.Coextruderea unui strat de material
primar peste unul din polimer secundar, permitw realizarea unui
material cu utilizari speciale.
Degradarea polimerului ca urmare a solicitarilor din timpul vietii
determina, mai ales in cazul in care expunerea a vut loc in zone
climatice "calde" sau "foarte calde", scaderea considerabila a

proprietatilor fizico-mecanice, chiar imposibilitatea prelucrarii din

topitura.
Amelioarea efectelor degradarii se realizeaza de cele mai multe
ori prin modificarea chimica sau fizica a polimerului secundar.
Materialele de umplutura, de tipul ZnO, TiO 2, in proportie de 12%, confera materialului o buna prelucrabilitate, polimerului regenerat
putand fi folosit la confectionarea diferitelor obiecte pentru agricultura,
ambalaje pentru produse chimice sau tevi.
Regenerarea foliilor uzate din PVC parcurge aceleasi faze
tehnologice ca si cele intalnite in cazul foliilor din PE, cu exceptia
fazei de aglomerare.
Pe tot parcursul fluxului tehnologic (chiar si la macinare)
polimerul va fi protejat impotriva distructiei termooxidative.
Prelucrarea din toputura se va face pe utilaje care nu supun polimerul
unor solicitari termice intense si la care regimul de temperaturi poate
fi urmarit cu mare precizie.
Macinatura de PVC poate fi prelucrata ca atare prin extrudere in
tevi utilizate in drenaje hidroameliorative, calandare in folii, dale etc,
sau dupa granulare, prin extrudere si injectie.
Cele mai dificile probleme apar la regenerarea foliilor uzate
continute in deseul menajer. Indiferent de metoda de separare
utilizata continutul rezidual de impuritati al SMPlu este intotdeauna
peste limitele la care orice tehnologie de separare este rentabila.
2.7.6.2Regenerarea polimerilor secundari proveniti din izolatiile
cablurilor electrice.
Cablurile electrice au mantalele si izolatii polimerice
confectionate din PVC (cca. 65%), PE (cca. 35%), PE reticulata,
EPDM, copolimeri clorura de vinil-acetat de vinil, iar conductorii
metalici sunt din aluminiu, cupru sau plumb.
Calitatea proasta a metalului recuperat (cupru rezultand in
forma puternic oxidata, iar indepartarea stratului superficial de oxid
fiind o operatie dificila) greutatile in epurarea gazelor de ardere

(costisitoare si total neeconomice), si criza petrolului, au determinat

dezvoltarea tehnologiilor in care se recuperau mantalele si izolatiile
polimerice.
Cablurile electrice cu diametre mai mici de 10 mm, maruntite in
concasoare defibratoare, pana la lungimi de cativa cm, se maruntesc
in mori cu cutite, operatie in timpul careia se realizeaza si o partiala
desprindere a izolatiei de pe miezul metalic. Racirea cablurilor inainte
macinarii creste eficienta desprinderii.
Cei mai eficienti solventi pentru materiale din PVC sunt :
tetrahidrofuran incalzit la 68 - 110 0C, N - metilpirolidona incalzita la
170 - 2200C, ciclohexanona incalzita la 200 - 285 0C,
dimetilformamida incalzita la 150 - 1950C, metiletilcetona incalzita la
140 - 1800C, iar din punct de vedere al posibilitatilor de
industrializare, prin eficienta de separare superioare, amestecuri de
solventi si dintre acestea, sistemul bemzen-acetona (40/60) si
tetrahidrofuran-tricloretilena (60/40).
Dupa solvire si separarea prin filtrare sau centrifugare a
conductorilor electrici din solutia in care a trecut polimerul, acestia
sunt trecuti intr-o camera de spalare pentru indepartarea urmelor de
solventi.
Polimerul este scos din solutie prin evaporarea solventului, la o
temperatura si o presiune la care polimerul nu se degradeaza termic.
Separarea prin extractie permite obtinerea PVC chiar fara aditivii
utilizati la prelucrarea (plastifiantilor, coloranti, etc), aspect care
permite largirea domeniilor de aplicatie ale polimerului regenerat.
Gradul de puritate al componentei polimerice obtinute la
separarea prin extractie, permite reprelucrarea acesteia tot ca izolatie
pentru cabluri electrice.
Elementele prefabricate si profilele compacte sau expandate
pentru constructii, realizate din PVC armat cu continut metalic
rezidual, au proprietati comparabile cu a celor confectionate din
polimeri primari.

