DREPT PENAL -PARTE SPECIAL.

4' ( note de curs)

Lector

dr.

Sergiu EOGDAI\

cAP. I. NOTII.INI GENERALE.

1.

No{iunea dreptului penal parte speciall'

Dreptul penal parte speciald conline acea categorie de nonne care determinl
faptele ,. .onriituie infracliuni, reglementeaz6. conlinutul specific al infracfiunilor 9i
stqbilesc pedepsele aplicabile in cazul siv6rqirii lor'
Dreptul penal parte speciali cuprinde
-doua' a Codului penal -(-art ;-1 5 5 4 6 -Gpen)
=*partea a
ex' Legea
ioate textele de incriminare cuprinse in legislafia penali speciald(
nr. 14312000 privind combaterea consumului 9i traficului de stupefiante) sau
in legislalia eitrapenald ( ex Codul siivic, Codul vamal, Codul muncii)'
1

2. Corelatia

dintre partea generald 9i partea special6 a dreptului penal.

Regulile dreptului penai parle generald se aplic[ de principiu tuturor

infi'acliunilor din partea speciala 5i legi penale speciale'
ca gi asemdnare^ pout. ufr.^u c6 ambeie nonne servesc la definirea
au ca
infracliunii, a condiliilor rispunderii penale 9i a sistemglui sancfionator, 9i
finalitate lupta impotriva fenomenului criminaiitilii'
Deosebirile sunt:
a. Din perspectiva obiectului specific, normele de parte generali . definesc
limitele
infracliunea ca gi concept, staLilesc condiliile rdspunderii penale ^9i
generale de sanclionurt in cazul angaidrii rdspunderii penale. in schimb
ionnele de parte specialA reglementeazd infracfiunile in particular,- in
tipicitatea tor ( aefiniiia furrului, omorului etc), precum 9i pedeapsa-aplicabill
acelei fapte.( de exemplu inchisoare intre 3 9i 15 ani pentru furtul calificat')
b. Din perspeciiva structurii normelor. Norm:l._ {.. parte general6 cuprind'a
( definilia intenfiei, a culpei,
ffi.ilrtt;.rr.rul. de rdspundere penala
de
iegitimei ipardri, pe cAnd normele de parte speciall sunt norme tipice
pedeapsa
incriminare care stabilesc conlinutul specific al fiecirei infracliuni 9i
se
abstract[ aplicabild. Din punct de vedere structural norma de incriminare
La
caracterizeazd prin dispozilia de incriminare 9i dispozilia de sancfionare'
a
unei
generici
norrna de parte speciali poate fi evidenliatd mai ugor structura
notme in general adicd ipotezi, dispozilie 9i sancliune
c. Se difereiliaz[ prin dinamismul lor. Normele de parte generall sunt mai
abstracte'
stabile qi mai pu1il dinu*ice pentru cd sunt expresia unor concepte
generice. Oimpoiriva normele de parte specialf trebuie sd se adaptezejmediat
prin dezincriminarea unor fapte (
Ivoluliei retaliilor sociale
unor-fapte (
homosexualitatea, ofensa adusl autoritafli etc),,.incriminarea
modificarea
manipularea genotipului uman, infracliunile inforrhatice etc.) sau
- sancliunii apiicabiia -faptelor(--doar-pedeapsa - amenzii -pentru -insult[, :-s&Lr

r.

fi;

:'..-

l-: r :: -: .- '::

{-f,:,t.Jrr+i#

.ffi:ffi*q*

'.,i:i.
.: i.

d.

Ele se deosebesc qi prin vechirnea lor istoricl. Normele de parte speciale sunt
cele mai vechi. Normele de parte genemlA au ap6rut ulterior , cdnd gdndirea
penale a ajuns s[ elaboreze concepte abstracte flindamentale ale noliunilor de

. dreptp:.I(nofiu11au.T*1o:L:"1i:l:1. \
3. Calificarea sau incadrarea

*-.,

,.i

juridic[.

in aplicarea normei penale care defineqte confinutul

specific al unei infracliuni la cazul sau faptul concret fiind o operaliune de
gql,glolzqg_?.&Bllpau de introducere a faptei in$ryll.gli. Este mijlocul prin care
iiva'infracliofrAitegi:-exact6
sunt:
o
calificarejuridicl
concurdla
care
Factorii
incadrarea jtuidica constd

;Gi;*rip.*iEi
-

stabilirea exacte a stdrii de fapt.

cunoagterea rigwoasi a textilor de incriminare gi a normelor de drept lenal
parte generali.
aptituiinea de a identifica in starea de fapt imprejur6rile care corespund
conlinutului legal al unei infracliuni.
Consecinfele unei incadrdri juridice greqite sunt:
fapta invinuitului este calificat5 ca fiind infracliune degi in realitate nu are
acest caracter.
fapta este considerat6 ca fiind o anurnit6 infracliune degi in realitate este o alti
infracliune.
fapta nu e consideratd infracliune degi in realitate corespunde tipicitIlii unei
infraclituri.

4. N{etode de definire a con{inutului infrac(iunii:

- o determinare sumard sau relativ determinati.
- o determinare amdnunlitd sau absolu{eterminatd. Ideal este ca sd se foloseasci o
definilie care si aib[ un caracter de generqlitate fErd insd a lisa loc vreunei neclaritEli.

principiul legalitdlii incrimindrii estg considerat

-fOO

jurisprudenla
care si fie clare.

gi

un drept fundamental

de

rezulti obligali/pentru puterea legiuitoare de a redacta texte

5. Clasificare infrac{iunilor este fEcuti de legiuitorui romAn in funclie de obiectul

jgriclic al infracfiunii. Partea speciald a codului penal conline titluri, capitole , secliuni
articole. De exemplu exista 11 titluri, unele avind capitole gi secliuni. .insa
corespunde o
reprezintd articolul cdruia de principiu
elementul esenlial
infracfiune.

ii

il

ii

CAP

II.

INTRACTIUNI CONTRA YIETII

contra vielii
1. Generalit6{i. in codul penal romAn in categoria infi'acfiunilor
grav)'
p""rrou*i t,","t in.fute infraciilniie de omor ( simplu califical sau deosebit de
sau inlesnirea sinuciderii'
irun"r,.id.rea, uciderea din culpd 9i determinalea
al persoanei este
O prim6 chestiune este iegat[ de faptul dacd dreptul la viald

indisponibil.

'

un drept a^bsolut 9i
proteclie penald
Este acceptat cle'toati lumea ci viala omului se-bucurd de
viald sau de interesul de a
indiferent de capacitatea de a tfdi, indiferent de speranla de
trdi, indiferent de virsta persoanei sau stalea sa de sanhtate.
unul absolut' ar fi aceea
Consecinla practica a faptului cE acest drept nu ar
exemplu in cazul
cd in anumite imprejureri acest drept ar putea fi incilcat, sple
p.a"pr"l capitale. To,ti autorii accepti cd acest drept este ab::]:: 11t]^t:!i':H:i,::
incilcat, de exemPlu in cazul uciderilor

fi

i".-ir",U-U"!,rigggr*139.tl!5pl-9ste
comise in timp a. r#toI. OacffiastZr"pt

'l

ar fr unlll abTo-1u1ffirye,-FeT'
de interpretare, ea este
incilcat in nici o imprejurare. in realitate degi de dorit o astfel
la viall este.unul
rineori limitatd ta sit,alia de principiu, adiia in principiu dreptul
acest caracter absolut aI
absolut dar in anumite sinralii'speciul. t. poate deroga de la
cAnd medicul decide
Jrepnilui. Nu lipsit de interes .itt 9i situaiia euthanasiei pasive
ci nu ar nici un sens si mai lupte prin orice mijloace pentru salvalea vielii deoarece
decesul este inevitabil'
sau
O a dotra chestiune este aceea de a stabili clacf, este un drept indisponibil
drept
nt. i't tirr-fi^ i" care este incriminatd euthanasia nu se poate vorbi de un sa
uciderea
privire la
disponibil ui pt"ounti pentru ca degi. ea i"i di acordul cu
justificative.
consimlamantul sau nu aie valoarea unei cauze
de cdnd incepe
O a treia chestiune ce trebuie solulionatd este aceea de a stabili
pot fi comise doar
via[a unei persoane 9i cdnd se termini, pentru ci aceste infracfiuni
impotriva unei Persoane in viafd.
persoani este
In ceea ce privegte momentul initial din care se considerd cd o
mai veche'se considerd
in via!6 in dreptul penal existi doua conceplil intr-o c-oncepfie
dovada fiind
ci un om este in viala din momentul in caie fetul dupa na;tere a respirat,
europeand
doctrina
.*lr,.n1u a aerului in pl6mani. in conceplia actuala,majoritarl in
in viala din momentul inc.+eliprocesului
ii **a"a se considera ca o persoand "tt.reprezentat
de inceperea clurerilor nagterii,
iiotogi. al nagterii. Acest moment este
declangat medicamentos'
indiferent dac6 acest ploces se declangeazd natural sau este
omorul de intreruperea
delimitat
PlecAnd de la aceasti conceplie trebuie
obiectul material aI
cursului sarcinii. Elementul noda#n aceastd disculie este
un omor sau ucidere din
infracfiunii. DacE e vorba de o fiin![ umpni atulci-s-a comis
produstrl de conceplie atunci
ciripa, dacd dimpotriva obiectut materia( este f1tul sau
sarcinii'
i.pi" irrra sub incidenf a textului care incrim ircazdintreruperea cursului
mers pe
Cum se califici fapta gravidei care desfaqurand activitali riscante,
procesul'nagterii cu
bieicletl. cdldrie sau ridicai gtJutali mari 9i declangeazi prematur
de -ucidere din culp6? Nu,
;;$;;;*l;;i.ra*i sarcinii;-poate fi calihcat6 ca o faptd
este incriminat['
deoarece intreruperea cursului sarcinii din culp6 nu
din cauza culpei
Cum s.'.atifi"a fapta medic-ului care in procesul nagterii
deoarece fapta este comisd
medicale produce moutt.u copilului? Ucidere din culpe
''t
Yrcra'
rll viald.
persoane in
unel PerSuaIItr
asupra unei
ca"'
prentatur
r:n
n6scttt
copil
tilterior
Cu* t. califich fapta cel,i care ucide
sarcinii'in conculs cu-o11lor
rirmare a unor manopere avortive? intferttpera a cursului

calificat.

-_----_-

Cum se calificd fapta medicului care in stadiul prenatal administreazi gregit un

dupE
medicament care afecteazi copilui dupi nagtere ducdnd la decesul acestuia
nagtere? Ucidere din culP6.
Exist6 disculii doctrinare legate chiar de o posibil[ anticipare a momentului in
a
care o persoan6 se considera in viafl. A se vedea decizia Curfii de apel franceze-care
de
fale
corporalE
(
vdtimare
.ooau**ut un $ofer pentru un concurs de infracliuni
de fEtul
f.meia gravid6 in luna a 8-a, victimd a unui accident qi uciderea din culpd fa!6
'
acestei4 iRc[ nenascut, decedat ca rumare a accidentului).
in ..ru ce privegte momentul final se considerl cd o persoan6 este decedat6
de agonie sau
atunci c6nd activitatea cerebrald a inceJat. Astfel cel care se.afli in stare
moarte clinicd posibil reversibild este consideratE o persoand in viafd'
Cum si calificd fapta medicului care constatd cd nu mai existd activitate
cerebrali la victima unui accident qi decide deconectarea de la aparate deqi inima 9i
nichii necesari unui alt
pl5m6aii_acestuia mai functigl1Y cy

sc

Ii-.---

ffi

Care este momentul mo4ii unui nou niicut anencefal ( copil lipsit de cieier
este
mare , )? in lipsa altor posibiliteli de apreciere se considerl cE momentul morlii
cel in care a incetat inima gi nu mai respirE.
Infraclilnile contra viefii au ca obiect juridic viala persoanei iar ca obiect
material corpul acesteia. Subiecttrl pasiv este persoalla ucis6.
2. Omorul.

174. C pen prevede c[: trciderea' unei persoane se pedepseste cu

tnchisoare tntre I0 Ei 20 de ani.
in doctrind s-a suslinut cd ornorul nu este definit ci doar se prevede cI uciderea
uciderea
unei persoane se sanc{ioneazd. De aceea ar trebui ca omorul sE fie definit ca
unei persoane cu intenlie a unei alte persoane. Corisiderdm cd elemtul subiectiv se
deduie automat prin interpretare art. 19 alin 2 C' pen'

Art.

Elementele constitutive:

.Latura obiectivi-constd in ,,ucidere". Prin ucidere se inlelege activitatea

comisiv6 sau omisivd, sav6rgit6 prin orice mijloace, prin care s-a realiza suprimarea
vielii unei persoane.
Uciderea unei persoane se poate rcalizaprin acte comisive asllpra victimei sub
forma unor acfiuni fizico-mecanice (sugrumare, lovire, tliere, impuqcare, inlepare
electrocutare), acliuni chimice(otraviie) sau acliuni psihice.
Infraciirn.u se poate comite gi prin omisiune atunci cdnd existd obligalia
legal6, contractuall sau naturala de a impiedica producerea morlii victimeiUciderea se poate realiza nemijlocit sau prin intennediul unor forfe sau energii
fapta victimei.
neanimate sau animate. Acliunea de ucidere poate sd constea chiar din
prin ele insele
rezultatui
producd
Mijloacele intrebuinlate trebuie sd fie apte s[
(idonee) sau prin intrebuinlarea lor in anumite moduri, imprejur6ri sau condifii. ,
Momenful consumdrii faptei este acela in care s-a produs moartea victimei,

-,

fiind o infracliune instantanee sau momentand'

iil-Ai;neu d, ucidere gi moartea victimei trebuie sd existe raporl de
cauzalitate'ura
subiectiv[ a infiacliunii dPl'on,o' constd i, intenlia directd sau
inclirecti. Elementul subiectiv se deduce din Cel obiectiv ( clolus ex re)'
Intenlia de a ticicle se poate deduce dih'ulp5toarele imprejurdri de fapt:
folosir.ea ungi instrument apt de a produce nroatlea ( lin6nd seama de

fetul instrurnentu|.ri. dinrensiunile, soliditatea. gretttatea acestuia).-...

locul sau regiunea corporali unde s-au apiicat loviturile ori asttpra
clreia s-a acfionat
numirul gi intensitatea loviturilor
alte irnprejurdri preexistente, concomitentl sau subsecvente.

Participalia la omor se poate rcaliza in toate fonnele( coautotat, instigare

complicitate).
ln caz de cberratio ictr,rs Si abetatio delicti se va reiine un concuis de
din
infracliuni intre tentativd de omor qi ucidere din culpd, respectiv fapta consumatd
singur6
cdpa( distrugere din culpd), iar in caz etor in personam se va reline o
in
infracli,,ne dJ omor consumatd. Motivalia acestor solulii a fost prezentatd detaliat
parlea generah a drePtului Penal.

. .,

in practica judiciard se pune frecvent problema delimitdrii infraclitrnii de omor

Ae-fifiaciiunla de 1oritiiri ceriZAtbare de moeite;ArlbAtfiinA-fapte-intenlicinateli
ambele av6ncl ca gi consecinld moarlea unei persoane. Astfel cele dou6 se delimiteazd
pun:
sgb aspectul acfiunii sau inac{iunii infracfionale, astfel la ornor
acliunea trebuie sd fie aptd sd produci in mod obignuit decesul
victimei, pe cind la lovituriie cauzatoare de moarte aclir'inea nu
produce in mod obignuit moartea unei persoane , moartea fiind doar
un element circumstanlial.

sgb aspectul raportului de cauzalitate, in cazul omorului procesul

car-rzaliste linear in sensul cE existd o leglturd imediata. de la cauz[ la
efect. factorgl cauzal fiind chiar factonrl cleclangator. La lovituri
cauzatoare de moafie (lcrn) cauzalitatea nu este lineard fiind prezenfi
gi a1li factori cauzali care pot preexistenfi, concomitenli satr
ulteriori factorului traumatic declanqator'
Sub aspectul pozi{ie psihice omorul se comite cu intenlie iar lcmurile.se-comit cu praeterintenlie. La aprecierea elementului subiectiv
se pot lua in calcirl pe lAngi mijioacele de comitere a faptei 9i alte
elemente cum ar fi raporturile anterioare dintre victimd 9i infractor,
comportarea fa|6 de victimd dupd acliune gi inainte de decestrl ei.

fi

3. Omorul calificat.

Art.

1,75 Cpen. prevede care sunt

impreju[rile in

care un olnor este considerat

caf,rind calificat:

cu Premeditare
din interes materiai
asupra so{ului sau unei rude apropiate

profit6nd de neputinfa victimei de a se apEra

.prinmijloacecepuninpericolvialamaimultorpe$oane;
in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice

ale

victimei
pentru a se sustrage on pentir'. a sustrage pe altul de Ia urmdrire satt
pedepse
. arestare, ori de la executarea unei
unei infracfiruri;
siviqirea
a
ascunde
sau
pentru a inlesni

ii:

Aceste imprejurdri privesc fie gradul intenliei, mobilul, .l.lprll modul ,

mrjloacele de comitere, calitatea subiecfului pasiv sau locul comiterii faptei. In cazul
existenlei mai multor imprejurdri care calificl omorul, nu se va reline un concurs de
---""'-infracliuni intre formele-calificate ci autorul va comite un singur omor calificit in
condifiile mai multor imprejurdri de calificare ( de exemplu omorul cu premeditare
asupra solului se incadreazl la art. 175 alin. 1 lit. a gi c raportat la art. 174-C. pen.).
Pluralitatea de'foime de calificare se va reflecta in sancliunea concreti hplicaiE intre
limitele de pedeapsd ale omorului calificat.
in cazul in care, anumite imprejurEri sunt previzute concomitent 9i ca
circumstanle agravante genemle gi ca imprejurare de calificare a omorului se va
reline doar omoml qalificat de acea imprejurare fErd a se agrava rdspunderea penalS.
ulrnare a relinerii qi a circumstanfei aglavante ( omorul comis prin violenla aeupra
tlnggld.
i rude
. . , -meBbtriLor familigi se hcadreazi qgr ia.q,rnorul .calificat as-upra sol$i

t*

acesiffiTE

agraveze pedeapsa chiar daci sunt intrunite condiliile unui ornor calificat ( omorul
profit6nd de neputinla victimei de a se aplra comis de 3 sau mai multe persoane

impreund art. 75 lit a).

a. Omorul

cu premeditare

in dreptul penal romAn nu exist[ o definilie legali a noliunii de premeditare gi

de aceea sarcina definirii acesteia i-a revenit doctrinei gi jurispruden{ei. Cu privire la
aceste aspect s-au formulat dou6 teorii: teoria subiectivl 9i cea obiectiv[.

..

Teoria subiectivi. definegte premeditarea ca o.circumstanf6 ce !ine..-de.

elementul subiectiv al infracliunii gi corist[ in luarea unei hotdrdri de a ucide pe baza
unei refleclii sau deliberiri lungi gi terneinice, cuurpdnind motivele pro gi contra ale
faptei sale gi chibzuind la rece asupra 1or. Sunt necesar a fi indeplinite doud condilii( o
stare de relativ calm cu privire la modul gi mijloacele de comitere qi un interval
indelungat intre momentul ludrii hotirdrii gi acela al punerii in executare a hotdrArii
infraclionale. Actele preparatorii sunt doar elemente ce probeaz6 existenla
premeditdrii, fIrd a fi singurele mijloace in acei sens gi fdrd a intra in structura
praeterintenfiei. Urmare a acestei naturi juridice coexistenla premeditdrii ctl
provocarea este exclusd.

E:rd premeditarea ca
Teoria obiectiv4 dominati. in drephrl penal romdn .onffi
premergdtoare qi
intr-o
activitate
infraclionale
fiind o traducere obiectivd a rezoluliei
pregdtitoare. Trebuie ca hotirArea infraclionali sd se exteriorizfze in acte de pregitire,
care devin elemente componente indispensabile premeditdrii. in acest sens omorul nu
este doar unul premeditat ci este un omor dinainte pregdtit. Consecinli ace.stei teorii
este cd premeditarea poate coexista cu provocarea.
Premeditare fiind o circumstanld personali nu se rlsfr6nge asllpra celorlalli
participanfi, dac6 insi ea este concretizatl, gi in acte de pregitire cunoscute de
pa*icipanli acegtia ar putea rdspunde pentnt parlicipalia la omorul calificat incriminat
de art. 175 lit.a C. pen. Aceast[ circumstan]E. transformAndu-se intr-o circumstan![

snbiectivd de individu alizar e.

b. Ornorul din interes material.

Elementgl circunnstanlial de calificare a acestei fapte rezidd in acest caz in'
mobilul spccial al infi'acliunii gi anume intelesui nraterial care l-a detemtinat pe atltor
---

,.

- o:----.*--a.

in urmErirea oblinerii, urmare a omot'ului, a unor

foloase sau avantaje materiale directe sau indirecte ( mo;tenirea victimei, s-tingerea
upaldajodi etc). Ceea ce particul arizeazd. acest inter.tffi
clobandirea folosulgi material trebuie sl se realizeze pe o cale ap?rent legali urnare a
decesului victimei. Nu e necesar ca'agentul sd gi realizeze efectiv acel interes
material. Este posibil ca nici mdcar si nu existe in realitate acel folos. Este suficient
ca autorul sa aclioneze din acest mobil pentru a se incadra in dispozilia legal6)
Se subsumeazd acestei fonne gi cazul Ug$luiplatlt, in acesl caz calea
aparent legald este reprezentatd de platarealirtrii unui serviciu.
Este o circumitan!6 personali care nu se rdsfrAnge asupra participanfilor.
sd comitd fapta. Astfel poate consta

c.

Omorul s[vflrgit asupra so{ului sau unei rude apropiate'

Aceastd

formi calificatd se raporteazd la

calitate

-!Eg3qa-victimei'

In

.a Apt.j
a autorului. Considerdm c[ se poate refine 9i un punct de
speciald
calitatea
privegte
vedere contrar. DacE este o circumstanld personald subiectivi calitatea de so! al
autorului, tot atunci calitatea speciald a subiectului pasiv ( solia sau ruda infractorului)
misura
se constituie ca o circr:mstanfi reald care se rf,sfrdnge asupra participanlilor in
in care au cunoscllt sau previzut aceastd circumstan!6.
Calitatea de sof dureazA de la data incheierii cdsdtorie 5i pAnd la desface_rea sati
incetare ei, indifereni ,1" coabitare sau nu faptica a acestora' Noliunea de rudi
,l.finitd in art. 149 . C pen. Calitatea de so! sau rudE apropiatd trebuie
apropiatir
"it.
s[ existe in momentul comiterii actelor de executare.

a*t,'ira's;;fim

d. ornorul sdvfirgit profitind de neputinfa victimei de a se apira.

acest caz omorul este calificat raporta.t la modul de comitere al faptei 9i

anurle profitind de neputinla victimei de a se apira. Aceastd circumstanld este una
reala gi se rasfrange asupra participanlilor in masura in care au cunoscut-o sau au
prev[zut-o.
Nu are importanld catza sau durata stdrii de neputinld de a se ap6ra fiind
suficient ca in momentul comiterii actelor de executare victima sd se afle in aceast6
neputinla de
stare iar infractorul si profite de aceast[ stare. Nu trebuie insd ca stare de
de adtrcere
a sg ap6ra s[ fie provoiatl ciriar de infractor deoarece in acest caz acliunea
a victimei fiind
a rictimei in neputinli de a se apdra se subsumeazd acliunii de ucidere

in

in coniinutul acesteia'
Daci agintul nu a cunoscut cd victima este in neputinli de a se apira crez6ndo apt[ de aparare nu se va re]ine aceasti formd caiificatd, deoarece agentul nu a

absorbitd.

prohtut gi din punct de vedere subiectiv de aceastd imprejurare.

Sunt in neputin![ de a se ap6ra persoanele care, datoritd unor stlri fizice sau
psihice ori datoriti altor imprejuriri nu pot reacliona impotriva agresorultri. AceastS'
'stare
d. neputin![ de a se uparu pout* fi generatd chiar de. victiml ( stare avansat[ de
ebrietate etil. Starea de neputin!6 se apreciaz[ in concret 9i nu in abstract.

e. Omorutr sivArqit prin rnijloace ce pun

in pericol viafa mai multor

41r".:1a'-?i':i.Yi?i

'ia

.ii'.

,..

Agravanta are un caracter real gi se referd la mijloacele de comitere a-faptei

care prmin pericol viala mai multor persoane. Prin mijloace ce pun.in pericol viala
mai multor p.rsourre se inleleg acele mijloace frlosite la uciderea unei persoane, care,
prin natum ior ( materiale explozibile, bombe etc) sau prin modul de intrebuinlare (

incendierea,ohivireaapei)poipuneinperico1viaiamaimu1torpersoane.......-_Pentru relinerei agravantei este necesar ca fapta. sd constea intr-o ac$iune

gnic6, s6 fie s[vArgitd plin astfel de mijloace gi s[ fi avut ca rezultaf mo4$ea unei
sinlure persoanii gi punerea inprimejdie a vielii mai multor persoane.
fup-t, se comite cu intenlie direct6 fafa de victima vizatd. gi intenlie eventuall fa96 de
victimele a c6ror viald a fost pus[ in pericol.
Tentativa existd cAnd persoana vizaid nu a decedat dar datoritl mijlotului
folosit a fost pusd in primejdie viala mai multor persoane.

f. Omorul sivirsit in leg6tur[ cu indeplinirea atributiilor de serviciu

sau

publice ale victimei.

Pentnr a se reline aceast5. agravanti este necesar ca omorul sE fie comis in
leg6turd cu atribufiile de serviciu sau publice ale victimei. Totugi e necesar ca. aceste
atibuiii sd fie exercitate in limita legii, daci victima se comportl abuziv depdqindu-9i
atriUuiiite de serviciu atunci nu mai poate fi relinutd acea agravantd. Nu este necesar
ca omorul s[ fie comis in tirnpul serviciului victimei( a$a cum se int6mpld cel mai
frecvent) ci este suficient ca fapta sd fie comis1 in legituri cu serviciul victimei ( de
exemplu este nemuilumit de atitudinea victirnei care l-a nedreptilit sau dimpotrivd nu
l-a favorizat).
DacS victima este un funcfionar care exercitd autoritatea de statOu existd un
concus de calific[ri intre ultraj gi aceast[ form[ de onror calihcat, autorul fiind
sancfionat doar pentru omorul calificat.

Omoqrl slvArgit pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la

urmirire sau arestare, ori de Ia executarea unei pedepse.
g.

Aceastd agravantd line de scopul infractorului gi anume acela de a se sustrage

sau a sustrage pe altul prin comiterea omorului de Ia urmirire, arestare sau executatea
unei pedepr..'C., toate acestea nu e necesar ca acest scop sd se 9i realizeze fiind
suficiint ca atunci cdnd comite omorul infractorul sd il comitd cu acest scop'

Autorul urmdregte suprimare fizicl, a persoanei chemate sE exercite acte de

urmirire penala ori s[ execute mandate emise impotriva celor in cauzd ori a oricdror
persoane care contribuie direct sau indirect la procedura de ulmdrire sau arestare.
Pentru relinerea agravantei este necesar si fie pusd in migcare o procedurd de
urm6rire, arestare sau exJcutare a unei pedepse gi ca fEptuitorul sd realizeze uciderea
in scopul zdd[micirii procedurii judiciare de urmdrire, arestare 5i executare. Dacd
pen'
g
arestarea se face ilegal atunci nu sunt indeplinite cerinlele atl.115lit' C'

h. Omorul slvirgit pentru a inlesni sau ascunde sivfirgirea

altei

infrac(iuni.
justificare pentru a ucide
Rafiunea legiuitorului a fost aceea cd nu existd nici o
caLe
o persoand ca sd se inlesneascd sau sd se ascundi comiterea ttnei alte infraclitttli,
o
infraclir-rne
omorul ( deoarece este
c1e reguld are itn pelicoi social mai ledusteqAt
contra vielii Persoanei)'

Aceastd fonnd d'e agravare sanclioneazd comiterea unui omol cu scopul de a

inlesni sau a ascllnde comiterea unei alte infractiuni. Nu e necesar ca infraciitrnea ce
se doregte a fi inlesnitd si se gi comit6, iar in cazul comiterii este indiferent dac[ a
r6mas in forma de tentativd sau este consumatd. Nu intereseazd dacd' fEptr-ritorul va

participa la comiterea infracliunii pe care doregte sd o inlesneasce $i nici dacd a

participat la comiterea infracfiunii pe care vrea se o ascundd'
Actele de violenll comise pentru a inlesni uciderea persoanei se absorb hr
acfiunea de uciclere gi nu se re[in ca gi concurs cu conexitate eiiologic6 intre
iniiacliunea de loviri comisa pentru a inlesni uciderea persoanei lovlte inilial.
Daci prin comiterea omorului se inlesnegte sau se comite o tAlhirie va exista
un concurc de calificari gi se va r6spunde pentru omorul deosebit cle grav incriminat
de ar1. 176lit d C. pen.
Este posibil ca se se comiti omorul pentru a inlesni un viol deoarece
legiuitolrl incrimineazl ca form[ calificatd omorul comis cu acest scop special qi nu
aptltudinea de asd-realiZ6-in concret acest scop.

i.

Omorutr comis in Public

Aceast6 fonni de calificar e vizeazd.locr.rl in care se comite faP!?: in art. 152 C.

pen. se definegte ce se inlelege prin comiterea unei infracliuni in public:
intr-un loc care prin natura sau destinaiia lui este totcleauna accesibil
publicului, chiar dacd nu este nici o persoanS';
in orice alt loc accesibil publicului dacd srnt de fald dor"rd. sau mai

tnulte persoane;
in loc neaccesibil publicului, cu intenlia insd ca fapta s6 fie.auziti sau
vdzutd .gi dacd ac.est rezultat s-a produs fald de doud sau mai multe
persoane

intr-o aclunare sau reuniune de .mai multe pelsoane, cu exceplia

reuniunilor care pot fi considerate cd au caracter de familie, datorita

naturii relaliilor dintre persoanele participante ;
prin orice mijloace cu privire la care fEptuitorul $i-a dat seama cd
fapta ar putea ajunge la cunoqtinla publicului.

4. Ornorul deosebit de grav

pen. Legiuitorui romdn, considerdnd cl omonrl

a
calificat nu r6$unde necesitalii de a proteja viala persoanelor in toate imprejurdrile,
creat qi gase forme de omor deosebit de grav;
Este reglementat

ile art.176C.

prin crtuimi
asuPra a dou6 sau mai rnulte persoane
de c6tre o persoanE care a mai sdvirqit un omor
pentru a sivirgi sau ascunde sivdr;irea unei t6lhdrii sau piraterii
asupra unei femei gravide

ur,rpru gnui magistrat, polilist, jandarm ori asupra unui nrilitar, in

timpul sau in legdturi-ctr incleplinirea indatoririlor-de servicitt sau---'
,,

'.;

.l

'

"-

pu.b J i-ce. alg-eg.e st"oJa,

,:

,r ;<'

,:..i

Dupd curn se poate observa imprejuririle care conferl omorului un caracter

deosebit de grav sunt legate de modalitatea de comitere, de vreo calitate speciald a
subiectului pasiv, de pluralitatea de subiecgi pasivi sau de repetarea comiterii unui
omor de cltre agent.
a. Omorul

prin cruzimi

'Circunistairfa'Constd in modul feroce,'Sadic, brutal sau crud folosit penjru a

1
provoca moartea unei persoane. Este o c-ircumstan!6
Prin ,,cruzimi; in sensul legii penale se inleleg modurile, procedeele,
mijloacele gi actele de violen!6 aplicate victimei de naturd sau pentru a-i provoca
suferinie deosebit de mari gi prelungite in timp, fie pentru a o ucide, fie pentru a o
chinui inainte de a o ucide sau inainte de survenirea morlii acesteia, sau care denotd

rea16.

-., . ..,,.-

iesi.t-$ncomun de .*I3rji=3gl9rului,
--feJ:oqitnte.-$dis$..gnmg4,.lgggan,
publice
un
sentiment de oroare.
trezegte in congtiinla opinie

care-, *--. ..-.

Sere!ineagravantachiardacdvictimaerainstaredeincorr9tien!dfiind
insensibill din punct de vedere senzorial.
De regula suferinlele cauzate victimei sunt fizice dar pot fi gi de natura morald
atunci cdnd spre exemplu victima este obligatd si asiste la brutalitilile comise asllpra
unei persoane de care era legati afectiv.
lndiscutabil cd omonrl presupune gi in forma debaza o anumitd cruzime dar
pentru a se reline circumstanfa cruzimilor trebuie si se comitd acte care si deplgeascf,
nivelul de suferinld pe care il presupune uciderea unei persoane. Este necesar6
existenfa unor activitdli diferite calitativ de uciderea obignuit6 pentru a se incadra in
definitia cruzimilor ca formi a omorului deosebit de grav.
Un criteriu practic in aprecierea existenlei unor cruzimi il poate reprezenta in
opinia noastr6 inutilitatea unor acte de exccutare pentru producerea decesului
victimei.
acestei forme agravate nu se poate reline gi circurnstanla agravant[
generali a cruzimilor, deoarece existd un concurs de calific6ri intre cele doui 9i are
prioritate circumstanla specialE.

in cazul

b. Omorul

slvirqit asupra doul

sau mai multe persoane.

Agravanta se reline din cauza pluralitdlii de victime. Agravanta are natura juridicd a
un.i infru.liuni complexe deoarece in conlinuiul sdu intrd ca elemente constitutive
doud acliuni care constituie prin ele insele fapte previzute de legea penald.
Cu privire la acfiunea de ucidere in cazul acestei forme de omor deosebit s-au

.
/

exprimat doud oPinii.

intr-o primi opinie s-a suslinut c6 moartea a doud sau mai multe persoane
trebuie sl fie rezultatul unei singure acliuni( cel care printr-un singur foc de armE
ucide doul Persoane).
intr-o alti opinie, pe care o imp6rtdgim, s-a considerat c6 se poate reline foma
deosebit de grav6. ori de cate ori uciderea a doud sau mai multe persoane s-a comis iu
de culit
aceea$i impr'-ejlrare, chiar daci acliunile sunt diferite ( cel care aplicd lovituri
orupru a doua persoane diferite in aceeagi imprejurare). Ceea ce conferd unicitate
de
legala faptei este unitatea de imprejurare. Acest punct de vedere a fost imPartaqit Pi
pr:actica jldiciara qi a fost exprirnat giin Decizia w.411970 a Tribunalului Suprem.
I5isculii inieresante r,u fost generate de ipoteza in care , urnare a acliunii de
-ucidere.o persoand dececleaza.gi una este-salvaia;-\'Ju se poate re{ine o intlac{iune --

consurnatd de omor deoarece rezultatul acestei infracliuni constd in uciclerea a cei

puiin doua persoane.
Nu ie poate reline nici o tentativd la omor deosebit de grav deoarece s-a
prodr-rs jumdtate din urmarea prevdzutd de lege gi anume moartea unei persoane.
-Singuru
solulia acceptabi16 constd in ruperea unitafii legale 9i incadrarea faptei
intr-un concurs de infracliuni dintre o tentativi de omor gi un omor consumat.
Teltativi la aceastd infracliune exist6 in ipoteza in care nici o persoand nti a
decedat.

Dac6 dou[ persoane au decedat iar o a treia victimd a fost salvatl, se va reline
o singuli infracliune de omor deosebit de grav '

d.

Omorutr sdvfirqit cle o persoanE care a rnai comis un omor'

sancllona
inlei legiuitorului
legtuttorulul de a sancliona
Aceastd agravantf, s-a impus ca urmare a voinlet
s:[ sti3firiut-in
este una
circunstanli
aceastd
d.octr.ind o for6i de recidivd speciald. Din acest motiv
personal6 gi nu se rdsfrAnge aslrpra participanfilor.
Pentm a se reline aceasti formi de omor deosebit de grav trebuie ca autorul sd
mai fi comis anterioro infracfiune de omor( artl74-176 C pen.) indiferent daci fapta
anterioari a rimas in formd de tentativd sau consumati.
|n cazul in care pentru primul omor a fost condamnat se vor aplica regulile
recidivei inh.e primul omor ca prim termen gi omorul deosebit de grav ca cel de-al
doilea termen al recidivei.
Dacd autorul nu a fost condarnnat pentnt primul omor se vor aplica regulile
concgrsuluiirrtre primul omor gi cel cle-al doilea omoi: care este unul deosebit de grav' '
este necesar ca cele dou[ omoruri sE nu fie comise in aceeagi
in cazui
"on..rrrul,ri
imprejurare caz in care ar fi indeplinite condiliile omorului deosebit de grav de ia
litera-b. Criteriul de delimitate intre cele doui omoruri deosebit de grave il reprezintd
tocmai unitatea de imprejurare. Dacd nu exist5. unitate de imprejurare vom avea un
concurs de infracliunilintre prirnul omor gi cel de-al doilea omor deosebit de grav,'
Daia uciderea a doui psrsoane se va realiza in aceeaqi unitate de imprejurare se va
reline infracfiunea complexd de omor deosebit de grav prevE.zutd de art. 176 lit.b C.

mfi-i@indTF-c.urn

pen.

Subiecfii pasivi sa fie diferifi sau pot fi aceeagi ( tentativd de omor urmatE de o
alt[ tentativd ombr sau de forma consumatd impotriva aceluiagi subiect pasiv). Nu se
va retine dacd tentativa db omor se comite in formd in form6 continuatq. ,,1
' in cazul in care pentru primul omor infractorul a fos(reabi/at lnu\mai sunt

indeplinite condiliile cerute de tipicitatea formei deosebit--d6 grave

deoarece

reabi1itareaarecaefectinlnt@c!iidecnderi5iincapacitd1icear

condamnare'

rezulta din hotdrdrea de

La fel gi in cazul faptei comise in

-"

-----\

timpuQlnorit[fteoarece in art. 109 alin

4.

C pen. se prevede cd nu atrag incapacitaii safTecE-dEn"condamnirile pronunlate

p.ntro fapte comise in timpul minoritllii. Dacd nu am accepta o asemenea solufia ar
insemna s[ cream minorului o situalie mai grea decdt a majorului deoarece un omor
comis in timpul minoritalii nu va.putel sA fie inliturat in nici o ipotez6, fiindcd o
cerere de reabilitare ar fi respins[ ca fiind iipsitd de obiect'
in cazul amnistierii primului omor se va reline con:iterea omonrlui de o
persoand care a mai comis un omor dar nu se vor putea aplica suplimentar 9i
dispoziliile de sancfionare-specifice recidivei-

,,j.::

I
&

i'l

d. Omorul sivArgit pentru

piraterii
sau

'
,

__ ,._,..

slvfirgi sau a ascunde slvArgirea unei t6lhlrii

Aceastd form[ sanclioneazd mai grav omorul comis cu scopul sdv6rgirii sau
pgntru ascunderea.unei tAlhdrii sau piraterii. Este o formtr asemdnitoare cu a omorului
comis pentru a inlesni sau ascunde sEvirgirea unei alte inftactiuni (art.l75 lit. H C
pen.) gi de deosebegte de acea formi de omor calificat prin tipurile de infracliune
expres prevdzute de lege ce se urm[resc si se comitd sau sd se ascundi.
S-a suslinut cd este necesar ca omorul sE fi creat in mod obiectiv condiliile
favorabile sdvdrgirii sau ascunderii unei tAlhdrii sau piraterii. O astfel de abordare ar
conduce Ia concluzia ci un omor care degi este realizat cu scopul de a inlesni sau
acte de ucidere care sa
.jlsc.unds,gtdllrdrie,s?u_pir$gria va fijll[tgrat dacd nu existd $i

n-

infracfiuni. O asffel de abordare insereazl un element obiectiv

in structura

unei

conrponente subiective gi anume scopul agentului.

Consider[m ci este suficient ca omorul sd fie comis cu acest scop pentru a se
incadra in dispoziliile art. i76 lit d. C pen, fiind indiferentd sub acest aspectrealizarea
efectiva a scopului sau crearea unor premize favorabile atingerii scopului.
Dacd se va comite gi t6hnria se vor aplica regulile de la concurs intre omor
deosebit de grav 9i tAihErie in form[ simpld. Nu se poate reline o tdlhlrie care a avut
ca urnare moartea victimei deoarece in acest caz fapta ar fi una praeterintenlionatd
ceea ce exclude ab initio intenfia.de a ucide victima gi cu atdt mai nrult exclude
uciderea cu un anumit scop.
Dac[ vreuna din fapte va rdmAne in faza tentativei se va re]ine acea formd a
infi'acliunii. De exemplu se poate ca otnorul sd rdm6nd infazd de tentativd 9i tAlhdria
sa se consume. Se va reline un concurs intre o tentativd de omor deosebit de grav in
concurs cu tdlhdria.
Circumstan{a fiind una subiectivd nu se rdsfrAnge asupra participanlilor' "

'

e.

Omorul slvirEit asupra unei fernei gravide.

