Teoria si metodologia curriculum-ului

Anul 1, Psihopedagogie speciala

Semestrul II, 2009-2010
Tema 7 Curriculum diferentiat si personalizat
Structura
Organizarea diferentiata sau personalizata a continuturilor curriculare
Diferentierea curriculara in viziunea UNESCO
Principii de elaborare a unui curriculum diferentiat pentru elevii
supradotati
Principii si obiective de adaptare curriculara la copiii cu CES
Planul Educational Individual la CES
Daca CDS curriculumul la decizia scolii - exprima valente noi, democratice si
de descentralizare ale elaborarii curriculare la nivelul unei institutii scolare, la nivel
individual acest lucru se realizeaza prin operatiile de adaptare, diferentiere si
personalizare.
Adaptarea curriculara la nivel individual exprima 2 tipuri semnificative de
relevanta curriculara (Cretu, C, 1998):
- cea aptitudinala formele si nivelele de manifestare a capacitatii unui anumit
individ;
- cea psihologica nevoile cognitive, afective si etice ale individului.
Ce este organizarea diferentiata sau personalizata a continuturilor
curriculare ?
Acest tip de organizare vizeaza in esenta adaptarea procesului de instruire la
posibilitatile aptitudinale, la nivelul intereselor cognitive, la ritmul si la stilul de
invatare al elevului.
Politica educationala de diferentiere curriculara exprima trecerea de la o scoala
pentru toti la o scoala pentru fiecare.
Aceasta strategie de organizare curriculara se inscrie in reforma curriculara din
Romania, fiind recomandata:
- din considerente psihopedagogice;
- ca o directie a integrarii si compatibilizarii proceselor educationale in spatiul
euroatlantic.
Cum se face?
Adaptarea curriculara in raport cu caracteristicile si potentialul individual se poate
referi la diferite si variate nivele, de la cel submediu si cu intarzieri la supramediu
si la copii supradotati.
Din perspectiva profesorului diferentierea experientei de invatare a unui elev
poate avea in vedere:
continuturile
metodele de predare invatare (instruire)
mediul psihosocial al clasei
standardele de performanta etc.

Specificul diferentierii curriculare

Se poate realiza pentru unul sau mai multi elevi si presupune mai intai o evaluare
a distantei elevului respectiv fata de obiectivele instruirii (de norma, ale programei).
Realizarea propriu-zisa poate presupune programe de recuperare (ratrapare) pentru cei
ce nu ating nivelul de cunostinte cerut de programa, dar si programe speciale, de
imbogatire sau aprofundare pentru elevii care depasesc nivelul general al unui grup
scolar.
Diferentierea curriculara in viziunea UNESCO
UNESCO a dezvoltat un suport de instruire pentru profesori, cu scopul de a-i
ajuta pe acetia s neleag i s utilizeze curriculum-ul difereniat n clase i n alte
medii de nvare (UNESCO Module on Curriculum Differentiation, document de lucru,
septembrie 2002)
Curriculum-ul diferenat este un mod de gndire, se afirm n acest material.
Este un mod de gndire despre:
- elevi, despre felul n care ei nva n mod real n coli;
- profesori i elevi - modul n care se pred i se nva n coli;
- realizarea unei instruiri colare care s rspund necesitilor, abilitilor i
intereselor tuturor elevilor;
- cum va putea fiecare dintre elevi s nvee cu succes abilitile i conceptele
pe care noi dorim s le nvee;
- viaa elevilor, ce i intereseaz, ce i motiveaz s nceap, s iniieze ei nisi
procesul de nvare.
Diferenierea curricular nseamn reflecia asupra predrii i nvrii n
modaliti noi i diferite, n mod continuu i flexibil. Din aceast perspectiv nu poate fi
vorba de un nceput i de un sfrit, de lucruri corecte sau incorecte, de reete sau de
ingrediente infailibile. Este vorba mai degrab o filosofie lucrativ despre cei care
nva, despre predare i despre nvare. A aborda astfel lucrurile constituie o strategie
eficient de predare-nvare, cu focalizare pe curriculum.
Informaia despre diferenierea curricular este prezentat n ase uniti:
1. Curriculum-ul difereniat: diferene, evaluare i componente curriculare;
2. Particularitile elevilor: experiena personal, interese i profil de nvare;
3. Strategii ecologice;
4. Strategii de instruire;
5. Strategii de evaluare i examinare;
6. Sinteza.
Principii de elaborare a unui curriculum diferentiat pentru elevii supradotati
(cu disponibilitati aptitudinale inalte, Cretu, 1998)
Literatura in acest domeniu este in dezvoltare, dar conceptiile despre ce anume
inseamna copiii supradotati sunt destul de variate. Printre caracteristicile definitorii ale
acestui grup de copii se disting:
Aptitudini cognitive superioare
Curiozitate intelectual