2.7.6.3 Regenerarea polietilenei de inalta densitate provenita din

navete uzate. Navetele sunt fabricate, in
exclusivitate, din PE- HD si sunt
utilizate, in mod deosebit, pentru
transportul produselor alimentare :
paine, legume, fructe, carne, peste sau
a sticlelor cu lichide alimentare.
Pastrarea proprietatilor structurale
la scoaterea din uz este un mare
avantaj pentru regenerarea acestor
tipuri de obiecte uzate, tehnologia de
valorificare cuprinzand urmatoarele faze
tehnologice : colectare, regenerare, reformare.
Gradul de impurificare (reziduuri ale produselor transportate,
pietris, nisip, hartie etc) nu depinde de tipul sau durata de exploatare
a navetei, utilizatorii avand in dotare instalatii de spalare a acestora,
dupa fiecare ciclu de utilizare. Fundul navetelor este cu cca 25% mai
impurificat decat toate celelalte parti constituente.
Maruntirea se efectueaza in mori cu cutite si site cu diametrul
gaurilor de 14 - 16 mm, situatie in care debitul are valori maxime, la
un consum energetic minim.

Fig 30. Optimizarea granulatiei la maruntirea navetelor uzate:

a - consum energetic la maruntire in functie de granulatie;

b - variatia debitului unui extruder =90, cu un melc in functie de

granulatie.
Spalarea macinaturii este eficienta in bai cu unitati de spalare
cilindrice, asezate in cascada, care, in comparatie cu baile de spalare
cu trei compartimente, cu doua axe orizontale cu paleti, permit
spalarea in doua trepte si clatirea, necesitand un consum de apa
pentru spalare de 111 l pentru 1 kg SMPlu, fata de 4 l pentru 1 kg
SMPlu.
Rezultatele experimentale, obtinute pe epruvete formate prin
injectie din material provenit din navete uzate, maruntite, dupa
spalare si granulare, comparativ cu rezultatele obtinute pe epruvete
formate prin injectie din material provenit din navete uzate, maruntite,
spalate si negranulate, evidentiaza rolul si necesitatea omogenizarii
si a filtrarii din topitura, prin extrudere granulare.

Fig 31. Distributia rezistentei la soc Charpy la - 20 0C pe epruvete

crestate, obtinute prin compoundarea materialului recuperat cu
material primar : 1 - amestec direct injectat; 2 - amestec
omogenizat prin granulare si injectie.
Din punct de vedere al granularii, cele mai interesante sisteme
pentru recuperarea PE-HD provenita din navete scoase din uz sunt :

- baghete extruse, racite in baie si granulate;

- banda extrusa, racita in baie si granulata ;
- granulare cu imersie totala in apa.
Navetele realizate din PE-HD regenerata modificata, au
proprietati compatibile, chiar superioare cu alte navetelor realizate din
material primar.
2.7.6.4. Regenerarea polimerilor secundari proveniti din butelii
uzate. Buteliile uzate provin de la consumatori individuali si sunt
utilizate, cele de PVC, la ambalarea produselor alimentare (12% vin,
75% apa minerala, 85% otet, 90% ulei), iar cele din PE la ambalarea
uleiurilor minerale, detergenti, produse cosmetice si foarte rar, lapte.
In functie de solutia de colectare utilizata, aceste materiale vor fi
regasite fie in SMPlu colectate selectiv de la consumatorii individuali,
fie in deseul menajer.
Colectarea selectiva poate fi stimulata prin conditionarea
cumpararii unor butelii noi de predarea celor uzate. Experienta multor
state occidentale (Statele Unite ale Americii, Elvetia, Anglia, Franta) a
demostrat ca acest sisitem de colectare este posibil.

Fig 32. Influenta modificarii PE-HD secundare asupra rezistentei

navetelor realizate din polimerul regenerat.

Tehnologia de valorificare prin regenerarea buteliilor polimerice

uzate contine fazele intalnite si la alte tipuri de obiecte uzate.
Dupa compactare, buteliile sunt maruntite si supuse procesului
de purificare, in vederea sortarii pe tip de polimer si al eliminarii
tuturor impuritatilor grosiere (metal, sticla, pamant, etc).
Spalarea buteliilor de PE-LD necesita, in primul rand, agenti
speciali de spalare de exemplu : antispumanti pentru buteliile in care
s-au ambalat detergenti si detergenti pentru buteliile care au
transportat uleiuri.