Aceastd circumstanld este una reali Sivizeazd o anurnitd calitate a subiectului

pasiv gi anume femei gravidd.
Legea impune ca gi condilii existenla reali a stirii de graviditate. Dacd autorul
a dorit sd ucidd o femeie gravidd dar aceasta intre timp pierduse sarcina sau nici nn
fusese in realitate ins6rcinatl nu se va reline omorul d.eosebit de grav. Solulia e
determinatd de faptul cd in acest cazfaptanu mai este una tipici lipsindu-i o calitate a

subiectului pasiv.
Cea de-a.doua condilie line de elementurl subiectiv gi anume ca autorul sd
cunoascd starea de graviditate a victimei. Dac6 agentul nu a cunoscut acea stare,
eroarea de fapt in care s-a aflat inliturd relinerea iormei deosebit de grave. Nu are
impofianld dacd starea de graviditate era vizibild sau nu ori dacd agentul a ctmoscut
aceasti stare din alte surse decit forma copr-rlui victimei.
Fiinclt,. o cilcumstanf dreald se rdsfi'dnge asupra participanliior in mdsura in care
all cLlnoscttt-b sau au prevazllt-o,

rnagistrat, polifist, jandarm ori asupra

unui militar, in tinrpul sau in legdtur[ cu indeplinirea indatoririlor de serviciu
sau publice ale victimei.

f. Omorul sivirgit asupra unui

Omonrl este deosebit de grav datoritl calitelii subiectului pasiv, a timpului in

care se comite sau imprejurdrile in care se comite. Din aceste motive este o
circumstanld rea16 care se r[sfi'Ange asupra'participanfilor in mdsura in care au
cunoscut-o sau au previzut-o.
Pentru a se realiza tipicitatea acestei forme agravate este necesar ca victima s[
aibd calitate enunlatd in ar1. t76 lit. f C. pen, dar gi ca fapta sd fie comisd in timpul
serviciului sau in legiturd cu indeplinirea legald a indatoririlor de serviciu sau publice
ale victimei.
Omorul comis in timpttl serviciului, indiferent de mobilul acestuia este un

5. Pruncuciderea.

a. No(iune. in articolul177 C pen. este incriminati pruncuciderea care consti

uciderea copilului nou ncisctrt, sdvdrSitci imediat &tpd nastere de cdtre manta
ctflatd tntr-o ptternicd stare de tulbttrare pricinuitd de nastere.
Aceastd infracfiune a generat disculii aprinse in doctrind cu privire la natura sa
juridicd. Astfel unii autori au suslinut cd aceasti faptd este una autonomd, fdrf, vreo
leg[turi cu infracliunea de omor, cu toate consecin]ele pe care Ie genereazi aceastd
constatare asupra formelor de participalie. Dimpotrivd alli autori au suslinut cf,
orhncuciderea nu este altceva decdt o formd, atenuatd de omor detenninat* de
.ulitut.u subiectului activ gi de starea psihic6 a acestuia ( mami aflati in puternicd
stare de tulbruare pricinuiti de procesul nagterii. Acesta din unn[ este gi punturl de
vedere pe care il impErtngim. De altfel ast6zi se constat[ o disparilia aproape totald a
vreunui text similar celui ce incrimineaz[ pnurcuciderea din majoritatea codurilor
euopene considerindu-se cd incdminarea omorului este suficientd pentru a realiza gi
protecfia penald a viefii noului niscut.

in

Cu privire la rafiunile incrimindrii acestei fapte existd dou[ aborddli. Prima,

existent6 in !6ri1e democratice gi in Rominia interbelicd considera cd acest omor
trebuia sd fie unul atenuat din considerente de ordin moral gi social ( mama care nll
putea si igi creascd copilul, excluderea sociald a mamei care avea copii din afara
cdsltorie, vdrsta imaturi a rnamei etc). Aceste caltze determind majoritatea mamelor
s6"igi ucidd copiii nou nisculi.
O a doua abordare , specificd statelor comuniste, prezenti gi in legislalia
romAni actuald consideri pruncuciderea un omor atenuat datoritd stdrii psihofiziologice in care se giseqte mama. Se bazeaz[ pe imprejuririle cd pot exista stdri
psiho-fiziologice, anormale, consecutive nagterii care pot provoca femeii o tulburare
psihofizicd de naturd s[ o impingd la uciderea propriului copil. Aceste stdri deqi nu
ichivaleazi cu o stare de'iresponsabilitate, totugi justificd atenuarea rdspunderii
penale.
,+,

b; Continutul infrac(iunii.

:tr',

i-:

Subiectul activ este unul calificat, fiind mama care se afll in stare de putftnici
tulburare pricinuit[ de procesul nagterii. Doud condilii trebuie. si indeplineascd
subiectul activ:
- sE fie maml a copilului ucis, ceea ce inseamn[ c[ acesta este o infracfiune cu
:a"u;:"'-.;,'!---: -!r
autor unic, care exclude coautoratu
sd se afle intr-o stare de tulburare
,ul wvrrulwttr
comiterii faptei
r4yrvr
mama
r
- in momentul
pricinuit[ de procesul nagterii. Prin tulburare se inleleg stdri psiho-fiziologice
iinormale, de nhtufd psiho-patologicE, consecutive nagterii care pot'fi provocate in
perioada puerperald de divergi agenli nocivi ( infecfii, intoxicalii, psihotraumatisme,
anemii, carenle endocrine periodice, teren neurodistrofic etc) gi care aclioneazdprin
efectele lor asupra congtiinlei femei lehuze diminuAnd controlul asupra conduitei
sale. Aceastd tuiburare trebuie sE deplgeasc6 prin g'avitatea gi intensitatea ei
tulburarla acceptatd sau notmald suportat6 de majoritatea mamelor.
nou-ndscut. Calitatea
Subiectul oasiv este si el unul calificat fiind
grce
cri
nou ndscut de stabilegte dupd
Acliunea de ucidere nu prezintd particularitAli fald de omor, fapta putdndu-se
comite prin comisiune propriu zisd sau sd constea intr-o cornisivd prin omisiune.
O particularitate a laturii obiective costd in faptul ci acliunea de ucidere
trebuie si fie comisd imediat dupE nagtere. Legea nu deterrnind riguros cronologic
cale este durata pdnd la care se poate fapta este comisd irnediat dupd nagtere, aceastd
imprejurale se delimiteazd dupl criterii medicale morfo-fiziologice in concret.
Mornentul pdnd la care se considerd c[ fapta e comisd imediat dup6 nagtere este acel
in care dispar semnele nagterii recente, gi care diferd de la caz la caz. Daci fapta nu e
comisl imediat dupd nagtere chiar daci este comisd asupra unui nou ndscttt fapta nu se
nrai incadreazd,lapruncucidere ci la omor.
Fapta trebr.rie sE fi avut ca rezullat moartea copilului deoarece tentativa la
aceast[ infi'acliune nu este incriminatd. Este o infracliune instantanee gi de rezultat.
Infracliunea se comite cu intenlia directd sau indirectd dar datoritd stdrii de
tulburare intenlia este una repentind, gi ea trebuie sE se fi format sub impulsul stdrii de
tulburare psihopatologicd. consecutivd nagterii in intervalul de timp cdt aceastd
tulburare persistd sau se menline.
Participa{ia. Nu este posibil coautoratul la aceasta infracfiune. Cel care
comite acte de executare aleturi de maml este autor al infracliunii de omor calificat
asupra unei persoane in neputinld de a se apdra. Tot pentru participalie la omor
calificat va rdspunde gi instigatorul sau complicele mamei, degi mama va rdspunde ca
autoare a infracliunii de pruncucidere.
Dacf, mama participd cu acte de instigare sau complicitate la uciderea copilului
sdu nou ndscut gi sunt indeplinite celelalte condilii ale tipicitdlii pruncuciderii, autorul
va rflspuncle pentru. omor calificat iar mama ca instigator sau complice la

pruncucidere.

Aceste forme de participalie rezultd din natura juridicd de omor atenirat a

pruncnciderii. Cei care imp6rt6gesc opinia cu privire la autonomia infracliunii de
pruncucidere considerd cd participanfii vor rispunde pentru instigare respectiv
complicitate la pruncucidere.
Tentativa este posibild dar nu este incriminatd. Fapta mamei se va incadra
eventual la infraciiunile contra integritatii corporale gi sandtdlii ( loviri sau alte
violenfe, vdtdmare corporald gi vdtimare, iorporald grav[. Rdspunderea participantului
la tentativa de pruncucidere a mamei se Va angaja pentrtt parlicipalie la omor.

5. Determinarea sau inlesnirea

sinuciderii.

a. No{iune. Fapta este incriminatd de art. 179 C pen 9i este definitd legal @
fiind ,,fapta de a determina sau de a inlesni sinuciderea unei petsoane, dacit
sinucitleiea sau incercarea tle sinucidere a. avut loc". Infracliunea are o formi
agravat1, incriminat[ de alineatul2 al art. 179 C pen atunci ,,cind fapta s-a sdvffrsit
filA fle un minor sau fald de o persoand care nu ero in sltre sdpi de-a seam! de
fapta sa, ori nu putea'sdfie'stdpfrnd pe actele sale'
Legiuitoiul incrimineazl formele de participalie la sinucidere fhrd a incrimina
qi fapta auiorului de a se sinucide. Aceasta deoarece legiuitorul doreqte si protejeze 9i
in acest fel dreptul la viafE a1 persoariei, care trebtrie apdratin rnod absolut.
b. con{inutul infracfiunii. Pentru existenla laturii obiective trebuie indeplinite

mai multe condilii:

*.*;f1pjatJe9u,iesl*c.o-nslelintlo"activitat:dedeterminaresaudeinlesnire.

Determinarea la srnucrdere consta in?C,cliune-A"e alnaemna $i-de-a convinEe--*

pe altul sd ia hotdrarea de a se sinucide, fie prin insuflarea ideii de sinucidere( c6nd
iinucigagul nu se gindise la o asemenea posibilitate) fie prin convingerea victimei
(atunci .ard u..uria inci avea indoieli cu privire la luarea unei astfel de hot6rAri).
betentrinarea se poate realiza expres dar gi implicit prin acte de supunere Ia chinuri,
abuzuri repetate etc. Aceasta deoarece este suficient ca autorul si accepte producerea
rezultatului prevdzr:t qi anume determinarea sinuciderii.
Dac[ victima a fost "constrdnsE" la sinucidere, lard a avea libertatea de a
decide dacl se sinucide sall nLl, vom fi in prezenla unui omol comis prin fapta

viqtimei.
. inlesuirea constd in sprijinul sau ajutoru! material oferit victimei pentrr-r
executarea sinuciderii( proc.,rur.u arntei, inlSturarea obstacoleiol etc).
Activitatea de suprimare a vielii trebuie sd fie opera exclusivd a sinucigagului.
Dac6 autorr-rl comite acte de executare la activitatea de sinucidere va rdspunde pentm
infi'acliunea de omor gi nu pentru determinare sau inlesnire la sinucidere.
Cel care dupf, ce vloleazl, victima o gi determini s6 se sinucidd va rispunde
pentru un concurs de infracfiuni, deoarece forma agravati a violului, adicd violul
irrmat de moartea sau sinuciderea victimei, se poate reline doar dacd rezultatul mai
grav ii este imputabil cu titlu de culp[.

pro{us un anume reztrltat 9i anume

- a doua condilie presllpune
-de ca fapta sl fi
sinucidere a victimei. Fdr[ producerea acestui
sinuciderea sau incercarea
rezultat fapta va rdmAne in stadiul de tentativd nepedepsitd'
' Fapta se consumi in momentul in care se produce sinuciderea sau incercarea
de sinucidere.

Fapta se poate comite cu intenlie direct[ sau indirectf,'

Participafia este posibild in toate formele.

c. Forme agravate. Legiuitorul a incriminat gi forme agravat ale aceslei

infracliuni:
- comiterea faptei fatl de un minor..Rafiunea acestei forme agtavate este
la
corectd gi anume faptul cd minorul va putea mai ugor's[ fie in{luen1at cu privire
toate
Cu
luarea unei astfel de decizii deoarece personalitatea sa incd este in formare.
are o
acestea credem cE se poate $iscuta dac[ nu cumva in cazul in care minorui
virstl foarle frageda ( in clocti{n[ s-a propus vdrsta de 14 ani) cAnd el nu inlelege ceea
-ce presupune vlala'respectiv moafiea;o-activitate de-;detetminare'-la sinucidere ar
inorul
consta-piactic-inir=un-e-cld.e.rrcic-l-ereil-!q@$!+1
ieaie-"cel9*el*dsye-qj-J!e1-e9!i.9
{:;!!a_rfr::r:---.!'*

till

:,;.'* ,

o
a.

dispoziliile care incrimineazd omorul. Dac[ fapta se comite prin inlesnire chiar daci
minorul avea o vArstd fragedd fapta se va incadra la determinare sau inlesnirea
sinuciderii in formd agravati. Dacd cel care inlesnegte sinuciderea se afl6 pe pozilia de
garant atunci acesta comite un omor deoarece prin inlesnirea sinuciderii el practic

omites6impiedicemoarteavictimei.,+d,,...!l&lG
- comiterea faptei fa(E de o persoani care nu era in stare sl-gi de-a seama
de fapta sa ori nu.putea fi stEpfinl pe actele sale. Aceeagi prgcizare credem cE se
impune qi anume c[ in cazul in care victima nu putea sd-gi de-a seama de fapta sau
actele sale. Este dificil a considera fapta ca o determinare la sinucidere atunci cdn ea
apare mai mult ca o ucidere prin fapta victimei. E discutabil de a vorbi de liberlatea de
a decide sinuciderea in carul acestor persoane. Mutatis mutandis ca in cazul minorului
cu v6rstd fragedi se rezolvd gi determinarea gi inlesnirea sinuciderii in cazul unei
persoane ilesponsabile

: trxistE autori
sinuciderea

care susfin cd nu are importanld dac[ victima era responsabil[ sau

si poati fi considerat

6. Uciderea din

ca un act consimfit sau voit.

culpI.

a. Notiune. Codul penal incrimineazd in art. 178 C pen. uciderea din culpf, a
unei persoane. Legiuitorul rom6n a preferat sd incrimineze mai multe forme agravate
de ucidere din culpE. Astfel uciderea din culpd este agravatd dacd:
s-a comis ca unnare a nerespectErii dispoziliilor legale ori a misurilor de
prevedere pentru exerciliul unei profesii sau meserii, ori pentru efectuarea unei
anumite activit[ii.
- s-a comis de un conduc6tor de vehicul cu tracliune mecanic[, avflnd in sdnge
o imbibalie alcoolicd ce depdgegte limita 1ega16 sau care se afl6 in stare de ebrietate.
- cdnd este comis6 de orice altd persoani in exercifiul profesiei sau meseriei gi
care se afll in stare de ebrietate.
- cdnd s-a cauzat moafiea a dou6 san mai multe persoane.

b. Forma de bazl a uciderii din culpI.

Obiectul juridic Ai material este acelagi ca gi la omor. Latura obiectiv6 constd
in orice activitate materiald ( comisivd sau omisiva) prin care se provoacfl moartea
unui om.
intre activitate ilicita gi moartea victimei trebuie si existe un rapoh de
cauzalitate. Practica judiciar[ in materia uciderii din culpd a consacrat teoria
echivalenlei condiliilor. Orice nerespectare a unor reglementdri, indiferent dacd a fost
cauza sau condilie de producere a morfii a determinat angajarea rdspunderii penale
pentnr uciderea din culp6. Acest lucru este evidenliat in practica judiciard din
domeniul circulalie rutiere. De exerr,plu imprejurarea cI goferul nu avea permis chiar
dacd accidentul nu putea fi evitat de nici un alt gofer a condus la condamnare pentru
uciderea din culp[. De acea propunem a se renunla la aceastd plactici gi a se accepta
ca mijloc de apreciere a existenlei raportului de cauzalitate teorii imputdrii obiective.
suu firi prevedere. in legisla;ia romAnd nu se
Fapta ie comite din cuipd
face o diferenliere in ceea ce privegte angajarea rdspirnderii penale intre gradul culpei(
lcrta, let'is satt leyissitna). Eventuala culpd concurentd a victirnei in producerea
rezirltatului se evidenli azd doar in ceea ce privegte solulionarea lattirii civile, lErd a
inflr-renla elementul de tipicitate aluciderii din culpd.

.i

infracfir-rnea de ucidere din cLrlpa ar fi

goferi
prin incdlcare regulilor de circr-rlafie
posibil coautoratui( de exemplu c6nd doi
prodr-rc moartea unei persoane). Nu impdrtaEim acest punct de vedere deoarece
coautoratul presupllne existenla unei leglturi subiective, inexistentd in cazul culpei.
Pentru situaliile in care mai mul1i autori din culpa produc moartea victimei propunem
a se recunoagte ca o formi distincta de plulalitate de fEptuitori pluralitatea materialcomplernenta16. in acest caz s-ar recunoagte faptul c[ impreund fEptuitorii arr.prodr"rs
acelagi rbzultat dar gi faptul cd nu exist[ o leg[tur[ subiectiv[ intre ei pentru
producerea urmdrii.

in practica judiciara s-a susfinut cd la

c. Uciderea

Aceastd

din culpl calificati.

formi constd in uciderea unei

ori masurilor d

persoane ca urrnare a nerespectdrii

exerciiiul unei

"
meserii, ori pentru efectuarea

ofesii

sar.r

unei anume activiteil.

forme agravate:
- agentul s5. desfhgoare in concret o profesie, meserie sau anumiti activitate
- sd existe dispozilii legale sau misuri de prevedere pentru exerciliul profesiei,
meseriei sau activitilii.
- uciderea din culp5. sd fie sdvdrqiti in timpul exerciliului profesiei, meseriei sau

-dispqz{rflql-lggale
Conditii de aplicare a acestei

activitdlii.

Latura obiectivi are ca gi conlinut specific, pe de o parte, imprejurarea ci

fa6a este s[vdrgita in cadrul gi cu ocazia exercitdrii unei profesii, meserii sar-t
.,

anumitol activitaii, iar, pe de altd pafie, este urmarea nerespectdrii dispoziliilor legale
sau a mdsurilor de prevedere pentru exerciliul unei profesii sau-meserii,, ori pentru
desfEgurarea unei anumite activitali,
Faptul cd nerespectarea anumitor norme de prevedere este incriminat6 distinct
nu iniaturd relinerea formei agravate a uciderii din culpd gi nici absorbirea acelor texte
de incriminare speciale( infracliunile din domeniul protecliei muncii, circulaliei
rutiere, etc) de uciderea din culpd calificatd. In acest caz se vor aplica regulile
6fibursului de infracfiuni intre infracliunea din legea specialE( de exemplu
conducerea fla'd permis) gi uciderea din culpd in forma agravatd'
Nrimeroase probleme au generate de art.l58 care prevede un conducdtor de
autovehicul este obligat sd reduc6.vileza, daci prevede un pericol din Regulamentul
de aplicare a OUG 19512002, care consacri o prezumlie de culp6'
in concret activitatea agentului poate fi realizati defectuos (de exemplu
circulalia cu vitezi excesivd etc) sau prin neindeplinirea unui act necesar impus ca
mdsuri de prevedere ( de exemplu cel care nu face verificare tehnicd a frAnelor
autoturismului pe care il conduce)
Subiect activ al acestei infracliuni poate fi orice persoanE care a s6vdrgit fapta
aflandu-se efectiv in exerciliul profesiei meseriei ori in efectuarea unor anumite
activitdli, indiferent de calitatea, calificarea ori.autorizarea profesional[ sari speciala

'

corespunzdtoare acestor

activitili.

din culpi cornisl cle un conducltor de vehicul cu trac{iune

mecanic[ de cltre un conducltor auto avind in sAnge o imbibatie alcoolicd peste
de ebrietate.
limita legald sau se afln in
itare
cI. Uciderea

in art. i78 alin3 C pen este-incriminatl?ceastE-fonn[agravatd'dertcideredin-----.'

cu l p5.. Cond

liile

.re gine

re-a.ac

--*.-

stei -fonng-agra-v-at9*s unt :.

----

it

. rair

!t::-

uciderea din culpa sd fie comisd de un conduc[tor de vehicul cu tracfiune mecanicd.

Noliunea de conduc6tor este definita in art. 6 pct. 26 din OUG 19512002, ial.
Noiiunea de vehicul este definitd in pct.15 al aceluiigi Regulament.
- conduc6torul sE fie in stare de e6rietate sau cu o imbibalie alcoolicd peste limita
1ega16. "---"- "*'-- -'-r]':;
Prin stare de ebrietate se inlelege starea de tulburare psiho-fiziologicl
manifesti, produsi ca efect sau-sub influenfa intoxicaliei cu alcool. Ac-eastE-stare este.
un elemeniSe fapt gi poate fi constatd gi prtn alte mijioace de prob[ dectt examenul

toxicologic.
depagirea iimitei legale a imbibaliei alcoolice in sAnge inseamnd depdgirea
valorii de 0,8 la mie.
Credem cd infractiunea de.ucidere din culpd
a unui autoturism cu o alcoolernig
conducerea pe drumurile
O fapt6 din culpd nu
se g[sesc in relalie de

i@i

poate

vinova$e in acest caz ar trebui

sE

fie o culpi depngitl (!!!)

Si

nu intenlie dep[$it[.

e. Uciderea din culpl comisl de orice altd persoanl

sau meseriei gi care se a{Id in stare de

ebrietate

in exerci{iul profesiei

'

. 4 C pen stabilegte cea de-a patra form6 calificat[ a uciderii din

culpd. Condiliile acestei forme agravate sunt:
- fapta s[ fie comisd de o persoand in exerciliul profesiei sau meseriei( alta decdt cea

Art. 178 alin

comisd de u n conducdtor de vehicul cu tracliune mecanicI) 9i

- fHptuitorul sd se afle in.stare'de ebrietate.
Dac6 starea de ebrietate in care se afla fEpttritorul indeplinegte condiliile unui
alt text cle incriminate se vor aplica regulile concursultti de infracliuni intre acea
infracliune gi forma agravatl de la art. 178 alin 4. C pen. ( de exernplu art. 18 alin 2 lit
b din Decr.t.rt +OOtt i81 care incrimineazl prezenla in unitate in stare de ebrietate).

f. Uciderea din culp6 a dotl6 sau urai multe persoane.

o
t.

Legiuitorul a stabilit ca o fonnd agravatl. generalE aplicabild tuturor celoilalte

forme de ucidere din culpi ( simpld sau agravate), uciderea din culpd a doud sau mai
muite persoane. in acest iaz legiuitorul a dorit s[ stabileascd o unitate legal6. Singura
condilie este ca si fie decedat dou6 sau mai mtilte persoane in aceeaqi imprejurare.
va
Dacd autorul comite mai multe fapte de ucidere din culpd in imprejuriri diferite se
reline un concurs de infracliuni intre fiecare dintre acestea.
Dac[ unele dintre victime ulmare a accidentului din aceeagi imprejurare nu au
decedat se va reline pentru fiecare victimd care nu a decedat qi cdte'o infrac{iune de
vdt6mare corporal[ d1n culpd in concurs cu uciderea din culpd a doul sau mai multe
persoane, deoarece infracliunea de vItdmare corporald din culpl nu are ca formd
agravat6 v6t[marea corporalE a doud sau mai multe persoane, neoperind vreo unitate
legald pentru aceste victime.

I
I
L

r
I

CAP. III. INTRACTIUNI CONTRA INTEGRITATII CORPOR,ALE $I A

sANArAln
L. Aspecte generale.

Infracliunile contra integritilii corporale sau sdndtElii persoanei constituie o

subgrupd a infracfiunilor contra persoanei gi cuprinde acele fapte, sivArqite prin orice
mijloace, prin care se cauzeaz[ unei persoane o suferinll ftzic6. sau o vd.tdmare a
integritAlii corporale ori'a sEn6t6lii sale.
Este incrirninati vdtdmarea unei alte persoane gi a nu propriei persoane, cu
exceplia cazului cdnd ar contravdni interesului general ( autovdtdmarea pentrtt
sustragerea de la serviciu militar 348 C pen,).
Integritate a fizicd a persoanei este intangibild gi de principiu disponibila.
n' po"le elo*:'
_----con9:g].ie!a1}Ltp-9ls-93nei
"g]:i :.1]g'T,.1
--'ireversibil, ar contraveru bunelor moravun sau
caracter
un
diispunere ar avea
dispozifiilor legale.( 180 regula, 181 de reguli qi exceplional 182 c pen).

de

Obiectr.rl material este reprezentat de corpul persoanei'

PUn ,,integritate corporila se inlelege integritatea anatomo-morfologici, iar

prln ,,satlarare" se rnlelege stur"u cle flincfionare psihofiziologicd a organelor corpului
iau starea de normalitate bio-fiziologic6 a victimei.
Integritatea corporal[ gi sdnltatea sunt protejate indiferent de starea acestora in
momentul sdvArgirii infracliunii.
Latura obiectivi constd, in general, in lovirea sau vdtdmarea corporald a unei
persoane prin orice mijloace. Conceptul de lovire sau vitdmare indicd at6t fapta cdt 9i
iezriltatul acesteia, faptele din aceasti subgrupd sunt de rezultat.
in general incaclrarea juriclicd se face in flinclie de gravitatea unlSrilor

.l-

produse.

Pentru evaluarea nivelului de gravitate al vitdmdrilor sunt folosite diverse

criterii:

'

criteriu curativ, al duratei ingrijirilor medicale

critedul tizio-patologic, al gradtrlui tulburirii sau vEt[mdrii provocate
integritalii corporale
criteriul socio-economic, al gradrdui pierderii sau reducerii capacitalii de

muncd.
Consumarea are loc la momentul producerii rezultatului vitS.mdtor.
Faptele por fi comise cu intenlie, praeterintentie sau culp6'
in'carde plur.alitate de subiecii pasivi se va reline gi o pluralitate de infracfiuni.

2. Lovirea sau alte violen{e.

in a*. 180 C pen. se prevede cd.lovirea sau.orice acte de violenld cctttzatoare

de ntferinle
fizice se pedePsesc.
Fapta r. poui. comite pfin lovire sau prin orice act de violen!6 cauzator de
fizice.
suferinle
'Lgrtl*

este acel ac!-d9-agrggtlqe care constl in ac$4q4g99110a., a unei

energii ifretice exterioare, de atingere, compresiune sau izbire brusctr 9i violentd,
,.rprlf.1.i de cqntact a corpului victimei, cu sau de un'Corp contondent, de reguli prin

proiectare;cd1care,.a1unecaIe;aruncaresau.cEdere.---

i.''

.'i;,:

Prin
.- act de violenlq se inlelege orice alt mo
constrdn?eri sau energii de orice naturi care cauzeazd suferinle fizice.

inielaEe-su@

indj&rentde
suferin{elor
categoria
in
e anreciazl la fiei6ie
ttaumatic (iritilia-'cutanat6),'.escorialia ("zgnrAieturi) 9i echimoza(-*'
,ei

ie

caz concret.

irt!ry *it.*
vffn6taia).

'

Fapta se poate comite printr-o acliune sau printr-o omisiune-imprcpne, pnn

animate sau neanimate sau chiar prin fapta victimei.
opri., prin;tor1e
fo{a proprie,
Prin.
pe ten
cdnd in cazul
suferinle fizice este
l6yid) cauzalea de quf-erul}e.fizice
in cazutt {yl/cauzalea
celorlalte ..t. d"fi6lenfi existenfa unei suferinle reale trebui6ll6vedit6'
Infracliunile co;tra sdnitllii !i integritalii persoanei igi pierd autonomia atryrci t
cind sunt prev[zute ca element ccinstitutiv sau formd agravati a unei alte infracfiuni I
d
(ultraj, tdlhdrie etc).
justificat
drept
vreun
de
este
nu
mai
rninorilor
Dreptul de coieclia aplicat

'

.u

plggt[
p$tlry

03m''

prevenirea Violenlei ih familie este interzise orice form[ de violenla ca mijloc de

.du.ur. a copiiloi, aqa cd fapta p6rinlilor care cavzeazd suferinle fizice minorilor in
exercitarea dieptului-de,,educare" poate intra sub incidenla ar1. 180 alin. 1 ind.l C

'

pen.

Fapta se consumd in momentul sivArgirii actului de

violenll

care corespunde 9i

cu motnentul producerii suferinfei'

Fapta se comite cu intenfie directd sau eventuald.
Acfiunea penalS se pune in migcare la pldngerea prealabild'

For,neagravatealeinfrac!iuniidelovirisauaItevio1en}e:
;. fapta slvirqiti asupra unui membru de fannilie.
Noliunea de membru di familie este definitd in art. 149 ind i C pen.. Acliunea
penal6 se pune in migcare gi din oficiu, dar impdcare pdrfilor inldturl rispunderea
penal6.

b. Fapta a pricinuit o v[tEmare ce necesitl pentru vindecare cel muit 20

de zile de ingrijiii meclicale. Prin,,ingrijiri medicale" se inlelege in sensllarg
Este
supunerea victimei la un regim sau tratament adecvat in vederea vindecdrii.
indiferent dacd ingrijirile se acordd de medic sau de orice alt6 persoand, in spital sau
ambulatoriu.

Criteriu de delimitate a formei agravate a lovirilor de forma simpld este

criteriu curativ sau terapeutic al ingrijirilor medicale, iar criteri'"r legal de apreciere al
gravit[1ii ]eziunilor esti timpul sau durata ingrijirilor medicale, care cuprinde global
a eventualelor boli
irrioudu de tratament a leziunilor gi urm6rilor acestcra,
postraumatice, a complicaliilor legate de traumatism gi a tratamentelor preventive
in caz de ingrijiri repetate de ia in calcul durata
lenerale ( antitetanic, antirabic etc.).
totald.

Durata minimd pentru a se reline aceastd formi agravatd este de o ziiar in caz
Fapta se
de exact 20 de zile dJ ingrijiri medicale se reline aceastd form6 agravati.
astfel
lovi
a
de
fost
a
cind intenlia iniliala
foate comite gi cu praeterinienlie atunci
produce din
ine6t victima s6 nu'aib[ nevoie de ingrijiri medicale dar in concret se
pune
in
migcare la
.otpa rr*ure specii-rci acestei forme agravate. Acliunea penald se
pldngere gi opereazd irnpScarea pdr-lilor.
c. Fapta a pricinuit o vitimare unui membru de familie ce necesiti
vindecnre cel mult 20 rtre zile de ingrijiri medicale. Aclir-rne penal5 se ptlne

pentru
in nrigcare gi.clin oficiu opereazdirnpdcarea pdrlilor'

-'!e!+-4*r-'

3.

V[timarea corPoral6.

Este definiti in art. 181 C pen. Si constci in fapta prin ccu'e s-a pricinttit
integrititlii corporale saLt a sdncltd\ii o vdtdtnare care necesitd pentru vindeccu'e cel
mrtlt 60 de zile.
' ' Particularitigile acestei fapte in ceea ce privegte latura obiectivl surt date de
durata ingrijirilor medicale care trebuie s[ se situeze intre 21 9i 60 de zile de ingrijiri
medicale inclusiv.
Legiuitorul folosegte un termen imprecis atunci c6nd denumeqte latura
obiectivd ca fiind ,,fapta".... O astfel de fonnulare este criticabild deoarece nu
stabilegte caracterul de infracliune comisivi sau omisivi cu consecinle in ceea ce
pfiySllejglgqrinovSlierin re-alltate noliunea de .fapta' se referl la lovirea sau a

ffispecific1=un'ei-foffi

;ii;afiG;t?mia

agravate gi nu a unui nomenTarls distinct'

F6pta se comite cu intenlie directE sau indirectd dar gi cu praeterintenfie'

',
"

Fuptu se urmireqte

la

plAngere prealabild, impicare parfilor inliturd

rlspunderea penall.
Fapta are gi o fomrE agravatd atunci cind fapta este sivArgiti asupra unei
ulernbru de farnilie. in acest caz acliunea penala se pllne in migcare qi din oficir"r dar
impacare pdrfilor produce efecte indiferent de modalitatea de sesizare a instanlei.
4.

'

VItdn'larea corporal[ grav6.

Este definitd i1 art. 182 C pen. gi ca.nstit tn fapta prin care s-a pricinuit
integritirlii corporale scttt sdndtiilii o vdtdn'tctre core necesitit tngrijit'i medicale mai
nrn,i tl, 60 cte itte sau care a produs vreuna din urmdtoarele consecinle: pierderea unui
simf sau organ, incetarea flinclionarii acestora, o infirmitate fizic[ sau psihicd
pefmanent[,
slulirea, avortul ori.punerea in primejdie a vielii persoanei.
in cazul acestei infracfiuni se folosegte pentru evaluarea gravitalii urmirii at6.t
criteriril curativ (durata ingrijirilor medicale) cdt gi criteiiul fizio-patologic(al naturii
acestor v6tdmiri).
Elementele particulare fa![ de lovire sau alte violenle qi v[timare corporald
sunt urmdrile specifice care atrag aceast6 incadrare'
Pierdeiea unui simt. Prin aceasta se infelege iipsirea sau privarea completl,
totali gi permanentd a victimei de facultliile de perceplie exterioard( vdz, auzul,
pip6itul, gustul sau mirosul).
Pierderea unui organ. Se inlelege pierderea completi a ansamblului de
elemente, a unei piese sau p6rli anatomo-fiziologice a corpului cale indeplinegte o
atribulie sau funcfie biologici (ochi, ureche, rinichi etc)'
incetarea func{ionlrii unui sim{ sau organ. In acest caz se inlelege pllnerea
simfului sau organului in stare de a nu mai ftincfiona. Organul exist[ dar a incetat
complet aptitudinea de a funcliona.
Inhrmitate permanenti fizicl sau psihicE. Prin aceasta se inlelege orice
stare anormali a intigritalii corporale sau a s[ndtdlii care aduce corpul uman intr-o
stare de inferioritate fizica sau psihicd permanentE, ireversibili. Infelioritatea 'se
raporleazE Ia allii sau la starea victimei inainte cle a suferi vdt[marea. Traumatisn{ul
suferit slebegte; ingreuneazi, altereazdsau redttce'parlial frrncfionalitatea inilialE sau

''
a

'i'').

.",.1:,1:

:t'.

.n'

"

anterioara a organismului victimei( scdderea sau alterarea vederii, auzului, dificultlli

de vorbire, masticafie, mers, folosirea miinilor).
Infirmitatea este permanent[ dacd este in mod natural ireversibild, chiar dacd
posibilitatea
ca efectele ei sd fie diminuate sau inlSturate prin tratamente
exista

"-..-'...*chirurgica1e,saufo1osireadeaparatesaumijloaceartificiale.--+@+..--.?

-"

- -_.

,. _

Slu(irea. Prin slufire se inlelege alterarea in orice fel a infEligdrii fizice sau
aspectulgi normal al unei pdrJi a corpului, care face acea parte a corpultri ineste.tic6,
urattr'sau chiar resplng6toare: Slufirea trebuie sd" aib[" un caractei permanent 9i
ir.eversibil natural. Nu inlitura tipicitatea faptei posibilitatea ca pdn operafii estetice sl
fie restabilit aspectul normal a1 corpului-victimei. Aceasta perltru cE o eventualE
operalie esteticd nu face decdt sE ascundi unnarea faptei . Inl6turarea pe cale
,rtifi"ida a acestei urmdri nu este dec6t o modalitate de a repara prejudiciul produs
ftrE a mai influenla consumarea faptei. T6ierea p[rului gi raderea sprdncenelor nu are

, ,*u+c?racjerirevgryiFil$idegceealgEdepiine$tetipicitateaslutirii.

i-inaifertrent

murit fatul. Condiiii:

actuiui de executarc
momentul
in
victima trebuie s[ fie insircinatd
avortul si fie urmarea directd a lovirii sau violenlei fEptuitorului sau sd fie
detenninata de intervenliile medicale necesare inldtur6rii urm[rilor a faptei
sivArgite
ftptuitorul si fi cunoscut sau prev6zut cd femeia este insdrcinatl. Dacd a
urmirit producerea avortului fapta constd in intreruperea cursului sarcinii.
Fapta se comite doar cu praeterintenlie. Dacd agentul a urmdrit sau a acceptat
producerea acestei urmdri fapta se va incadra in dispoziliile textului care incrimineazd
iutreruperea cursului sarcinii. Daci a urmdrit atdt vltEmarea corporald gravi cAt gi
intreruperea cursului sarcinii se va reline , in opinia noastl[, un concurs cle infrac{iuni
intre cele doui.
o
dacd fatul s-a ndscut viu qi a supravieluit sau a

r
o

a.

Punerea in primejdie a vie(ii persoanei. Aceastd urnare existd atunci cAnd

vitdmarea pricinuit[, prin tulburdrile sau alterdrile proflinde ale vreuneia din ftinc1iile
vitale creeazd sau determind ca rezultat particular probabilitatea concretd a
compromiterii vielii gi a survenirii iminente a rnorfii victimei. Fapta in cazul acestei
urm[ri se poate comite doar cu praetglrntgqie deoarece acceptat'ea sau urmdrirea
{
punerii in primejdie a vielii victimeGffiiTiE6--intenlia de a ucide persoana.
t,
De reguld vltdmarea corporali

even@ie.

gray[jn &rma llmpld,

se comite cu intenlie

Infracliunea are gi o fonnd agravati, atunci cdnd fapta a fost comis6 in scoprll
producerii acestor consecinte. Elementul de particularitate il reprezint[ inten]ia
directi in cazul comiterii faptei in forma agravatE.
Erident acest scop este exclus in cazul cdnd autorul urmdregte avortul I
deoarece fapta constituie o intrerupere a cursului sarcinii gi in caztrl cdnd agentul I
unnlreqte punerea in primejdie a vielii victimei cdnd fapta se va incadra la tentativa '
CI
de omoi. La forma agravata este incriminatd 9i

tentativa.

5.

Loviturile cauzatoare de moarte.

Ar1. 183 clefinegte loviturile sau vdtdmirile cauzatoare de moaile ca fiind

faplele prevdztite in arlicolele 180-182 c pen care att ault ca urmare moartea victirnei.

Elementul particr-rlar in cazul laturii obiective este reprezentat de cerinfa

proclucerii unui rezultat specific gi anume moartea victimei.
Credem cd este posibili participalia in tote fotmele la corniterea faptei (
coautorat , instigare sau complicitate). Aceastd solulie se explicl prin legdtura
subiectivd .ur. .iirtd intre participanli cu privire la actul de executare gi rezultatul
intenfionat. imprejurarea ci ulterior se produc: $i 9 umale mai gravi nu face sd
dispari existen[a legeturii subiective intre participanli. Rezultatul mai grav din culpl
este imputabil in aceeaqi mlsur6 tuturor participanlilor'
in plan subiectiv fapta se poate comite doar cu praeterintenfie.
6.

Vitimarea corporall din culPI'

ln art 184 C pen. este incriminat[ fapta

celui care din culpi produce

pulin de 61 de zile
vd"t6rnare care necesiti pentru ingrijire mai mult de 10 zile dar mai
iie in-erij iri rnea ic at e.
Elementul patlicular al acestei infracliuni raportat la celelalte infi'acliuni ce
privesc sdnitatea gi integritatei fizica a persoanei este reprezentat de faptul cd
infracfiunea este comisi.din culpi.
Fapta se urm6regte la plAngere prealabila iar impdcarea p64i1or inliturd
rispunderea penald.
Fapta are gi 4 forme agravate.

a. clac[ fapta a ayut vreo urmare specifici vltfunirii corporale graYe,

adic6 leziunile cauzate au necesitat mai mult de 60 de zile de ingrijiri medicale,
psihicd
pierderea sau incetarea funcliondrii unui sim! sau organ, infirmitate fizicd, sau
permanentd, slulile, avoft sau punerea in-primejdie a vialii victimei.
ln acest caz urmdrirea penald se face din oficiu'

b. Cfind siv6rgirea faptei este urmarea nerespectirii dispozi{iilor legale

sau a m6surilor de prevedere pentru exercifiul unei profesii sau meserii, ori
pentru indeplinirea unei anumite activitifi. in acest caz fapta se constituie ca o
culpd in proiesionala fefi a impune ins6 vreo calitate subiectului aetiv. Fapta se
penali.
urmaregte ta pl6ngerea prealabili iar impdcarea pdrlilor inldturi rdsprurderea

vitlm[rii

corporale grave 9i in
legale sau a
acelagi timp sivirgirea faptei este urmarea nerespectirii dispozifiilor
pentru
misuiilor te prevedere pentru exerci{iul unei profesii sau meserii, ori
i'
indeplinirea unei anumite activit[{i.
c. C6nd fapta a avut vreo urmare specifici

d. Dac[ fapta este ugnarea nerespectirii dispozifiilor legale sau a

mlsurilor

de preveder. pentru exerci{iul unei profesii sau meserii, ori pentru indeplinirea
afli in
unei anumite activitlti, indiferent de gravitatea urmlrilor iar autorul se
stare de ebrietate.
Dacd cel care a fost in stare de ebrietate nu a produs leziuni care si fi necesitat
mai mult de 10 zile de ingrijiri medicale atunci fapta nu indeplinegte condiliile
tipicitdlii faptei in forma dJ 6aze . in acest caz persoana nu va rSspunde pentrtr
vitfundrea corporald din culPl.

-.'i'i,,:.-.:i:'.::l--::-' ...&,.!r.--'--'-".:'.:,.:" ^,-"*-".- ' .

f::t'
-:*;.--*1,--ll.l'--.,*L1**i:="=irs:at.:ka-r'iir=i'!ila-lui,---^r-v+lt'-r'i;--+j::ffi--:"';i*':r::l'-*:a-If,-j:}
1:;::'4-FErl==-;.---t.----:=:r.ii=-----------':
+,**
'-,., *-- a-::--=
=

--

'

..

:j::'

7.

t'

| :.'t

Avortul.

Art. 185 C. pen. incrimineazd. intreruperea crrsului sarcinii, prin orice

mtlloace, sdvdrSitd tn vreuna din-urmdtaarele tmpreiurdri: fn afara instituliilor

-*'**-'''-medicale sau cabinetelor medicole autorizate tn acest scop, de cdtre o perso$nd care
nu are calitatea de medic de specialitate sau dacd vdrsta sarcinii a depdsit

paisprezece s dPtdmdni.
a
Prin incriminarea acestei fapte legiuitorul a
soclale qe lin de sdndtatea. i-ntegritaleasalvi
ffi
r
1-:J^----^-.:
usu!q{-e- c.onc-gpJie- Legiuitorul trebuie sd lin6 seama de

dIgl*l#l_q93.$if p:g:"9s"piox{yJ.f"giB
ffi#p*;rtr*t**$iailfu
diargidt.ptoU.lY,ulgel-Ee(Ut-u1U-l*dgqgL"lPli.-'dl

Nu se poate

doar de protejaiea dreptului la via16 al produsului

de

ite efectuarea unui

conditri !pgd!. E greui6accep-iggg9lgpl9lei%e-gep$U-e-vlafa"alacesteLtunte
dAT.-*.Hite irnprejurdri.pflziaEmelde a.gUr-ta+U3p*o-SelEr13-glt*Hl-sd fie

i-e!?j?taltgpJ1r-e_serygf"di$p

ffi

exa-usi'n-dffilfl;i;r,ta;l

-copilul-aElffiAl$r'lH&i-ar 64rc;a
fi considerati infracliune in situalia

Z66ltuia fapta nu ar

cAnd urmare a manoperelor avortive fEtul trdiegte, putAndu-se eventual reline cel

mult

T.ils@

ie inl e t efe interv al ul de timp .cuprinsnintre

iHei-S;iiini'"[ ftimii il
qi *$t^frsau in6- tequqietleT avort, interval in care qryblb$L lil:qT
' ' " '":.. '
dqzyolt6 in. interiorul org4lrelor.g-enitale ale femgi' .
6t,,s-ul
::1-': -'ise-r..-.p1irn.u
medicali ri iu..-a-ijiinc[i.e intre 6:on qi nagtere prematur[)
Avortul ar insemna expulsia proclusului d,e"!ou9ep1i9, port sal.Yiy n94*s la epoca
v6rsta viabilitalii, iar ixin naqteie prem-iiiiia ie inlelege expulsia fEtului dupd luna a
de ajungerea sarcinii la termen. In acgepli.tn:+.j-y{9icd avortul
$fea,"-arTnainie
- '
'cuprinde
qarr:inii ne toatd durat"
adicd dti ia fecundare
durata ,.esteia
aceste
intrerupereaa cursului
",l,..,rili sarcinii.pe
dul3la salginir sau
infi?ieiiini este indiferbnt6 dura
relrnereja aci: siei irifi'iiQiiini
naialanasterd. P.ntru retinerea.ac6iiei
f6rre-1a33_l1ere.

daci
r1

imele 3

de conceplie sau fEtul

Seln-felege o. fiinta umana aflata
luni ale sarc1nl1.

de dezvoltare celularl

in

sarclna.

atura obiectival Actul de intreru

orice

nli[I0![@'{a

6iimendffitenfGifr. Lu o

aipirarea
etc.

se poate realiza prin

sdntdmAni iniectii prostaglandine
Infracliunea este una@!s!

a cursului

realiza
Folosirea de bduhrri

tinii

, iar@

--

atunci
comite
--cursului n
intre
cit existd obligafia de a imPi
aibi ca rezultat specific
e
-FaDta
ru mai tdrziu de incePerea
dar nn
indiferent de momentul in
|
este
noultti
nlscut
via
acest
moment
du
procesului
in momentn apter
ifi-criminarea omorului $i nu a avorlului.
SALI
ac
ilErent dacd
care I s-a
sa
nil
sau
continuat
a
dacd
indiferent
zat sau eitmtnat vttt.
acesta a tost

G-e

tIalasca.

=:'

il

fonna de baZa-intrqlllperea cttrsLllui sarcinii se face cu'tconsim!,

6*,f4.;;.; i;t.t
---.
rtrerr.

tl.rtr., *bt..ttrilFuptuGJ6il-ite

cu intenlie directi sau eventuald./

dorit ca
infral
tEreO;mm
prevdzut expres dacd gi fapta mamei insdrcinatd. de a-gi provoca

legiuitorul

s[ fi

avortul constituie sau nu infi'acfiune, reguld respectatd de majoritatea codurilor penale

europene. in lipsa unei prevederi exprese femeia insdrcinat[ va rdspunde gi ea pentt'u
comiterea infracliunii de intrerupere a cursului sarcinii( degi de lege ferenda ar fi de
dorit un tratament atenuat). Ni se pare inechitabil sd existe un tratament penal atenuat
pentru mama care igi ucide copilul nou niscut in anumite imprejurdri specifice(
pru'ncucidere) in schimb sd nu existe un tratament penal atenu3t in cazul mamei care
intrerupe cursul sarcinii.
a aceastd in
c6 subiec

continuat[.
incrim!44!g qi

infracliunii de avort:

(a) intreruperea

cursului sarcinii, s[virqiti in orice condi{ii, dacl s-a

realiziffXr[ consimtlmflntul femei insircinate. Fapta s.g-consi{g4 comisd fELi
gi in tirmitoarele cazuri: cin4 viciim? este rninord
cgsi@
atunci cAnd consi
Avortul nu este consimlit
voi.
'
r:--

c,oistrAngele sau frauda ori cAnd, de$i a consimlitE qltcineva sd-i

reillzaTculm mfloc sau procedeu avortlv
lifl-avortr.rl a
-

Faotaiffirl)sE-nedeoseste dacd intreruperea cursului sarcinii a fost realizatd de

r1-=--,.
^
exnrima vointa.
voinla, dar
7ri coisirntemdntul
coi-sirniimAntul ferneii,
ferneii. aflate
imoosibilitatea dea-si
de a-si exprima
in imposibilitatea
medic fEre
intreruperea se impunea din motive terapeutice( art. 185 alin. 6 lit c C pen.).
-

@aace prin intreruperea cursului sareinii s-a cauzat femelvreo vitdmare

.o.poilii g.u*

sau fapta a avut ca urmare moartea femeiinslrcinate. Fapta are

un caracter agravat datoritd producerii pe l6ngd urrnarea doritA sau acceptata de
fEptuitor gi a unei urmdri mai grave imputabil[ cu titlu de culpd. Fapta in aceasti
?;-taiameleZ_
rnodalitate asravat[ se comitJ cu
vE care a avut ca urmare
comis6, raportr-r! i9.-ggp?aliJate E&qna ge vinoyalL
6 prevede gi 3 situalii in care intreruperea cursului salcinii nu este

JFraffi-fata

--.ffil85alin

--J-

oedepsitd:

fapta comis[ de medic era necesarl pentru a salva via{a, slnltatea

sau integritatea corporali a femeii inslrcinate de la un pericol grav Ei iminent 9i
care nu putea fi inliturat astfel. Credem ci este o reluare practic a definifiei
stirii de necesitate. Legiuitorul a dorit sd accentueze cd,in aceste circurnstanle existi
peticolul
g propor[ionalitate necesari intre intreruperea gutsulri
ate, restul condiliilor de la

%;uac[

-ffisi

comlte
daca cel care comite
indiferent dacd
Credem cd se poate retinelstarea de necesrtate\rndrterent
are calitatea de medic atunci cAnd existd un pencol grav lmlnent pentrll vlaia saLl
*S6n[tatea
mam4,-' tapta in aceste cllctlmstanle
i-ntegritatea-'corplglA' sau
justi,frcata .de -art. 45- C p -en.

.i:
-.i,

:!i:r,
1t!::

i..i

@ *u

se pedepsegte intreruperea cursului sarcinii atunci cAnd virsta

a
depigit
sarcinii
14 slptlmini, dacl intreruperea cursului sarcinii efectuati de
rneclic se impunea din hotive terapeutice, potrivit dispozi(iilor legale. in doctrind
s-a ardtat ci motivele terapeutice pot privi atAt sdndtatea femeii c6t gi s[nEtatea

coPilului.*.***.- *-*-*'-'- --'-

-.

SEndtatea femeil poate si priveasc[ integritatea fizicd sau psihic6 a femei.

-Exist6 un pericol ca prin dezvbltarea sarcinii sE fie afectat6 integritaJga.cglp.qpafd sau

s6ndtatea mamei.-S-a'discutafdacE opereazd caaza de nepedepsire .dacd existl

pericolul de sinucidere al mamei. Considerim cd in cazul in care cauzalitatea intre
sarcin6 gi sinuciderea victimei poate fi anticipatd, intreruperea nu ar trebui pedepsitd.
Facern precizarea cd aceast6 circurnstanld are un caracter de exceplie aga cE ntr orice
ameninfare cu sinuciderea din partea gra.videi face operantd aceast[ cauzd de
nepedepsire.
este inclus
Tot in aceastl
cdnd este consecutivi unui
viol sau incest).
In ceea ce privegte sdnitatea copilului se analizeazd destul de larg aceastd
nofiune. pac6 copilul sufer[ de malfonnatii erave acest
l din
motive terapeutice. "
-- (7)Fapta nu se pedepsegte dacl tntreruprea cursului sarcinii este realizatl
de rneXc degi s-a realizat fErI consim{Imintul femei, deoarece aceasta a fost in
imposibilitatea de a-gi exprima voinfa, cind intreruperea se impunea din motive
terapeutice.

(eq--*iA

1,,.

avo@

CAP. IV. INTRACTIUNI CONTRA LIBERTATII PERSOANEI.

1. Nofiuni generale. Prin incriminarea faptelor din acest titlu legiuitorul a

dorit si ocroteascd pe l6ngh dreptul la viald, integritate corporald sau sdndtate a
persoanei gi dreptul constituiional const6nd in libertatea persoanei ca o dimensiune
iundamentald a unei societifi democratice. Aceastdlibertate cuprinde libertatea fizicl'
( de miScare, deplasare etc), libertatea morald sau psihicd ( persoana este liberi s6-9i
'concluita
doregte, inviolabilitatea domiciliului, secretului
pe" care
d.'uga

corespondenlei gi a datelor personale.

Libertatea persoanei este de principiu intangibill gi de principiu disponibild.

@ffitr!
.itegal.

acliona@
il-pru

ilfi*

@
eruuqe (

it in
ex.
nU

.a .rt" ll @

potrivit voinlei sale.

t.
:.r:ytr,nr.l.,.:
S-a
de
libertate).
care fusese lesallipsita

igueci+nu)-Aartl

Nu impartdqim acest puncl -de .vedere

r trebui s[ fie sanclionati qi lipsirea de

libertate din culpd, deoarece art. 19 alin 3. C pen. prevede cE o fapti constdnd intr-o
omisiune este incriminata indiferent daci e comisd cu intenlie sau din culp6.

iryigdj-.ale sau retinere a unei persoane dq-e-!g

sSlge ebliggg' qilire a unei Persoa
'

rnai rnulte de i
a

mi$ca,

ori actiona cont

poate

fi

Lipsirea de libertate trebuie a aibA o

s,

duratd doar astfel se

. Evident nu

unTlare

ia de la cazla caz dacd

calificd fapta ca fiind una
de li
ntizeze cd
ca victima sl
In acest caz legea
it6
etc).
este
nu gtie ca a fost incuiatd in casd, victima
liberi atunci cdnd in orice
protejeazi libertatea unei persoane. O
aptul cE i se
sau nu acolo unde
rnome
(
nu inldtur6 tipicitate camerei victima dorme in
asilictimei o libertate
Ci se poate deplasa in interiorul
camera in care a I
camerei). Decizia victimei ca la un anumit moment si incerce sf, se elibereze, nu
modifici acliunea agentului de lipsire de iibertate gi nici elemenhil subiectiv al
acestuia. O persoana lipsitA de libertate prin administrarea unui drog este in mod
evident lipsiia de hbertate fEri a fi congtienta p:-g9*eryi9qtlalia in care se. afl6'
mentul de ile
Lipsirea de libertate
permite
este un ellrqgpt de tipicitatfi-faptei gi nu unul de antijuridicitate. Dle legea
Este
tipicd.
este
nu mai
ibertate a unei persoaneln a-numtte
6 .de libertate
la sa
asupra
educa[ie
a. fiU.rtut. u *i*4lor comisa de cei care au dreptul-de

it interval de timp ci

ilevide*

ffi.u

nu are un caracter lle

-,,! :.

j-..t#
$.:

::-!'.:.-

Dac6 lipsirea de libertate se realizeazd printr-o relinere, arestare sau executarea

unei pedepse iiegale fapta se va incadra in art. 266 alin 1 C. pen, arestare nelegaiI 9i
cercetare abuziv[.
in cazul infracliunilor contra persoanei este evident cE victima unui omor sau
VdtamAri corporale esie gi lipsit[ de libertate, insi in acest eaz opercazd o absorblie
naturald intre acliunea violenta asupra persoanei gi lipsirea sa de libertate. Daci insX

actul de lipsire de libertate depagegte durata actului de executare al celeilalte

-seva reSne un
infracliuni comise cu violenfi ( omor, viol, vdt[mare corporal[) atunci
concurs de infracfiuni.
Fapta are un moment al consum6rii atunci cAnd persoana a inceput a fi lipsita
de libertate gi un moment al epuizlrii atunci c6nd persoanei,ii este redati libertatea.

Tentativa se pedepsegte.
Fapta se comite cu intenlie directd sau eventuald.
Formele agravate ale infracliunii de lipsire de libertate:
a. Atunci cind fapta a fost comisl prin simularea de catiti{i oficiale,Iprin
rlpire, de o persoanl inarmatl, de doul sau mai multe persoane impreunl, dacl
inichimbul eliberlrii lor se cere un folos material sau orice alt avantaj, precum
gi cdnd victima este minorl sau este supusi unor suferin{e ori sEnitate sau viafa
-f
in pericol.
ii sunt puse
^/o circumstanli real6 gi const[ in
Este
prin iimtlare de calitdyi oficiale.
procedeui folosit gi anume prin simularea unei calitdli care i-ar da dreptul s5. priveze
Daci a realizat 9i
c1e libertate in cazul concrer acea persoanl.( procuror, polilist etc).
(
acte specifice calitdlii oficiale se va refine in concurs gi uzurparea de calitdli oficiale

arr.240Cpen)..

,",

rdpite. Circurnstan[i real[ se referl la procedeul folosit de infi'actor 9i

anume rApirea victimei qi ducerea ei inipotriva voinlei ei intr-un alt loc.
i de o persoand inarntatd.Infractorul trebuie sE aibd asupra
instrumint, piesi sal dispozitiv declarat arm[ de dispoziliile
SO Oi SIIIIA
-

pit,

t.gd.@ecar9'i1foloSe$teIaatacareavictimeilipsirii.de1ibertate

pJntru .^ u".l obi6GE-d65'dnd&ffistatutrfde armd raportat la art. 151 alin 2 C.pen.

befinilia juridic[ a armei este in art 2 alin i pct 1 din Legea nr. 29512004 privind
regimril armelor gi al muniliilor) prir(6@se infelege ,, oueB+li!;pozitiv 4 cdmi
fuiclionare determind arylggjs unuia s)il-m-ai myltor pigiectil-e. substante. explo:'-ve,
de s.aze nocive. irita
eqdiare-gl:i im

s;

in anexd". Alexa contine o

fie vizibila pentru

ffia

ryryJ4gson&

ilie

detaliatd a tuturor armelor. Nu-eltecesar ca

ci autorul trebuie sE fie incurajat de faptul cd el este

intrffiI Este o circumstanld real[.

Cel care are de .*.rrfrlu o cros6 de golf asupra sa gi comite lipsirea de libertate
va comite fapta in formd agravatd.doar {aca fqloseSte crosa la atac.
impreund. Se iau in calcul coautorii'sau
- cle doud ,or, *oi mlrhe

ilm,

pfi.

complicii concomitenli. Este o circumstanla

- clacit in schimbnl eliberdrii se cerb tmfolos material seu orice alt avantci.
de
Ceea ce configureazd tipicitatea acestei forme agravate este cererea fhcutd
nu
infractor. Nu aie importanla dacl este indepliniti satt pcate fi indeplinitd, 9i
aceastl modalitate fapta absoarbe in
conteaz6 natrira ouontuiului solicitat.

in

conlinutLil siu

infracliunea de gantaj. Este o

circumstanllgi

.\

1,.h.":&,*

- cdnd victintct este minorii. Victima treburi sd aibi niai pulin de 18 ani in la

momentul consurndlii faptei chiar dacl nu mai are aceastd calitate plni la epuizarea
ei. Este o circumstanla real6..
- dacd yictinta este supusit unor sitferiiale, Suferinfele pot fi de natur6. fizicd.
sau psihicd gi trebui sd fie consecinfa acfiunii de lipsire de libertate sau a tratamentului
ap?icat victimei lipsitd de libertate.(iipse de m6ncare, frig, frici, etc). in coniinutul
acestei forme agravate estb absorbitd infracgitu:ea de loviri sau-alte violenle. DacE
fapta constd in vdtdmare corporali sau vit6mare corporald.gravd se va reline concurs
intre infraciiunea de lipsire de libertate gi infracliunile respective. Este o circumstanld
reald.

- in cantl in care sdndtatea sau viaya victimei nmt puse tn pericol. Datorit[
conceperii sau executdrii in concret este posibil ca viala sau sdnitatea victimei sd fie
puse in pericol gi de aceea legiuitorul a stabilit ci aceasta este o forma agravati.
Fo"*u di vinovdtia ege-(GEterintent6lEste o circumstanli reald.
in scopril rle a obliga la practicareftrostituliei. Calificarea lipsirii
este dat6 de scopul cu care e comisd fapta , dacd persoana este exploatatd prin
constrAngerea la prostitu{ie atunci se va reline infracliunea de trafic de persoane.
b. comisi

Tentativa Ia aceastd for

Jraficul de persoane este incrimtnat

art. 12 si 13 din Legea

w.

67812001

t g*b"t
" :
c. clacir pentru eliberarea persoanei se cere, in orice mod ca statul sau o
persoanl juridic[, o organaafie internafionald interguvernamentali sau un grup
de persoane s[ indeplireascd sau sa nu indeplineasci un anume aet.'Fapta

p{Un0-pt-.-y.Uf

absoarbe gi infracfiunea de gantaj. Tentativa la aceastd forma agravatd' se pedepsegte.

ConstitLrie tentativd gi prodtrcerea sau procurarea mijloacelor, a instrumentelor sati
luarea de mdsuri in vederea comiterii acestei fapte ( art. 189 alin.8 C pen).
Fapta poate fi absorbitd in confinutul infracliunii de terorism ale cdror particularitili
sunt prevAzute de art 2 din Legea m. 53512004 privind prevenit'ea gi combaterea'

terorismului.

d. Faptele sunt comise de o persoani care face parte dintr-un grup

organizat. Art. 2 lit a din Legea w. 39D0A3 privind prevenirea gi conrbaterea
crirninalitdgii organizate, definegte noliunea de gllp infraclional organizat. Conform
definifiei legale prin grup infraclional organizat se inlelege grupul structurat, format
din,trei sau mai mrllte pgrsqqne, care existd pentru o perioad6 gi aclioneazE in mocl
cooidonlf in scopul comiterii uiei sau mai multor infraciiuni grave, pentru a obiine
clirect sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Nu constituie grup infracgional organizat grupul format ocazional in scopul

conriterii imediate a uneii sau mai rnultor infracliuni gi care nu are continuitate sau o
structurd determinati ori roluri prestabilite pentru membrii s6i ?n cadrui grupului.

i. .

codtite doar cu prQelgddc$ie.

3.

ry*"r"'ti

Violarea de domiciliu.

'

-"tnorice mod,"intr-o Art. -192 C Beri. intrimiieazli pdtrttnderea /drd-drept,

* sati ,*.loc *tmpreim.uit.-finlnd*de-*acgstea, .-Jilt:4,-------***:*-*
-loctrinlit,*incdper.e,
-depgndin!it

'j..'r

consimldmAntul persoanei care le foloseSte, sau refunil de a le pdrdsi la cererea

acesteia.
Prin domiciliu in sensul legii penale se inlelege orice locuinfd, incdpere,
dependinlI sau loc imprejmuit lindnd de acestea.. Nu constituie domiciliu imobilele
neocupate de'nimeni( nelocuite), incdperile unor imobile cu altl destinalie decdt de
locuit ( rnagazine, depozite, etc) gi nici spaliile comune ale unui imobil (sc[ri , lift,
. cufiea comuni).- Locuinla este locul ales de o persoand pentru a-gi desfEgura via]a
-"" personald, indiferent dac6 locuinla este permanentd sau temporar[, ]rhr couteaz6 dac6
imobilul este destinat pentru locuin!6 sau este folosit in concret ca locuin!6.
incdperea este doar o parte dintr-o construclie care are destinalia de locuinll.
(cel care locuiegte in acelaqi imobil in care are gi un magazin).
Dependinfa este locul care constituie un accesodu al locuinlei gi care
intregeqte folosinfa acesteia ( pivnita, clmard etc).
imuit semnificl un loc
del urile
invecinat, care intregegte gi el folosinla locuinfei( curtei imobilului, giaaina
cas[ a locuinlei etc).
In caz de ocupare fhr6 drept a unui imobil care nu indeplinegte cerinla unui
dorniciliu in sensul legii penale, se va putea eventual angaja rdspunderea penald
pentru lulbulare de posesie.
ln doctrina europeani se discuti dacd qi o persoand are un dorniciliu care
trebuie protejat prin inteipretarea extensivd a noliunii de domiciliu. Doctrina gi
julisprudenlafrancezd au considerat intemeiatd o asemenea abordare. Preciz6m c[ gi
jurisprudenla francezd a decis in cazul unei scoli sau spital, degi pdtrunderea este
ilegali se considerd.cd fapta nu este tipicd. Cu alte cuvinte trebuie stabilite criterii
suplirnentare, de. a diferenlia persoanele juridice care au libertatea domiciliului
protejate penal de cele care nu se bucurd de o asemenea ocrotire. Doctrina germand
considerd c[ aceasti infracfiune nu este o infracliune contra libertd]ii persoanei ci una
contra ordinii publice, cazincare este evident cd gi sediul unei persoanejuridice poate
{t vtzat de proteclia penaid. Cel care pdh-unde fbrd drept tulburd ordinea public6. De
lege lata credem cd este dificil a se concilia conceptul de libertate specihc naturii
umane cu dreptul la ,,libertate" a persoanei juridice.

Latura obiectivl. Fapta se poate comite

in doud modalitdli fie plin

pEtrunderea in domiciliul altuia fErd drept fie prin refuzul de a-l pIr5si.
Pdtrunderea trebuie sd se realizeze cu intregul corp indiferent de modalitate
concretE, aceastl modalitate putdnd sd constituie Ia rindul ei chiar gi o alt6
infracliune( distrugere etc). Pdtrunderea trebuie si se facd fhr6 drept, ilegalitatea in
acest caz fiind o condi,tie a tipicitilii. Astfel pdtrunderea proprietarului in locuinla
inchiriatd, fEri consimf6mAntul chiriagului constituie infracfiunea de violare de
domiciliu. Infracliunea de violare de domiciliu subzistl chiar pi atunci c6nd persoana
v6timatd locuia fEri forme legale in acel imobil sau dacd nu delinea nici un,titlu
asupra folosinfei imobilului, dar in concret locuia acolo.
Pdtrunderea trebuie sd se realizeze fEri consimfdmintul persoanei care
folosegte respectiva locuin!6. in cazul locuinlelor comune acordul unui locatar este
suficient ca pitrunderea sd fie legald. Lipsa consimidrn6ntului se prezum6, dar se
poate dovedi ci autorul a avut consimldmdntul pdrlii vdtEmate.
in cazul celei de-a doua moJalitdli avem o situalie prernisi gi anume cd
fEptuitprul sI se afle in lccuinla p5,r!ii vdt[mate gi sd refuze eliberarea dorniciliului
acesteii la cererea ei expres6, Este necesal ca cererea de e.liberare a imobilului si fie
expresd gi cafegorica. Refuzul poate sd fie explicit dar gi implicit atunci c6nd agentLrl
nn pdldse;te imobilul la cererea pdrlii v6tdrirate. --,-.-, -

in cazul cind

agentul pdtrunde

flrd drept gi apoi

refuzd. sd elibereze

imobilul

o singurd infracliune deoarece existd un proces execulional unic.

Atat pdtrunderea cdt gi refuzul de a pdrasi domiciliul-persoanei trebuie si se
facdJdrit drept. in cazul in care organele de polilie pitrund in temeiul unei autorizalii

sela reline

de perchezigie fapta nu mai este tipici. in cazul pirinlilor care intrl in locuinla
copiilor pe care ii educd fapta nu este infracfiune, deoarece ea este autorizat[ de
dreptul conferit de legb pdrinlilor de a-gi educa copilul. Daci pdrinlii iocuiesc
impreund cu copiii atunci fapta nu mai indeplinegte condilia 'tipicitalii 9i an,-inie
pdtrunderea fEri drept.
Furlul calificat se va refine in concurs cu violarea de domiciliu atunci cind
holul pdtrunde prin efraclie, escaladare sau pdn folosirea de chei mincinoase. Nu
opereazl.nici absorblia legald 9i nici cea naturali'
Fapta se comite cu intenfie directd sau eventuald.

Fapta se urmEregte la pldngere

Tentativa nu se
penala.
a
rnpacarea m
Formele agravate ale infracliunii:
a. fapta se slvArgegte de o persoanE inarrnatd'
b. de doui sau mai multe persoane impreuni'
c. in tirnpul nop{ii. Aceasta este o imprejurare de fapt, revenincl jurisprudent^ei
sarcina de a stabili in fiecare caz concret daca iapta este comis6 in timpul noplii. in
general se utilizeazd ca reper instalarea intunericultti ca fenomen natural satl
dimpotrivd dispari;ia intunericului gi aparilia'luminii diurne. Dacd fapta se comite
intr-un imobil luminat artificial se va refine forma agravatd atunci cind afard se
instalase intunericul.
d. pnir, folosirea cle calit6{i mincinoase. Se va reline ori de cite ori agentul igi
atribuie o calitate pe care in realitate nu o are, indiferent daci este oficiald sall nu.
Dacf, folosirea acelei cditali constituie prin ea insigi o infracliune se va reline
concursril de infracfiuni( uzurpare de cafitafl oficiale art.240 C pen.).

4. Amenin{area.

infapta de ct
a
unei
sau
infracliuni
unei
fapte pdgttbitoare
ameninlct o persoand a.t sdvdrSirea
inclreptate impotriva ei, a solului ori a unei rude apropiate dacd este de naturd sit o

Art.

193 C pen definegte confinutul acestei infracliuni care constE

alarmeze.

Din definilia acestei infracliuni rezulta cd pentru realizarea tipicitAlii acestei

fapte
- trebuie sd fie indeplinite mai multe c.g!!1!i:
arneninlare
4, - sE existe o 4gtigpdeglllerunlare-Legea nu definegte acliunea de
dar simnificalia ei rezultl din irrlelegerea profand a acestei noliuni. Prin ameninlare se
inlelege incunogtinlarea sau avertizarea subiectului pasiv ci va fi expus s[ sufere un
an{mit pericol sau prejudiciu, iminent sau viitor 9i injust.
' Acliunea se poate realiza prin orice mijloace: oral, in scris, semne grafice,
simboluri gesturi sau acte cu asemenea semnificalie. Ea poate sd fie explicit[ sau
implicita. Poate fi adresati direct sau indirect subiectului pasiv.
nmt sau a unet
.1.. - trebtde ca anzeninlarea $lLse refere la sdlql$irea u@
falte pdgulffoarg (

,' I)fio
- Ameninlarea

7''

cu

tI t.

determinatl. i*tdoorecintele qI fie_ i*inqnte t.u

ntoqu.i ln niitorul
fie rlafprminafi
-deterrninat?lfaptei
cu care'se amenin![ poate eventual
Caracterului
aDroDlat.
sii atragd -rdsputderea .penal6peniry-ins..yla.-Dac4-ss-am-eni-nfd".cil",u.y.r,rau jus( .-qu--q

_.TF-

'.1:'

. -:',

ir

acliune tn justifie, intreruperea ftirnizerii apei in caz de neplatd a fachrrii etc) fapta nu
mai este tipicd.
3.- corysecintele cu care se ameninld pot sctplryg@C4-per{9ctna Wevlifiglg--sgJ!
Sfuq__s9.fu!_laA_a*rudg_-qpLapielg. Semnificalia de rudi apropiatd este oferita de art.
' "'149 C pen. Credem cd ar fi de dorit ca textul sd extindd sfera persoanelor impotriva
cdrora se pot realira consecinlele ameninldrii gi la alte persoane de care persoana
. ameninlatE este legat6 sentimental ( prieteni,.concubini etc).
\. = Ultima condifie privegte aptitudinea gcttllui de amenlntare
e. Ameninlarea indeplinegte aceastd
;rdlti;.ard ;st.;pte ln con.r"t;ffi;i6$ s'e creezein congtiinfa celui'ameirinlat
temerea reald gi serioasi ctr fapta cu care se arneninli s-ar putea rcaliza.
Fiind o infraciiune de pericol fapta se consum[ in momentul comiterii
ameninldrii de naturl (s.n S.B.) a alarma victima. Nu e necesar ca victima s6 qi
a se consuma
iuns6 in aceasti stare
cu care s-a
Dacd in aceeagi imprejurare se comite
este pusi in
ameninfarea
acesteia.
Dacd
conlinutul
absoarbe
in
atunci ameninfarea se
practicd ulterior se va reline un concurs de infracfiuni. Uneori ameninlarea este
element component al unei infracliuni complexe ( tAlhdrie, qantaj, nerespectarea
hotdr6rilor judecdtoreqti etc)
Fapta se comite cu intenfie directd sau eventualE.
Fapta prezinti o particularitate din punct de vedere sanclionator gi anume
faptul c[ sancliunea nu poate depEgi cuantumul sancliunii infracliunii cu care s-a
amenin!at.
Se unniregte la plAngere prealabiid iar impdcarea p6rlilor inliturd rlspunderea

dw@&-g

plAdUge_g-$dre-_

penal6,.

5. $antaj.

Art. 194 C pen incrimineazd. conslrdngerea tmei persoane, prin violenld scur'arneninlare, sd dea, sd facd, sd nu focd sau sd sufere ceva, dacii fapta este comisd
spre a doblndi fn mod injust tmfolos, pentru sine sau pentt"u alhil.
Diferenfa de infracliunea de lipsire de liberlate este aceea cd in cazul gantajului
se incalci libertatea morali a persoanei. Victima poate sd se deplaseze din punct de
vedere fizic aga cum doregte dar libertatea ei de congtiin![( moral6) este incdlcatd.
Datoritd constrAngerii victima ea nu este liberd sd decidd cum sd aclioneze gi ii este
impus din punct de vedere moral o altf,- conduitd dec6t cea doritd de ea.
Latura obiectiv[ a acestei infracliuni presupune mai multe condilii:
\. - SI se realizeze o ac{iune de constrAngere prin violen{i sau amenintare.
Textul face referire Ia conlinutul infracliunilor de loviri sau alte violenle( 180 C pen )
qi cea de ameninfare( 193 C pen) care sunt absorbite in coniinutul infraclitrnii de
gantaj ca elemente constitutive. Infrac{iunile absorbite trebuie sd realizeze qi tipicitate
acestora in caz contlar constringerea nu se realizeazi prin violen!6 sau ameninlare.
Dacd actul de violen!6 indeplinegte tipicitatea vdtlmlrii corporale, sau v6timdrii
corporale grave se va refine un concu$ de infracfiuni.
Actiunea de constringere trebuie si fie exercitatl asupra victimei
pentru a o sili s[ indeplineascl, conduita impusl sau pretinsi de fEptuitor qi
anume : s[ dea, s5 facl, si ntf'faci sau sd sufere ceva. Tipicitatea faptei se
realizeazd indiferent de daci persoana gantajati satisface satt nr-r preten!ia

L. -

-*---.-..lEptuitorr"rlui.

.-.. ----*..-,-

"\.

- Fapta trebuie couris[ pentru ca fiptuitorul s[ dobinrleascdtn mod injust

un folos pentru sine sau pentru altul. Aceastd cerin!6 condilioneazl rcalizarea
tipicitAlii de comitelea faptei cu intenlie directS, deoarece scopul devine un element
constitutiv al acestei infracfiuni.
Este tipici fapta celui care pretinde unui chiriag si evacueze imobilul pentru
neplata chiriei, deoarece in caz contrar ii vor fi distruse bunui'ile din cas[. Modul este

\_.

Diferenla tntie Santajil prin constrdngerea unei psrsoone sd dea r,m bun Si o
tdlhdrie. Pe lAng[ diferenfele de obiect juridic protejat de cele doud texte de
incriminare, diferenla este pe de o parte, datd de concorniten{a actului de
constringere cu cel de remitere a bunului, gi pe de alti parte de existen{a unei
Iibertlti limitate de decizie a viciimei generate de actualitatea pericolului cu care este
constrdns sau de eventualitatea unui pericol'
La tAlharie constr6ngerea este comisl in aceeagi imprejurare cu remiterea

viefimetebuidica-inniitor s6
rerniti acel bun ( peste doui sdptimAni sd imi aduci bunul ca te omor). La tAlhdrie
victima nu poate si decidd daci sd remiti sau nu bunul fiind constrAnsd de un pericol
iminent sd il remit5., pe cind Ia gantai victima poate decide daci va line cont de
constrdngerea flptuitorului gi ii va indeplini in viitor cererea sau nu. Tdlhiria se
consumi in momentul ludrii bunului in scopul iirsugirii pe c6nd gantajLrl in momentul
ealizirii constrdngerii.
.
Fapta se comite in momentul realizirii actului de constrAngere cu cel scop
special, indiferent de realizarea sau nu a conduitei cerutd de gantajist.

Forma agravatd.
Fapta are ca formd agravati ipoteza in care se con:ite prin constrAngerea cu
darea in vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromil[toare pentru persoana
amer:inlat1, pentru soful acesteia sau pentru o rudS' apropiatE.

Prin darea

in vileag se infelege aducerea Ia cunogtin]a altor persoane,

indiferent de modalitatea de informare a altora.

6,

Violarea secretului coresponden{ei.

Art. 195 C pen incrimineazd deschiderea unei corespondenle adt'escie altuict

ori interceptarea rmei convorbiri sau comunicdri efectr,mte prin telefon, telegraf sau
prin alte mijloace de transmitere la distanld Jdrlt drept in aceeaqi manierE este
incriminatd gi stutragerea , distrugerea sau relinerea unei corespondenfe, preatm qi
ditntlgarea conlinutului tmei coresponden[e, chiar atunci cdnd a fost trimisd deschisd
sau ct fost deschisd din greSeald, ori divulgarea conlinuhtlui unei convorbiri scttt
conitmicdri interceptate, chiar in cazul in care fiptuitorul a luat cunoStinld de acista
dinlregeald sau din tntdmplare.
Degi legea incrimineazi in dou6 alineate distincte practic existd o singurd
form6 de bazaiuprinzdnd mai multe modalita$ de comiterJ a acestei infracliuni..in
al art. 195 C pen. sunt forme asimilate ale violdrii secretului
alineatul

corespondenfei.

Modalitelile de comitere:
deschiderea Jdrd drept a unei corespondenle adresate altuia. E necesar ca
scrisoarea si fie adresatd altuia decit cel care o deschide gi deschiderea si fie fEri
clrept ( cu incuviinlarea irrstanlei, dreptr.rl de educafie al pArinlilor). Nu e nevoie ca cel
car.e o deschide s[ o-gi citeasc[. DacA'nu are destinatar scris pe corespondenlE gi nici

q,-

.:i;::,.

i'('1
t.-:1

cel care o deschide nu $tie cui ii este adresatd, deschiderea nu indeplineqte condifia
tipicitelii. Fapta se consume in momentul deschiderii corespondenlei.
Credem c.e opereaze secretul gi in cazul solilor cdnd scrisoarea este adresat5.
doar unui dintre ei gi nu familiei. E adevdrat cd mandatul tacit care funclioneazd intre
-'-*eil6nereazd-6lie2trmfie"de eonsimlemant la deschid'erea corespondenlei. de-c[tre"**
celdlalt so!; dar se poate face gi
in.terceptarea /drii drept a unei cotworbiri scttt comunicdri efecttnte p.rin
telefon, telegrif'-sau nttu' mfjloace de transmitere la- distanld. i1 c.1a1l acestei
modalitdli irpiu r. consumd cdnd s-a realizat interceptarea comunicdrii, indiferent
daca fEptuitorol interceptat toati comunicarea sau o parte din ea sau a auzit doar o
"
parte din convorbire. Prin alte asemeirea mijloace se inleleg comunicdrile prin e-mail,
sms, mms etc.
c. - ^rusirragerea fird d'ept a unei corespondenle. Nofiunea de sustlagere are
s-e.Erifiqaliuaeluar.e-qp-ecince]brlului ( 20:8, C pgr):Fiin-d uqgoScjrlde:4$cg1-se
$1
aplici norma speciald adicd textul art. 195 C. pen. DacE scrisoarea
cu
concurs
un
obiecte decAt comunicarea adresat6 unei alte persoane se va reiine
furtul acelor bunuri.
ix.- clistrugerea fird drept a unei corespondenle. Prin distrugerea se inlelege
activitatea specificd actului de executare al infracliunii de distmgere 217 C pen. .
e-.- reyinereaJdrd ch-ept a unei corespondenle. in acest caz corespondenla ajunge
in posesia' agentirlui {Erd ca acesta si o sustragd, dar el nu o mai transmite
desiinatarului relindnd-o. in acest caz se aseamdni cu fapta de insuqire a bunului gdsit
( a*. 216 C pen.), care dacd sunt indeplinite condiliile tipicit6lii, este absorbitd de
aceastd modaiitate doar cu privire la corespondenld. Dacd sunt gi alte bunuri agentul
va comite un...concurs de lnfracliuni. in aceastd modalitate fapta are uq caracter

dovadacontrard.

\.-

, ,.

continuu.

Nu e necesar ca s[ gi deschidd corespondenla pe care a sustras-o, distrus-o san

relinut-o.
1 divulgarea conlinltlilLti tmei corespondenle, chiar dacd a fost trimisd
desciisd satt afost cleschisit din g"eSeclit sau divtlgarea con[inttiltti unei convorbiri
salt cannmicdri interceptate, chiar in cantl in care fiptuitorul a luat amoStinyd de
aceasta din greSecld siu ctin intdmplare. A divulga inseamnd a-l aduce la cunogtinla
altora, ildiferent cd se divurigl unei singure persoane sau mai multora. Ca o condifie
preaiabild este necesar ca agentul si fi luat cunoqtin![ de conlinutul corespondenfei,
convorbirii sag comunic[rii. Nu corfi.eazd modalitatea practicE prin care se tealizeazd'
divulgarea gi nici comunicarea in totalitate sau doar in parle a conlinutului

coresponden!ei.

Subilct pasiv este atdt persoana care trimite corespondenla sau iniliazd'

convorbirea cdt qi destinatarul corespondenlei sau comunicdrii.

Infracliunea se comite cu intenlie direct6 sau eventualI 9i se consumd atunci
cdnd se comite actul de executare.
Se urmdregte la pldngere prealabild iar impdcarea pdrJilor inldturi rdspundelea
penal6.

7. Divulgarea secretului profesional.

Ar1. 196 C pen. incrimineazd, diwlgarea fdr(t drept, f ltt1or date, de cdtre
aceltr cdt.gia i-au fist increclinlctte, sctu cle cctre ct luctt cttttoSttila in virttrtea profesiei
scnrfLtncliei, daciifctpla este de ncitn'd a aduce prejudicii unei pet'soane.

Pentru existenfa infracliunii este necesar ca gi condiiie preexistent[ faptul ca

intre fEptuitor gi victirna si fi intervenit in prealabil o legdtur5. cu caracter profesional
in baza cdreia persoana vdtimat6 i-a incredinfat date sau acesta a luat la cunogtin!5
date ce constituie secret profesional
Infraclirinea este una cu subiect "activ 'special -gi " anume -persoana *care in -- " -'
virhrtea profesiei sau funcliei i se incredinfeazd, date cu caracter personal( avocat,
medic , preot, psiholog etc). Coautoratul nu este posibil deoarece obligalia de a.p6stra..
secretul profesional este una persondle.
Luturu obiectivd are urmdtoarele trdsituri:
sd existe o acliune de divulgare de date cu caracter secret. Nu indeplinesc
acele date care sunt de notorietate.
- divulgarea sd se facd /drd drept. Pot divulgate date daci persoana
consimte ca datele sd fie divulgate., sau c6"nd existd o obligalie legald ( nedenularea
de servicitt al avocatului, mediculukc nu
etc). Diyglg@
indeplinegte aceastd condilie.
Credem cd existd o situaiie de obligafii contrare ambele incriminate in cazul
avocafilor. Dacd denun[d fapta autoritA]ilor atunci cAnd existd obligafia de denun! ei
comit infracliunea incriminatd de at. 196 C pen. DacE plstreazd secretul profesional
a$a cum pretinde afi 196 C pen, fapta sa lor poate fi consideratd ca fiind o
nldenunlaie ( art. 262 Cpen). Nu ar mai fi de conceput o apS.rare eficientd atunci c6nd
justiliabilul gtie cd avocatul in care trebuie sd aibi incredere il derrunfd. Pot fi
divulgate date in scop didactic daci identitatea persoanei nu este dezviluita.
- divulgarea trebuie sd fie de naturd a-i aduce ptejudicii. Aptihrdinea de a
aduce prejndicii divulgarea se analizeazd in concret,
Infracfiunea se comite cu intenlie directd sau evenniald gi se consumi attinci , .,,
cdnd se divulgd datele.
Se urmdregte la plAngere prealabil[ iar impicalea pdrlilor inl[turd rEsptmderea

fi

penald.

tr,

CAP. V. INFRACTIUNI PRIVITOARE LA VIATA SEXUALA.

1.

Violul.

Art. 1g7 C pen incrimineazd. actul sexual, de orice naturd, cu o persoand

sex diferit sau de acelasi sex prin constrdngerea acesteia sau profitdnd

de
de

imposibilitatea ei de a se apdra sau de a-Si exprima voinla.