Granularea permite aducerea polimerlui la performantele

calitative caracteristice polimerului primar. Cele mai eficiente sisteme
de granulare sunt cele din banda sau baghete, si taiere in apa sau in
aer.
Macinatura purificata, maruntita fin, poate fi prelucrata ca atare,
sau aditivata cu material primar, domeniul de utilizare al polimerului
regenerat depinzand de proprietatile pe care le are.
Tabelul 4. Caracteristicile amestecurilor formate din PVC primar
si PVC regenerat din butelii uzate.
Compozitia
PVC
amestecului % primar

100

80

70

50

PVC regenerat

20

30

50

100

-3

Densitatea, kg*m
Punctul
Vicat*0C

de

1407

1405

1384

Caracteristici
1363

79

80

74

67

594*105 529*105

506*105

469*105

393*105

208

204

180

97

1425
inmuiere 82,5

Rezistenta la rupere, N*m

-2

204

Alungirea la rupere, %

Granulele de PVC regenerat, neaditivat, se prelucreaza prin

injectie extrudere, avand proprietati fizico-mecanice bune si o culoare
niciodata transparenta. Proprietatile permit retransformarea in
butelii tehnologia nefiind insa practicata.
Cel mai frecvent PVC regenerat este transformat in tuburi de
drenaj, tuburi pentru cabluri telefonice, sau electrice etc.
Regenerarea buteliilor de PVC, trebuie sa evite supunerea
polimerului la solicitarile termice periculoase, din cauza
termostabilitatii scazute a polimerului. Protectia termooxidativa se
realizeaza fie prin stabilirea corespunzatoare a polimerului, fie prin
prelucrarea din topitura, pe utilaje la care solicitarile mecanice sunt
reduse, si care au posibilitatea de masurare riguroasa a temperaturii.

2.7.6.5 Regenerarea polimerilor secundari proveniti din produse

stratificate uzate.
Produsele stratificate uzate sunt constituite dintr-un suport textil
(bumbac, celuloza, lana), tesut sau netesut, hartie, folii PETP pe care
s-a depus, pe una sau ambele fete, unui sau mai multe straturi de
polimer (PVC, PEO, PU, etc). Deoarece se utilizeaza ca inlocuitori de
piele in industria incaltamintei, automobilelor, marochinariei,
tapiteriilor, confectiilor, ca benzi transportoare, acoperiri pentru
pardoseli, produse de uz casnic (corturi, prelate, fete de masa,
tapete, filme fotografice etc) rezulta ca produsele uzate, in principal,
la consumatorii individuali.
Aceste SMPlu nu se caracterizeaza indeosebi in cazul colectarii
in amestec printr-o mare neomogenitate privind compozitia, diferand
unele de altele etc. De aceea, alegerea metodei de valorificare se
face dupa analiza si stabilirea gamei sortimentale.
Cele mai rentabile metode de valorificare sunt cele de
regenerare in produse finite cu valoare de intrebuintare indiscutabila,
cu sau fara separarea polimerului de materialul suport.
Valorificarea prin calandrare a SMPlu macinate si omogenizate
contin doar 50% polimer neconvenabila din cauza slabei rezistente la
prelucrare, se face doar dupa imbunatatirea caracteristicilor fizicomecanice prin compoundarea cu un material de liere (NBR) sau
readitivare conform retelei initiale.

Fig 32. Fazele tehnologice ale separarii polimerilor secundari

proveniti din produse stratificate uzate.
Stratificatele uzate, care au ca suport hartia, se regenereaza prin
compoundare, intr-un malaxor, dupa care, prin granulare, materialul
poate fi injectat.Raportul maxim hartie/material plastic care permite
prelucrarea prin injectie este 65/35.
Metodele de prelucrare a acestor SMPlu, prin separarea celor
doua materiale, cu trecerea hartiei in apa, si formarea unei suspensii
apoase, sunt mai putin utilizate.
Filmele fotografice uzate s eprelucreaza printr-un prodedeu de
reducere, pentru a obtine un precipitat metalic de argint si cele doua
fractiuni de MP1 : PE si AZ.
2.7.6.6 Regenerarea polistirenului provenit din produse expandate
uzate. Regenerarea produselor expandate uzate incepe cu cresterea
greutatii volumetrice care, din cauza valorilor mici, determina

utilizarea de spatii mari pentru depozitare si transport, creiaza

dificultati atat la prelucrarea in amestec cu material primar, cand se
manifesta o tendinta pronuntata de separarea a celor doua materiale
cat si la prelucrarea individuala cand produce infundarea zonei de
alimentare, si de aceea discontinuitati ale fluxului de topitura.
Amestecurile obtinute pe baza de PS expandat, PS rezistent la
soc si cauciuc polibutadienic drept modificator, se valorifica deosebit
de eficient ca produse injectate.
Tratarea SMPlu cu H2SO4 concentrat, in prezenta Ag2SO4 drept
catalizator, da posibilitatea obtinerii unor foarte buni electroliti
polimerici
Cea mai practica directie de valorificare este expandarea,
realizata in general cu hidrocarburi lichide care au dizolva polimerul si
care fierb la temperaturi sub cea de descompunere a polimerului.
Ranforsarea PS regenerat, chiar a celui expandat cu fibra de sticla
determina cresterea rezistentei la tractiune si a stabilitatii
dimensionale, fara a modifica esential casanta si rezistenta la soc, iar
sferele de sticla imbunatatesc rezistenta la compresie si stabilitatea
dimensionala la caldura.