Obiectul material al acestei infracliuni este reprezentat de corpul persoanei.
DacI victima era decedatd gi autorul a cunoscut aceast6 imprejurare fapta poate sd fi
calificatd ca fiind profanare de morminte.
Infracfiunea poate fi comisd de orice persoand( femeie sau blrbat), iar subiect
pasiv poate fi orice persoand de acelagi sex sau de sex diferit infractorului.
ConsiderSm cd legea incrimineazd qi violul comis intre so!i, degi o mare parte
susline c5 in cazul solilor existd un consimfdmint prezumat la raport
doctrinei
a
sexual, iar cel care rcfu2d. poate sd divorleze. Fald de noua formulare a textului de
incriminare, care nu mai stabilegte ca fiind cauzd de nepedepsire clsdtoria dintre autor
qi victimd, aceastd opinie pare discutabilS. Mai mult decdt atAt acest viol este acum
unul agravat.
le, dar dacd fapta e comisd de dou[ sau
Particip
condiliile
tipicit[1ii unei forme agravale
indeplineqte
ea
persoane
impreund
mai multe
a violului.

Latura obiectivl.
ca fapta si constea intr-un act sexual de orice
Q nrima condilie este aceea
naturl. In conlinutul acestei noliuni nu se includ doar raporrurile sexuale firegti ci gi
actele sexuale de orice naturd.

in vechea reglementare, violul

presupunea doar un raport sexual firesc, gi

intreg capitolul de infracliuni privitoare la viala sexuali se raporta la

aceastd

reglementare. Unele dintre textele de incriminare din acest capitol nu au fost corelate
cu noua conceplie in materie gi anume de act sexual de orice naturi ca fiind un act de
executare al violului.
Recent in&!g{g-de Casalie qi Justilie prin Decizia nr. III din 23 mai. 2005 a
susceptibil a fi incadrat in infracliunea de
hotdrdt c5 pri
a unei satisfactii sexuale prin
nere
viol se inlelege: oripg
x.
se.
orice
de
orice
natwd
const[
in
sexual
intr-o astfel de abordare actul
!{tpgn
atunci cdnd este comis cu sexul ,u, ur.rpriGiiili.
care se obline satisracl;e s
Daffi-fi publicat doar motivarea solufiei, poate cd interpretarea textului putea sd se
apropie de defrniliile pe care legislaliile europene le dau violului, gi anume existenla
unui act de penetrare sexual6.
Nu oblinerea satisfacfiei sexuale este elementul care particularizeazd actul
sexual ci faptul realizlrii unei penetrdri cu caracter sexual. Sunt considerate acte cu
caracter sexual sodomia. felatia, cunilingusul.
p,in a..i,ia mai
sunt orice alte acte cu caracter sexual care nu se

i;;;;;;ffi

S@inaltainstan![ar5.mastributardvechiiconcep!iiindefinirea
perversiunilor sexuale prin raportare la viol, dar
criticatl deoarece, ac!* de peyersiwrc,ilrfi
intrd in catesoria de act sexual de orice naturil

o astfel de solulie

orice

astdzi poate fi
are

Mailotrivitd ni se pare utilizarea noliunii de act de penetrare, ca qi

caracteristicd a actului sexual de orice naturi specific violului. Actul de penetrare se

36

poate realiza prin conjuncfia corporald dintre victirnl qi agresor sau prin folosirea unui
corp strdin. O astfel de abordare nu este la adlpost de orice criticd dar oferd o solufie
corectl in majoritatea ipotezelor in care este necesar a se stabili dacl autorul a comis
un act de viol sau act de perversiune sexuall.
O a dou[ condilie este ca actul sexual sI se realizeze
consim{Imf,ntul
victimei. Lipsa consimfs"mAntului rezult6 din faptul ca victima fie a fost constrdnsd fie
s-a profita de imposibilitatea de a se apdra sau de a-qi exprima voinfa.
Constr6ngerea poate fi de natur5 frzicd ( folosirea de violenfe). Infracfiunile
incriminate de art 180 gi 181 C pen. sunt absorbite in confinutul infrac{iunii de viol.
Daci violenfele au o anumitd intensitate (produc urmdrile de la vdtimare corporalS
gravd) fapta va avea un caracter agr{vat.
naturd psihic6. Considerdm c[ in conlinutul
Constrdngerea poate
Si
acesteia intrd ameninlarea ca gi/infracfiune dar qi acte care degi nu indeplinesc
condifia tipicitdlii ameninlirii sunt totugi acte de constrdngere psihicd ( ameninlarea
cu un rdu asupra unei persoane care nu este prevEzuti in art. 193 C. pen.)
Nu are importanfd modalitatea in care victima s-a opus actului sexual(
opunerea violentl sau victima nu doregte sd igi agraveze gi mai mult situalia), ci ceea
ce conteazi este ca actul sexual sI se realizeze ftr6, consimldmentul ei. Evident ci
opozilia de circumstanfd la actul sexual nu semnificS lipsa unui consimtemant.
DacS autorul obfine consim![mdntul prin ingeldciune ( autorul se mascheaz6 qi
este confundat de femeie cu partenerul ei) sau profit6nd de lipsa de atenfie a victimei (
autorul se ageazd in patul conjugal in locul partenerului qi femeia oede cd, arc relafii
sexuale cu partenerul ei), fapta nu este tipic5., deoarece nu exist6 un act de
constrAngere.
In cazul in care victima este in imposibilitatea de a se ap[ra sau de a-gi
exprima voinf4 practic se instituie o prezum{ie de inexistenli a consimlEmdntului la
raport sexual. Motilul pentru care se afld in aceastd stare este irelevant ( provocat de
victimd sau de alt6 persoan\ cauze ftzice sau psihice etc). Fapta este tipicd qi dacd
victima ar fi consimlit la raport sexual dacl ar fi putut s5. ili exprime voinla. in acest
din urmi caz ea poate sf, nu depuni plAngere penalS impotriva autorului. Dacd
imposibilitatea de a se apdra sau de a-gi exprima voinla este produsd chiar de cdtre
infractor, lipsirea de libertate pe care o comite se absoarbe in mod natural in
conlinutul infracliunii de viol.
Constrdngerea trebuie comisl in scopul slvirgirii actului sexual. Dacd
ulterior comiterii actului sexual, infractorul loveqte, ameninld sau chiar ucide victima

fIrI

fi /e

pentru

a nu-l denunfa sau pentru alte motive,

infracliunea subsecvent[( loviri,

vdtdmare corporal6, vdtdmare corporald gravd., ameninfare, omor calificat) va intra in

concurs cu infracliunea de viol sau tentativd de viol.
In cazt*,acestei modalitdli trebuie ca fiptuitorul sI profite de aceastl stare a
victimei. Dacd autorul nu a cunoscut cd victima se afla in neputinld de a-gi exprima
voinfa sau de a se ap5.ra, actul sexual deqi s-a realizat cu o persoand in neputin!5 de agi exprima voinfa, ea nu va fi tipici deoarecg agentul nu a profitat de starea in care se
afla victima, pentru cd nu putea profita, din punct de vedere subiectiv, de ceea ce nu
gtia cd existd.
In doctrinS gi in practica judiciard s-a discutat de situalia bolnavilor psihici qi a
minorilor sub o anumitd virstS. S-a decis cd un minor de 9 ani nu poate consimli
valabil la un raport sexual gi de aceea fapta se va incadra la viol. Decizia cu privire la
inlelegerea semnificaliei actului sexual de cdtre minor se va aprecia de la caz la caz.
In cazul bolnavilor psihici se face diferenla intre cei care pot realiza semnificalia
faptelor pe care le indeplinesc qi cei care nu o astfel de abilitate. in cazul infelegerii

37

$rn tt

semnificaliei fapta nu este consideratA viol. Situalia bolnavilor psihici genereaz5 $i o

problemd de eticd, in cazul in care orice raport sexual cu acettia ar fi incadtatl ca
hind ,iol qi urmare a acestui lucru, practic, sunt impiedicali sd aibd relalii sexuale cu
persoane care sunt responsabile.
Fapta se consumIin momentul in care s-a realizat actul de penetrare indiferent

dacd autorul a avut sau nu vreo satisfaclie sexual6. Simplu contact al organelor
sexuale constituie tentativd de viol qi nu fapta consumatd.
Fapta se comite cu intenlie direct6.
Tentativa se pedepsegte.
6carea
Infracliunea se urmdregte la pldngerea prealabild dar nu
odrtilor.
Forme agravate:
a. fapta a fost slvirgitl de doui sau mai multe persoane impreunl.
b. victima se afl5 in ingrijirea, ocrotirea, educarea,paza sau tratamentul
fltptuitorului. in acest caz fapta are un caracter agravat datoritd calitdlii subiectului
activ qi anume o persoand care trebuia sd o ingrijeascd, ocroteascS, educe pdzeascd
sau sd o trateze.
c. victima este un membru de familie. Noliunea de membru de familie are
semnificalia din art. 149 ind. 1 C pen. 9i cuprinde spful sau o ruda apropi?ti.da,cd
cu f6ptuitorul. Acest text stabilegte frrd dubiu cd
locuie$te $i
?qqast4

.gospodareste

violul intre soli este incriminat.

d. S-a cauzatvictimei o vltimare corporali gravI. ln acest caz legiuitorul
incrimineaz6 urmarea mai grav6 produsd victimei ca urmare a violenlelor pentru a se
inlesni actul sexual. Fapta in aceastd form6 agravatd se poate comite cu intenlie
direct6, eventuald sau praeterintenlie
e. victima nu a implinit vArsta de L5 ani-

moartea sau sinuciderea victimei. Forma de

vinovdlie esie graeterinten!]a. Moartea trebuie sI fie consecinla violenlelor exercitate
pentru-a o conii.ang. la actul sexuai. Credem cd este posibil[ relinerea tentativei la
aceastd fapt6.
in ceea ce privegte sinuciderea ea trebuie sd fie determinat[ de faptul
victimizdrii prin comiterea violului. Credem cd este un caz de rdspundere oenald
oUi".lira deoarece este dificil de suslinut existenla unei culpe in ceea ce privegte
neprevederea faptului c[ o persoan[ se va sinucide sau nu. DacE se acceptd existenla
unei culpe in acest caz , ea ar putea constitui temei pentru o rdspundere a medicului
psihiatru sau a psihologului pentru ucidere din culp6 deoarece nu au prevdzut cd
victima se va sinucide.

f. fapta a avut ca urmare

2. Actul sexual cu un minor-

Art. 198 C pen. incrimineazb, actul sexual, de orice naturd, cu o persoand

sex diferit sau de acelasi sex, care nu a fmplinit vflrsta de I5 ani.

de

O modalitate asimilatd este reprezentatd gi de actul sexual, de orice naturd, ctt

de
o persoand de sex dtferit sau de acelasi sexintre 15 Si l8 ant,'dacd este sdvdr$itd
trfiore sau'curator ori de cdtre supraveghetor, tngrijitor , medic curant, profesor sau
educator, folosindu-se de calitatea sa, ori dacd fiptuitontl a obuzat de tncrederea
victimei sau a abuzat de autoritatea sau influenla saElementul de particularitate al acestei infracfiuni este dat, pe de o parte, de
existenla unui consimla*ant la actul de naturd sexuald, aga cum este interpretat qi in

38

cazul violului, iar de pe alti parte de virsta victimei, persoand sub 15 ani, sau intre 15
gi 18 ani daci exist6 o relalia particulard intre autor qi victim6.
Dacf, vdrsta minorului este atdt de fragedl incit nu se poate vorbi de oxistenfa
in concret a unui consirnflm6nt la actul sexual, fapta se va incadra la viol.
Este necesar ca subiectul activ sE se foloseascS de calitatea s4 sau sI abuzeze
de increderea sau autoritatea ori influenla sa asupra victimei, pentru a obline
consimldmdntul minorului. Dacd agentul nu a obfinut consimlim6ntul minorului,
folosindu-se de aceastd situalia particulard, fapta nu este infracliune.
Legea nu definegte concephrl de persoani in care victima are incredere gi nici
de cea care are influen![ asupra victimei. S-ar putea include aici un vecin sau o rud[
indep6rtatl in care are incredere, sau liderul unei migcdri religioase sau secte etc).
Persoana care a abuzat de autoritate este o persoand cdreia minorul ii este
subordonati in orice fel. ( qef, director, etc).
Fapta se poate comite cu inten{ie directd sau eventualS.
Tentativa se pedepsegte.
Forme agravate:

a. dacl actul sexual cu o persoanl care ru a implinit 18 ani a fost

determinat de oferirea sau darea de bani ori de alte foloase de citre fiptuitor,

direct sau indirect, victimei.

in acest caz consimldmdntul minorului este oblinut prin oferirea sau darea de
bani sau orice alte foloase. Dacd victima solicit6 sume de bani sau alte foloase in
schimbul relaliei sexuale atunci fapta nu se mai indeplinegte condifia tipicitafii acestei
forme agravate. Se poate observa cd aceastd formd agravatd prezinti o particularitate
qi anume aceea cd in cazul minorului intre 15 qi 18 ani fapta are structura unei
incrimindri distincte.
b. dacl toate faptele de act sexual cu un minor au fost comise in scopul
producerii de materiale pornografice. tn aceasti modalitate actul sexual cu minorul
este realizat cu scopul de a produce materiale pomografice. Nu are importanlI dac6 sa gi realizat efectiv materialul pomografic. Fapta se consumd in momentul realizdrii
actului sexual cu scopul producerii de materiale pomografice. Noliunea de materiale
pornografice se analizeazA in raport de Legea nr.19612003 privind prevenirea qi
combaterea pornografiei. Prin pornografie, in sensul acelei legi, se inlelege actele cu
caracter obscen, precum gi materialele care reproduc sau difuzeazi asemenea acte.
Prin materiale cu caracter obscen se inlelege obiecte, gravuri, fotografii, holograme,
desene, scrieri, imprimate, embleme, publicafii, filme, inregistrlri video qi audio,
spoturi publicitare, programe gi aplicafii informatice, piese muzicale, precum gi orice
alte forme de exprimare care prezintl explicit sau sugereazd o activitate sexualfl.
In aceast5 formi agravatl.fapta se comite doar cu intenlie directd.
c. dacl toate faptele de act sexual cu un minor au fost comise in scopul
producerii de materiale pornografice qi daci pentru realizarea acestui scop s-a
folosit constringerea. Trebuie fEcutd distinclia intre constrAngerea la actul sexual, ca
modalitate de comitere a violului gi constrAngerea in scopul realiz6rii de materiale
pornografice. DacI constrdngerea se realizeazd in aceeaqi imprejurare cu actul sexual
atunci fapta va constitui un viol. DacE actul de constr6ngere este comis in altS
imprejurare decdt cea in care se realizeazd actul sexual, atunci forma agravatl, a
actului sexual cu un minor va avea semnificalia unei forme particulare de qantaj pe
care

il

va absorbi.

d. cind victima nu are t5 ani

paza sau tratamentul flptuitorului.

qi

se

39

aflI in ingrijirea, ocrotirea, educarea,

e. cind in drice modalitate de comitere a faptei s-a cauzat victimei o

vltimare corporal[ grav[. in aceastf, situalie vdtimarea se produce ca urmare a
actului sexual. Fapta se comite doar cu praeterintenlie. Dacd autorul urmdreqte sd
provoace minorei'qi anumite suferinle fapta va fi concurentd cu infracfi'unea contra
integritalii corporale, dacd consiml6mAntul minorei nu este cauzdjustificativl pentru
actul de violen[d.
f. dacl fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei. Fapta se
comite doar cu praeterintenlie. in cazul sinuciderii victimei este qi mai evident
caracterul de rdspundere obiectivd, cici dupd un act sexual consimlit, dacd victima
decide sI se sinucidd, autorul va rlspunde pentru provocarea acestei urmiri.
3. Seduc(ia.

Art.

199 C. pen incrimineazl,fapta aceluia care, prin promisiuni de cdsdtorie,

cletermind o persoand de sex feminin, mai micd de 18 ani de o aveo cu il raport

sexual.
Subiect activ al acestei infracliuni este bdrbatul iar subiectul pasiv este femeia
mai micd de 18 ani.
Fapta este tipicd doar dacd victima este determinatd Ia un raport sexual, 9i
nu la orice act sexual de orice natur6. Aceasta pentru cd legiuitorul nu a modificat
corespunz[tor qi textul de incriminare al'seducliei prin raportare la actul de executare
al violului.
Raportul sexual este consimlit, dar consiml6mdntul este viciat de promisiunea
de c6s6torie. Dacd victima se ofer[ bdrbatului cu inten]ia de a-l convinge sI se
cis6toreascd fapta nu mai este tipic6.
Dac6 consim{amnnd este obfinut prin altd modalitate decit promisiunea de
c6sdtorie, fapta nu este tipic[.

Promisiunea de cisdtorie trebuie sd aib5 un caracter determihant in

oblinerea consimldmdntului victimei.
Pentru existenla infracfiunii este necesar ca autorul sd nu igi respecte
promisiunea. Dacd ulterior, nu ii este imputabilE neincheierea cdsdtoriei fapta nu mai
este tipic6, deoarece in momentul oblinerii consimldmintului la raport sexual, acesta
avea intenlia de a se cdsdtori cu femeia sub 18 ani.
Dacd promisiunea de cdsdtorie i se face unei persoane sub 15 ani fapta de
seduclie este absorbit6 in infracfiunea de act sexual cu un minor.
Fapta se consumd in momentul realizfii raportului sexual.
Fapta se comite cu intenlie.
Nu este posibil coautoratul la seducfie, deoarece nu este posibil5 indeplinirea
unei promisiuni de cdsdtorie a victimei, concomitent , cu dou6 persoaneDegi infracliunea se urmdreqte din oficiu impf,carea p6rlilor inl6tur6
r6spunderea penal6.

4.Perversiunea sexualfi.

Art. 201 C pen incrimineazd actele de perversiune'qexuald comise tn public

sau dacd au produs scandal public.
Fapta este o infracliune bilaterald cu pluralitafe naturall de {Eptuitori.
O problema esenliald a acestei infracliuni este aceea, de a delimita actele

sexuale de orice naturl, comise cu o persoand de acelaqi sex sau de sex diferit,
actele de perversiune sexuald.

40

de

Inalta Curte de Casalie gi Justilie prin decizia nr.llU2A05 a statut cd prin ac(e
de perversiune sexuald, se tntelese orice alte modalitdti de obtinere a unei satisfactii

vxuale decdt cele specifice actelor sexlak_de._olke_natuLd. Astfel, celelalte practici

nu sunt acte sexuale in
accepliunea codului penal romdn. De exemplu m6ngAierile obscene, fetigism,
voyeurismul, exibilionismul sau bestialitatea. Aceasta, deorece autorul, prin comiterea
actelor, nu,urmdr,e-gte un raport sexual gi doar oblingrea excitatisiseluale nefinalizate.
trebuie comis[
sau sI fi produs
(scandal pubry.
- * -Fapfa comisd in public are semnificalia acordati de art. 151 C pen. gi se
coniumi in momentul realiz5rii actelirr de perversiune.
Actele au produs scandal public in situafia in care au fost sdvdrqite astfel incdt
au ajuns la cunogtinla unor persoane, provocdnd din partea acestora o reacfie de
dezaprobare gi un sentiment de repulsie gi indignare.
Intre infracliunea de ultraj contra bunelor moravuri gi perversirrn. ,.*ruta
exist[ un concurs de calificdri. i,
in
i,
sexuali se- aplic6 art. 201 C pen, dac4jqq_lg
inea qi liniqtea
ic6 se va reline qi i
iunea de
contra
.pen
ar
trebui
abrogat.
fere
Fapta se consuml in momentul realizdrii actului de perversiune, dacd fapta
este comisd in public sau c6nd s-a produs scandalul public in celelalte cazuri.
Se comite cu intenfie directl sau eventual6..
Tentativa este incriminatd.
Forme agravate:
a. fapta e comisl cu o persoanl care nu a implinit 15 ani.
b. fapta e comisl cu o persoani intre 15 qi 18 ani de tutore sau curator ori
de cltre supraveghetor, ingrijitor , medic curant, profesor sau educator,
folosindu-se de calitatea sa, ori dacl flptuitorul a abuzat de increderea victimei
sau a abuzat de autoritatea sau influen(a sa.
c. actele de perversiune sexuall cu o persoanl care nu a implinit 18 ani au
fost determinate de oferirea sau darea de bani ori de late foloase de cltre
flptuitor, direct sau indirect, victimei.
d. dacl formele agravate anterioare au fost comise in scopul producerii de
materiale pornografice.

"*rl

e. dacl pentru

.*.

publi.

realizarea materialelor pornografice

*.

s-a

folosit

constringerea.

f. actele de perversiune comise asupra unei persoane aflati in

imposibilitatea de a se apira ori de a-gi exprima voinfa sau prin constringere.
Fapta se realizeazl doar dacd este comisd in public sau a produs scandal public. Este
defectuoasd includerea actelor de perversiune sexuald prin constr6ngere ca o forml
agravatd a unei infracliuni ce de reguld presupune tocmai consimlimdntul la actul de
perversiune. Este un alt argument pentru intervenfia legiuitorului.
g. dacl faptele au avut ca urmare vltlmarea corporali gravl a victimei.
Fapta se comite doar cu praeterintenlie.

h. dacl faptele au avut ca urmare moartea sau siniciderea victimei.

5. Corupfia sexual5.

Arf.2A2 C. pen. incrimineazd actele cu caracler obscen ,sdttdr$ite asupra unui

minor sau in prezenla unui minor.

41

j
n

&

Prin acte cu caracter obscen se inlelege orice acte, fapte, gesturi, reale sau
simbolice, ori chiar insolite de expresii triviale, referitoare la anumite aspecte ale
vie{ii sexuale, susceptibile de aleza pudoarea qi moralitatea sexuald a unei persoane.
Art 2 din L*gea nr.19612003 privind prwenirea gi combaterea pomggrgfiei dgqileste

@esexuale

sdvdrSite

sau tn grup, imagini, sunete, ori cuvinte care, prin semni

precum

Actele cu caracter obscen comise asupra unui minor trebuie delimitate de

actele sexuale de orice naturd, c6nd fapta constd in act sexual cu un minor sau de
actele de perversiune sexuald, cdnd fapta ar intra sub incidenla textului care
r incrimineazd perversiunea sexualS. Sunt acte cu caracter obscen palparea organelor
It

\-

genitale, mdngdierea zonelor erogene eJE*

Fapta comisd asupra unui'minor se referd asupra corpului unui minor, iar in
prezenla unui minor atunci c6nd minorul a fost de fa16 sau intr-un loc de unde le-a
putut vedea sau auzi.
Fapta se comite cu intenlie directd sau eventuald.
este incriminatd'

I:HI[,hi:::t'inrracliuni

a. cf,nd fapta este comisi in cadrul familiei- Noliunea de faptd comisd in

cadrul familiei are o sferl mai largd dec6t noliunea de faptd comisd asupra unui
membru de familie, in sensul legii penale.
b. cind faptele au fost comise in scopul producerii de materiale
pornografice.
Legiuitorul incrimineazd in alin. 3 al art. 201 gi ademenirea unei persoane tn
vederea de sdvdrEire de acte sexuale cu un minor. Fapta nu este o formd agravatd" a
corupliei de minori ci are o naturd juridicd distincth6. Incestul.
C pen. incrimineazd raportul sexual tntre rude tn linie directd sau
tntre fra{i Si surori.
$i in acest caz este incriminat doar raportul sexual nu aetul lgxgli ie illce
natur6.
va
constrSnsere
DacI raportul sgUdsqlg_.olg!!
aceasta pentru cd violul comis asupra t
cul
retine in
qi o infracfiune de incest( violul \9
presupune
necesar
in
mod
unui membru de familie nu
intre veriqori primari, dacd acegtia locuiesc qi gospoddresc impreund, este un viol
asupra unui membru de familie fbrd a fi qi un incest). In acelaqi sens gi Decizia nr.
lll2005 a Inaltei Curfi de Casalie gi Justilie.
Fapta se comite cu intenlie directd sau eventuald.
'
Infracliunea este una
Tentativa este

tut. 203

bilateral6.
incriminatii.

42

t-

7.

Hlrtuirea sexuali.

Art. 203 ind. I C pen incrimineazE hdrluirea unei persoane prin ameninlare
sau constrdngere, tn scopul de a obline satisfaclii de naturd sexuald, de cdtre o
persoand care abuzeazd de autoritatea sau influen{a pe care i-o conferd funclia
indeplinitd la locul de muncd.
Subiectul activ este gg!!figat, fiind cel care de{ine o funclie care ii conferi
i]
autoritate sau influenfI asupra victimei la locul de
DacE fEptuitorul estegqlaltamulyjctirnei atunci subiectul activ nu indepline$te

munc5..

urare cu

m ace(

viol.
<*

DacE hdr,tuirea este utry4a.l1-y-Litor qi de constr6ngerea victimei la un act

sexual fapta de h6rfuire se poate reline in coqcrlrs cu infracfiunea de viol.
se consumi in momentul in care s-au
Infracliunea este una de-qbi-qei,
a gi11i-epuizeaz6'in momentul cdnd
comis
a incetat hdrquirea.
Fapta se comite cu intenlie direct6.
Tentativa nu este posibild la infracfiunea de obicei qi de aceea nu este
incriminatd.

rofi

CAP.VI. INTRACTITINI CONTRA DEMNITATII.

1.

Insulta.

Art- 2A5 incrimineazA atingerea adusd onoarei ori reputagiei unei persoane
prin cuvinte, gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocurd.
Infracliunea cuprinde gi o modalitate asimilatd, gi anume, este incriminatd
atribuirea unei persoane un defect, boald sau infirmitate care, chiar reale de-ar fi, nu
ar trebui relevate.
Infracliune se poate realizain una din urmdtoarele modalitdli:
a. atingerea adusd onoarei sau demnitlfii unei persoane. Aceastd
modalitate cuprinde orice act prin care este incilcat sentimentul de onoare, conqtiinla
propriei demniteti, sau care este de naturl a gtirbi sau leza renumele, stima, respectul,
prefuirea sau consideralia de care se bucur[persoana in societate.
b. expunerea la batjocur5 a unei persoane, cuprinde orice act prin care o
persoanS este pusd intr-o situalie ridicole, caraghioasS, umilitoare sau injositoare.
c. prin atribuirea unei persoane a unui defect, a unei boli sau infirmitlfi
care, chiar reale de ar fi, nu ar fi trebuit relevate ( surd, bolnav psihic, etc).
Exist6 ,comportamente care au caracter insultdtor intrinsec (injurlturi) 9i
comportamente cu caracter insultdtor extrinsec, care degi nu sunt insultdtoare prin
natura lor pot dobdndi un astfel de caracter prin raportare la imprejurdrile in care se
realizeazd,. in cazul primelor funcfioneazl. o prezumlie de vinov5fie, agentul fiind cel
care trebuie sd dovedeascd lipsa caracterului insultdtor( afirmalie fEcutd in glumd etc)

43

pe cand in cazul celor extrinseci partea vdtdmata trebuie sd faci dovada caiacterului
insultdtor al actelor.
Fapta se comite cu intenfie.
Participalia'este posibild in orice form6, cu exceplia coautoratului in forml
oral6.
Subiect activ poate fi orice persoand fizicd,. Uneori calitatea subiectului activ(
funcfionar aflat in exerciliul atribuliilor de serviciu) face ca fapta s[ fie absorbitd in
confinutul unei infracliuni complexe. ( de exemplu purtarea abuzivd, insulta
superiorului sau insulta inferiorului, cAnd sunt comise de militari)
Pind la consacrarea rS.spunderii penale a persoanei juridice, pentru faptele
perdoanelor juridice vor rispunde conducdtorii acestora.
Subiect paslv poate fi orice persoani fizic1,. Pluralitatea de subiecli pasivi
determina existenla unei pluralit5li de infracliuni de insultl. Insultarea "persoanei
juridice, de lege lata, poate presupune o insultd mediatd a conducdtorilor acesteia sau
a unor reprezentanli ai ei, dar dacd vizeazd exclusiv doar persoana juridicl atunci
fapta este un delict civil gi se aplicd regulile de rdspundere civill delictual[.
Acliunea penald se pune in migcare la pldngerea prealabild iar impdcarea
p64ilor inldturd rdspunderea penald.
2. Calomnia.

Afi.2A6 C pen incrimineazd afirmarea sau imputarea fn ptblic, prin orice

mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoand, core, dacd ar fi
adevdratd, ar expune acea persoand la o sanc[iune penalii, administrativd sau
dis ciplinard ori disprelului public.
Latura obiectivi constd in acliunea de afirmare sau imptttare. Aftmarea sau
imputarea se pot realiza prin orice mijloace. Insd actul de executa.re trebuie sd
indeplineascd anumite condilii :
- afirmarea sau imputarea sI priveascl o faptl determinatl. Autorul trebui si se
refere la o faptd concretd sau care sd poatd fi identificati ori individualizatd". Dacd.
afirmalia nu privegte o faptd determinatd se poate refine eventual o infraciiune de

insult[.
- fapta sI fie neadevlratl sau chiar dac6 este adev[ratd, pentru dovedirea acestui
lucru s6 nu fie admisibila proba veritafi.
- fapta sI expunl persoana unei sanc{iuni penale, administrative, disciplinarl sau
disprefului public.
- fapta sd fie comis5 in public. Noliunea de fapta comisE in public are semnificalia
din art.152 C pen. Dac6 se folosegte mass-media, fapta este comisd in public. In
schimb nu este comisd in public dacd afirmaliile sunt cuprinse i3 gg!e, inscrisuri,
plingeri sau denunfuri, cdnd aceste acte ajung doar la cunoltinta unor persoane.care
nuJrebuiesale dezv6luie conlinutul. Dacd nu este indeplinith aceasti condifie fapta
poate constifui eventual o infracliune de insult[.
Fapta se comite cu intenlie directd sau eventuald
Subiect activ gi subiect pasiv poate fi orice persoand frzicd,.
in cazul persoanei juridice, regulile se aplic6 mutatis mutandis ca in cazul
insultei.
Acfiunea penali se pune in migcare la plAngerea prealabilS iar impdcarea
pdrlilor inldturd rdspunderea penal6.

44

3. Proba

veritltii.

proba veritdlii celor ofirmate sau imputate este

admisibild, docd afirmarea sau imputarea a fost sdvdrSitd pentru apdrarea unui
interes legitim. Fapta de insultd sau calomnie cu privire la care s'a Jdcut proba

Ar1 207 prevede

cd.

itd{ii nu constituie infrac;iune.

Suntem in prezenta unei cauzejgqlificatlvelpggialePrin proba verita$i se inlelege posibilitatea legald acordatd inculpatului de a
dovedi c6 afirmafiile sau imput6rile se referd la fapte adevdrate.
Condiliile de aplicare sunt:
- afirmarea sau imputarea s[ fi fost sivirgite pentru apdtatea unui interes
legitim. Adicd imputarea sd fi fost necesari pentru apirarea acelui interese legitim.
dac6 fapta afirmatl sau imputati este adevlratl. Dovada acestui lucru se
realizeaz[.cu orice mijloc de probd.

ver

CAP. VII. INFRACTIUNI CONTRA PATRIMONIULUI

1.

Furtul.

Art. 208 c pen incrimineazd luarea unui bun mobil din posesia sau deten{ia
altuia, /drd consimydmdntul acestuia, tn scopul tnsuSirii pe nedrept.
Textul de incriminare nu protejeazd proprietatea ca qi situafie juridic[, ci
posesi4 ca stare de fapt. gi de aceea aulor al furtului poate fi chiar $i proprietarul
bunului.
Obiectul material al infractiunii de furt este reprezentat de un bun mobil
corporal care are gi o grinim6 valoare economicd.
Cel care furd tin qervegel ftrI valoare crezAnd cd sunt bani, comite o tentativd
improprie de furt gi nu o infracgiune consumatd.
in alin. 2 C pen sunt asimilate bunurilor mobile $i ori"9g-9lif,gis-ear9-g9 o
lca precum_tl_ulscnsun
val
Pentru detalii cu privire la distinclia dintre furtul de energie qi folosirea fhrd
drept a unui serviciu a se vedea S Bogdan, Consideralii cu privire la conectarea
ilegald la un serviciu telefonic. Diferenla fald de infracliunea de furt de energie cu
v aloar e e conomicd, in Pandectele romdne, nr. 212402
Conectarea ilegal[ la serviciul de cablu TV este incriminatd in art 144 ind.l
alin2 din OUG nr. 12312005 care incrimineazd Fapta persoanei care se racordeazd
drept sau care racordeazd Jdrd drept o altd persoand la se.rvicii de programe cu

fdrd

onat c o ns t itui e infr ac liune.

Credem cd se includ in categoria energiilor cu valoare economicS, in sensul art
208 alin. 2 C pen doar acele energii care se consumi prin sustragere( nu intrd in
aceastd categorie energia cineticS, eolianS, solari etc).

occ

c oi ndi! i

Latura obiectivl a furtului presupune indeplinirea mai multor condilii:

- sE existe o ac(iune de luare a unui bun mobil din posesia sau detenfia altuia.
Acfiunea de luare este alcdtuiti din punct de vedere didactic din dou6
componente, deposedare qi imposedare.
Precizdm ci noliunile de posesie sau detenlie in dreptul penal nu este similard
cu cea.din dreptul civil. in sens penal prin posesie se inlelege o stdpinire in fapt a unui

45

bun mobil, fbrd vreo legdturd cu condiliile posesiei din dreptul civil. De exemplu ln
ipoteza ajutarii unei persoane la transportul bagajelor sale, bunurile nu intrd ln
detenfia celui care ajuta la transportarea bunurilor.
Consumarea infractiunii :
Teoria contracta(iunii Paulus- fapta se consum6 la atingerea bunului.
Teoria amovlrii. Ulpian - fapta se consum[ la mutarea bunului
Teoria ablatiunii- fapta se consumd in momentul transportirii bunului
Teoria ila{iunii- fapta se consumd in momentul ascunderii bunului
Teoria apropria{iunii.- fapta se consumd in momentul cdnd bunul a intrat in sfera de
dispozilie a autorului. Momenful in care bunul a intrat in sfera de dispozi;ie a
autorului se apreciazE in concret.
Pentru a se u$ura sarcina practicienilor s-a propus distinclia intre insuqirea
obiectelor mici, cAnd fapta se consumd atunci cdnd fEptuitorul a pus bunul in buzunar,
sau intr-o sacogi indiferent dacd a pdrdsit imobilul din care s-a sustras sau nu, pe c6nd
in cazul bunurilor mari, furtul se consumd atunci cind agentul a scos bunul din spaliul
in care se afla el de obicei ( a scos frigiderul din casd etc). Acesta deoarece in cazul
bunurilor mari, spre deosebire de cele mici, doar dupd acest moment se poate aprecia
cE acesta a intrat in sfera de dispozilie a hofului.
Asta nu in-seaffitcd nu este poiiEfta furrul sd fie consumat chiar dacd era un
bun mare qi nu s-a depagit spaliul in care se afla bunul, c6nd hopl se comport[ fa!6 de
acesta ca un st[p6n. (de exemplu deterioreazI inten]ionat bunul pentru a putea susline
cd acesta are semne particulare care dovedesc cd aparline holului).
luarea bunului trebuie sd se realizeze fErI consimtlmintul posesorului sau
detentorului.

Latura subiectivl. Fapta se comite doar cu r1nteq[ie:lifq9td,

deoarece

sustragereatrebuiecomis6inscopu1in'"qi'iip"nedrept._
Dacd un bun este luat cu titlu de garantare a unei datorii a posesorului, sau
pentru a determina o anumitd conduiti din partea acestuia, existd scopul insugirii pe
nedrept. Aceasta pentru cd in cazul in care posesorul nu indeplinegte cererea holului
o
bunul rdm6ne in st6pd"nirea sa, aceasta fiind intenlia agentului in momentul ludrii.
Subiect activ este chiar qi proprietarul sau coproprietarul bunului care sustrage
bunul sdu, atunci cAnd bunul se g6sea in posesia sau detenlia legitimd a unei alte
persoane. Fapta proprietarului nu constituie infracliune dacd posesia sau detenlia nu
era legitimd. (ex. sustrage bunul de la cel care l-a fura|.

Art. 208 alin.4 C pen incrimineazdluarea unui vehictil cu scopul de aJfolosi

pe nedrept. Credem cd este o modalitate distinctd de comitere a furtului care poate fi
re{inutd tn concurs cufttrtul comis in scopul sustragerii unui bun.
' DefiIfi[-vehiculului este cea oferit[ de.art. 6 pct 15 din OUG 195/ 2OO2:
vehiculul este un sistem mecanic care se deplaseazd pe drum, cu sauJdrd mijloace de
autopropulsare, utilizat tn mod curent pentru transportul de persoane Si/sau bunuri
ori pentru efectuarea de servicii satt lucrdri
in cazul in care agenful, dupd ce folosegte autoturismul, sustrage qi piese ale
acestuia, comite un concurs de infracfiuni intre furtul in scopul folosirii vehiculului qi
furtul in scopul insugirii bunului respectiv.
Momentul consumdrii furtului in aceastd modalitate are anumite panicularitdli.
Cel care impinge magina din parcare in vederea luirii in scopul folosirii comite
o tentativd de furt pAnE in momentul in care reugeqte sd foloseascE acel vehicul. De
lege ferenda ar trebui incriminatd fapta celui care foloseste fdrd drept un vehicul,

46

pentru c5, in esen!4 in aceasta constf, in concret fapta celui care ia un vehicul rn
scopul folosirii fh.rd drept.
Dacd folosirea vehiculului se face pe o durati mare de timp asta inseamni cI
in realitate suntem in prezenfa unui furt in Scopul insuqirii, chiar dacd cel care a
sustras restituie bunul dupi folosirea indelun gati a acestuia.
Tentativa este incriminatS.
Coautoratul la aceastii modalitate a furtului este posibil doar in mdsura in care
acel vehicul se poate conduce de doud sau mai multe persoane. Prin conduc6tor al
unui autovehicul se inlelege persoana care determind punerea tn miscare Si
aclioneazd osupra direcliei de deplasare pe drum a vehiculelor art. 6 pct. 26 din
ouc r9s12002.
Formele calificate ale furtului sunt reglementate de art.209 C pen:

Prima forml agravatl, prevdzutl in alineatul

urmdto arele imprej urdri

l,

constd

in comiterea faptei in

a. de doui sau mai multe persoane impreunfl. Cel care distrage atenlia pdrlii este
complice la furt gi nu coautor pentru cd nu comite acte de executare.
b. de o persoani avind asupra sa o arml sau o substan{i narcotici.
Noliunea de armd este definitl in art. 151 C pen cu referire la art2 alin 1 pct I
din Legea nr.29512004. Nu se include aici gi nofiunea de armi asimilatI.
Prin substanfa narcoticS se infelege orice substanli care este aptd sE provoace
artificial adormirea unei persoane. Nu este similari cu substan{a stupefiatd sau
drogurile.
c. de cltre o persoanl mascat5, deghizati, sau travestitl.
Persoana este mascat6 at,unci cdnd are fala acoperitE cu o mascd. Ea este
degkizatd, atunci cdnd gi-a schimbat infifigarea in intregime, sau in parte, pentru a fi
perceput6 ca o altl persoand sau un alt obiect, lucru sau fiinfd. Dacd insd noua
infEligare semnifici caracteristicile sexului opus atunci persoana este travestitS.
d. asupra unei persoane aflat5 in imposibilitate de a-qi exprima voin{a sau de a se
apira. Partea vdtdmatd nu trebuie sl aiungd in aceastd stare datq5!!L actiunii
infractorului, deoarece
ar fi o tAlh6rie.
e.

intiIil

Adic[ locul care

ntri in

este intotdeauna
6te accesibil publicului in anugrite
ie-a-fi
rsoane nu mal
m
trebuie comisdjl loc public gi nu in public.
f.
de transport in comun.
Trebuie sd fie un mijloc de transport in comun efectiv folosit la aceasta qi nu
un vehicul destinat mijlocului de transport in comun. Nu se includ taxiurile.
g. in timpul nop{ii.
Se ia in calcul doar fenomenul natural al nopfii, care diferd in funclie de
anotimp. Se apreciaz[ in concret dacd era instalat6 noaptea sau nu gi nu trebuie sE fie
folosite criterii rigide gen apusul soarelui, retragerea oamenilor la culcare etc. Nu are
importanlE dacd autorul a profitat sau nu de starea de intuneric sau de fenomenul
nopfii. Aceastd interpretare a fost datd de Tribunalul Suprem prin Decizia de
indrumare nr.311970.
h. in timpul unei calamitlli.

iffi-ijloc

47

ff
@

Nu e necesar ca automl sd fi profitat de stare ci doar si fie in intervalul cupiins intre

declanqarea calamitdlii qi pdna la disparilia situagiei de exceplie impusd de aceasti
stare.

i. prin efrac{ie, escaladare sau prin folosirea

IIri

drept a unei chei adevlrate ori

a unei chei mincinoase.

Efraclia presupune distrugerea unei incuietori, sistem sau dispozitiv de
inchidere. Infracfiunea de distrugere a sistemului de inchidere este absorbitd in aceast[
formd calificatd de fut. Nu este considerat sistem de inchidere sigiliul.
Dac[ agentul pdtrunde in casd gi g[segte un dulap incuiat, pe care il sparge,
fapta va fi comisd prin efracfie. Dacd insd pltrunde in casd gi gdseqte o valizd.incuiatd
pe care o sustrage, atunci nu existd nici un act specific distrugerii unui sistem de
inchidere.
Escaladarea presupune depSgirea pe deasupra a unui obstacol in calea
pdtrunderii neautorizate ( gard, perete, fereastr[) prin sdrirea acestuia, c4!6rarea,
folosirea unor aparate de zbor etc. Pitrunderea pe sub acel obstacol nu constituie o
escaladare, chiar dacd agentul incearcd sd depdgeascd acel obstacol, deoarece s-ar face
o analogie in defavoarea celui acuzal*
in cazul in care inculpatul a sdrit gardul de 40 de cm care inconjura imobilul
apoi a patruns in casd pe u;a deschisd gi a sustras mai multe bunuri, fapta nu e comisd
prin escaladare, deoarece acel gard nu era un obstacol in calea pdtrunderii

neautorizate.

Folosirea /drd drept a unei chei adevdrate. in acest caz agentul nu este
autorizatd sd foloseascd cheia respectivd care insd este adeviratd. Cheia a ajuns in
posesia autorului fiind gdsit6, furatd, etc.
Cheia multiplicat[ este o cheie adev[rat[ dacf, este multiplicatd de cel care are
,
dreptul si foloseascd cheia originald gi este mincinoasf, dac[ multiplicarea se face de
cdtre o persoand care nu este autorizatd sI foloseasc[ cheia original6.
Folosirea unei chei mincinoase presupune folosirea oricdrui dispozitiv care
descuie o incuietoare fdrd a o distruge, indiferent c6 este o cheia multiplicatd
neautorizat , gperaclu sau orice alt instrument de aceastd natur[.
Relafia furtului cu violarea de domiciliu poate fi abordatd ca fiind o unitate
naturall, o unitate legalE, sd se relind un concurs de infracliuni intre cele doud sau
ca violarea de domiciliu sd fie absorbitl din cauza caracterului subsidiar al
acesteia raportat la furt.
Considerdm cd se va reline un concurs de--in&aclimljntre violarea de
domiciliu gi furtul calificat, deoarece textul legal inldtura posibilitatea de a se reline
unitatea legald sau caracterul subsidiar. Aceasta pentru cd nu exist[ reglementare a
acestor solulii in confinutul furtului calificat sau al viol[rii de domiciliu. Nu se poate
reline nici absorbfia naturald deoarece se poate comite un furt calificat prin efraclie
ftrd a se comite gi o violare de domiciliu ( de exemplu pltrunderea intr-un spafiu
comercial prin distrugerea sistemului de inchidere).

in alineatul 2 al art. 209.sunt prev[zute qi alte imprejurdri

de calificare

furtului:
a. sustragerea unui bun care face parte din patrimoniul cultural. Bunurile care
fac obiectul acestui furt calificat sunt definite in art. I qi 3 din Legea privind
protejarea patrimoniului cultural mobil nr. 182 12000.
b. un act care serveqte pentru dovedirea stlrii civile, pentru legitimare sau
identificare.

48

civili sau orice acte care servesc la legitimare sau

de exemplu, cafte de identitate, legitimalie de student, pagaport,

Se referd la actele de stare

identificare (
legitimalie de serviciu). Nu intrd in categoria acestor acte, actele prin care s-ar putea
ajunge in mod indirect la stabilirea s[rii civile, legitimare sau identificare ( actele de
studii, de calificare profesionali, diplome sau distincfii)
S-a susfinut c6 atunci cdnd se sustrage o geanti cu scopul a-qi insugi banii insl
agentul sustrage qi actele de identitate ale persoanei, furtul ar fi comis cu intenfie
eventualI. Exist6 intenlie direct[ de gradul II in acest caz.
Mai mult decdt at6t, circumstanla realS a calitalii speciale a obiectului material
se rdsfrdnge asupra unui participant la furt, in misura in care a cunoscut-o sau a
prevlzut-o, ori asta nu inseamni cd participantul ar fi comis fil:tul din culp6. Ar fi
ilogic ca atunci cdnd fapta este comisd in participalie sd existe intenlie directd gi
rdspundere pentru furrul calificat, iar dacl fapta este comisd doar de o persoand in
aceleaqi imprejurdri si existe o intenlie el'entualS cu privire la furtul calificat.

A doua forml agravatl de fuit este reglementat6 de art. 209 alin 3. C pen, gi
cuprinde furtul comis in urmdtoarele imprejurdri:
a. sustragerea de fifei, gazolini, condensat, etan lichid, benzinl, motorinS, alte
produse petroliere sau gaze naturale din conducte, depozite, cisterne sau vagoane
cisternl. La aceastd formd agravatd de fuit unele aglg-SgpglatglU-sunt asimilate
tentativei. Astfel sunt considerate tentativa gi efectuarea de sdpdturi pe terenul aflat in
zona de protecfie a conductei de transport a lileiului, gazolinei, etanuluilic-hid,
benzinei, motorinei, altor produse petroliere sau gazelor naturale, precum
sau in apro

furilql

iiloisa6a

b. sustragerea de componente ale sistemelor de iriga{ii.

c. sustragerea de componente ale refelelor electrice.
d. sustragerea unui dispozitiv ori a unui sistem de semnalizare, alarmare ori
alertare in cazde incendiu sau alte situatii de urgenfl publici.
e. sustragerea unui mijloc de transport sau orice alt mijloc de intervenfie la
incendiu, Ia accidentele de cale ferat5, rutierl, navall sau aeriani ori in caz de
dezastru.
f. instala{ii de siguran{d gi dirijare a traficului feroviar, rutier, naval gi aerian Ei
componente ale acestora, precum qi componente ale mijloacelor de transport
aferente.

g. bunuri prin insugirea clrora se pune in pericol siguranfa traficului gi

persoanelor pe drumurile publice.

h. cabluri, linii, eehipamente, qi instala{ii de telecomunicafii, radiocomunicafii,
precum qi componente de comunica{ii

A treia formi agravatd de furt calificat este reglementatd de alin 4 al art.209

C pen. qi incrimineazd. furttil care a produs consecin{e deosebit de grave. Aceastd
nofiune este definitdinart.l46 C pen.
Prin consecinle deosebit de grave se inlelege o pagubd materialE mai mare de
2 miliarde de lei sau o perturbare deosebit de gravd a activitefii, cauzatd unei
autoriteti publice sau oricdreia dintre unitalile la care se referd afi. 145, ori altei
persoane juridice sau fizice.

49

\
\
I

tr

"\
li

l
1

in art. 210 C. pen. sunt incriminate qi anLrmite forme atenuate de furt. In

acest caz celelalte forme agravate nu mai pot fi refinute. Aceste furturi se urmf,resc la
plAngerea prealabil[ iar impdcarea

pa(ilor inldturd

rdspundere a penald'.

furtul sivflrgit intre sofi.

b. furtul sivirgit intre rude apropiate.
c. furtul sivirgit de minor in paguba futorelui siu.
d. de cltre cel care locuiegte impreunl cu partea vitlmat[ sau este glzduit
a.

de

aceasta.
Noliunea de locuire impreund gi cea de gdzduire au fost definite de Tribunalul
suprbm prin Decizia de indrumxenr.Sl 1971.
Locuire impreund inseamn6 folosirea de cdtre fEptuitor gi partea vdtlmatd a
aceleiaqi locuinle, in mod permanent sau temporar, dar cu caracter de stabilitate. Nu
locuiesc impreund cei care ocupd ocazional impreund o camerd de hotel etc.
Gazduirea inseamn[ oferta gazdei, bazatd pe incredere, fbcut[ beneficiarului
de a folosi locuinla pe o duratd scurtd.
Cel care sustrage bunuri din camera de hotel nu comite un furt atenuat deorece
el este E<3t nu az$it.

2.

Tfllhiria

Art. 2ll C pen incrimineazl sub denumirea de tdlhdrie furtul prin

tntrebuinlarea de violen{e sau ameninldri, ori prin punerea victimei tn stare de

inconstienld sau neputinld de a se apdra, precum Si furtil ttrmat de tntrebuinlarea
unor asemenea mijloace pentru pdstrarea buruiui furat sau pentrtt tnldturarea
urmelor infracliunii ori pentru ca/dptuitonl sd-qi asigttre scdparea.
Este o infracliune complexS.
Tdlharia constd intr-o modalitate particulard de comitere a unui furt qi anume
c6nd aceasta se realizeazd,prin constrdngerea sau prin infrdngerea rezistenlei victimei.
Latura obiectivi. Actul de executare al tdlhbriei are un conlinut complex qi
este alcdtuit din doud activitdli conjugate: furtul, ca acliune principald qi
constr6ngerea, ca acliune subsidiard, aceasta ilin urmi fiind modalitatea de inlesnire,
in sens larg, a sustragerii.
a. ac{iunea de furt implicd luarea unui bun mobil al altuia in scopul insugirii
pe nedrept. Sustragerea se realizeaz6 qi prin fapta victimei, c6nd aceasta este
constr6nsa sd remitd ea bunurile( de exemplu s5 le pund in saco$a tAlharului). Toate
condiliile de tipicitate ale flrtului trebuie indeplinite qi in cazul tdlhdriei. Se reline qi
furtul in scopul folosirii pe nedrept avAnd in vedere cd legea nu face distinclie.
Daci sustragerea unui bun nu intr6 sub incidenta furtului, fiind aplicabil un
text dintr-o lege speciald pentru o astfel de faptd, fapta nu se incadreazd la tilh6rie ci
se va reline un concurs de infracliuni intre sustragerea de material lemnos din pddure
gi infracfiunea de loviri sau alte violenfe, ori ameninfare dupd caz.( de exemplu
sustragerea de lemn din pddure care intr[ sub incidenla Codului silvic art. 98 C silvic).

b. intrebuin{area de violenfe, amenin{iri sau prin punerea victimei in

stare de inconptien{I sau neputin(E de a se apira.
Condiliile acestei componente :
Fapta trebuie comisl asupra persoanei care define sau protejeazd definerea
unui bun, care poate fi proprietarul, posesorul sau chiar cel care are in paza lucrul

50

respectiv. Se va re{ine o singurd infracfiune de tdlhdrie atunci cdnd sunt agresate mai
multe persoane pentru a sustrage un burr apar{inAnd unei singure persoane deoarece
infracliunea este una contra patrimoniului, acesta fiind protejat in principal prin
incriminarea t6lhiriei ( de exemplu, ce!gu9-1o1e519 doi paznici pentru a sustrageun
bun pdzit de ace$tia vg colqile o singurl tilhlrie). Dimpotrivd daci prin aceeagi
ac!ffide ameninlare se sustrag bunuri aparlindnd mai multor persoane se vor refine
atitea infracfiuni de tilhdrie cdte persoane vltdmate sunt ( de exemplu cel care
ameninfi cdldtorii dintr-un autocar cu moartea dacd nu predau bunurile care se gdsesc
asupra lor.).
Sustragerea unui llnligor de la gdt prin ruperea acestuia, nu are semnificalia
unei sustrageri prin violenla, deoarece se profitd de surprinderea victimei, iar ruperea
ldnligorului nu presupune comiterea vreunei violenfe, deoarece trebuia ca fapta sd
canzeze suferin(e
C--,
DacI prin folosirea violenfei se produc urmdri specifice artil8UC pen se va
refine un concurs de infracliuni. Aceasta deoarece textul artzll C pe(care folosegte
expresia furtului prin intrebuinlarea de violen{e, nu poate fi interpretat extensiv qi
pentru ipoteza cdnd furtul ar fi comis prin vdtdmdri corporale. De lege ferenda ar
trebui sd se revinl la existenfa urmei forme agravate atunci cdnd se comite printr-o
vdtlmare corporald sau sd se foloseascd o expresie care s[ poatd fi extinsl gi la
vltdmirile corporale ( de exemplu folosirea expresiei generale a faptei comisl prin

ftzice.

constr6ngere).
Punerea victimei

in stare de inconqtienfd sau neputinld de a se apdra se poate

realiza in concret prin administrarea sau folosirea de substanle narcotice, stupefiante,
alcool sau orice alti modalitate prin care victima este adusd in neputinla de a se apdra.
SI fie comisl in aceeaEi impreiurare

cu sustraeerea, altfel poate

fi

santaj.

furtului
dacd constr6ngerea este anterioarl sau concomitentd sustragerii, sau se consumi in
momentul comiterii actului de constrdngere cdnd este realizat pentru a pdstra bunul
furat, a inldtura urmele infracliunii sau pentru a-qi asigura scdparea, indiferent dacd
agentul a reugit sd pdstreze bunul., sd scape sau sd inldture urmele infracliunii.
Existd tentativd gi atunci c6nd tentativa de furt este urmatd de exercitarea de
violenle pentru a inlStura urmele infracliunii sau a-gi asigura scdparea.
Latura subiectivl. Fapta se comite cu intentie directd deoarece este preluat
scopul special al infracliunii d; fuit. Existd taharGffiunci cAnd scopul susiragerii
este cel al folosirii fErI drept a unui vehicul.
Forme agravate;
Prima forml agravatil, cea de la alin 2 din art.2ll. c penvizeazd tdlhdria comisd in
urmltoarele imprej urdri :
- de o persoani mascati, d eghizatd sau travestitl.
- in timpul nop{ii
- intr-un loc public sau intr-un mijloc de transport. Intrd qi taxiul in categoria
mijlocului de transport
A doua forml agrrvatd este cea reglementatd de art. 211 alin 2ind 1 C pen cind
tdlhdria a fost comisd in urmdtoarele imprejur[ri:
- de doui sau mai multe persoane impreun5.
- de o persoani-avflnd asupra sa o armI, o substan{i narcoticl ori paralizantfl. In
a asimilatd in
cdt si
este cuprinsi at6t
ntele de diferent[ fati de furt
urma--trSb-yi

51

I
t,

vare si faot
iar la tilhdrie se retine ca im
o substantd paralizanti.
- intr-o locuinfi sau in dependinfele acesteia. Legea nu face distincfie deci poate fi
Ei locuinfa infractorului, ceea ce apare ca cel pulin curios.
n
in cazul acestei forme agravate credem cA viqlalea.ds domiciliu s
coufinu,tuHnfrae{iunii de tdlhdrie in forma agravat[. In mod evident legiuitorul s-a
referit la semnificalia de domiciliu in sensul art. 192 C pen.
- in timpul unei calamitl{i.
- a avut vreuna din urmlrile arltate in art 182. Din formulare rezultd caracterul
praefg{gtenfionat al acestor urm6ri, deci aceasti modalitate se poate comite doar cu
aceaita form[ de vinovifie. Dacd arrtorul a dqril atAt sd tdlhdreascl victima, cdt si sd ii

Ultima forml agravatd este cea reglementatd de art- 211 alin 3:

- cinrl tfflhlria a produs consecinle deosebit de grave (art.146 C. pen.)
- cflnrl fapta a avut ca urmare moartea victimei. Se comite doar cu praeterintenlie.
Tentativa este posibild qi este 9i incriminatd.
Dacd agentul comite fapta cu intenlia de a ucide victima se va reline un
concurs intre omor deosebit de grav( lT6litd) qi o tAlhirie in forma simpl6.

3. Abuzul de incredere.

Art. 2I3 C pen. incrimineazd. tnsusirea unui bun mobil al altuia, delinut cu
orice titlu, sau dispunerea de acel bun pe nedrept ori refuztil de aJ restitui.
Elementul specific este reprezentat de faptul cd bunul se afld in posesia sau
detenlia autorului care transpormd aceast[ stdpdnire de fapt in una ilicitS.
Pentru existenla acestei infracliuni trebuie indeplinite doud condilii premis6:
- sI fie un bun mobil al altuia, care in momentul comiterii faptei sI se afle in
detentia altuia. Prin detenlie se inlelege dreptul de a stlp6ni un bun in numele altuia
fie in interesul altuia( mandatarul, depozitarul) fie in interesul propriu al detentorului(
comodatarul etc), frrf, insd a dobdndi 9i dreptul de a dispune de acel bun.
Dacd in cazul unor bunuri consumptibile, beneficiarul lor are dreptul de a
dispune de ele, acestea nu se subsumeazi.nofiunii de bun mobil, specific6 abuzului de
incredere. in acest caz, deoarece beneficiarul are obligafia de a restitui un bun
consumptibil de aceeasi naturd, el va r6spunde civil atunci cAnd nu iqi indeplinegte
obligalia de a restitui bunul ( de exemplu imprumut unei sume de bani etc).
Dacd depozitarul unor bunuri consumptibile nu primegte qi dreptul de a
dispune de acele bunuri, iar el dispune de ele sau de o parte din ele, el va.comite
infracliunea de abuz de incredere( de exemplu cel care primegte in depozit fructe ftrd
a avea dreptul a dispune de ele, gi totugi el le instrdineaz1, gi restituie o cantitate
asemdndtoare de fructe cu cele pe care le-a instrdinat).
in conlinutul detenliei cu semnificalie penald nu intr[ gi simpla delinere
materiald in afara unui raport juridic( cel care deline o valizi pentru a-l ajuta sd
coboare din tren etc). in acest caz defindtorul nu dob6ndegte nici un drept de folosinli
a acelui bun. Fapta in acest caz fiind un furt.
- sI fie un bun mobil definut de fEptuitor cu orice titlu. Prin titlu se inlelege
temeiul juridic prin care o persoand dobdndeqte posesia sau deten{ia unui lucru. Titlul
trebuie sd aibd un caracter civil, gi sd priveascd raporturi patrimoniale netranslative de

52

proprietate. Dacd fEptuitorul define bunul in cadrul unui raport de murc[ gi dispune
sau igi insugegte acel bun el va comite fie infracliunea de abuz in serviciu, delapidare
sau infracfiunea de furt. Titlul trebuie sd fie legal gi valabil.
Latura obiectivi. Fqpta se poate comite in urmitoarele modalitali:
- tnsugirea bunului. in acest caz ftptuitorul considerd bunul ca fiind unul al sdu.
- dispunerea de bun pe nedrept. Sivdrgirea unor acte de dispozilie, cu caracter
juridic sau material, asupra bunului dincolo de limitele conferite de titlu.
- refuzul de a-l restitui. Const6 in manifestarea de voin!6 de a nu restitui bunul
delinut gi de a-l reline atunci cdnd i se cere expres sE restituie bunul. Refuzul trebuie
sd fie abuziv. Nu e abuziv in cazul dreptului de retenfie al depozitarului.
Refuzul de a restitui poate fi expres sau tacit. Refuzul de a restitui constituie o
prezumlie de tipicitate dar poate fi rdsturnatd dacd se dovedegte cd refuzul este unul
legitim( dreptul de reten{ie din dreptul civil).
Fapta se comite cu intenfie directd sau indirectd.
Tentativa nu se pedepseqte.
Fapta se consum[ in momentul in care se comite actul de insuqire, dispunere
sau refuzul restituirii, prejudiciul constdnd
valoarea bunului lncredin{at
ftptuitorului. Infracfiunea este una de rezultat, care se produce ins6 imediat ce s-a
incheiat gi actul de executare.
Acliunea penald se pune in miqcare la plAngere prealabili. Opereazl impdcarea
pdrfilor.

'

in

4. Gestiunea frauduloasS.

Art.214 incrimineazdfapta prin care se pricinuieSte o pagubd unei persoane,

cu rea credinld, cu ocazia administrdrii sau conservdrii bunurilor acesteia, de cdtre
cel care are ori trebuie sd aibd grija administrdrii sau consert,drii acelor bunuri.
Obiectul material al acestei infracliuni este reprezentat de orice fel de bunuri
sau valori patrimoniale, mobile sau imobile, corporale sau incorporale care intrd in
patrimoniul unei persoane. Elementul de particularitate este acela cd agentul are in
administrare sau conservare o universalitate de bunuri sau o parte dintr-o
universalitate gi nu bunuri ut singuli.
Aceast[ universalitate de bunuri trebuie sd se afle in detenlia subiectului activ.
Latura obiectivl constd in pricinuirea unei pagube atdt printr-o acfiune cit gi printr-o
omisiune produsi cu ocazia administrdrii.
Trebuie ca fapta si gi produci o pagubd nefiind suficient doar sd aibd
aptitudinea ca in viitor sd producl o pagub6.
Fapta se consumi in momentul producerii pagubei.
Tentativa este posibild dar nu e incriminatS.
' Fapta se comite cu intenfie direct5. sau eventuald,
textul prevdzdnd expres
cerinla relei credinfe cu ocazia administrdrii sau conservdrii.
Subiectul activ este special gi este reprezentat de cel care are calitatea de
administrator, gestionar sau custode al bunurilor altuia ( tutorele, executorul
testamentar, custodele, depozitarul, mandatarul.
Fapta are o forma agravatd, atunci cAnd este sivf;rgitl in scopul de a dobindi
un folos material. In aceastl modalitate fapta se comite dgar cu intenfie direct5. Nu
este necesar si gi dobdndeascd folosul material fiind suficient s[ urmdreascd acest
lucru. Este obligatoriu sd gi producd o pagubS, ca gi condilie de existenfd a formei de
bazd, a gestiunii frauduloase.

53

Aclir"rnea penald se pune

in miqcare la plAngere prealabila. Opeteazd' impdcarea

parlilor.
5.a.

inqellciuneain forml debazil.

Art. ZIS C pen incrimineazd inducerea tn eroare prin prezentarea ca

tn
adevdratd a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasd a unei fapte adevdrate,
s-a
dacd
iniust
material
Si
scopul de a obylni pentru sine sau pentru altul un folos
pricinuit o pagubd.
Condifiile laturii obiective:
- si existe o inducere in eroare, care presupune o a,g:ule.care are ca efect
i, premisd care il
crearea unei imagini defo
determind sd aclioneze pdgubitor pentru sine'
Care este semnificalia minciunii in dreptul penal?
intr-o primd etap[ , referitor la sancliunea penala pentru minciund, a fost
c6,
imbr6figat6 aga numita teorie clasic6, sau abstractd a criteriului obiectiv. Se corsidera
pentru u ,. .ir..rmscrie dispoziliei care incrimineazd' ingelaciunea, un mijloc trebuie
ializatin obiectivitatea sa, ieci irebuie insolit de un fapt exterior, de un aranjament, din
un examen
care sE rezulte cu certitudine intenlia de a ingela, mijloc care sd permitd
opinie
Aceasti
mincinoase.
exterior obiectiv gi care exclude implicit simplele cuvinte
era influenlatd qi de textul de incriminare francez al inqeldciunii.
de o simpl5
Conseci-n1a acestei teorii este aceea cd cel care se lasd inqelat
uqurinfe,
afirmalie mincinoasd face dovadd de neprevedere qi este victima propriei sale
nemeritdnd astfel proteclia legii penale.
pornind de la consecinlele practice pe care le are teoria clasic6, s-a incercat
pratectia l9gii.
inldturarea acestora, considerandu-;e ca cel slab merita in primul I4d

Doctrinaita1ian6imp[rtdqe9tepescar6l@elabor6nda9anumita

in
teorie a cgledrh&i@;. ia inceput suslin6torii acestei noi teorii nu au renunlat
obiective. Ei considerau cd, de$i.i4oneitatea mijloacel.or Prin
totalitate la tezele
td in mod obiectiv, si
coml
ind

tffi

Avlnd in vedere dispoziliile Nt 332 C.pen. din 1864, care incrimlna ln$elaclunea
simpl[ - text inspirat de art.Z4l C.pen. prusian, minciuna chiar grosierd poate fi un
o am[gire
muiiloc de comitere a infracfiunii de inqeldciiune deoarece legea nu cere decdt
a. *i.irou.ele prin care s-ar realiza aceasta. Teza a fost impdrtaqita qi de
art'241
doctrina gi jurisprudenla germand unde codul penal imperial preluase dispoziliile
Y

-:,-

ilii;;

C. pen. prusian.

Dtctrina qi jurisprudenfa interbelicd a considerat ddundtoare utilizarea unor teze

doctrinare rigide, inc[nana rpre o abordare mai flexibila - Hsand iudee5te'nrl$rlibertatea
de
un miiloc i
1n
dea
unii de i
reintoarcere1ateoriaobiectiv6,considerdndu.secd
un mrjloc
simplul fapt de a afirma un neadev6r sau de a nega un adev[r nu constituie
i1
cu anumite
legdturd
inducere in eroare dacd minciuna nu s-a produs in stransd
inqel[ciune se
a

infractorului la incheierea sau execularee-qenvenliei

ve ATnEac-iiunif de inq el 5c iunqjLlg!
laturii

54

ii;

s-a decis, de exem

tul

de a trece qi incasa, in cadrul unui contract de construc{ii, sume superioare lucrdrilor, nu

constituie elemente suficiente in stabilirea trds[turilor infracfiunii de ingeldciune in
convenlii.
in spela de mai sus considerdm cd reaua'credinla este suficienti pentru a indeplini
cerinfa textului Nt.215 alin.3, deoarece beneficiarul contractului a fost indus in eroare cu
priviie la suma pe care trebuia si o pldteascd constructorului - preful fiind un element
determinant pentru benefi ciar.

Originea art.55l C.pen din1937, care are o formulare asemin[toare cu

dispoziliilJ ffi.215 alin.3 C.pen, a fost art.z4l C. pen. prusian, text in baza elruia
doitrina gi jurispruden{a germand a considerat cE simplele afirmalii mincinoase intrunesc
elenienteie-constitutive ale infracliunii de ingel6ciune.

Credem cd este necesar a se renunfa la teoria obiectivd'gi de a se reveni la solufia

din perioada interbelicd, adicd la tepfig:iuhieEliv6, deoarece textul de incriminare rom6n
u
rI,
"ii
"f :qlgl"git
e
a
u1lar acte- extetDg{e. Este

"""4ii sufige
- -*'--'-"-'-:"-'-'7-'-'-----:-------------l=
ii-ei agentului

--\-

jnglgbl

inj ust.

Practic in caAlllglglFciunii victima esle determinatd s[ isi

provoace singuri o pagub6, prin remiterea unui bun, prin plata nejustificd
servlclu
Fapta se consumd in momentul producerii pagpbei.
t
cdnd agentul ascunde un produs dintr-un supermarket in ambalajul unui
a
ascuns
I
produs, acesta va comite infracliunea de furt, care se consumd atunci cAnd el
bunul pe cale doreqte sb il sustragd in ambalajul unui alt bun.( un inel intr-o cutie

alt

de :

.r'1

L/

in sgggul dobAndirii de citre agent a unui

'=se-(. riirr"r" o nagubl.

biscuifi).
Dacd

!l

indiflerent dac[ aceastd conduitl este co{nisiv6 sau a lslva $l

imentat6
itate materiald

avend natura wtei mise en scdne.

.-',3qiiEea &lnducere sI se realizeze

rfolos.
I

.fl

doar schimbd codul de bare al

lui cu unul mai ieftin,

at@e'
Fapta se comite doar cu inten{ie Cirect6.

Forma agravatd. Existf, atunci cdnd inducerea in eroare este sdvdrqita prin
folosire de nume sau calititi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase. Numele
gi calitdlile mincinoase au un caracter exemplificativ gi se includ in categoria
mij loacelor frauduloase.

Mijloacele frauduloase pot fi definite ca fiind acele mijloace care prezintd o

mare aparen{I de veridicitate. De exemplu folosirea unei hot[rAri judecdtoreqti
greqite, dar irevocabils. )aqe miiloacele folosite intr[ srrh incidenfa unor texte de
incriminare se va re[ine un concurs de infracliuni. (Fals privind identitatea, uzurpare
nscrlsurr

icate etc).

5.b. Ingellciunea in conven(ii

|n art 215 alin 3 C pen este incriminatd inducerea sou men{inerea fn eroare a
unei persoane cu prilejul fncheierii sau executdrii urtui controct, sdvdrSitd astfel
mcai fAra aceastd eroare, cel tnSelat nu ar fi tncheiat sau executat contractul in
condi;iile s'o{'l'Jo^rnate
distincta a inqeldciunii prelu6nd de la aceasta doar scopul
inducerii gi condi[ia producerii unei pagube.

Latura obiectivi. Conditii:

55

I
o

,/,

in eroare. Elementul de
particularitateestedatdeceade-a<iouamodahfa]dJfanume@e.
Existen{a unei acfiuni ari "i1{19erb sau ftnentinerd

Aceastd modalitate conferd reglementirii rorndnegti aproape un caracter de unicitate,

deoarece majoritatea codurilor penale europene nu confin o dispozilie asemdndtoare.
Astfel, infracfiunea de ingeldciture in convenlii este sdvdrsit6 si in ipoteza in qare
l- lnsa
itorul se
victima a ajuns in eroare i
executarea
n incheierea
a victimei

,e@"t-iVaan".ggii.
-" dffiea 0e ;+e"cqre sau menfinere in eroare si fie sivirEiti cu prilejul
Iiiicheieili sau (xecutifri unui contract. Prin contract se inlelege numai conven{ia
1i:ritlidin sensu'-ffie /rre o iue aceasta in dreptul civil gi comercial. Legea penali
le sau
uttbzeazd nofiunea de contract fard a distinge inle contractete vatabi

oduc
nule din punct de vedere civil, de
juridice.
contract
de
efecG
reaffihimbului talutar realizat pe stradi, care este un
schimb lovit de nulitate, deoarece fapta este o contraven{ie etc.).
Pentru a se circumscrie textului art.215 alin.3 activitatea infraclionald trebuie
s6vdrgit[ cu ocazia frj&g'ii unei convenlii, altfel spus in intervalul cuprins intre
declangarea negocierilor gi p6nd la finalizarea acestora qi realizarea acordului'de
voin!5.
Aceastd formulare a legii a fost criticati deoarece interpretarea ad literam ar
conduce la concluzia cd legea vizeazd, doar momentul incheierii qi executdrii
contractului, adicd un inten,al scurt, iar prin aceastd formulare textul legii nu ar mai
corespunde raliunii incrimindrii unor astfel de fapte.
Consider[m cd textul incriminator este suficient de cuprinzfltor deoarece
act ,
legiuitorul folosegte expresia cu,Jziliul tncheie
catzal
eare
context
formulare care utilizeazd cuv6ntul prilej ce desemneazd.intregul
insoleqte incheierea sau executarea unui contract, ftrd o condilionare temporald
strict6.
Prin noliunea cu prilejul elecullgrii contractului ,legea desemneazd intervalul
de timp cuprins intre momentul incheierii contractului (de cdnd acordul de voin!6
produce efecte juridice) qi pdnA la stingerea .efectelor contractului in oricare din
modalitdlile prevdzute de lege. Rezolu{iunea unui contract este inclusd in intervalul de
timp cerut de art.215 alin.3 C. pen. Dacd s-ar admite contrariul ar insemna cd, spre
exemplu, introducerea acliunii in rezoluliune pune capdt protecliei penale a
inqelatului, ceea ce nu poate fi admis pentru ci solulionarea laturii civile in procesul
penal nu afecteazd intrunirea elementelor constitutive ale infracliunii de inqel[ciune in
convenlii.
fie fdsterminanh. pentlu jlghggr,ea sau
ulate. Aceast6 cerin{5. a legii penalE-a fost
exeeutare contractulu
imprumutatd, sub aspectul formuldrii, din dreptul civil, gi repl!?tnta una din condiliile
la
Astfel eroarea provocatd pnn dol
a aolull
d"e exlstenta
#""ta-z-dpMgi.
simpl5 minciund. Instanfa
incheierea actului iuridic, in caz. contrar este
prezentat eronat de cdtre
sau
ascuns
6iEmentul
va aprecia in concret
dej
ftptuitor a avut un caracter determinant pentru incheierea gi executarea contractului.
Cu certitudine efectele care decurg din natura gi esenla contractului respectiv pot fi
considerate ca fiind elemente determinante (spre exemplu preful sau translalia
proprietdlii Ia contractul de vAnzare-cumpdrare, cuantumul chiriei 9i caracteristicile
imobilului inchiriat la contractul de localiune ,etc.). Pa(ile pot considera qi alte clauze

- Eqqa{ea provocatfl sau mentinuti sI

treb@

56

ca avand un rol determinant pentru realizarea acordului de voinfd qi

executarea

obligafiilor in condifiil.g- stabilite.

\,

- producerea unei(pagqDei Degi aceast6 condifie nu este formulati expres de textul de

incriminare, ea rezultd din caracterul de normd specialS a art.Zll alin.3 C pen. in raport
cu dispoziliile art.2l5 alin.l, unde existenla pagubei este cerut6 expres. Includerea
ingellclunii in convenlii in Titlul III al Pe4ii speciale a Codului penal ne duce la
concluzia cd prin comiterea acesteia trebuie sE se aducl atingcfg3attimg4lulJti. Punctul
de vedere a fost impdrtagit gi de practica judiciarS, fiind susfinut constant 9i in doctrinl.
Aceastd condilie se apreciazi raportat la forma consumatd a infractiunii.
unui contract nu presupune de reguli qxistente tlgl in$ela'cluni, de
N
o astfel de
nu rnsearnna ca exc
fiind
eroare a
menltnent
sau
i
i
consecinla
cAnd neexecutarea este
fapta

se

comite doar cu irrt@-dll99!4.

cqqd e fo**sdv4it[
e. Pentru detalii a se
rniilgggg
ti*Zlnfrac[iunii de fnseldciune tn convenlii, in Revista

prin folosire de calitSli mit"rngase gL*ilg

vedea S
, Latura
de drept penal w.311999.
5.c ingel5ciune

prin emitere de cecuri

fIrI

acoperire.

Alineatul 4 al art. 215 incrimineazd, emiterea unui cec qsupra unei institulii de
credit sau unei persoane, Stiind cd pentru valorificarea lui nu existd provizia sau
acoperirea necesard precum Si fapta de a retrage, dupd emitere, provizia in totul sau tn
a pldti tnainte de prezentare tn scopul de a obline
poite,
'pentruori de a interzice trasului de
sine sau pentru altul un folos material injust, dacd s-a pricinuit o pagubd
posesorului cecului.
Este o formd distinctd de inqeldciune.
Cecul este un instrument de plata prin care o persoand numitl tragdtor di ordin
unei bdnci la care are disponibil binesc numitd tras, si pl[teascd laprezentarea titlului, o
sumd de bani altei persoane numit6 beneficiar.
Latura obiectivl se poate realiza prin:

emiterea unui cec asupra unei institu{ii de credit sau unei persoane, gtiind cI
pentru valorificarea lui nu existl provizia sau acoperirea necesarl.
- retragerea, dupl emitere, a proviziei in totul sau in parte.
- interzicerea adresatd trasului de a pllti inainte de prezentare.
$i in cazul acestei modalitdli se cere ca gi condilie producerea unei pagube.
' Subiect pasiv este beneficiarul, nu banca( trasul)
Fapta se comite doar cu intenlie direci[ existAnd un scop special.
Cecurile in alb emise cu titlu de garanlie, nu constituie decAt in aparenld o

d
ffi

ffi

inqel5ciunep,in.mciarultrebuies5fieindusineroarela

momentul primirii cecului qi nu la momentul in care, vdzdnd c6 trdgdtorul, dintr-un

motiv ruu ultul, nu mai are lichidit[fi , completeaz6 cecul qi il introduce in circulafie.
de
aflat in circulatie constituie
acopenre.
ri ( art 282 C pen ) gt nu de esnitereTe cecun
Toate formele de ingeliciune au o formd agravdtil comunl 9i anume atunci cind
inqeldciunea a produs consecinfe deosebit de grave.

57

)
A)

Existd qi alte forme cle inqelaciune in codul penal (in;elaciune la mdsurdtoare

art.Z96 C pen. inqeldciune cu privire la calitatea mlrfii art. 297 C. pen, falsificare de
produse sau alte alimente art. 3 13 C pen)'
6. DelaPidarea.
11rt.2lS ind 1 C pen incrimineazd tnsuSirea, folosirea sau traficarea, de cdtre
tmfunclionar, in interesul sdu ori pentru altul, de bani, valori sau alte btmuri pe care
'- *\ - -)
le sestioneazd sau de administreazd.
valqd sau alte
de.bgiJ
Obiectul material al acestei infracliuni este reprezentat
bunuri aftaie6 aamiristrarea sau gestiunea unui funcfionar'
Subiectul activ este unul c?liflcat fiind un funclionar in sensul art. 147 C pen
care administreazd sau gestioneazd banii sau alte valori.
Art. 147 C pen prevede cd prin funclionar se inlelege fwuctiuarul-p&l ic
ariat care exercitd o tnsdrcinare tn serviciul unei alte
precum ior
icd sau de interes
juridi
Cu

,. {,
estiung.

acelaqi timp tunclionarul trebuie sd

aibi at*glii de(admir]99d

7--*----\

sau

-=

inlelege activitatea salari.atut_ui care are ca atribulii ptiil!?:

p6strarea giff6e.-area bunurilor societ[1ii. Actele de plstrare presupun mai mult decdt
paza acJ{telqgsIg nqnecesitd luarea in primire a bunurilor
supune activitatea acelor organe cu atributii de conducere
Administrarea

---lfri"1e.rtion*)se

ale

implica qi contactul direct.

Latura obiectiva. Modalitalile prin care se comite fapta sunt:
insuqirea, care constd in sustragerea acelui bun sau prin dispunerea de acel bun.
Folosirea, care presupune folosirea unui bun in interes personal ftrd ca agentul sd

bu

urmdreascd insuqirea acestuia.

scoaterea temporard a bunului din gestiune 9i

intrebuinlarea lui in scopuri speculative ilicite( imprumutul de bani din gestiune
pentru
a primi dob6ndS, darea de bunuri pe credit in scopul unor foloase etc).
Pintru realizarcatipicitAfli este necesar sd se produci qi o PS"bE. Aceasta
const6 in valoare bunului insugit sau diferenla dintre valoarea bunului inainte de
folosire sau traficare gi valoare dupd incetarea folosirii sau traficdrii.
Latura subiectivi. Fapta se comite cu integ[g!!!1ect5'
Fapta se consum6 in momentul prgdUgenl pqgubei. Tentativa este incriminatd.
Fapta ur. o fo.*i agravati atunci cAnd a produs consecinle deosebit de grave'

Traficarea, care constd

in

este incriminat[ fapta ,

administratorului, diiectolfiui, directorului executiv scttt reprezentantului legal al
societdlii, care foloseSte, cu rea-credin[d, bunuri sau creditul de care se bucurd
societatea, tntr-un scop contrar intereselor acesteia sau fn folosul lui propriu ori
pentru
afavoriza o altd societate tn care are interese direct sau indirect sa..J care se
'tmprumitd,
sub orice formd, direct sau printr-o persoand interpusd, de la societatea
pi ,orc o administreazd, de la o societate controlatd de aceasta ori de la o societate
care controleazd societatea pe csre el o administreazd sauface ca una dintre aceste
societdli sd ti acorde vreo garan[ie pentru datorii proprii'
intre cele doud texti de incriminare existd conctrs de calificlri care se rezolvd
dupl criteriul subsidiaritAli, in sensul cd art 272 se aplicd doar dacd fapta nu

in art..272 pct 2 gi 3 din Legea nr. 3lli990

58

constituie o infracfiune mai gravd ( se prevede expres in art. 281 din Legea nr.
31/1990). Dacd administratorul societdlii comerciale are contrat de munc6 qi este
funclionar in sensul legii penale, va rispunde pentru delapidare, deoarece aceasta este
sancfionata mai grav decdt infracliunea din Legea 31/1990 privind societSlilor
comerciale. DacI insd administratorul nu are calitatea de funcfionar in sensul legii
penale atunci i se aplici dispoziliile art.272 din Legea nr. 3ll1990
7. insuqirea

bunului gEsit

Art.216 C pen. incrimineazl fapta de a nu preda in termen de 10 zile un bun

gdsi't autoritdlilor sau celui care l-a pierdut, sau de a dispune de acel bun ca de al
iau. O alt6 modalitate de comitere a acestei fapte este incriminat6 in art. 2 9i const6 in
fapta de insuSire pe nedrept a unui bun mobil ce oparline altuia, aiuns din eroare tn

pos e sia Jdptuitorului.

bun glsit se in{elege bunul pierdut nu gi cel uitat. Bunul(p*bg{ri este acela
i s5u, iar bunulQ@fl este bunul
care a ieqit in mod involuntar din
l6sat involuntar qi momentan intr-un
posesia celui care i!-4p@iue. Bunul @rp*:gg$gb dar asupra clruia se exerciti
a cuiva nu conqlitu! lrllgnllgdut.
de fapt
stdp6nirea
i
/r\_
BunulfEildffierru cpnstituie obiect niCi al furtului si nici al iqsu$irilbunului
gdsit. Calitatea-e ffi!dsit, pierdut, uitat sau abandonat se rapotteazd la conqtiinla
autorului qi nu a pa4ii r,6timate. Dacd partea vdt[matd uitd un bun intr-o gard qi
nimeni nu revendic6 nimeni posesia lui este in mod evident un bun gisit care este
obiect al insuqirii bunului gdsit. Dimpotrivd da"5-agpnhrl-ohserv6 momentul in care
viglima pierde un bun $i il recupereazd fapta lui va fi fur.t'
Bunul in mod evident trebuie sd fie al altuia atdt in prima cit qi in cea de-a
doua modalitate.

irin

noses

'

Latura obiectivi:
I. in prima modalitate fapta se poate comite prin doud activitdli:
- nepredarea bunului celui indrept[fit sau autoritatilor in termen de 10 zile.
Fapta se consum[ doar dupa implinirea termenului ceea ce inseamnd c[ tentativa nu
este posibilf,. Termenul este unul substanlial. Este indiferent daci bunul este predat
autoritA$lor sau celui indreptdlit.
- dispunerea de bunul gisit. Asta presupune un comportament echivalent cu
al unui ploprietar al bunului, indiferent dacd dispunerea are un caracter juridic sau

material.inaceast6modalitatefaptasecoi.Tentativa
este posibilS dar nu este

incriminati.

Dacd pdnd la comiterea actelor de executare, proprietarul se desizeazd voluntar

de bun abandondndu-I, fapta nu mai poate fi o insuqire a bunului gdsit, deoarece
Fapta de insugire a bunului
pentru consumarea ei trebuie sd se producf, un

ryg$1"
Dacd agentul declara in cursul celor

abandonat nu este infracliune.

este intrebat de cel care l-a pierdut, comite o insuf ire.

ul atunci

cAnd

este la el dar si mai agtepte termenul legal pdna o sd i-l

predea, atunci fapta sa va fi o tentativS nepedepsibild.
il. A doua modalitate de comitere a acestei infracliuni constd in insug.irea
fuunulrri mohil delinuldi{rreare- in con.."t un bun poate ajunge din eroare in posesia

Daci

ii

sp-un"

ci

flptuitorului astfel:

59

\
)

- datoritl erorii celui care 'predi bunul cu privire la identitatea

clestinatarului. Pogtagul aduce pachetul unei alte persoane. Dacd destinatarul, stie c[
pachetul nu ii este desiinat lui, fiind cle rea credinla fapta lui poate fi i$el6ciune.rlatoritl erorii cu privire Ia identitatea bunului. De exemplu agentul ia un
bun al altuia din gregeald..Dacdagentul este de rea credinld,faptaconstd in furt.
Latura obiectivi. Fapta se comite in aceastd modalitate doar in forma insusirii
i"trt"." ;;;;il"-to"fr-t-"--*"
pe.-qedrept-a bunul ajuns din eroare
ialtA" b;"ul respectiv ca un proprietar $ se golsuma
care rezult[ insufirea. Simpla folosire a bunului nu estelnFacliuneJi iici refuzul de
a-l restitui intr-un anumit timp.
,- -\
' Latura subiectivl. Fapta se comite cu[nte]U1e
chiar gi in modalitatea omisivS,
deoarece conceptual fapta este o infracliune comisivd chiar dacd o modalitate de
comitere este tmisivd. Practic, nepredarea bunului gasit in termenul legal se
transformS intr-o prezumlie absolutd de insugire.

i;;;;;;i;;;.

attln@n

8. Distrugerea.

Art. 217 C pen incrimineazd, fapta celui care distruge, degradeazd, aduce tn
stare de netntrebuinlare un bun aparlindnd altuia sau tmpiedicd luare mdsurilor de
conservare ori de salvare a unui astfel de bun sau tnldhtrd mdsurile luate.
obiectul material al distrugerii poate fi un bun mobil sau imobil.
Latura obiectiv5.
Fapta in forma debazd sa poate comite in urmdtoarele modalitdli:
- distrugere, ea consta in orice modalitate prin care, ca unnare a faptei autorului,
bunul esie in totalitate nimicit gi devine total inutilizabil. Fie dispare total substanla
acestuia, fie se modificd atAt de mult, inc6t nu mai poate fi in nici un fel readus la
forma iniliala.
- degradare, ea este o form[ mai ugoard decdt nimicirea, in sensul cd bunul devine
parfial de nefolosit, dar reparabil.
- aducerea in starea de neintrebuin{are, semnificd faptul cd prin anumite manopere
deqi bunul nu este distrus fizic, el nu mai poate fi folosit ( de exemplu dacd se pune 1
kg de sare in oala de supd a unui bucdtar)
- impiedicarea lulrii misurilor de conservare sau salvare a unui bun in caz de
pericol.
- inliturarea misurilor luate in caz de pericol'
de neintrebui

Pr@u.

Aceste modalitdli trebuie sd cauzeze un

Tentativa este incriminati. Fapta se corilumd atunci cdnd s-a produs rezultatul

p[gubitor.
Fapta se comite cu intenlie, directd sau eventualf,.

SJ urm6re$11a* dinguo-a prealabi@-

pd4ilor inldturd

rdspunderea penald.

Formele agravate ale distrugerii privesc fie modalitatea de comiterii

vreo calitatea particulard a obiectului distrus. Formele agravate se

distrugerii, fie
chiar daci bunul aparline fiptuitorului. Sunt forme agravate:

60

relin

- in art 217 alin2 C pen este reglementatd prima formd adicd atunci cind bunul are
o valoare artisticl, qtiin(ificI, istorici, arhivisticl sau alti asemenea valoare. Art.
1 qi 3 din Legea privind protejarea patrimoniului cultural mobil nr. 182 D0A0

- in art 217 alin.3 C pen se prevede cd fapta are un caracter grav cdnd se distruge,
degradeazl sau se aduce in stare de neintrebuintare o conductl petrolierl sau de
gaze, un cablu de inalti tensiune, echipamente gi instala{ii de telecomunicafii sau
pentru difuzarea programelor de radio qi televiziune ori a sistemelor de
alimentare cu apI a conductelor magistrale de api. Legiuitorul dovedegte o
neconsecvenli deoarece prevede cd aceste forme agravate se relin doar dacd se comit
prin distrugere, degradare sau aducere in stare de neintrebuinfare. Nu inlelegem de ce
o acliune de impiedicare a mdsurilor de conservare comise in cazul acestor categorii
de bunuri constituie o form6 simplI qi nu una agravatd.

- in art 217 alin 4 este reglementatA o alt6 forml agravat6 gi anume atunci cdnd
distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuinfare se realizeazil
asemenea mijloc gi daci rezulti pericol
astfel
de mijloc ci trebuie in concret s6 9i
public. Nu este suficient a se folosi un
prezinte pericol public.

prin incendiere, explozie sau orice alt

9, Distrugerea calificatl.

Art. 218 C pen incrimineaz[ distrugerea calificati care in esenlE este tot o
formi agravatl a infracliunii de distrugere doar c6legiuitorul a dorit s[-i atribuie un
articol distinct.
Prima modalitate a distrugerii calificate este reprezentat[ de ipoteza in care
fapta de la2l7 C pen. a produs consecinle deosebit de grave.
A doua modalitate este aceea in care fapta a produs un dezastru. Nofiunea de
dezastru este definit6 in alin 2 al art218 C pen astfel. Dezastrul'const6 in distrugerea
sau degradareo unor mijloace de transport tn comun, de ntdrfuri sau persoane, ori a
unor instalalii sau lucrdri Si care a avut ca urmare moartea sau vdtdmarea gravd a
integritdlii corporale ori sdndtdlii mai ntultor persoane.
Forma de vinovdlie este praeterintenfia
1.0.

Distrugerea din culpI.

Ati. 219 alin 1 C pen incrimineazd dtstrugerea, degradarea ori aducerea in

stare de neintrebuinlare, din culpd, a unui bun, chiar dacd acesta aparline
Jdptuitorului, tn cazul in care fapta este sdvdrSitd prin incendiere, explozie sau prin

orice alt osemenea mijloc Si dacd rezultd pericol publie.

De regul6, distrugerea din culp6 a unui bun al altuia nu este infracliune ci doar
un delict civil. fn art. 219 C pen legiuitorul a stabilit nigte imprejurdri in care
distrugerea din culpd intri sub incidenla legii penale.
Legiuitorul incrimineazd distrugerea din culpl in prima modalitate doar daci
este comisd prin incendiere, explozie sau orice alt asemenea mijloc qi daci rezulti
pericol public. Cele doud condilii ale laturii obiective trebuie sd fie indeplinite
cumulativ. Culpa poate fi cu sau fXrd prevedere.
Este culpi cu prevedere spre exemplu cdnd incendiul este declangat intenlionat
cu scopul de a distruge nigte resturi vegetale. Agentul a crezut cE incendiul nu va
ajunge gi la yegeta{ia vecinului, deoarece exista un qan! intre cele doui proprietali, 9i

6l

clr toate astea vAntul aprinde qi vegetalia de pe terenul invecinat qi apoi pune in
pericol mai multe case.
Culpa este fhrd Prevedere atunci cdnd o persoana scapd din greqeald o
lumdnare aprins[ decorativi, Pe bradul uscat de Cr6ciun, qi se declanqeazi un
care locuia proprietarul
incendiu care pune in Pericol intregul imobil
anartamentului.
'
in alin2 al art. 219 Cpen este incriminat6qi o altdmodalitate de distrugere
din culp6, gi anume atunci cdnd se distruge sau degradeazd din culpd o canductd
iau de gaze, un cablu de tnaltd tensiune, e_chipamente Si instala[ii de
petroliiri
-telecomtmica{ii
sau pentru dduzarea programelor de radio Si televiziune ori sisteme
a avut
cle alimentare cu apd Si conducte magistrale de alimentare cu apd dacd fapta

in

acestora in stare de netntrebuinlare. Elementele de

particularitate ale acestei forme privesc atAt obiectul material al infracliunii ci 9i

ca urmare aduierea

producerea unui anumit rezultat.

Condiliile cu privire la obiectul material gi cele cu privire la aducerea acestuia

in stare de neintrebuinlare trebuie indeplinite cumulativ. Dacd o persoand din culp6,
lovegte qi deforme azd o leavd de alimentare cu gaz, dar nu o aduce in stare de
neinirebuinlare fapta sa nu este tipicd pentru aceastd modalitate.
Legea nu prevede nimic cu privire la subiectul activ, adicd dacd poate sd
comitd faita chiar proprietarul conductelor, etc. De obicei aceste bunuri sunt in
proprietatea stahrlui iuu u unor companii gi de aceea nu s-a fEcut precizarea expres6,
dar'credem ci fapta este tipicd gi dacd este comisd de proprietarul acestora deoarece
sunt afectate gi alte persoane decdt efectiv proprietarii conductelor, relelelor etc.

in alin 3 al art.

219 C pen. legea incrimineazd orice fel de distrugere din culpd

dacl a avut consecin{e deosebit de grave. Deqi

aceastd modalitate este considerati o

form6 agravatda distrugerii din culpd, aceastd formd prezinti particularitatea cd poate
sa absoarba atdt una dintre modalitSlile distrugerii din culpi din alineatul 1 sau 2, cdt
qi orice acliune de distrugere din cu1p6, indiferent dacd sunt intrunite elementele
iipi"itapi aiineatului I gi 2. De exemplu este incriminatd distrugerea din culpd
indiferent de modul de distrugere dac[ ea a produs consecinle deosebit de grave.
Este dificil de acceptat ca forma agravat6 a uni infracliuni sd nu absoarb6
forma debazd, ori in exemplul de mai sus, forma debazd. nu ar fi incriminatS,- Din
acest motiv considerdm ci 9i alineatul 3 este o modalitate distinctfAceastd din urmd modalitate are o forml agravatl, reglemehtati de alin 3
tezall al art219 C pen. qi anume atunci cdnd a avut ca urrnare un dezastru'
in alineatul 4 este incriminatd a doua forml agravat[ a alineatului 3 teza I, 9i
anume atunci cdnd fapta care a produs consecin{e deosebit de grave sau dezastrul este
urmorea pdrdsirii postthi sau a sdvdrSirii oricdrei alte fapte de cdtre personalul de
conduceri al unui mijloc de transport tn comun ori de cdtre personalul care asigurd
direct securitatea unor asemenea transportttri.
Ceea ce conferd faptei un caracter agravat este tocmai calitatea specialS a
subiectului activ, gi nume personalul de conducere al unui mijloc de transport in

comun

ori

personalul care asigurl direct securitatea unor

asemenea

transporturi.
11.

Tulburarea de Posesie.

Art.220C pen incrimineaz d ocuparea, tn intregime satt in parte, fird drept, a

tmti imobil aJlat ii posesia altuia, fird consimldmdntul acestuia sauJdrd aprobarea

62

prealabild primitd fn condigiile legii, ori refuzul de a elibera imobilul astfel ocupat
(test nrodificat de Legea w.24712005).
Obiectul acestei infracfiuni este un bun imobil aflat in posesia altuia.
Latura obiectivl. Fapta se poate comite in doud modalitdli alternative:
drept, in intregime sau in parte a unui imobil aflat in
- ocuparea
posesia altuia. Rezultatul acestei modalitili const[ in instituirea posesiei de fapt
i.,rpru imobilului corelativ cu pierderea posesiei de cdtre cel tulburat in posesie.
Ocuparea trebuie si se faca firi consimlamantul proprietarului sau fErd aprobarea
prealabild primitd in condiliile legii.
in ioctrin6 s-a sus{inut cd fapta are un caracter contirtuu qi dureaz6 p6n[ la
eliberarea terenului astfel ocupat. Aceastd opinie a fost impdrtdgiti de practica
judiciarn gi pentru cd aceastd infracliune se urmdrea la pldngerea prealabild, 9i era
inechitabil ca cel al clrui teren a fost ocupat sE nu mai poati obline condamnarea
infractorului dup6 scurgerea unui termen de 2 luni, degi terenul sdu era ocupat 9i dupd
curgerea celor 2 luni.
intr-o alt6 opinie s-a suslinut cd fapta are un caracter instantaneu 9i se consuml
atunci cdnd infractorul ocupd imobilul , la fel ca in cazul infracfiunii de violare de
domiciliu. Legiuitorul incrimineazl acliunea de ocupare gi nu starea in care se gdseqte
un teren ocupat. in opinia contrard nu ar putea fi justificat6 dob6ndirea prin
uzucapiuneu d" ,.u cr"din14 deoarece din punctul de vedere al posesorului inilial
fapta ar fi avut un caracter continuu gi ar putea solicita condamnarea celui care a
uzucapat pentru tulburare de posesie. Considerim mai intemeiatd aceastd din urmd
opinie.
drept, frrA consim![mdntul
refuzul de a elibera imobilul ocupat
posesorului sau frr6 aprobarea prealabil5 primitd in condiliile legii. Pentru a se putea
vorbi de un refuz de elibe-rare este necesar ca partea vdtdmatd sd facd o solieitare
expresd de a i se elibera terenul. Refuzul de a elibera imobilul poate sI fie expres
exprimat sau poate sd fie implicit, in acest ultim caz, rezultdnd din faptul c6 agentul
nu inceteaza tulburare de posesie degi partea vatdmatd i-a cerut expres acest lucruLegiuitorul a reglementat aceastA formd agrwatd la fel ca gi in cazul violdrii de
cazul violarii de domiciliu aceastd modalitate
domiciliu cu piecizarea cd
presupunea o pdtrundere in domiciliu autorizatd. in cazul acestei forme agravate
practic ori de c6te ori partea v[tamatA solicitd incetarea actului de tulburare agentul va
comite o nou6 infraciiune. Dorinla a fost aceea de a asigura un mijloc eficient de
penal atunci cind partea vdtdmati nu depunea pl6ngerea
apirare a;d;]ei

flri

firl

in

inffi

penali in termenul prevlzut de lege.

Forme agravate:
Prima formi agravatd.,prer,6zutd de art. 220 alin2 C pen., existS dacdfapta
se sdvdrgeqte prin violen(I sau amenin{are, ori prin desfiin{area semnelor de
hotar, reperelor de marcare.
Disfiinlarea semnelor de hotar sau reperelor de marcare inseamnd distrugerea
lor sau inldturarea lor astfel incdt sd nu igi mai poat6 indeplini rolul de a marca limita
dintre imobile. Simpla distrugere a semnelor de hotar comisd fIrI vreo legdturd cu
tulburare unei posesii constituie doar infracliune de distrugere.
A doua forml agravatl,prevlzuti de art. 220 alin3 C pen, existl atunci cind
prima forml agravatd.este comisi de doui sau mai multe persoane impreunl.

urmdregte din o-ficiu, . iar impdcarea p64ilor inlSturd

r6spunderea penald. Lipsa de modificare corespunzdtoare a dispoziliilor procedurale a

Infracliunea

se

63

f6cut ca sd se interp releze textul in favoarea celui acuzat, in sensul

la pldngerea prealabi16.
12.

ci fapta s-ar urmdri

Tiinuirea.'

Art. 221 C pen incrimineazd primirea, dobdndirea sau transformarea urui

btm ori tnlesnirea ialorificdrii acestuia, cunoscdnd cd bunul provine din sdvdrsirea
pentru
unei fapte prevdzttte de legea penald, dacd prin aceasta s-a urmdrit ob;inerea,
sine sau pentru altul, a unuifolos material'
Este o infrac{iun. ,rb...r.nti unei infracfiuni principale. Nu se poate vorbi
prevdzut[ de
de existenla unei tdinuiri dacd nu s-a comis in prealabil cel pulin o faptd
legea penal6.

Obiect al infracliunii de tiinuire este, de reguld, un bun mobil. Doctrina

susfine c[ doar un bun mobil poate fi tdinuit. Raportat la reglementarea romdnd
sd
credem c[ nu este exclus ca in modalitatea inlesnirii valorificirii, obiect al tdinuirii
poat6 fi qi un imobil dobandit de autor ca unnare a comiterii unei infracliunii de
inqeliciune. Opinia noastrd are un caracter minoritar'
Bunul trebuie sE provind din comiterea unei fapte prevdzute de legea penald,
fapta
ceea ce inseamn[ cL nu este necesar ca se rA
prevdzutd de legea penald prin care s-a dobdndit bunul'
Un bun sustras poate fi obiect al mai multor infracliuni de tdinuireLatura obiectivl. Fapta se poate comite in una din urmdtoarele modalitdli:
- primirea. inseamnd preluarea in detenlie a bunului'
- dobflndirea. inseamnd cd tdinuitorul a devenit proprietarul bunului( vdruare
cumpdrare, donalie , schimb).
- transformarea bunului. in aceasti modalitate se modific[ substanla sau forma
bunului( vopsire, reparare, etc).
- inlesnirea valorificirii bunului. Aceasta presupune acordarea de ajutor pentru a
inlesni instrdinarea sau schimbarea bunului. ( anunfuri de vdnzare, aducerea de
cumpdrdtori etc.
Trebuie indeplinita qi o condilie negativi
participat la infracfiunea din care provin bunurile
partigipat la
u_ptoglei infrtcliunii. S-a exprimat qi

a.@r.

comiterea

{
0

anume ca tdinuitorul sd nu fi
se ,,tdinuiesc". Daq4 agegql a
unea

o opinie contrard, pe care nu

im;aftamc6nddup1ceauimpdr!itbunurileunuldintreinfractoriil
ajuta pe'un uitol ra-qi valorifice qi el bunurile dobnndite prin comiterea infracliururite
te cE
cE va tdinui bunudle-afrans! el
Dacd agentul

momentul in care bunul a fost primit, dobindit,

transformat sau s-a inlesnit valorificare lui.
tdinuirea comisf, in form[
in practica judiciard qi in doctrin6 se
Actul de
are semnificatia uaui-eEt de
Fapta se consumd

in

infractorului.
:ea c5...Hprimul
cuo
de
principiu
suntem
De
se reakzeaza
ca act
act de tdinuire nu
concurente cu
dup[ comiterea
, insa urmdtoarele acte sunt acte de complicitate
primul act de tdinuire.
Latura subiectivl. Fapta se comite cu intentie directd, deoarece Prin
folos
sdvdrgirea faptei agentul a urmdrit oblinerea pentru sine saffitru altul a unui
un
prin
aceasta
material. Dacd o persoan[ ajutd la valorificare unui bun ftrd a urmdri

64

ro

va rlspunde eventual pentru infracliunea de

patrimonial
m
favori
Tentativa este posibild dar nu se pedepseqte.
Fapta are in alineatul 2 gi o cauzd specialI de nepedepsire gi anume atunci
cdnd tdinuirea este comis6 de so! sau de o rudE apropiatEFapta are gi o limitare a pedepsei qi anume faptul c[ sancliunea aplicatl pentru
tlinuire nu poate depaqi pedeapsa prevdzutl de lege pentru infracliunea din care bunul
este t6inuit.

CAP: VIU. INFRACTIUNII CONTRA AUTORITAITI

1.

Ultrajul.

kt.23gCpenitlcrimineazd@sdvdrsitdtnmodnemijlocitsau
prin mijloace de comunicare directd contro unuifuncyionar public care tndepline;te 9
penllyt
funclie ce impJicd-pxerciliul autorirdlii de stat, aflat_tn exerciliul funq[!un!i37i
fanT{f nd.eelinite tn
":51Zm*@

ex e r c i t i u

fu n

ctiu

ni

i.

reprezentat de calitatea speciala a subiectului

o funo
liul
pqliv,gi anume un functi.@eplineste
-ffiritatiide-rtat.
OUG nr. 5812002 aprobatl cu modificdri de Legea nr. 160 /2005 a abrogat
ultrajul comisprin

---Cfrailiu!".

u"tuf

rftrug

"ste

una complex6 care absoarbe infracfiunile cqq inq].imineazd

m;m*taa

g"jial

Prin funclionar care indeplinegte o funclie ce implici exerciliul autoritAfi de

lor
stat, in sensul legii penale, se in{elege
1a
jrtlrti.,
pottiul
.ut"
puterii statale sau administrative, ale
area lor.
mdsuri cu caracter obligaFriu gi sa i
qi pentru alte categorii de
Gifrrtui
apfica6ifitatea
persoane care nu exerciti autoritatea de stat. (pddurar, portar etc ).
Latura obiectiv5. C ondiliile ultraj ului sunt:
sI existe o ac{iune ultragiantl care consti, in modalitate de la alin. 1 al
art.239, intr-o amenidare in sensul art 193 C. pen..

nu

slv6rgiti in mod nemijlocit atunci cdnd ameninlarea este comtsd in

prezenlafuncfionarului. Prin mijloace de comunicare directd se inleleg acele mijloace
prin care se realizeazAameninlarea chiar in lipsa funclionarului dar care ii duc sau pot
duce fapta la cunoqtinla sa. ( telefon, fax, radio, tv etc).
- ameninfarea sE fie adresatd funclionarului
pentru fapte indeplinite in exereiliul fqgg[lunii. Asta inseamn6 cd funclionarul

directl.

Fapta este

ior de
inite
protejate
sunt
qi
autoritatea
le funEfronarului cdt
de legea penald in mlsura in care func(ionarul iqi indeplinegte in mod legal atribu(iile
de serviciu
ii. Tentativa nu este
Fapta se consuma in
incriminata.

dar

amenin

este comisd din cauza si ca-b-fi

65

de ultraj pentru
unei
Pluralitate de func[ionari a
fiecare func!ionar-i
ivl. Fapta se comite cu intenlie directd sau eventuald.
Latura subiectivl.
Art.Z3g alin2 C. pen. incrimineazd lotifea sau orice act de violenld, precum
o
Si vdtdsarc-eerpemtd sdiAUU
autoritdyii-de stat, aflat in exercilitrl funcliunii ori Pentru

!ruollivs

fu*tjg,gjrplg-gggrciliul
Jt
fapteindep@unii'

h doctrinaEGstine]A

a-ceasta este

o forml agravatd a ultrajului- Credem cd

Elementul de particularitate este dat in aceastd modalitate de natura actului

ultragiant qi anume comiterea llfradupii de loviri tuu ultlrlrl.n!" 6gt[mare
cgrporald.
- Dac[ se comite o vltdmare corporala gr?vA se va reline forma agravatd

reglementar@
"

atzatoare de moarte atunci se va reline un

concurs intre ultraj cu violen!6( alin 2) qi lovituri cauzatoare de moarte'
Latura subiectivl. Fapta se comite cu intenlie directl sau eventuald.
TentatjpE-ng :sl1incrlnrLinatdcomis in legdturtr cu
indeplinirea atribuliilor dilerviciu ale victimei, sau omorul deosebit de grav prevdzut
de art 17 6 \rt. f C pen, absoarbe-infraglrunea de ultraj '
Dacd omorul, deqi comis asupra unui funcJionar, nu este unul calificat pe
temeiul literei f a art. I 75, atunci se va putea reline un concurs intre omor qi ultraj.
ti. in prima modalitate (
Infractiunea de neresPecQqg-g
ului de
de ultrai comisi
art27l
baza
so
executare deoa

--

Omoni-Emat,Tlevdzryen.,

ali@

Art23gin alin 3 prevede o formi agravati comun[ qi anume atunci.e"d f,.

u,ltrajul simplu_fie ultrajil cu uiolenld, sunt comise tmpotriva unui magistrat, Politist,
alt militgr.
iandarm
"- sau
-

J-"----"

Art.239 ind 1 C pen stabilegte niqte forme agravate ale art 180-182, 189 9i 193
jandarm sau alt
comise asupra sofului, copiilor sau pdrinlilor unui magistrat, polifist,
militar, in scop de intimidare sau de rdzbunare pentru acte sau fapte indeplinite in
exerciliul funcliunii.
Reglementarea acestor forme agravate in categoria infrac(iunilor contra
autorit6lii up*. ca discutabild. E greu de imaginat cum este afectatd autoritatea de stat
prin faptul c[ loveqti plrintele unui polilist. Nu trebuie uitat cE in cazul acestor
infracliuni subiectuf pasiv principal este statul, iar funclionarul este subiect pasiv
secundar.

Aceste forme agravate se comit doar cu intenfie direct6.

o face legiuitorul la art. 239 alin 4, trebuie apreciatd ca o
Trimiterea p"
a
eroare de tehnicd legislativ[, deoarece, acest alineat nu mai existd, ca urmare
modific6rii art. 239 prin .Legea 16012005.

"*"

66

2.Uzurparea de calitlfi oficiale.

Art. 240 incrimineaz[ folosirea Jdrd drept a unei calitdli ofrciale, fnsolitd sau
urmatd de tndeplinirea vreunui act legat de oceastd calitate.
Prin calitate oficiall se in(elege o anumitd funclie care conferl unui funclionar
atribufii in cadrul aparatului de stat sau public.
Latura obiectivi presupune indeplinirea cumulativ6 a douS activitdfi. Pe de o
parte folosirea flri drept a unei calitl(i oficiale, iar pe de alt6 Parte, indeplinirea
vreunui act legat de aceastl calitate. De exemplu autorul pretinde cI este inspector
de mediu gi aplicE o amend6 unei persoane juridice. Faptul de a pretinde cI agentul
are'o anumitd calitate oficial6 nu inseamnd gi folosirea acelei calitdli. La acest
moment fapta poate fi consideratd ca o tentativd sau act pregdtitor neincriminat.
indeplilirea unui act legat de aceastS calitate duce la consumarea faptei.
indeplinirea unui act legat de acea calitate nu presupune indeplinirea tuturor
condiliilor de fond sau forml cu privire la realizarea actului, ci trebuie doar ca actul sE
aibi aparenfa unui act oficial.. Realizarea tipicitdfli faptei nu depinde de faptul dacd
terfii percep ca fiind credibili calitate oficialS a agentului.
Exercitarea fbrd drept a profesiei de preot nu inseamnd o uzuqpare de calitdgi
oficiale, deoarece calitatea de preot nu este o calitate oficiali in sensul legii penale.
Doar intr-un stat religios, in care biserica are atribulii statale, s-ar putea re{ine o astfel
de infracliune
Atunci cdnd uzurparea de calit5{i oficiale este un mijloc fraudulos de inducere
in eroare se va reline gi infracliunea de ingeldciune in concurs cu uzurparea de calitili
oficiale.
Fapta se comite cu intenlie.

t..

CAP.IX. INFRACTIUNILE DE SERVICIU

L.

Abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor.

incrimineazd, fapta funcyionarului 24blic, care, tn exerciliul

atr.ibuliilor de serviciu, cu $liinld, nu tidepitne$te un@ ori tl tndeplineSte tn mod
selor legale ale unei persoane.
defectuos Si prin aceasta cauz9azd o vdtdmare
Este prima form5 de abuz in serviciu. Fapta are un c.araglgl subsidiar3sta
n
lnseamna ca
qq etc). Subsidiaritatea
abuziv luare de mit6. de
icomise de asent
nar sl nu
ca subiect activ un
la acele texte de incrimi
sd
trebuie
speciale
and. Confinutul normei -r------- -- - t
reprezinta doar un ,sdA din sfera textului de incriminare de la abuzul in serviciu.

Art. 246

int

Latura obiectivi se poate realiza fie com-isiv fie ogris-iv. Condiliile laturii
obiective:
- Actul de executare al agentului sI constea in neindeplinirea unui act sau
indeplinirea in mod defectuos a unui act.

Acest comportament al func(ionarului trebuie sI se realizeze in

exercifiul atributiilor de serviciu.
- Fapta func{ionarului trebuie si cauzeze o vltlmare a intereselor legale.

Astainseamndc5seproduceoinc.@!.gier9mo1a|a"f14!:.5-sau
rrateriald a intereselor legale ale unei persoane.

67

t/

Fapta se consumd in momentul producerii acestei vdtlmari.

Latura subiectivL Fapta se comite cu intenlie direct[ sau eventuall. Cerinla
intenliei este subliniatd qi de faptul c6 abuzul se comite cu qtiinfa.

Subiectul activ este calificat fiind orice funcfionar. Deqi'textul se referd la

funclionarii publici, art. 258 C pen prevede ci dispoziliile acestui articol se aflicr 9i
. in acest din urmd caz se aplicd o pedeapsd mai
."ai6. Cu alte cuvinte pentru autorul care nu este funcfionar public, dar este
funclionar fapta atrage un tratament sanclionator atenuat'
Fapta are 5i o forml agravatl qi anume atunci cfind fapta a produs
consecinfe deosebit de grave.
2. Abuzul in serviciu prin

ingrldirea unor drepturi'

Art. 247 C. pen. incrimineazl, tngrddirect, de cdtre un fr.tnc{ionar public, a

ori crearea pentru acesta a
folosinyei sau exerciliului drepturilor vreunui cetdlean,
-unor
situa;ii de inferioritate pe temei de nalionalitate, rasd, sex soLt religie'
Aceasta reprezintd cea de"-a doua formd de abuz in serviciu.
Conditiile laturii obiective sunt:
- si se ingrldeascl folosin{a sau exerci{iul drepturilor unei persoane sau si se
creeze o stare de inferioritate pe temei discriminator'
- fapta si creeze oleztre efectivi a folosin{ei drepturilor'
Fapta se consumi atunci cdnd s-a creat ingrddirea drepturilor sau starea de
inferioritate.

Latura subiectivd. Fapta se comite cu intenlie directd datoritd mobilului

special qi anume ingrddirea folosinlei dreptului sau creerea unei stdri de inferioritate
pe temit de nalionalitate, rasd, sex sau religie. Poate cd textul ar trebui sd extind[
iemeiurile de discriminare gi la alte ipoteze ( de exemplu pe temei de situalie socia16,
opinie politicI etc)
de
$i aceasti fapti are ca formi agravatl produeerea de consecinfe deosebit
grave.
3. Abuzul in serviciu contra intereselor publice.

Art. 248 C pen incrimineazd fapta funclionarului public, care in exerciliul

atribtt{iilor sale de servicitt, cu Stiin{d, nu tndepline$te un act ori tl tndeplineSte fn
mocl defectuos Ei prin aceasta cauzeazd o tulburare tnsemnatd bunului mers al unui
organ iatt al tmei institttlii de stat ori al unei alte unitdli din cele care se referd art.
145 sau o pagubd patrimoniului acesteiaAceasta este cea de-a treia formd de abuz in serviciu reglementat[ in codul
penal gi este qi cea mai gravd formd. La rdndul ei are un caracter subsidiar.
Condiliite laturii obiective sunt aceleagi ca qi la abuzul in serviciu contra
intereselor persoanelor cu elementul de particularitate 9i anume urrnarea acestor
conduite:

o tulburare insemnati bunului mers al unui organ sau al unei

institulii de stat ori al unei alte unitAli la care se referS art 145 C pen. Prin tulburare

cauzeazd

insemnat6 se poate inlelege lezarea de o anumitd gravitate gi intr-o anumitI proporlie,

care afecteazi ritmul de desfrgurare a activitdlii acelui organ, institufie sau unitate.
Tulburarea trebuie sE fie reald, efectivd, determinatd 9i constatabild.
- cauzar ea unei p a gube p atrim o niului instituliei.
Consumare are loc atunci cind s-a produs una dintre urmirile specifice.

68

Fapta se comite cu intenlie directd sau eventuald.

Subiectul activ este calificat adici un funclionar public sau un funcfionar. in cazul
acestuia din urmi, ca gi in cazul celorlalte forme de abuz in serviciu, fapta are un
caracter atenuat.
$i aceastd fapt[ are ca formi agravatl producerea de consecinfe deosebit de
grave.
Art. 13 ind.2 din Legea w.78120A0 a reglementat o forml agravatfl comunl
tuturor infracliunilor de abuz in serviciu gi anume atunci cdnd func{ionmul public a
obyinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrirnonial. in
cazul acestei forme agravate tentativa se pedepsegte
4. Purtarea abuzivi

Art. 250 C pen incrimineazl, tntrebuinlarea de exprep-jj;ligniloars fagd de o

persollnd, de cdtre unfuEUnar public tn exercitiul atributiilor de serviciu.
Latura obiectivl consti in intrebuintarea de expresii "iienitoare in--exercitiul
'- *--:atributiilor
de
l l' .. -.. - -----In doctrini nofiunea de ,,expresii jignitoare" a fost interpretatd ca insemnAnd
in acest fel practie se
orice atinger,,ga adusl onoarei sau demnit44_gggl
[[ea de insult[ qi calomnie
considerd cd
cd de lege ferenda o astfel de abordare este de dorit dar o astfel de
interpretare conduce la o analogie in defavoarea celui aarzat.
Credem cd latura obiectivd a acestei infrac{iuni constE in folosirea de expresii
jignitoare, in formd oral6, indiferent daci acestea se subsumeazi sau nu condiliilor de
tipicitate a insultei.
In ipoteza in care funcfionarul ii face anumite semne cu caracter jignitor fir[

'

serviciu

"'

"

insdarostiniciuncuv6nt,de9ieste|ezalddemnitateaffieeste

expresia intrebuinfatd de agent. In399st caz el va rdspunde pentru insulti.

Ori de cdte ori legiuitorul a dorit sI absoarbd insulta qi calomnia in conlinutul
unei infracfiuni, a formulat textul in consecinfd. Nu vedem care este rafiunea ca in
cazul purtdrii abuzive sd fi dorit s[ exprime aceeaqi ideea dar folosind o formulare
care conduce la o alti solulie.
e.Lercitiul atribuliilor de
Cerinla esenliald este ca fapta si fie comisd

serviciu.

in

*\
-.

..tti:*

Subiectul activ este Qlificf, dar subiectul pasiv este ggngral ( gi."
sau chiar un coles de serviciuilf6nctionarului.
-.<
Fapta se consumd in momentul folosirii de expresii jignitoare.
Fapta se comite cu intenlie directS sau eventuald.
oyirea sau acte
Fapta are gi o altd modalitate de comitere, mai.gravl gi anume /qvii
:--.'
-wt
tc
tn ?,xerctttul
de
de o persoand, comisd de cdtre un
itaG absoarbe
atributiilor de serviciu.
alte violenle nu gl eventuali vitdmare corporali, vdtdmare corporal5 gravd, lovituri
-a sustinut c{{easta estE-o-form6

'

@rsau

agravatdapurtdriiabuzive,cazincareinmodevidentea@a.
istinct4, fiind ca gi
In realitate aceasti formd agravatd are o fQ$uf,
conlinut o forml agravati, a infracfiunii de loviri sau alte violenle, mai mult decdt o
formd a agravantd a jignirii cuiva de cdtre un funclionar in exerciliul atribuliilor de
serviciu. Este injust ca dacd, agentul insultd gi lovegte pe cineva va comite un concurs
de infracliuni dar dacd funcfionarul comite aceste fapte el va rdspunde pentru o
singurd infrac{iune.

C
69

Ceea ce este mai greu de inleles este faptul cd spre exemplu aqgn!@rsa
va care are o
gravitate mai mare decit utilizarea de expresii jignitoare.
ate ln
Dacd intrebuinlarea de vio&nte se realizeazd a
de
cercetare in vederea ob{inerii de declarali!, fup3ulonstitri. inf.ucti
v6( art. 266 C pen).
*.-fi[ffiAfind folosirea violenlei de c6tre funcfionar este autorizard de lege fapta
nu mai este antijuridicd.
5. Infracfiunile de coruPfie.

Aceast6 calificare a faptelor este datd de Legea m. 7812000 unde sunt

enumerate ca fiind infracliuni de corupfie: luarea de mit6, darea de mitd, primirea de
foloase necuvenite, traficul de influen!6 gi cumpdrarea de influenld. Ultima faptd este
incriminatd in legea speciald, degi locul ei ar fi fost in codul penal. Mai exist[ 9i alte
categorii de fapte gi anume: infracfiuni asimilate infracliunilor de corupfie, care sunt
prev5zute de art. 10-13 din Legea nr.7812000, gi infrac{iuni in legdturd directd cu
infracliunile de coruplie, art 17 lit a-k din Legea nr.7812000. Acestea din urmi nu fac,
in acest moment, obiectul cursului de drept penal parte speciald.
Ceea ce caracterizeazdintreaga grupd a infracliunilor de corupfie, aqa cum sunt
ele reglementate astdzi, este faptul cA aplicarea tqxtelor de incrirninare a fost.extins4$i
r'
e'
irrsaZul-qltor persoane care nu au calitatea de functionlr romA'
infracliuni pot fi gi parlamentarii.
rll,
directo
managenl.
infracliunilor de coruplie sunt sl
Subiec{i
t
*'
-------=

^^--"1

@cestor
ai
ii

sau alte

1a

comerciale,comp@

nli

economici( art. 8 din Legea nr.78/2000)

Astfel pot comite infracfiuni de coruplie 9i:

iqi

desfXgoar6 activitatea

exercitd

contract

membrii adundrilor

;ile

lamentare

ale

pe baza unui

atribulii similare in cadrul unei

RonaA&_este parte.

baza unui
arE activitatea
funclionarii sau persoanele care igi
on te persoane care exercitd atribulii similare in cadrul
contract de ri
Comuni
lor internafionale a
ii iudiciare in
de la grefele
precum
gi
funcfionarii
cdror competenlE este acceptatd de Romdnia,
acestor instanfe.

- funcfionarii unui stat str[in.

strdin. ( art. 8
Legea nr. 78
O altd caracteristicd este aceea ci toate infrac{iunile de corup{ie au ca formi
agravati comund urmdtoarea lmprejurare:
Faptele de coruplie sunt sdvdrSite tn interesul unei organizalii,.-asocialii satt
grupdri iriminale ori al unuia dintre membrii acesteia sau pentru a influenla
ie[ocierile tranzacliilor comerciale internalionale ori schimburilor sau investiliile
internalionale.
Infracliunile de coruplie nu au obiect material. in cazul in care faptele se comit
prin dare, respectiv primiie de Jiluil-TcelEa nu sunt obiecte materiale ale
ind.1

70

infracfiunilor de coruntie

ci modalit{r-"pateri

oblectlva.

*:-

5a. Luarea de

mitI.

Art.254 incrimineazdfaptafunc{ionarului care, direct sau indirect, pretinde

ori primeSte bani sou alte foloase care nu i se cuvin ori acceptd promisiunea unor
astfel de foloase sau nu o respinge, tn scopul de a tndeplini, a nu indeplini ori a
intdrzia indeplinirea unui act privitor la tndatoririle sale de serviciu sau tn scopul de
aface un act contrar acestor tndatorii.
Latura obiectivi consti in urrhdtoarele activitdti care trebuie sd indeplineasci
urmdtoarele condilii:
a. fapta s6 constea ln una din urmdtoarele modalit5ti de comitere:

pretinderea,

primirea, acceptarea-pro.qisiunii, sau nerespingerea promisiunii de mitl.

in cazul @ietinderii) iniliativa apa4ine funcfionarului care, prin orice
modalitate ( direcif;iuz-iva etc) solicita mita. Nu este necesar ca cel cdruia i se
solicitd sd infeleagd semnificalia gesturilor funcfionarului, sd fie de acord sau sd
adopte o anumiti pozilie cu privire la cerea funcfionarului. FapJl-se-consuma in

\"

caml@tmirt\agentul primeqte efectiv mita prin re[niterea buntrilor ce

alcdtuiesc mita sdilprin oblinerea folosului. Fa@ se consumi in momentul primirii

in

sa@ui.Restituireafolosuluiprimit,ulterior,nuinl6fur6tipicitatea
faptei.
^

cazul acceotdrii oromisiunu unor astfel de foloase, iniliativa apa4ine

oferta care i se face.
mituitorului, iar
uliEil-o-r mituitorul isr
ii ofertei flrd avea
acceptat nu inlSturi existenla
folosul
pro{nisiunea. Renunfarea ulterioard

In

Fapt@l

la

ine mitui
nici nu o refuzd
functionarul nu o
tacitS a unei oferte de lai
instituind pre.zumtia absoluEci dacd &lciionarul nu respinge oferta de mitd atunci el
e face
accepla tacit acgaslld
nrtratrva

t
o

mitA

oferta, nU o refuz6 in acelaSi moment.

Aceste
Pejflane.

modaliiafle pot realiza direct sau indirect

prtn interpunere de

b. Pretinderea, primirea, acceptarea promisiunii sau nerefuzul el-lfebglg-qA-fie

narului. De esenla ludrrr
cu un act privitor Ia atributiile
comNa
ionarului corupt. Dacd suma de
ae mita este incdlcarea atributiiloide servictu-ale
persoane
fapta nu va mai constitui
alte
unei
activitatea
bani estdplatiia-inhgdtur6 cu
o luare de mit[ ci poate fi, o participare la dare de mit6, un trafic de influen16 sau chiar
alce
ce mantera
ionarul trebui
( sE pu le indeplineascS, sI le indeplineascl defectuos sau cu
iqagigtgl. Fapta constituie luare de miti gi cind suma este pldtitd cu scopul de a
,"iliru un act la care mituitorul este perfect indreptSfit, d.oSttqrlraslisx4tul
i.
co
soli
ind
actul
Nu
suficient ca et sd ia U44:gggg$-qggp.

11

I
o

c.
Fapta sd fie comisd inainte sau in cursul indeplinirii actului solicitat de
- a __
pen. tr
C Pwrr.
art.256
z.Jw \J
incidenla aLL.
s[b lll{ilutrrttd
IApLa aI pUtga Uauca 5uu
calcolJrar
COnIfaf T[p-iEZi
9i qanume
ituitor. Ln
In CAZ
m
mll[ltQf.
Drlmlrea Ge Ioloase n."
.ffi,7'',u1t"rorou#.Sferadealtefoloasecuprindeoricealte
unuri, servic i i sau be)ffi ci i ac ordMrrdl ionarul u i respe cti v'
in cazul in care bunurile sunt solicitate in interesul societdfii qi nu in interesul
funclionarului atunci faptaar putea intra sub incidenla abuzului in serviciu.
Lafura subiectivl. Fapta se comite cu intenfie directE, deoarece pretinderea,
promisiunii sau nerespingeffi-isiurii a. mita-qg corni-t in
ncdlcirii atribuliilor de serviciu in sens larg. indiferent de modalitatea
stabilgqte modalitSlile prin care se pot
te
inseamnd cd functionarul i1i
incdlca atribuliile de serviciu.
inirea acestora de mituirea sa.lA nu
atributiile de serviciu, dar co
d acel act el nu o
sd ind
ntul
1 avea

pri,qpil;;;pi;;

termenul
a unei
sxegglgrg
iverseze
lesal ci
un anumit bun sau serviciu pentru care
lrebuie organizatd o astfel de licitalie). O faptl este comisd in scopul de a face un act
@.estor indatorii, atunci cdnd acesta spre exemplu el$Ig-aggtr-frlE, atestd
iucrililneadevdrate, restituie un bun unei persoane neindrepi[Iite, etc.)
etc)

cat--rnAf mult realizarea lui ( pune:g4-jg

tto

fart

Uit
eoarece este

e de serviciu onest, ceea ce inseamnd

incdlcarea acestei obligalii are un c3{q9!g-pgrsg

Su@ial,gianume

au

persoana prevdzutd

cd

I
o

in

in art. 8 qi 8 ind 1 din Legea w.7812000. ,

Alineatul 2 al art 254 incnmineazd o formd agravati gi anume atunci c6nd
au de c4rc--9-pgrsggqd
fapla a fost coryiEi d-e un funqliqn
a contraventiilo], oti 99j,o,ns1a1a{e,
sau de
care are
judeca'e
inftacriunilor
(
alin
1 Legea nr. 78i2000.)
afi.7
a
defrfrEiG utu
Bunurile, valorile sau alte bunuri care au fEcut obiectul ludrii de mitd.se
confiscd, iar daci acestea nu se - qeSesc,--condarlnatul este obltgat la Plala
ecti*t"rt tfrlo.patuEtahi a se vedea gi S Bogdan, Cdteva consideralii privind
infraclitmile de lttare de mitd qi de trafic de influenld in Studia Iurisprudentia
Universitatis Babeq-Bolyai nr. l -211996.

legea speciald

5b. Darea

de

mitI.

Art. 255 C pen incrimineazd promisiunea, ofgLireg satt dqcg-dsbani-s*u

un
a nu inde
ionar,'tn s
dr
act frivitor la tndatoririle de ser;viciu ale sau in sco
acestfi--tndatoriri.
- Latura obiectivi trebuie sd indeplineasca urmEtoarele condilii:
alte foloaqg

e._Sgsqllstea

@@

intr-o activitate de promisiune, oferire sau dare de mitI.

presupune cd mituitorul ii promite mituitului acordarea unor

beneficii.ffimportanld

dacS

iniliativa aparline funclionarului sau mituitorului gi

nici dacd acesta accept6 sau nu promisiunea.

agentul face promisiunea funcfionarului.

72

@"onstd

in acea activitate in care mituitorul ii gferd mit6 funcfioryarului.

aa

*a 9i
Este indiferent pentru re{inerea infracliunii
cerinfa.
nici daca dupi acceptarea ofertei funcfionprul indeplinegte mituitorului
in momentul realizdrii ofertei de cdtre mituitor.
Fapta se
re

ii

promisiunea, ofeiirea sau darea de mitd trebuie si,.fie in legrtur[ qu

turi cu
rplinir de cXtre funcfionarul mituit a unui act care intri in
inc6t sI
nu are atrlbutll de servlclu
atri bu{iile sale de serviciu.
agentului nu intri
incriminare chiar dacl gi ea are un caracter i
sub i

c.p

miti trebuie sI se

realueze inainte
este comis6
tate de mituitor. DacE

4ea, oferirea sau darea de

sau ln timr
atributii

dupI

Sfnifar6 cu ,,darea?'
care nu are atribufia de a indeplini actul respectiv. Nu este
incriminat5 ,, darea de foloase necuvenite" in legislalia penald romdnd.
Subiectul aitiv este unul general.
Latura subiEdtiiETonsE-intenlia
+ directS, cu aceeagi precizare ca qi in cazul
ludrii de mit6.
de dare de mitl este
atunci c6nd fa
vatl si
Fapta are qi o lorml a
an6 care are
deo
de un furrc1ionar cu

fapta nu

intri

sub

Suntem intr-o i

de

atrr

urmarfe sau
prevede cE

reglementeazf, qi o c
nu constituie i

constatq4g,

Art. 255 alin. 2 C. pen

rrin orice

une daci

tivd

fi fizicd sau mora16.

generalS, este suficient ca
I alifel

re sa nu

a se cere sl ca acea co
ie constrAns,
rtorul sa nu
prin
comiterea
de
sd

l1

ffi".

cauzd,

I de unndrire si fi
ilor fapta, mai inainte
cdnd mituitorul de
acea I
fost seslzat
sau oferite se co:r{!;i-c-f,-ehiar $i-prj+cchivalenl daq? nu
urile
Jcatzaiustificativd sau cauza de nepedepsire, bunurile se
lnsa a
se
g sasesc.
restituie celui care le-adat, oferit sau
Legea speciald incrimineazf, gi o formi speciall de dare de mitl $i anume
cdnd se comfie prrn promtstune_q
atuncti ca
-$g.!-dgreo'-dite-ci squ'in'dire'et'-de
ii publice
straLpA-al-ungi
al
unui
stat
unui
baiii sau alte
funclionar
i-ffsauA nu indeplini un act priyl!
internalionale, peryyu ot t,
,rect ventt n cadrul operaYiunilor economice
de serviciu, tn scopul ob1inerii unui

int

).

73

5c.

Primirea de foloase necuvenite.

Art.256 incrimineazdfaptafunclionarului care primeSte, direct sart indirect,

bani iau alte foloase, du,pd ce a indeplinit un act in virtutea funcliei sale Si la care era
obligat tn temeiul acesteia.
Latura obiectivl trebuie s5 indeplineasca mai multe condilii:
a. sd existe o ac{iune de primire de foloase necuvenite. Nu este suficient ca
sd accepte oferta, promisiunea sau sd nu o refuze ci trebuie sd primeascl acel bun.
Fapta se consumd in momentul primirii bunului'
Primirea se poate realizadirect sau indirect.

I
0

b. primirea sd se realizeze clupi indeplinirea unui act la care era obligat.

Dacd primirea este anterioard sau concomitentd fapta intruneqte elementele
constitutive ale lu6rii de mit6.
c. actul indeplinit de func{ionar s[ aib[ un caracter licit, doar la un astfel de
act put6nd fi obligat in temeiul funcfiei sale'
Subiectul este unul calificat 9i anume funclionar'
Latura subiectivi constd in intenfie directd sau eventuala.
$i in cazul acestei infracliuni prin le
r cu atrib
comisd de un func
vatl i

constatare sau de
persoand care are atrlbulll
a mlractl ilor(at.7alin
sau
J
ifor, oiiZe constatare, de
con
a
J
in Legea nr. 78/2000).
Siin cazul acestei infracliuni bunurile primite se confiscd in materialitatea lor
sau prin echivalent.

de

c6tre

5d. Traficul de influen{I.

d primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase

ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentrtt sine sau pentry
altul, sdvdrSite de o persoand care dre sau lasd sd se creadd cd are influenld ctsupra
unui funclionar, pentru a-l determina sd facd ori sd rut facd un act ce intrd tn
atribuliile sale de serviciu.
Art.2!.57 C pen incrimineaz

\-

Latura obiectivl presupune indeplinirea urmdtoarelor condilii:

a. fapta de traficare a influenlei sd se realizeze prin primirea, pretinderea,
acceptarea promisiunii unui folos sau acceptarea de daruri.
in cazul primirii fapta se realizeazd prin dob6ndirea de c[tre traficantul de
influen!6 a folosului. Fapta se consumd in momentul primirii acestor bunuri indiferent
de conduita traficantului fafd de funcfionarul pe ldngd care pretinde c[ are influenfd. -in cazul pretinderii inifiativa apariine traficantului care solicitd un anumit folos

pentru traficarea influenfei pe care o are sau pretinde cd o are asupra unui funcfionar.
in cazul acceptdrii promisiunii, iniliativa aparline cumpdr6torului de influenfd,
traficantul fiind cel care accept[ aceastd ofertd. Fapta se coqsumd in momentul
acceptdrii Promisiunii.
in cazul acceptdrii de daruri, fapta se consumd in momentul in care traficantul
acceptd darurile oferite de cumplrdtorul de influenfd'
Traficarea influenlei se poate realiza direct sau indirect prin interpunere de
persoane.

t4

b. pretinderea, primirea sau acceptarea folosului, poate

sine sau pentru altul.

c. cauza primirii, pretinderii sau acceptlrii

fi slvirgiti

pentru

sI fie traficarea influentei

reale sau presupuse a agentului. Intreaga activitate infraclionalI sI aibi ca gi mobil

traficarea unei influenle reale sau presupuse a agentului"
d. primirea, pretinderea sau acceptarea sI se realizeze pentru interven{ia
agentului asupra funcfionarului, pentru a-l determina si facl sau sI nu facl un
act ce intri in atribu{iile sale de serviciu. Nu are importanf6 dacd intervenfia se
materializeazdsa nu. F.ste insd esenfial ca funcfionatul asupra cIruia existd sau se
pretinde cd exist6 influenld si fie determinat, fte cu numele, funclia sau in orice alt[
manierS. Doar in acest fel se poate gti dacd traficarea influenlei priveqte un funclionar
care are atribulii in a soluiiona cererea cumpdrltorului de in{luenf6. In caz contrar
fapta poate consta intr-o ingeldciune.

sI se realueze inainte sau concomitent cu

asupra clruia, influen(a este traficat5. in
func{ionarul,
realizareaactului de eltre
caz contrar fapta ar putea consta intr-o ingelEciune comisS de cdtre cel care vinde
influenla cu privire la un act care deja s-a realizat. ln acest caz, fiiJ mai existd
posibilitatea teoretici ca traficantul sd determine prin influenla sa acea acliune a
e. traficarea influentei

funclionarului.

Latura subiectivE. Intenlia este directd deoarece primirea, pretinderea

sau
scopul de a interveni pe l6ngd un funclionar qi

acceptarea promisiunii, este comisd in

de a-l determina pe acesta la o anumitd conduitd.
Subiect activ general.

ionar cu atributii de control

care

sau

sail?e-semclionare a
j udecare a infr acligrilor. Tn-acest caz

are

qonstatare,
cal itatea

atributii de
urmanre sau

te

iala a asentului

una asravatd.

Bunurile care au fdcut obiectul traficului se influenli

se

*oglEsc5 in

materialitatea lor sau prin echivalent.

5e.

Cumplrarea

de influen{5.

Art. 6 ind. 1 din Legea nr. 7812000 incrimineazd proyti,slUnea, oferirea sau
care are
daruri sau alte foloase, direct sau i
ntru a-l
co
determina sd facd. ori sa nu facd un act ce inlrd tn atributiile de serviciu.
' Chiar dacl aceasti fapta este incriminatd de o lege speciald, ea nu poate fi
tratatd.separat de infracliunea de trafic.de influen1d, deoarece reprezintl cea de-a doua
componentd a infraqliunii bilateraie. [n acest caz este incriminatd fapta celui care

.Am
a unel
real6 sau
numit iceastd infractiune in acest fel degi ea nu are un nomen ir.lrls distinct, fiind in
sensul Legii nr. 78120A0 doar o infracliune de coruplie..
Latura obiectivd trebuie s[ indeplineasci urmdtoarele condilii:

75

rU[

a. si existe o actiune tle promitere, oferire sau dare de bani, daruri sau
alte foloase. Fapta se consuma dupd caz, in momentul promiterii, oferirii sau ddrii
prelului influenfei. Aceste modalitali se pot realiza direct sau prin intermediul unor
alte persoane.
b. promiterea, oferirea sau darea trebuie sI se fac[ unei persoane care are
influenfi iau pretinde cI are influent[ pe lingl un functionar. Este necesar ca
promiterea, oferirea sau darea sd se realizeze fa[d de o persoand care influenld asupra
unui funclionar. Nu are importan![ de la cine gtie agentul cd acea persoand are
influen![, din surse proprii de infoimare, de la acea persoand sau chiar de la
funilionarulvizat de acliunea de trafic de influen!1.
la calitatea celui cdruia i se promite, oferd sau dd este
Condilia cu privire
-cdnd
vdnzatorul^de influenli degi nu are influenld el pretinde cd
indeplinith qi atunci
are infltrenld asupra unui funclionar. in acest caz, informalia cu privire la cel care este
traficantul de influenfd, provine chiar de la acesta.
c. cauza

promiterii, ofertei sau dirii este cumpirarea influentei.

d. promiterea, oferirea sau darea trebuie si se comitl pentru aJ

determina pe func{ionar s[ faci sau sI nu faci un act ce intri in atribufiile sale
de servicir. N., are importanld dacl agentul a reugit si oblina realizarea sau

impiedicarea realizdrii unui act, ce intra in atribuliile de sen'iciu ale acestuia- Este
insA necesat ca influenla realf, sau presupusd, care se cumpdr6, sd priveascd un
funcfionar care are ca atribulii de sen'iciu indeplinirea actului solicitat de cumpdritor.

e. cumplrarea influenfei si se realizeze inainte sau concomitent cu

realizarea actului pentru a cirui realizare s-a cumpirat influen{a. Dupd acest

moment prin acliunea de cumpdrare nu se mai sancfioneazd. deoarece ipoteza este

asemdn6toare cu cazul in care nu se mai poate realiza o traficare a influenlei cu privire
Ia un act deja indeplinit. Nu mai este posibild determinarea la o anumitd conduitd a
funclionarului cu privire la un act pe care acesta deja la indeplinit.

Latura subiectivl. Fapta se comite cu intenlie directd deoarece cump6rarea

influenlei este comisd in scopul de a interv-eni pe l6ng[ un funclionar 9i de a-l
determina pe acesta la o anumiti conduitd.
Subiectul activ este general.
Cumpdrarea de influenld are o forml agravatl gi anume cdnd este comisi de
un funcfiorru, .,, atribulii de control sau de cdtre o persoand care are atribulii de
constatare sau de sanclionare a contravenfiilor, ori de constatare, de urmlrire sau
judecare a infracliunilor. in acest caz calitatea speciald a agentului face ca fapta s[ fie
una agravatd.

Alin 2 al art.6 ind 1 reglementeazdqi o cauzl de nepedepsire qi anume cdnd

cump[r6torul de influenld denunld autorit[1ilor fapta, mai ?nainte ca organul de
urmlrire s6 fi fost sesizat pentru acea infracfiune.

Bunurile date, promise sau oferite se confiscd chiar gi prin echivalent dacl nu
se g6sesc. Dacd insd a operat eauzade nepedepsire, bunurile se restituie celui care le-a
dat, oferit sau promis.

76

CAp. x.INFRACTIUNI iN

1. Denun{area

lrcArunA cu |NpApTUIREA

JUSTITIEI.

calomnioasl.

pen incrimineazd tnvinuirea mincinoasd ficutd prin denun{ sau

pl1ngere, cu privireia sdvdrEirea unei infrac{iuni de cdtre o anumitd persoand.

Art.

Z5g

Condiliile laturii obiective:

- sI existe o ac{iune de invinuire mincinoasl.
- invinuirea s6 se facS prin plingere sau denun{ in sens procedural- Crgdsm,*se
chiar daci au existat gi opinii contare
ap{cA textul $i in
ndeplinegte condilia tipicitafi faptei' Chiar
c
daci aceasta din urm6, prezintd anumite particularit6ti, fal6 de pldngerea penald in
sens procedural, ea nu i$i pierde caracterul de act 9e..sesifar9 a
minate.
potriva unei persoane
- invinuirea sd fie
Nu e necesard o incadrare
infrac{iuni.
unei
- invinuirea s6 se refere lr slvirqirea
juridic6 ci doar ca fapia descrisa in plAngere sau denun! sI aibS aparenla tipicitifii
d--\ r*'-\
unei infracfiuni.
,".t/ turrl"rentrlda.
Laiura subiectivl.lnfracliunea se comite cu intenlie {rec
drsanul )ef*e a fost
li5rganul
atd
atunci .
Fapta se consumd
.":

il
@

oepusa.

Legea incrimineazi in art 259 alin 2 gi o variantl asimilatl, 9i anume:

produceria ori ticluirea de probe mincinoase tn sprijinul unei tnvinuiri nedrepteAceastd variantd asimilati are at6t eleqgntele unei fo{me agraYate. -alpnci cdnd

I
posibil
rea unor
ucerea sau
iau ticluieqte gtie
cel care
sa se relindtomiterea infracliunii 9i atunci
c6 invinuirea este mincinoasd, in schimb autorul plAngerii sau denunfului a fost de
bund credinfd.

be care nu
Producerea de Probe inseamnd crearea unor
unul
inscrisuri falsificate, etc) iar tigJ&3
existente astfel incdt s6 se creeze aparenla de probare a invinuirii mincinoase(
aranlarcaunor obiecte la locul infracfiunii astfel inc6t sd se creeze o anumit[ aparen![
etc).
Fapta se consuml in momentul producerii sau ticluirii indiferent dac6 au reuqit
sf, inqele judec[torul sau nu.
Fapta se comite cu intentie direct5, deoarece trebuie comisd in sprijinul unei
*4'cinvinuiri nedrepte.
/.rl.259 alin 3 prevede o cauzd de atenuare gi anume atunci c@-4gggtul

lurul

dec

f-s-au produs

ori impotriva
denunful
milcinoase.
pigbele
purr!
sau
denun

probele,

2. Mlrturia mincinoasl.
Art.260 C pen. incrimineazdfapta martorului care tntr-o cauzd
clisciplinard sau in orice altd ca:tzid in cqre !e,

afcul@

77

pldngerea,

mincinoa.se,

spune tot
ori nu
t_ : ..

ce Stie

priviter la tmprejurdrile esenliale asupro ciirlrct

fost tnirebat.
Condiliile laturii obiective:
- martorul sI faci afirmatii mincinoase ot'i sI nu spun[ tot ceea ce Etie. Este
indiferent dac6 afirmaliile sunt pozitive sau negative, trunchiate sau denaturate. Fapta
se comite qi atunci cind agentul omite s6 spund, degi cunoaqte imprejurdrile despre

-;:':":

care este intrebat.

Aceasta deoarece afirmafiile

in
mincinoase sau omisiunea de a declara se raporteaz[ doar la imP:ejurhrile eseo&le
solulionarea catzei.
- ag'entul tr-fost inlfgbat cu privire Ia acele imprejurlri. Dacd nu a fost intrebat
qi iici nu &clard uf-r"Ii Apta lui nu este tipicd. Nu are importanld cine l-a intrebat,
organul judiciar, pdrlile, procurorul, avocalii etc.
- Ieclaralia mincinoasi s[ fie comisd cu prilejul audierii martorului intr-o cauzil
penali, civill, disciplinar5, sau in orice alti cauzl in care se audiazl martori.
Fapta se comite cu intenlie direct6.
in care semneazd decl
ma

- mirturia sI aibl relevanfl in solu{ionarea cauzei.

tentati@'

sarevlmusr
S"bGctul activffinulne

.stSposiui

martorul'

Coauloratul nu este posibil fiind o

e-

infractiune

ic'

Art.260 alin.4 reglementeazd Si o variantd asimilati atunci cdndfapta este

comisd de un exPert satt interPret.

dacd,

nsaruria In acest
ingglpalului.
T

c@

in

cauzele

nale inainte

celorlalte
ulTnare a
rei4i-Z"etq$attl9 39-9n99

arestarea
at o hotdrdre
martorul iqi retrage
de

inainte

atenuat dac

lnsa

pr
a" nepedepsire gi de atenuare are un caracter person-al 9i nu re rdsfrdnge
asupra participanlilor

bu"*

3. incercarea de a determina

mlrturia mincinoasl'

incercarea de a determina o persoand prin

constrdngere ori ,oiuprrc sd dea declarayii mincinoase tntr-o cauzd penald, civild,
disciplinard sau tn orice altd cauzd in care se ascultd martori.
Latura obiectivl trebuie sE indeplineascd doud condilii:
- s6 existe o actiune de incercare de a determina o persoand s[ facd
declaragii mincinoase. Nu e necesar ca acea persoand sI aibd deja calitatea de martor,
fiind suficient ca agentul sd-l considere un potenlial martor.
- fapta sa ie comisi prin constringere( fizicl. sau morald) sau corupere(
promisiunei, oferirea, darea unor bunuri sau alte foloase)'
Latura subiectiv[. Fapta se comite cu intenlia directd, deoarece se face cu
scopul de a face declaralii mincinoase
Existi gi o variantd asimilati qi anume in cazul expertului sau interpretului.

Art. 26l C pen incrimineazd

nl&reslqlciuEejlrstisare
m[rturia m!!9in gggsunt.

iq.n4!!ur&

78

lloasa

"a

- pe de o parte la instigare la mlrturia mincinoasd persoana trebuie sd aibS

calitatea de martor, pe cdnd la incercarea de a determina mdrturia mincinoasl,
persoana este suficient

s[ fie un poten{ial martor.

- la instigare trebuie ca persoand sI fi

luat hotir6rea de a comite fapta

indiferent dac6 qi trece la executare( dac6 instigatul nu trece sau se desistl ori
impiedicd consumarea faptei, comite doar o instigare neurmati de executare), pe cdnd
la incercarea de a determina este suficient ca agentul sd incerce determinarea, fiind
farl relevanfl pozilia persoanei vizate de agent cu privire la incercarea de
determinare.
- instigarea la mirturie mincir.roasd se poate realiza, prin orice mijloace, chiar

4. Nedenunfarea.

Art. 262 incrimineazd omisiunea de a denunla de tndatd sdvdrSirea vreuneia

dintre infrac[iunile prevdzute tn art ]74, 175, 176, 2ll, 212, 215 indl, 217 alin 2-4,
218 alin I Si 276 alin 3 C pen.
Latura obiectivl presupune indeplinirea unndtoarelor condilii:
- nedenun{Itorul sI {i avut cunogtin{i de comiterea vreunei din
infractiunile incriminate de art. 174, L75, 176, 2111 212,215 ind. 1, 217 alin 2-4,
218 alin I 5i276 alin 3 C. pen.
- si nu denun{e de indati autoritl(ilor fapta de care a avut eunogtin{I.
Legea nu prevede ce se inlelege prin expresia ,de tndatd' gi de aceea, indeplinirea
acestei condi{ii se verificd in concret. Dupd acest termen qi pdn6 la inceperea urmdririi
penale opercazd cavza de nepedepsire prevdzutd de lege. Prin autoritdli se infelege
orice autoritate care exercitd atributul autoritA$i de stat gi care are o competenld
general[ de combatere a infrac]ionalitd1ii.
Latura subiectivi. Fapta se comite cu intenlie qi din culpd, deoarece este o
infracgiune omisivd.
Legea reglementeazdqi cauze de nepedepsire a comiterii acestei infracfiuni.
- cind este comisi de so( sau rudl apropiat5.
- cind persoana incunoEtinleazd autoritl{ile competente despre acea

infracfiune mai inainte de a se fi inceput urmirirea penali pentru infrac{iunea

nedenun{at5. De data aceasta denunful trebuie adresat autoritdtilor competente gi nu
oricdror autoritdli.
- cffnd nedenunfltorul a inlesnit arestarea infractorilor, chiar
inceput urmlrirea penall ori dupl ce vinova{ii au fost descoperi{i-

dupl

ce s-a

5. Favorizarea infractorului.

Art. 264 incrimineazd. ajutorul dat unui infractor /drd o tnlelegere stabilitd
tnainte sau tn timpul sdvdrEirii faptei, pentru a ingreuna sau zdddrnici urmdrirea
penald, judecata sau executarea pedepsei ori pentru a asigura infractorului folosul
,s

ou pr o dus ul infr ac liuni i.

Latura obiectivi. Fapta

se poate

comite in doud modalitdfi altemative:

- prin ajutorul pentru a ingreuna sau zldirnici urmlrirea penali,

judecata sau executarea pedepsei.
- prin ajutorul dat pentru a asigura folosul sau produsul infrac{iunii.

79

Ajutorul trebuie sd fie rcalizat fErd o inlelegere prealabild saLl concomitenta

comiterii faptei cu persoana favorizatd. ln caz contrar agentul este participant la
infracliune gi nu poate fi favoizalor al propriei sale fapte.
Este incriminat doar ajutonrl dat unui infractor nu qi ajutorul dat uneipersoane
care comite o faptd prevdzutd.de legea penal6.

TEinuirea

fi

reti nutd

in

concurs cu favorizarea

pe cel favor4at).

Latura subiectivl. Fapta se comite cu intenlie directS.

Pedeapsa este limitatl deoarece ea nu poate fi mai mare decdt
prevdzut[ de lege pentru autor.
Favorizarea sdvirgitd de so! sau rudd apropiatd nu

pedeapsa

se pedepseqte.

6. Evadarea

Art- 269 C pen incrimineaz d evadarea din starea legald de relinere sau
detinere.

sd se afle in stare de
minorul
care qe aflE' intefnat
categorie
relinere sau definere. Nu se include in aceastd
ativ sau t/-persoana fata de care s-a hat
6e relinere se referd la acea
le. froliunea
situa1--iE$-mo pertoand este privatd de libertate, p o duratd provizorie, determinatd
de necesitatea ca ea sd fie judecat[ in stare de arest. Nofiunea de definere vizeazd acea
categorie de persoane care sunt lipsite de libertate ca urnarea unei hotdriri definitive
de condamnare. Nu se includ in aceast4

in cazul acestei infracliuni este necesar ca persoana

*"@##,

n";ctivr.

Fapta se comite prin evadarea unei persoane indiferent de

modalitatea concretd in care se rcalizeazE, gi indiferent dac6 a fost sau nu ajutatd de
alri detinuti, alte persoane sau chiar personalul care trebuie sd impiedice evadarea.
sd
Existd evadare $i atunci cdnd delinutul parAse$e locul de munc
rub
qi
i49_de
cAnd
definutgl
e
atunci
lugrrt; fhi
escortl sau pdrdsefl[e sala dejudgcat4 atunci cdnd acesta este a@re
sau retinere
\
------>>."dobgndql:cd, urmare
q*ConsrmarB faptei are loc atunci cand per ana a

rg*ja

a evadfii, Eta[ge.dx Ubg{ate.

Te

a.

Latura subiectivl. Fapta se cogQ cu iSrtenfie.

Subiectul activ este unul Qlffi9a$ adic6 persoana care se afld

in stare de

relinere sau delinere.

]rlu esle oosibila complicitatea dedarece in caz de inlesnire fapta complicelui
intrA sub incidenta art. 270 C pen..
' Fapta are gi o fofmS-agravati qi anume atunci cind este comisi in una din
urmdtoarele imprejurlri :
n folosirea deyiglente. Fapta absoarbe doar infractiunea de loviri sau alte
| vdtdmarea corporalS, vdtdmarea corporal5 gravi sau lwiturile
viole
cauilatoarEde
moarte.
---a;z--:_oiin
r"-'-'--'folosirea de arme sau alte instrumente. Nu este suficient ca o
cd arma pentru evadare. La fel 9i
persoand sa fi

;i

80

in cazul instrumentelor care s-au folosit la efracfia sistemelor de inchidere, la chei sau
orice alte instrumente.

FaptaT6ffif,T

rnodalitate particularA de sanctionare $i anurne aplicarea

tui Gitmiii irrtre ;ed.aDsa pentnr evadare si pedeapsa din care a evadat
din exec
Aceast6
l5 se aplic6 doar
sl
i in cazul celor care evadeazd din starea de
iledepse
onare a concursului de
e in matene
regulile
7. inlesnirea

evadirii.

Art.270 C pen incrimineazdtnlesnirea prin orice mijloace a evaddrii.

Legiuitorul a dorit prin acest text sd intnmrneze ca act de exe

ct

c9@e.

Laturaobiectiv5const6?nac1i@ddrii.Aceastapresupune

orice activitate de ,eAm}ia@: la

evadar@i-Activjtatea

presupune acordarea d-lFrfifi-material 6Tani, instrumente care s[ inlesneasci

ivadarea, etc) sau sprijin moral ( stabilirea de legdturi cu alte persoane etc)
Consumare are loc in mo
Je ']rjt?t
ev..adarca. Tentativa se pedepsegte.
Latura subiectivl. Fapta se comite cu intenfie.
Infracliunea are mai multe forme agravate:
- cflnd inlesnirea a fost comisl de o persoanl care avea indatorirea de a-l pizi pe
cel evadat.
- cind s-a inlesnit o evadare comisi prin folosirea de violenfe, arme sau de alte
instrumente, ori de doul sau mai multe persoane impreun5.
- cfind inlesnirea a fost comisl de o persoani care avea indatorirea de a-l plzi pe
cel evadat gi s-a inlesnit o evadare comisfl prin folosirea de violen{e, arme sau de
alte instrumente, ori de doul sau mai multe persoane impreun6.
- cind s-a inlesnit evadarea unei persoane refinute, arestate sau definute pentru
comiterea unei infractiuni sanctionatd de lege cu o pedeapsl mai mare de L0 ani.
- cind inlesnirea a fost comisi de o persoanl care avea indatorirea de a-l pizi pe
cel evadat qi s-a inlesnit evadarea unei persoane re.tinuteo arestate sau detinute
pentru comiterea unei infracfiuni sancfionatl de lege cu o pedeapsi mai mare de
10 ani.

Tentativa
incriminatd.

la forma de bazd qi la formele

agravate este posibild

9i

este

Aceastl infrac{iune are qi o forml atenuati atunci cind fapta este comisi
din culpI.
Atunci cind inlesnirea evad[rii a fost comisi din culpf, de cdtre o persoand
a
care avea indatorirea de a-l pini pe cel care a evadat. Este un caz de incrim
,,complicitSlii" din culpd ca un act de executare propriu zis.

---

8. Nerespectarea

hotiririlor judecltoreqti.

Art.271alinl. C pen incrimineazd, tmpotrivirea la executarea unei hotdrdri

jurlecdtoreSti, prin anteniilare fald de organul de executare. Teza a doua a aceluiasi
arl icol incrirnineazd impotrivirea prin violenld.

81

Condiliile Iaturii obiective:

- sI existe o ac{iune cle impotrivire, fie prin ameninlare, fie prin violen{i,
impotriva organului cle executare. in slera organului de executare intrd atdt executorul
judecdtoresc cdt qi celelalte peJsoane care participd la activitatea de punere in
"executare
a hotdririi judecdtoregti. Pentru consumarea faptei nu este necesar sd se 9i
reugeasc[ impiedicarea punerii in executare'
impotrivire, rI r. refere la punerea in executare a unei hotlrflri
judecltoreEti. Aceasta poate fi qi o ordonan!f, pregidenliall'
hotlrirea judecltoreascl sI fie executorie'
Fapta ,. .oriit" in momentul comiterii actului de impotrivire, adici a actelor
de violenld sau ameninfare.
Laturasubiectiv5. Fapta se comite cu intenlie directd sau eventuald.

Z7l alin 2 C pen incrimineazd impiedicarea unei persoane de a folosi o

locuin[d, ori parte dini-o locuinld sau imobil, delinute ln baza unei hotdrdri
Art.

judecdtoreSti.

Este

modalitate distinctl

a infracliunii de

nerespectare

a unei hotdrAri

judecdtoreqti.

Condiliile laturii obiective:

- sd existe o detinerea a unei locuinte sau unui imobil in baza unei hotlriri
judecitoreqti PusI in executare.
- s6 existe o acliune de impiedicare a folosin{ei imobilului de{inut in baza
hotdrflrii judecltoregii. Acliunea se poate concretiza in acte omisive sau comisive (
nu permitJfolosirea unor dependinle, blocheazd accesul persoanei in imobil etc).
Latura subiectivl. Fapta se comite cu intenlie directd sau eventuald.
in aceast6 modalitate legea incrimineazd gi o formd agravati qi anume atunci
cdnd impiedicarea se comite prin ameninlare sau violenfd'
Art. 271calin 4 C pen incrimineazd nerespectarea hotdrdrilor iudecdtoreSti,
de la exeiutarea mdsurilor de sigtranld constdnd tn interzicerea de
prin
'a sustragerea
qi in
ocupa o funcyie sau de a exercita o profesie, o meserie ori o altd ocupalie
interzicerea de a se afla tn anumite localitdli.
Aceasta repiezintd cea de-a treia modalitate distinctd de incriminare
infracliunii de nerespectare a hotdrdrilor j udec dtoreqti'
Condiliile laturii obiective:
- sd existe o hotlrire de condamnare definitivl gi executorie Prin care
agentului i se interzic drepturile prev[zute de art 112 lit c qi d. cu titlu de misuri de
siguranld
- agentul sI se sustragi de la executarea lor. Asta inseamnd cd acesta
exercitd din nou drepturile interzise, prin practicarea meseriei , prin pdtrunderea in
localitate unde ii este interzis accesul.
Consumarea faptei se face atunci c6nd incepe exerciliul dreptului interzis 9i se
epuizeazd,atunci cdnd inceteazd incdlcarea interdicfie legale. Fapta este una continui.
Latura subiectivi. Fapta se comite cu intenfie'
Fapta este comisiva in ciuda aparenlei de omisiune, qi de aceea fapta comisd
din culpd nu este incriminatd.
Subiect activ calificat, qi anume persoana cdreia i s-a aplicat mdsura de
siguranld.
Tentativa este posibild la toate formele infracfiunii dar nu este incriminatd la
nici una din ele.

82

CAP. XI. INFRACTIUNI PRIVITOARE LA REGIMUL STABILIT PEMTRU

UNELE ACTIVITAU RECTEMETATE DE LEGE

1. Nerespectarea

regimului armelor qi munifiilor

Art. 279 C pen incrimineazl. delinerea, portul, confeclionarea, transportul,

precum Si orice operalie privind circulalia armelor Si muniliilor sau funclionarea
atelierelor de reparat arme, fird drept.
Noliunea de ,,arme" din cuprinsul textului de incriminare cuprinde doar armele
propriu-zise gi nu gi cele asimilate prin raportare la art. 151 C pen.
in Legea w.2951 2004 in art.2 alin I pct 2 arma esre definitd ca fiind orice
dispozitiv a c6rui funclionare determin[ amncarea unuia sau mai multor proiectile,
substanfe explozive, aprinse sau luminoase, amestecuri incendiare, ori imprdqtierea de
gaze nocive, iritante sau de neutralizare, in misura in care se regdsegte in una dintre
categoriile prev[zute in anex6.( de exemplu arme militare, arme de apdrare qi pazii,
arme de autoapdrare, arme de tir, arme de vdndtoare, ctrme utilitare, arme cu
destinalie industriald, arme de panoplie, arme de coleclie, arme de recuzitd etc)
Munilia este definitd ca fiind ansamblu format din proiectil qi, dupd caz,
inclrcdturd de azvdrlire, capsa de aprindere, precum gi celelalte elemente de
asamblare care ii asigurf, funcfionarea qi realizarea scopului urmdrit
Latura obiectivl.
Fapta se comite prin de{inere, port, confectionarea, transport precum 9i
orice opera{iuni privitoare Ia circula{ia armelor qi muniliilor sau func{ionarea
atelierelor de reparat arrne.
Modalita$le de mai sus se comit firl drept, ceea ce este o condilie a tipicitdfi
faptei.

func1ie de scopul pentru care a solicitat autonzarca procurlrii armei,

autoritAlile competente pot acorda solicitantului dreptul de delinere sau, dupd caz, de
port sau folosire a armei procurate, fEcdnd menfiune, in mod expres, despre aceasta, in
conlinutul permisului de arm6.
Dreptul de delinere a armei se poate acorda numai pentru armele de vAnStoare,
de tir, de coleclie sau de autoapirare gi conferd titularului posibilitatea de a p[stra
arma la domiciliul sau regedinla inscrisi in documentul de identitate, in condiliile
prev5zute in normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
Drephrl de a purta gi folosi arme se poate acorda numai pentru armele de
apdrare Si pazd, de v6"n6toare qi de tir qi conferd titularului posibilitatea de a purta
asupra sa arma gi de a o folosi in scopul pentru care a fost autorizatd procurarea
aceiteiu, precum qi in caz de legitimd apdrare sau stare de necesitate, in condiliile
prezentei legi.
in modalitatea detinerii sau portului fapta are un caracter continuu.
Latura subiectivi. Fapta se comite cu intenlie direct6 sau eventuald.
in alineatul 2 este incriminatl gi o modalitate asimilatd qi anume nedepunerea
armei, sau a muniliei tn termeru.tl fixat de lege la organul competent, de cdtre cel
cdruia i s-a respins cererea pentru prelungirea valabilitd1ii permisului.
Inspectoratul General al Poliliei Romine este autoritatea competenti care
exercitd controlul privind definerea, portul gi folosirea armelor gi muniliilor, precum qi
cu privire la operaliunile cu arme qi munilii, in condiliile prezentei legi.
Termenul fixat de lege este de l0 zile.

in

83

Latura obiectivl. Fapta

prin nedepunerea ei in termen de l0 zile de

la respingerea cererii de prelungire a valabilitafii permisului de port armd.
Infracfiunea fiind omisiv5 se sanclioneazd Si comiterea ei din culpd.
se comite

Prima forml agravati. Aceasta presupune comiterea faptei in una din

urmdtoarele imprej uriri :
- de{inerea, instrlinarea sau portul,

fIrI drept, de arme ascuhse, ori de

arme militare, precum gi a munifiei aferente pentru astfel de arme. Armele
ascunse nu sunt definite legal dar prin ele se inleleg acele arme a clror destinalie este
disimulatfl. Prin arme militare se infelege arme destinate uzului militar( art. 2 alin III

pct. I din legea 29512004).

- definerea, instriinarea sau portul, IErI drept, a mai multor arme, cu excepfia
celor ascunse sau militare, precum qi a armelor de panoplie ori muni{iei
respective in cantiti{i mari. Armele de panoplie sunt arme de foc devenite
nefunc,tionale ca urnare a transformdrii lor de c[tre un armurier autorizat.
doua forml agravatl constd in portul de arme flrd drept, in localul
unitdyilor de stat sau al altor unitd;i la care se referd art 145 C pen, la tntrunirile
publice ori tn localurile de alegeri.
Tentativa este incriminatd, cu exceplia formei asimilate comisd din culp[, c6nd

nu este posibilE.
Nu este posibil coautoratul deoarece obligalia are un caracter personal.
2. Exercitarea

fIrI

drept a unei profesii.

Art. 281 C pen incrimineazd exercitarea Jdrd drept a unei profesii sau o
oricdrei alte activitd{i pentru care legea cere autorizalie, ori exercitareo acestora tn
alte condilii d.ecdt cele legale, dacd legea speciald prevede cd sdvdrSirea unor astfel
de fapte se sanc{ioneazd potrivit legii penale.
Dispozilia are caracterul unei norrne penale cadru, care trebuie sd se
completeze cu dispoziliile din legea speciald care stabilesc condiliile de exercitare a
profesiei sau activitdlii $i care prevdd in mod expres ci nerespectarea acestor
dispozilii se sanclioneazdpotrivit legii penale. La incadrarea juridicd trebuie enunlatd
gi dispozilia din legea speciali care completeazd norna cadru.
Latura obiectivi. Condiliile laturi obiective sunt:
- SI se exercitare fIrI drept o profesie sau actiyitate pentru care legea
cere o autoriza(ie, sau sI se exercite acestea in alte condifii decit cele legale. Fapta
este una de obicei deoarece, exercitarea unei activitAli presupune o anumit5
repetabilitate a actelor de executare, ceea ce indic6, caracterul de infracliune de
obicei.
- Iegea special[ si prevadl cI slvirgirea acestei fapte se sanctioneazil
potrivit legii penale.
Consumarea are loc afunci cdnd se comit suficiente acte din care si rezulte
,,exercitarea unei activitAti" in mod obignuit. Un singur act de consultan{d juridic6
realizat de o persoandcare nu este avocat sau un sfat medical ori tratament medical
propus unui bolnav, deqi sunt acte specifice avocatului, in prima ipotezd, sau un act
specific medicului in cea de-a doua, nu se vor incadra in tipicitatea faptei. Asta nu
inseamnl c6, teoretic, legea speciald nu poate prevedea expres cd este suficient pentru
angajarca rdspunderii penale sd se comitd gi un singur act. Tentativa nu este posibil5
gi de aceea nu este nici pedepsit[;

84

Latura subiectivi, Fapta

intenlie direct[ sau eventuald.

se comite cu

Nu este posibil coautoratul.

CAP. XII. INFRACTIUNI DE FALS

1.

Falsificarea de monedl sau alte valori.

Art. 282 C pen. incrimineazd, falsificarea de monedd metalicd, monedd de

hdrtie, titluri de credit pttblic, cecuri, titluri de orice fel pentru efectuarea pldlilor,
emise'de institu[ia bancard ori de alte institulii de credit competente, sau falsificarea
oricdror alte titluri ori valori asemdndtoare.
Obiectul nyrterial al acestei infracfiunii este alcf,tuit din moledeJitlu{l i9

Molgd4je plaqtic nu este enumeratd expres dar este obiect material al

credit. cec[ii-.
falsifi cdrii, fi ind o valoa re-ase44pdtoare.
Ceea ce caracterrzeazd obiectul material al acestei infracliuni este puterpa

,v@at.D3gggg-o

acestei infracliuni, la fel un cec care nu

@ieetc.

Latura obiectivl. Fapta se comite prin falsihcarea valorii, care constd in

alterarea adev6ru1ui cu privire la acea valoare, qi care in concret se poate realiza prin
cg @"g.eTconfeclionarea de monede prin imitarea celei adevdrate, astfel incAt sd
.ffiup*enfa de autenticitate) sau prin 1|jge ( se modificd anumite aspecte ale
bancnotei, astfel incdt s6 se creeze impresia ia are o alta valoare).
loarea.
Fapta se consumd in momentul in care sintenfie.
cu
comite
Fapta
se
Latura sub-iectivi.

in alineatul al
anurne, punerea tn

v9@e'

art. 282 C pen este incriminat[ gi o modalitate asimilatd

9i

lor in

circulali

--_Iaturaobiectivi.Punereaincircuia!iapreSupuneai@in

cilcuitul economico-financiar. De exemplu atunci cdnd o persoand foloseqte la plata

uffifa1sificatd.Faptasecomite9iatuncic6ndplataisefaceunei
persoane fizice pentru plata wrei df,torii sau pentru a i se acorda qn j![prulqlt. De

{
0

esenla punerii in circulalie este faptul cd acea valoare falsificatd este utiliiiE in
aceeaqi manierd ca gi o valoare autenticd. Dacd valoarea este datd unei alte persoane,
d, deoarece beneficiarul cunoagte ci valoarea este falsi se
cu o valoarea mul
ie. Fapta se consum6 atunci c6nd valoarea
falsificat6 a fost pusd in circulalie, indiferent dupa c6t timp de la punerea sa in
circulalie se constata c[ este fals[.
falsifi cat[ in circulalie va
in circula
art.282 alin
pentru
pen).
ffiied6 falsificatil(art292 alin.2 C
susltnut cd persoana care este de bwr[ credinlE atunci cdnd primeqte o
valoare falsificatd qi apoi pentru a evita pdgubirea sa, o pune in circulafie, comite doar
infracfiune ae inqltaciuni ,,, gi cea de putt"t. in circulalie de valori falsificate.
Aceasta pentru cd in acest caz este vorba de o repunere in circulalie, 9i nu de o

----TI

punere.

85

Credem cd legea nu face o distinclie intre buna sau reaua credinld a

dob6nditorului ci sanclioneazd, punerea in circulalia a valorii falsificate. Pericolul
pentru circlitul bancar este identic in cazul punerii in circulalie a unei valori
falsificate. in Codul penal Carol II fapta avea un caracter atenuat, dar prin inldturarea
formei atenuate, la intrarea in vigoare a prezenfului cod, nu inseamnl cd s-a abrogat
forma de bazd care se aplicd gi in cazul dobAnditorului de bun6 credinfi care pune
apoi moneda in circulalie.
Mai mult decdt atdt, ni se pare greu de justificat logic diferenla dintre
repunerea realizatd de cel care estq. de rea credinfd Ia dob6ndirea monedei fulse gi care
va--rffinde penal pentru pryle in circulalie de valori falsificate, daci pune in
circulafia monedele pe care le-a dobdndit, $i repunerea comisd de cel care este de
buni credinfl in momentul dobindirii monedei false qi care, se susline c6, gi din acest
motiv, nu ar trebui s[ r[spund[ penal in cazul in care a descoperit falsul gi pune in
circulalie moneda falsi.
D"lilglg, constd in pr:lqlge $1 lgstrarea valorii falsificate in scopul punerii in
circulafie. Fapta se consumdrrtunci cdnd a incenut definerea acelei valori cu scopul de
a fi pusd in iirculalie gi se ipuizeazh atunci cdnd valoarea nu mai este ?n stdp6nirea
agentului.

Latura subiectivi. Fapta se comite, in modalitatea asimilatd a delingrii*iq

., irts$lgdirect{, deoarece se cere un s@p sqggiali

vederea punerii in circulalie, doar

Forme agravate.
Prima formd agravatl existd dac[ falsificarea, punerea.in circula{ia sau
definerea in vederea punerii in circulafie ar fi putut cluza o pagubi importanti
sistemului financiar. Condilia specificl acestei forme agravate constd in pericolul
palastial pe care l-ar putea reprezenta comiterea infrac{iunii. Ea se consumd atunci
c6nd urmare a acliuni infraclionale apare pericolul poten{ial.
A doua forma agravatd exisia dac6 fahificarea, punerea in circulafia sau
de{inerea in vederea^ punerii in circula{ie au cauzat o pagubi importantl
sistemului financiar. In acest caz infrac\iunea trebuie sE fi produs acest rezultat
specific. La producerea acestui rezultat fapta este consumatE.
Tentativa se pedepsegte.

Art. 284. C pen prevede cd dispoziliile art 282 C pen se aplicd gi monedelor
sau timbrelor altor state ori altor valori strdine.
)1

Art. 285 C pen incrimineazd. fabricarw sau delinerea de instrumente sou

materiale cu scopul de a servi la falsificarea valorilar sau titlurilor enumerate in art
282-284

C pen.

Acedstl infrac{iune este una obstacol. Ea se va refine in concurs cu

infrac(iunea de falsificare, cu excep{ia cazului in care, in aceeagi imprejurare, sunt
oblinute atdt instrumentele sau materialele necesare falsificlrii cdt qi se realizeazd
efectiv falsificarea, iar instrumentele sau materialele sunt apoi abandonate sau distruse
de falsificatori.
2. Falsul material in inscrisuri oficiale.

Art. 288 pen incrimineazd, falsificarea unui inscris oficial prin

conlrafacerea scrierii o?i a subscrierii sau prin alterarea fn orice mod de naturd sd

86

al falsific[rii este un inscris

oficial. Inscrisul este
e.:
orice document care conline o manifestare de voin!a, indiferent cum se realizeazd
scrierea( manuscrisd, tiparit6 stenografiatd etc).
inscrisul oficial este definit in art 150 alin 2 C pen care prevede cd inscrisul
oficial este orice tnsgrU gare,ewarld dB.lr aamitste dln c-ele la care se referd art. 145
i. De exemplu, sunt astfel de acte: unTert.rTrcat
sa
de inmatriculare a unei firme, o diplom6 de studii, un cazier fiscal sau judiciar, titluri
de proprietate etc. Sunt asimilate cu inscrisurile oficiale gi biletele, tichetele sau orice
alte imprimate producdtoare de consecinte juridice.
inscrisul care enlani de l4 o t'nitate din ct
s4 indeplineascd cerintele minimale de formd ( ;tamp@tura
functionarului comoetent sd le semneze Drecum si faptul ca unitatea sd aibd
uri).
co
InsEiisurll-e care aagfir unitatii s.y4l-Q4ggjqlg4qull care sult del e sau
lme
inscris oficial este considerat atdt originalul c6t qi duplicatele sau copiile

in

acest caz dhiect ma

legalizate sau certificate.

In cazul unu dct nul absol

acesta va outea

fi obiect al falsului

ial. doar

Pentru falsificatori acest act nu poate avea nici o minimi aparen!6 de act oficial,
fiind doar un fals. Asta nu inseamnf, cd, folosirea inscrisului ,,falsificat" din nou de
primii infractori, scapd de sub incidenga penal6. Ei vor rf,spunde pentru infracliunea de
uz de fals.

Latura obiectiv[. Condilii:

,-42----:\
- sd existe o actiune de falsificare. Ea poate sd constea in fo4tr&!S;ga)

scrieriiinscrisuluioficial,atuncic6ndse'@.Eapoates5constea
ln
constea in
$tergprQa

actului, adicd semnareqj4_ fab-g

rdificarea.unor aspecte ale inscrisului(
sului. etc).

aoarent[ de veridicitate.
' Fapta--se-ffi'sumd in momentul falsificdrii dacd aceasta este de naturd sI
producd consecinlE juridicd.
comite cu intenlie directd sau eventual[.
Fapta are o formi agravatl atunci cind falsul este comis de un functionar in
exerciliul atribuliilor de serviciu.
Tentativa se pedepsegte.

- ffir.Faptase

3. Falsul intelectual.
Art. 28g C pen incrimineazd fatsificarea unui -tnscris ofictal cu prilejttl
tntocmirii ocestuia, de cdtre un funclionar aflat tn exercilittl atribuliilor de servicitt,
prin atestarea unor fapte sau fmprejurdri necorespunzdtoare adevdrului'ori prin
omisiunea cu Stiinld de a insera unele date sau tmprejurdri.
Elementul de particularitate este dat de momentul in care se falsificd un inscris
qi de calitatea speciald a subiectului activ. Obiectul material ca qi la infracliunea de
fals este un inscris oficial.
Latura obiectivd. Conditii.

87

- sI existe o acfiune de falsificare prin atestarea unor fapte sau imprejurlri

necorespunzitoare adevdrului sau prin omisiunea cu gtiinfl de a insera unele date
sau imprejurEri. Falsificarea se poate realizaprintr-o acfiune sau printr-o omisiune.
Prin atestare se infelege, inscrierea, adeverirea, confirrnarea in cuprinsul
inscrisului de date sau fapte neadevdrate.
Fapta se poate comite qi prin omisiunea intenlionatd de a inscrie date sau fapte
ce trebuiau sd fie inscrise in cuprinsul documentului intocmit..
- falsificare si se realizeze cu prilejul intocmirii de citre funcfionarul competent
a inscrisului oficial. Acesta este elementul de particularitate. Dac6 in cazul filsului
material inscrisul oficial trebuie si preexiste acliunii de falsificare, la falsul intelectual
inscrisul este falsificat chiar in momentul redact5rii acestuia, chiar de c6tre cel care
avea competenfa de a intocmi acest inscris oficial. DacS inscrisul oficial preexist6,
atunci orice alterare a conlinutului acestuia se va incadra la infracfiun"i de fuls
material.
Fapta se consumd atunci cdnd inscrisul este semnat qi gtampilat de funclionarul
care l-a intocmit in fals. Un astfel de inscris nu poate fi obiect al falsului material
pentru acelagi func{ionar, deoarece inscrisul pentru infractor nu este unul oficial, ins6
pentru terli acesta poate fi obiect al falsului material.
Fapta se comite cu intenlie directi sau eventuald.
Tentativa se pedepsegte.
Subiectul activ este calificat, adicl un functionar aflat in exercitiul atribufiilor
de serviciu.
4. Falsul in inscrisuri sub

semnlturl privatl.

{rt. 290 C pen incrimineazd falsificarea unui tnscris

sub senzndturd privatd

prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui ln orice mod, dacd
Jdptuitorul foloseqte tnscrisul falsificat ori fl tnuedinleazd unei alte persoa,?e spre
folosire, tnvederea producerii de consecinle juridice.
Elementele de particularitate al acestei infracliuni prin raportare la falsul
material sunt: obiectului material este un inscris sub semndturl privatd gi faptul ch
este necesar ca inscrisul sr fie

folosit sau incredinlat spre folosire.

Prin inscris sub semndturl privati se inlelege orice inscris care emand de la o
persoan6 particulard ce poate produce consecinfe juridice gi care este semnat gi datat.
Latura obiectivi. Condilii cumulative:
-Sd existe o acfiune de falsificare a unui inscris sub semndturd privatd prin
contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui in orice mod.
- fEptuitorul sI foloseasci inscrisul falsificat sau sI il increclinfeze unei alte
persoane spre folosire, in vederea producerii de consecin{e juridice. Aceasta
inseamni cI in sarcina autorului unui fals in inscrisuri sub semndtura privata nu se va
putea reline gi infracliunea de uz de fals, deoarece folosirea inscrisului falsificat este o
condilie a tipicitSlii.
Fapta se consuml atunci c6nd inscrisul falsificat este folosit sau incredinlat in
vederea producerii de consecinle juridice.
Tentativa se pedepsegte qi existi atunci cdnd se incepe aclitinea de folosire sau
incercare de incredinfare. Simpla falsificare a unui inscris sub semnlturl privatd nu
este o tentativd pedepsibild.
Latura subiectivl. Fapta se comite cu intenfie direct6..

'

5. Uzul de fals.

88

Art. 291 c pen incrimineazd folosirea unui in^vcris oficial ori sub semndturd
privatd, cunoscdnd cd este fals, tn vederea producerii de consecin[e iuridice.
Aceastd infracliune presupune ca gi condilie prealabill existenfa unui inscris
falsificat, a cdrui situalie juridic6 era cunoscutd de autor.
Latura obiectivi. Fapta se comite prin^folosirea unui inscris falsificat in
vederea producerii unor consecinle juridice. In concret se poate realiza prin
prezentarea inscrisului, sau invocarea inscrisului in fala unei autoritdli, sau unei alte
persoane pentru a-i crea o imagine denaturatd.
Nu este necesar sd se fi reugit crearea imaginii denaturate, fiind suficient ca
folosirea si fie apti s6 producd consecinle juridice'
Fapta se consumi in momentul folosirii inscrisului.
Latura subiectivl. Fapta se comite cu intenlie direct6.
Subiectul activ este unul general, dar nu poate fi autor al acestei infracliuni cel
care a falsificat un inscris sub semndturf, privatl, deoarece in cazul lui folosirea este o
condilie a tipicitilii infrac{iunii de fals in inscrisuri sub semndturd privatd. Regula se
aplicd nu doar autorului ci qi oricdrui participant la falsul in inscrisuri sub semn5turd
privatd..
Fapta are gi o modalitate atenuati atunci c8nd inscrisul falsificat este unul sub
semndtur[ privat[. Apare ca discutabil faptul dacd aceasta este o formd atenuatf, sau
este o infracliune distincti, deoarece folosirea unui inscris sub semndturd privatd nu
realizeazd in nici un fel conlinutul infracliunii in form[ de bazd. qi anume folosirea
unui inscris oficial falsificat.
Tentativa nu se pedePse$te.
6. Falsul

in declara{ii.

Art.292 C pen incrimineazd. declararea necorespunzdtoare adevdrului, /dcutit

unui organ sau institulii de stat ori unei unitdli dintre cele la core se referd art. 145,
tn vederea producerii de consecinle juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci
cdnd, potrivit legii sau tmprejurdrilor, declara;ia /dcutd serveqte pentru producerea
acelei consecinle.
Or, in cazul acestei infracfiuni, spre deosebire de falsul intelectual, intocmirea
inscrisului falsificat este consecinla declaraliei unei persoane, alta decdt funcfionarul
care intocmeqte inscrisul prin care se consemneazl declaralia falsd.

Latura obiectivl. Condilii:

- sd existe o declara{ie necorespunzitoare adevirului, flcuti in fa{a unui organ
sau institu{ii de stat sau a unei uniti{i dintre cele la care se referi art. 145.
Declaralia se poate face oral sau in scris. De reguld gi declaralia fEcuti oral se
consemneaz6 intr-un inscris, intocmit de cel ciruia i se adreseazd declaralia.
- declararea sI se facl in vederea producerii consecin{elor juridice pe care
le determinlr^potrivit legii sau imprejuririlor, acea declara{ie, p9ntru sine sau
pentru altul. in tipsa acestei condilii o declaralie, chiar neadevdratS, nu indeplineqte
condilia de tipicitate a acestei infracfiuni. Nu este necesar ca sA se 9i producd
consecinlele dorite de fEptuitor
S-a suslinut cd dac[ o persoani face o declarafie mincinoasd la notar, fapta sa
de fals in declarali exclude relinerea in viitor gi a infracliunii de uz de fals cu ocazia
ulterioard a utilizflrii actului. Credem c[ trebuie nuanlatd o astfel de opinie- DacE
declaralia devine un inscris oficial folosirea ei atrage un concurs de infracliunii- Dacd
este folositd pentru producerea consecinlelor juridice pe care ea le determind potrivit

89

legii sau imprejurdrilor, atunci se va refine doar infracliunea de fals in declaralii

gi

eventual infrac{iunea de ingelSciune in concurs.

Fapta se consum[ atunci cAnd se face declaralia in formd orali, ori in

momentul depunerii ei la organul competent daci este scris6, sau in momentul cdnd
este consemnatd in scris o declarafie oral6 de cel cdruia i se adreseazd.
Latura subiectivl. Fapta se comite cu intenlie directi, deoarece declararea
este fdcutd cu un scop special gi anume producerea unor anumite consecinle juridice.
7. Falsul

privind identitatea.

Art.293 C pen incrimineazil prezentarea sub o identitate falsd ori atribuirea

unei asemenea identitd{i altei persoat'te, pentru a induce sau menline in eroare un
organ sou o institulie de stat sau o altd unitate dintre cele la care se referd art. 145 c
pen, tn vederea producerii unei consecinle juridice, pentru sine ori pentru altul.
Legiuitorul a dorit ca prin incriminarea acestei fapte ca falsul in declaralii cu
privire la identitatea unei persoane sd aib6 o naturd juridicd distinctd.
Latura obiectivl. Condilii:
- si existe o acfiune de prezentare sub o identitate falsl sau de atribuire unei alte
persoane o identitate falsi. Fapta se poate comite prin prezentarea orald, sau prin
prezentarea sunt a unei alte identitafi prin intermediul unor inscrisuri false sau folosite
fraudulos. Agentul poate induce sau menline in eroare atdt cu privire la propria
identitate cdt gi la identitatea unei altei persoane, prin atribuirea acelei persoane o altA
identitate.
- fapta sd fie comis[ pentru a induce sau men{ine in eroare un organ sau o institulie
de stat sau o altl unitate dintre cele la care se referd art. 145, in vederea producerii
unei consecin{e juridice pentru sine sau pentru altul. Dacd este indusi in eroare o
alti persoand decdt cele enumerate de lege, fapta nu este tipicd indiferent dacd
inducerea in eroare a putut sau nu sd producd consecinle juridice. La fel simpla
inducere in eroare frra intenlia de a produce efecte juridice nu este tipic6.
Fapta este tipicd gi atunci cdnd celui c5.ruia i se face prezentarea se afli in
eroare cu privire la identitatea persoanei care i se prezintS, gi eroarea ii este menlinutd
De obicei falsul privind identitatea este o infracfiune mijloc pentru comiterea
unor alte infracliuni ( ingeldciune, delapidare, favorizarea infractorului etc).
Fapta se consumd in momentul prezentdrii sub o identitate fals6, sau in
momentul depunerii inscrisului care atestd o altd identitate a persoanei.
Latura subiectivl. Fapta se comite cu intenfie direct5, deoarece trebuie
comisd pentru a induce sau menline in eroare.
Fapta, in alineatul 2 al art. 293 C pen., are qi o modalitate asimilatf, qi anume
tncredin{area unui tnscris cdre setneste pentru dovedirea stdrii civile ori pentru
legitimare sau identificare, spre a fi folosit fird drept.
Obiectul material al acestei modditali este reprezentat de un inscris care
serveqte pentru dovedirea stirii civile ( certificat de naqtere, de cisdtorie),pentru
legitimare( legitimalie de serviciu, de acces, etc) sau de identificare( carte de
identitate, pa$aport, etc). .
Latura obiectivd. Fapta se comite prin incredinlarea inscrisului, spre a fi

folosit fErI drept.

Fapta sL consumd

in momentul incredinfdrii, indiferent dac6 a fost apoi folosit

sau nu.

Latura subiectivl. InfracJiunea se comite cu inten{ie directd.

90

Subiectul activ este titularul identitatii incredinlate sau

inscrisul, in mod licit sau ilicit.

CAP.

XI[.

cel care

deline

INFRACTIUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR RELATII

PRIVIND CONVIETUIREA SOCIALA

1.

Bigamia

Art. 303 C pen. incrimineazd tncheierea unei noi cdsdtorii de cdtre o

persoand cdsdtoritd.

Aceastd infracliune este o infracliune instantanee care se comite in pluralitate

naturald. Ca qi condilie premisd, este necesar sd preexiste o cf,sdtorie valabild.
Latura obiectivi. Fapta se comite prin incheierea unei noi cSsdtorii. Fapta se
consumd in momentul incheierii cdsdtoriei din punct de vedere formal.
Dacd ambele persoane care incheie c6sdtoria sunt cdsitorite fiecare va r[spunde de
pentru propria infracfiune de bigamie.
Latura subiectivl. Fapta se comite cu intenlie direct6.
Subiectul actil'este unul calificat gi anume persoana cisdtoritd.
ln alineatul 2 este incriminatd Si fapta persoanei necdsdtorite care se
cdsdtoreSte cu o persoand pe care o Stie cdsdtorird. Legiuitorul a incriminat nu doar
fapta bigamului ci gi a celui care incheie o cdsf,torie cu un bigam. Fapta persoanei
necasdtorite nu se reline ca o complicitate la bigamie ci ca o fapta distinct[. Fapta
funclionarului de stare civil[ care incheie o cdsStorie deqi gtie cd un so! este deja
cdsdtorit se va reline ca o complicitate la bigamie.
Pentru ambele modalitdli existd o cauzd de nepedepsire qi anume dacd weuna
dintre cdsdtorii este nul6 dintr-un alt motiv dec6t bigamia. Cauza trebuie si intervind
pdnl la condamnarea definitivd,in caz contrar hotirdrea trebuie supusd revizuirii ca qi
cavzd extraordinar6 de atac. Dupd admiterea revizuirii poate opera cauza de
impunitate.
Dacd soful bigam se c6s5toreqte pentru a treia oar6, dupd ce prima c6sdtorie a
fost desfXcut[ ca urnare a divorfului, el nu va comite o a doua infracliune de bigamie
concurentd deoarece a doua cdsdtorie este loviti de nulitate absolutd'
2. Abandonul de familie.

Art. 305 C pen incrimineazdfapta persoanei care are obligalia de intrelinere,

fald de cel indreptdlit la intre[inere de a-l pdrdsi, alunga sau ldsa Jdrd ajutor,
expundnduJ la'suferinle fizice sau morale, de a nu-Si tndeplini cu rea-credinld
obtigalia de intrelinere prevdztrtd de lege sau de a nu pldti cu rea-credinld, timp de
doud luni, a pensiei de tntre{inere stabilitd pe care iudecdtoreascd.
Infracfiunea este cu confinut alternativ, ceea ce inseamnd cI nu se va re[ine un
concurs intre cele 3 modalit6li.
Latura obiectivl: in prima modalitate fapta se comite prin pdrdsire, alungare
sau ldsare flrd ajutor dacd prin acestea intre[inutul este expus la suferinle fizice sau
morale. Fapta se consum[ atunci cind intrelinutul, urmare a ac{iunii agentului, este

91

expus la suferinle fizice sau morale. A expune la suferinld inseamnd a-l pune in
situafia in care suferinla prezinti o mare probabilitate de a se produce.
in a doua modalitate, fapta se comite prin nerespectarea obliga{iei de
intrefinere previzuti de lege. In acest caz obligalia de intre{inere impune o anumitd
conduitd activS, o obligalie de a face, alta decdt plata pensiei de intrefinere stabilita de
instanla. in cazul unui major, el trebuie sd se afle in nevoie pentru a se datora
intrefinere( a se vedea Codul familiei), spre deosebire de cazul unui minor cdruia i se
datoreazd intrelinere indiferent dacd este in nevoie sau nu. Neindeplinirea are un
caracter continuu.
Ultima modalitate presupune neplata cu rea-credin{8, timp de doul luni a
pensiei de intrelinere stabilitd pe cale judecdtoreascd. Plata incompleti echivaleazl cu
o neindeplinire a obligaliei.
Latura subiectivi. Faptele se comit cu intenlie. Condilia relei credinfe,
existentE in textul de incriminare, aratf, voinla legiuitorului de a incrimina doar faptele
intenlionate.
Fapta are gi un regim special de individualizare a sanc{iunii, gi anume
aplicarea suspenddrii executdrii pedepsei dacd pdn6 la solulionarea definitivl. a cauzei
inculpatul igi indeplineqte obligalia de intrefinere.
Singurul temei al revocdrii acestei suspenddri condilionate este comiterea unei
noi infracfiuni de abandon de familie in cursul termenului de incercare.
3. Nerespectarea mlsurilor privind incredintarea minorului.

Art.307 incrimineazd relinerea de cdtre un pdrinte a copilului sdu ntinor, /drd

consimldmdntul celuilalt pdrinte sau al persoanei cdreia i s-a tncredinlat minorul
potrivit legii.
Situalia premisd a acestei infracliuni este ca minorul sE fie incredinlat unui
pdrinte sau unei alte persoane.
Fapta se comite prin re{inerea minorului.. Fapta are un caracter cotinuu.
Lipsirea de libertate se poate re{ine in concurs cu nerespectarea mdsurilor
privind incredinfarea minorului doar atunci c6nd actul de relinere al minorului se
exercit5 dincolo de limitele conferite de lege pdrintelui de a dispune de libertatea

minorului.
Subiectul activ este unul calificat qi anume pdrintele minorului.
acestei modalitSli este impiedicatd libertatea de circulalie al minorului.

In

cazul

in alineatul 2 este prevdzutd gi o modalitate asimilatd qi anume fapta persoanei

cdreia i s-a tncredin{at minorul prin hotdrdre judecdtoreascd, spre cre$tere Si
educare, de a impiedica fn mod repetat pe oricare dintre pdrinyi sd aibd legdturi
personale cu minorul, in condi;iile stabilite de pdrli sau de cdtre organul competent.
Infracliunea este una de obicei.
Fapta se comite prin impiedicare repetati a parinlilor de a avea legdturi
personale cu minorul. Practic persoana c6reia i s-a incredinfat minorul iqi exercitd
drepturile in mod abuziv. in aceasti modalitate este impiedicatI apropierea pdrintelui
de copilul sdu.
Infracliunea este una cu subiect activ special gi anume persoana clreia i s-a
incredin{at minorul prin hotdrdre judecdtoreascd. Din aceast6 categorie face parte 9i
pdrintele c[ruia i s-a incredin]at minorul.
Acfiulea penald se pune in migcare la pldngerea prealabil d', iar impdcarea
pd4ilor inl6turd rSspunderea penald.

92

4. Contaminarea venericd

Art. 309 C pen. incrimineazd transmiterect unei boli venerice prin raport
prin rela{ii sexuale tntre persoane de acelasi sex sau prin acte de perversittne
sexuald, de cdtre o persoand care Stie cd suferd de o astfel de boald.
Latura obiectivL Fapta se comite prin transmiterea unei boli venerice, care se
sexual,

realizeazdprin raport sexual, prin relalii sexuale intre persoane de acelagi sex sau prin
acte de perversiune sexuali. Textul nu este adaptat cu definilia violului. Dacd se
comite qi o infracfiune contra libertdlii sexuale se va reline un concurs de infrac[iuni.
Fapta este consumatd in momentul imboln[virii victimei, indiferent dac6 ea a gtiut sau
nu c6 este bolnavS.
Dac6 persoana bolnavl este constrdnsd la un act sexual ( viol, perversiune
sexualS prin constrdngere) gi astfel va transmite o boald venericd, va opera caLLZa
justificativi a constrdngerii fizice sau morale.
Dacd, raportat la urmarea produs[ sanAtalii victimei, fapta se incadreazS gi la o
infracliune contra integritilii sau sdndtllii persoanei se va reline un concurs de
infrac!iuni.
Consimldmantul la contaminare al victimei va inlatura, dacd sunt indeplinite
toale condiliile cauzei justificative, doar eventuala infractiune contra integriulii
corporale, dar nu gi pe cea de contaminare venericf,.

Latura subiectivL Fapta se comite cu intenlie directd sau eventuald.

Subiectul activ este unul calificat gi anume persoand care qtie ci suferd de

boal6 venericd.

alineatul doi este incriminati fapta cle transmitere a sindromului imunodeficitar dobdndit -SIDA- de cdtre o persoand, care Stie cd suferd de o astfel de
boald.
Legea nu stabilegte in ce modalitate se face transmiterea virusului, prin act
sexual, injeclii infectate, ceea ce inseamnf, c[ se poate face prin orice modalitate.
Subiectul activ este special qi anume persoan6 care qtie cE suferd de o astfel de
boall. Dac[ cel care infecteazd persoan4 nu suferd de aceastd boald fapta se va
incadra la o infracliune contra sdnatafii persoanei.
Un element de particularitate a individualiz6rii sancliunii penale este faptul cd
instanla va dispune obligatoriu m[sura de siguranld a intemirii medicale.

in

5. Sustragerea de la tratament medical

Art. 309 in1 incrimineazd sustrdgerea de la executarea mdsurii de siguranld

a obligdrii la tratament medical, tn cazul infrac[iunii de contaminare venericd.
Condilia premisd este aceea ca m[sura de siguran![ a obligdrii la. tratament
medical sI fie dispus[ ca urmare a comiterii infrac{iunii de contaminare venericd.
Fapta se comite cu intenlie directd sau eventuald".
6. Falsificarea de alimente sau alte produse.

Art. 313. C pen incrimineazd, prepararea de alimente salt bdtrturi falsificate,

alterate sau interzise consumului, vdtdmdtoare sdndtirlii, expunerea spre vdnzare sau

93

vdnzdrea unor astfel de alimente sau bduturi, cunoscdnd cd sunt alterate ori interzise
consumului.
in alineatul 2 este incriminat6 qi o modalitate asimilatd Si anume falsificarea
sau substituirea altor mdrfuri sau produse, dacd prin falsificare sau substituire
acestea au devenit vdtdmdtoare sdndtdyiiForme agravate a celor doud modalit[1i:
DacI s-au produs vltimarea unei sau mai multor persoane care necesiti
pentru ingrijiri medicale de cel mult 20 de zile.
Dac6 s-au produs vltlmarea unei sau mai multor persoane care necesitl
pentru ingrijiri medicale de cel rnult 60 de zile.
DacI s-au produs vitlmarea unei sau mai multor persoane care necesitl
pentru ingrijiri medicale mai mult de 60 de zile sau consecinfele de Ia art. 182
alin 1 C pen.
Dacd fapta a avut ca urmare moartea victimei.
Tentativa se pedePsegte.
Fapta se comite cu intenfie sau praeterintenlie.

tn alineatul 3 este incriminat6 o formd specialS gi anume punerea tn consunt

public de carne sau produse din carne, provenite din tdieri de animale sustrase
controlului yeterinar, dacd a ovut ca urmare tmbolndvirea unei persoane.
Nu are importanld care este durata ingrijirilor medicale. Sunt absorbite
i nfracfiuni le contra sAndtaf ii sau inte grit61ii.
in cazde pluralitate de subiecli pasivi se va re{ine o pluralitate de infracliuni.
Forml agravatE a acestei modalit[fi'
Fapta a avut ca urrnare moartea unei persoane.

7. Ultrajul contra bunelor moravuri qi tulburarea ordinii gi liniqtii

publice.

Art.321C pen incrimineazd fapta persoanei care, tn public, sdvdrSeSte acte

sau gesturi, profereazd cuvinte ori expresii, sau se dedd la orice alte manifestdri prin
care se aduce otingere bunelor ntoravuri sau se produce scandal public, ori se
tulburd tn alt mod, linistea Si ordinea publicd.
Fapta trebuie comisd in public (art. 152 C pen), iar comportamentul sdu
trebuie si adpcd atingere bunelor moravuri, si producl scandal public ori sd
tulbure in orice mod liniqtea gi ordinea publicfl.
Dacd actele, gesturile sau manifestdrile constau intr-o alt| infracliune
(distrugere, loviri, insult6, etc) se va reline un concurs ideal de infrac{iuni intre acestea
gi ultraj contra bunelor moravuri, chiar dacl infracliunile de insultS, intre ele, adresate
unor persoane diferite prin acte diferite sunt in concurs real.
O fapta incalctrbunele morawri atunci c6nd incalci acele obiceiuri, deprinderi
sau comportamente care nu sunt compatibile cu respecful reciproc, cu plstrarea
demnitdlii umane cu respectarea decenlei in cuvinte $i atitudini.
O faptd produce scandal public atunci c64d revolta, indignarea se transmite in
cadrul unei colectivitali de persoane care asistd sau iau cunogtin![ de acea faptd'
Conflictul personal i*. *. loc in public de reguld nu inseamnd cd produce qi
un scandal public, dar nici nu exclude o asemenea consecinld atunci c8nd_prin modul
de comportament se aduce atingere bunelor moravuri, se produce scandal public sau
se tulbur6 linigtea qi ordinea publicS.

Formi agravatl.

94

t
I

Cdnd prin comiterea faptei s-au tulburat grav liniqtea gi ordinea publici.
Credem cd o astfel de formulare contravine cerinlelor de accesibilitate a unui text de
incriminare. Este oricum dificil de a discuta de cind un comportament antisocial este
contrar bunelor morawri sau dac6 produce scandal public sau tulbur6 ordinea gi
liniqtea publicd, gi aproape imposibil de a face ierarhie a gradului de tulburare a
liniqtii gi ordinii publice.
8.

inciierarea.

/"

Art- 322 C pen. incrimineazl. participarea

la o incdierare intre mai multe

persoane.
incdierarea sau rixul este definit in doctrina penala ca fiind lupta fizicd intre
cel pulin doud grupuri sau tabere adverse, compuse fiecare din cel pulin doud
persoane. Ea se caracterizeazd printr-un comp_lex de acte de yto!9ga reciproce
re
aplicate in invilmdseald si la intimplare, indi
au f'ost eiilutate, desfigurate in aqa fel incAt devine dificil a se stabili gi a se
individualiza contribulia fiecdrui participant la desflqurarea incdier6rii.
Latura obiectivi const6 in acfiunea de a participa la incS.ierare. Fiecare
participant este autor-al propriei sale_Japte, fiind o infracliune caracterizatd de
pluralitate naturalE.TnCaieiarea t'izeazd acfiuni specifice infracliunilor contra
integritdlii corp6rale sau sdndtdlii.
n it Dac5, uffnare a incf,ier[rii, se produc fala de cel pulin o persoand urmdrile de
al
de
incriminare
vor
fi
absorbite
de
textul
urmd
la 180 i 181 C pen, acestea din
' $'tfff*fd
lncaleran1.

Latura subiectivl. Fapta

Forme agravate.

- cind in

se comite cu

intenlie repentind sau spontand.

cursul inciierlrii s-a cauzat o vIt[mare corporalfi grav[ unui

participant la inciierare.
Dac[ inciierarea produce vreuna din urmdrile de la v[t[mare corporald gravd
qi autorul este cunoscut acesta va fi sanclionat pentru vdtdmare corporal[ gravd cu
reducerea maximului pedepsei cu I an conform art 322 alin.Z, iar restul
participantilor vor fi sanclionali pentru incdierare, inclusiv victima.
In acest caz, aceasta formA agravatd nu face dec6t sd contravin6 ideii de
inc[ierare cale se deosebegte de un act de violenld comis in participafie.
mod nemijlocit vAtlmarea corporald,
se cunoa$te ci
"DacA ryl
fgpg_g.6@4qlctiunea de vdtdmare corporalS gravd. In acest caz toli participanli
fv-lctima rllaspllde doar Pentru
inc6ierare in formd simpl5.

-ffinIriis.acauzatrnoarteauneipersoane.$iincazulacestei

forme agravate trebuie presupusd ca existentl condilia care se referd la ipoteza in care
autorul. loviturii mo$3"le-. Dacd se cunoagte autorul
i
l6viturii acesta-va rEspunae pen
icipan!
rncal
iar ceilal
Infracliunea are in alin 4 al art. 322 C pen gi o cauzi de nepedepsire 9i anume
atunci cAnd persoana a fost p#+A in inc6ierare impotriva voinlei sale, sau a incercat
sA dgSlartui pe al1ii, sa respiEi un atac ori sd apere pe altul. Cauza de nepedepsire
op"rffi-ioar pentru infracfiunea de incf,ierare, gi doar in mdsura in care, actele

95

persoanei se subsumeazd acestor ipoteze. Dacd de exemplu autorul continul

incdierarea dupl ce a respins atacul atunci gi acesta va rSspunde pentru inclierare.
9. Asocierea pentru

slvirqirea de infracfiuni.

Art.323 C pen incrimineazdfapta de a se asocia sau de a iniyia constituirea

unei asocieri tn scopul su,adrSirii uneia sau nwi multor infracliuni, altele decdt cele de
complot, ori aderarea sau sprijinirea sub orice formd a unei astfel de asocieri.
Infracliunea este un exemplu de pluralitate constituiti.
Latura obiectivi. Fapta se comite prin asociere, inifiere, aderarea saq
sprijinire sub orice formi a asocierii. Ea se consumd in momentul comiterii actului de
executare. O instigare la inilierea constituirii unei asocieri este in realitate tot o
inifiere, iar instigarea la aderare reprezintd un mod particular de a sprijini asocialia de
infractori.
Fapta se comite doar cu intenlie directS, fiind prezent scopul special.

Participatia nu este posibil5 deoarece orice act de participare ar fi un act

propriu de executare.
In cazul in care asocierea este urmatd de comiterea vreunei infracfiuni se
aplicS regulile de la concurs.
Pedeapsa aplicatd nu poate depdgi pedeapsa pentru infracliunea ce intr[ in
scopul asocierii.
Agentul nu se pedepsegte dacS denunlI autoritA[ilor asocierea mai inainte de a fi
descoperitd qi de a se fi inceput sdvdrgirea infracliunii care intrd in scopul asocierii.
In cazul inilierii opereazd cavza de nepedepsire chiar dacd nu s-a realizat
asocierea fiind un caz de analogie in favoarea celui acuzat.
10. Prostitutia.

Art. 328 C pen incrimineazdfapta persoanei care tSi procurd tnijloacele sau
principalele mijloace de existenld, prdcficAnd tn acest scop raporturi sexuale cu
diferite persoane.
Infracfiunea este una de obicei deoarece, condilia ca autorul faptei sd iqi
procure mijloacele de existbnfl sau principalele mijloace de existenf6 practicdnd
raporturi sexuale, conduce la ideea repetabilitate arealizdrii de raporturi sexuale. Un
singur raport sexual, chiar in schimbul unei sume de bani, nu indeplineqte condilia

tipicitalii.
Latura obiecfivI. Persoana prin practicarea raporturilor sexuale trebuie sd igi
procure mijloacele de existenli sau cel pulin principalele mijloace de existenld (hran6,
imbrdcdminte, locuinfa). Fapta nu este tiilica dacd infractorul obline veniturile debazd
onest dar obline gi venituri suplimentare prin practicarea prostituliei.

Raporturile sexuale trebuie realizate cu diferite persoane. Dacd se realizeazd

raporturi sexuale cu aceeaqi persoani fapta nu este tipic6.
Textul nu este adaptat realitdlilor sociale deoarece nu ar intra sub incidenla
legii penale celelalte acte sexuale cu exceplia raportului sexual , care era definit ca
fiind un raport sexual firesc.
Latura subiectivl. Fapta se comite cu intenfie directd deoarece se cere un
scop special

Subiect activ este atit femeia cdt qi birbatul. Legea nu face distinclie sub acest
aspect.

96

\,.

Infracliunea este cu autor unic, ceea ce inseamni nu este posibil coautoratul.

Credem ca actele de participalie sub forma instiglrii sau complicitalii intr6 sub
incidenf a textului care incrim ineazd proxenetismul.

11. Proxenetismul
Art. 329 C pen incrimineazd indemnul sau tnlesnirea practicdrii prostitu{iei
de foloase de pe urma practicdrii prostituliei de cdtre o persoand.
tragerea
sou
Practic, prin incriminarea proxenetismului se doregte incriminarea formelor de

participalie

la prostitulie de o manier[ mai grav6 decdt insdgi infracfiunea

de

prostitulie.
in cazul indemnului este suficient comiterea acestuia frrd a fi nevoie ca acest
indemn sd fi avut ca urnare determinarea persoanei ca in cazul unei instigdri.
Fapta se consumd in momentul indemnului, inlesnirii sau tragerii de foloase de pe
urma practicdrii pro stituliei.
Este incriminatd comiterea faptei cu intenlie.
in alineatul 2 este incriminatd fapta de a recruta o persoand pentru prostitulie
de persoane in acest scop precum gi constrdngerea laprostitulie-Practic
i
traficul
or
1n cazul acestei forme asimilate, cele mai multe modalitali de comitere intrd sub
incidenla art.12 gi 13 din Legea nr.678/2001, Si t3_r4 uplj
Astfel de exemplu recrutarea in scopul oblig6rii la prostitulie, traficul in scopul
obligarii Ia prostitufie precum gi constrAngerea la prostitulie intrd sub incidenla art.12.
in schimb recrutarea pentru o prostitulie consimlitd, dac6 nu reprezint6 o formd de
exploatare sexualS, intrd sub incidenla art.329 C pen.

Formi agravati:
- ambele fapte sunt mai grave dacl sunt sir'firqite fa{I de un minor sau
prezintd un alt caracter grav.
Forma agravatd a alineatului 2 trebuie raportatd la art 13 din Legea nr.67812001.
Este discutabila formularea cu privire la faptul cd infracfiunea este in form6 agravatd
daci ea prezintd un alt caracter grav. Un astfel de text nu este accesibil, deoarece nu
se poate circumscrie sfera expresiei fapt[ cu caracter grav.
Tentativa se pedepsegte.
Banii , valorile sau orice alte bunuri care au sen'it sau au fost destinate sd
serveascd la comiterea infracliunii de proxenetism gi cele care au fost dobdndite prin
sdvArgirea acesteia se confiscd in naturd sau prin echivalent dac6 nu se gdsesc.

Legea nr. 67812001, privind prevenirea qi combaterea traficului de persoane,

incrimineazl dou[ infrac[iuni de trafic de persoane.
Art 12 din lege incrimineazl. recrutarea, transportarea, transferarea, cazoreo
primirea
unei persoane, prin ameninlare, violen[d sau prin alte forme de
sau
constrdngere, prin rdpire, fraudd sau inseldciune, abuz de autoritate sau profitdnd de
imposibilitatea acelei persoane de a se apdra sau de a-Si exprima voin[a, ori prin
oferirea, darea acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru ob\inerea
consimldmdnhfiui persoanei care are autoritate asupra acelei persoane, tn scopul

ii acel ei perso ane.

Printre modalitalile prin care poate fi exploatat[ o persoanE, in art. 2 pct2lit c
din Legea nr. 67812001 prevede cd prin exploatarea unei persoane se inlelege
obligarea la practiccrea prostituliei, la reprezent[ri pornografice in vederea
producerii gi difuzdrii de materiale pomografrce sau alte forme de exploatare sexuald.
expl o atdr

97

r.I

Art. 13 din lege incrimineaz6

recnttarea, transportareia, gdzduirea sau

primirea unui minar tn scopul exploatdrii acestuia. Fapta are un caracter agravat dac6
este comisd prin ameninlare, violen;d sou prin alte fOrme de constrdngere, prin
rdpire, fraudd sau inseldciune, ab,uz de autoritate sau profitdnd de intposibilitatea
minorului de a se apdra sgu de a-Si exprima voinlA 9ri prin oferireat darea
aceeptarea sau priiirea de. bani ori de alte foloase pentru obyinerea
consimldmdntului persoanei core are autoritate asupra minorului.

'""f

rI
t
,'

-:i.:'

98