 Sensibilitate i creativitate
Intensitatea motivaiei
Capacitate afectiv evoluat (Minsterul Educatiei din Ontario, 1984).
Dupa Cretu (1998) principiile necesare in diferentierea curriculara la acesti
copii sunt:
1. Continuturile curriculare pentru elevii dotati si talentati ar trebui sa fie
organizate asa incat sa includa idei, probleme si teme mai elaborate, mai
complexe si mai profunde.
2. Curriculum-ul pentru acesti elevi ar trebui sa permita dezvoltarea si aplicarea
deprinderilor de gandire creativa si productiva.
3. Continuturile curriculare ar trebui sa-i faca pe elevi capabili sa exploreze
constant cunostintele si informatiile noi, sa dezvolte o atitudine de valorizare
a studiului.
4. Curriculum-ul ar trebui sa incurajeze deschiderea catre selectivitate si sa
foloseasca resurse specializate si adaptate.
5. Prin curriculum este necesar sa se promoveze initiativa proprie, precum si
invatarea si dezvoltarea auto-dirijata.
6. Curriculum-ul pentru acesti copii ar trebui sa sustina dezvoltarea capacitatii
de cunoastere de sine si de intelegere a relatiilor cu altii, cu institutiile
sociale, cu natura si cultura.
7. Evaluarile curiculare pentru acesti elevi ar trebui conduse in concordanta cu
principiile prioritare stabilite, cu accent pe abilitatile de gandire supramedii,
pe creativitate si excelenta in performanta si produse.
Principii si obiective de adaptare curriculara la copiii cu CES
In mod traditional copiii cu dizabilitati (deficiente, handicap) a fost scolarizati
separat, in scoli speciale care aveau (si unele au si acum) un curriculum special, distinct.
In prezent, in colile incluzive care au aparut si la noi sunt cuprinsi, alaturi de elevii
scolii si elevi cu CES cei cu dizabilitati/ handicap, dar si cu tulburari si/sau dificultati
de invatare etc).
Curriculum-ul in aceste scoli trebuie s fie adaptat si echilibrat, cu o deschidere
larg i cu obiectivele de:
- a oferi oportuniti pentru ca toi elevii s nvee i s aib realizri;
- a promova dezvoltarea spiritual, moral, social i cultural a elevilor i de a-i pregti
pe toi elevii colii pentru oportunitile, responsabilitile i experienele vieii.
In stabilirea unui curriculum al colii (generale) cu referire particular pentru
elevii cu CES, ar trebui s se in seama de urmtoarele principii:
- cerinele tuturor elevilor, care devin prioriti pe msur ce elevii se apropie de viaa de
adult, de exemplu, aspecte de educaie personal i social, deprinderi de baz i
deprinderi de gndire;
- cerinele unor anumite grupuri de elevi sunt importante, de exemplu, dezvoltarea
deprinderilor de comunicare pentru elevii care au dificulti de exprimare (vorbire) i
ascultare;
- cerinele specifice ale unor elevi trebuie luate in considerare, de exemplu kinetoterapie,
logopedie sau programe speciale de educaie fizic;

Pentru elevii cu CES, curriculum-ul trebuie s aib ca obiective:

- s permit elevilor s interacioneze i s comunice cu o larg diversitate de persoane;
- s permit elevilor s-i exprime preferinele, s-i comunice nevoile, s aleag, s ia
decizii i s aleag acele opiuni dup care se conduc sau pe care le respect ceilali
oameni;
- s promoveze capacitatea de a-i susine singuri cauza sau de a se folosi de diversitatea
sistemelor de susinere i sprijin;
- s pregteasc elevii pentru viaa de adult, asigurnd cel mai mare grad de autonomie
posibil i s-i sprijine n a stabili relaii de respect reciproc i dependen unii fa de
ceilali;
- s duc la creterea gradului de contientizare i nelegere de ctre elevi a mediului n
care triesc i a lumii nconjurtoare;
- s ncurajeze elevii s exploreze, s fie curioi (s cerceteze) i s caute provocri;
- s le ofere o gam larg de experiene de nvare n fiecare dintre etapele colare,
potrivit vrstei.
Planul Educational Individual la CES
Ce este Planul Educaional Individual (PEI)?
PEI este un instrument de planificare, predare i evaluare
PEI trebuie s stea la baza procesului de planificare a interveniei pentru fiecare copil
cu cerine educaionale speciale
Planurile educaionale individuale trebuie s fie planuri de predare nvare care s
specifice:
CE trebuie predat copiilor
CUM trebuie predat
CND sau la ce interval trebuie introduse cunotine particulare, elemente de
nelegere i deprinderi, prin activiti suplimentare sau difereniate fa de cele
prevzute pentru toi copiii, printr-o program difereniat.
PEI reprezint un document de planificare structurata si personalizata a unor
obiective specifice de invatare si de adaptare a cerintelor curriculare la nivelul de
dezvoltare al copilului cu CES
PEI este un document de lucru pentru ntreg personalul didactic
PEI trebuie s fie accesibil i s poat fi neles de toi cei care lucreaz cu un astfel
de plan
Cnd se utilizeaz Planul Educaional Individual (PEI)?
PEI se utilizeaza pentru a planifica:
Aciuni de intervenie timpurie sau aciuni de intervenie ulterioar
Aciuni de intervenie n coal sau extracolare
Aciuni de intervenie pentru elevii declarai ca fiind elevi cu cerine
educaionale speciale

Ce trebuie s cuprind un Plan Educaional Individual (PEI)?

Planurile educaionale individuale se concentreaz pe obiective individuale
principale, identificate pentru a ajuta la realizarea nevoilor individuale ale elevului i a
prioritilor particulare ale acestuia;
Obiectivele trebuie s aib legtur cu ariile cheie din comunicare, citire,
aritmetic, precum i cu aspecte legate de comportament sau de capacitile / abilitile
fizice ale elevului;
Setul de obiective i strategiile utilizate trebuie s se bazeze pe punctele forte i
realizrile / succesele elevului.
Un PEI cuprinde:
Setul de obiective pe termen scurt urmrite pentru sau de copil;
Strategiile de predare utilizate;
Asigurarea msurilor funcionale necesare;
Termene de evaluare a planului individual;
Criteriile de succes i / sau de renunare la plan
Rezultate obinute (consemnate la termenele de evaluare a planului)
Ce este un Plan Educaional de Grup?
n cazul n care n acelai grup de copii, la aceeai clas sau la aceeai
disciplin de studiu exist obiective comune i, prin urmare, strategii comune,
atunci se poate ntocmi un plan de nvare pentru grup i nu neaprat pentru
fiecare elev n parte
Monitorizarea i evaluarea PEI
Ideal este ca orice PEI s fie supus unei revizuiri / evaluri permanente, caz n
care nu se poate stabili un termen fix sau o ntlnire formal de evaluare. Cu toate
acestea, pentru a vedea dac un plan educaional individual conduce ctre nite rezultate
pozitive, este necesar s se fac o evaluare a acestuia cel puin de dou ori pe an.
Cerinte fata de planurile educationale individuale
S determine creterea nivelului de realizare a copiilor cu cerine educaionale
speciale.
S fie vzute ca documente de lucru.
S utilizeze un format simplu.
S ofere detalii suplimentare sau diferite de cele puse la dispoziie n general pentru
toi elevii
S ofere detalii despre obiectivele identificate ca fiind n plus sau diferite de cele
identificate pentru toi elevi.
S aib un limbaj accesibil tuturor celor care lucreaz cu ele.
S poat fi nelese de toi membrii personalului i de ctre prini.
S fie distribuite ntregului personal didactic / nedidactic, dac este necesar.
5

S promoveze o planificare eficient.

S-i ajute pe elevi s-i evalueze propriile progrese.
S aib ca rezultat o planificare i o intervenie adecvat din partea personalului.
S aib ca rezultat realizarea unor obiective de nvare specificate clar pentru elevii
cu cerine educaionale speciale.
Cnd se utilizeaz un plan educaional individual?
Planurile educaionale individuale se utilizeaz pentru a stabili interveniile
necesare pentru fiecare elev n parte, intervenii realizate prin Aciuni de intervenie
timpurie sau aciuni de intervenie ulterioar, Aciuni de intervenie n coal sau
extracolare i Aciuni pentru elevii diagnosticai ca fiind elevi cu cerine educaionale
speciale. Planul trebuie s consemneze numai obiectivele principale pe termen scurt i
strategiile care sunt diferite de sau n plus fa de cele care exist pentru restul grupului
sau clasei. Obiectivele stabilite prin PEI trebuie s aib termene precise care s in
seama de nevoile identificate.
n cazul n care un copil este diagnosticat ca avnd cerine educaionale speciale,
atunci stabilirea obiectivelor pe termen scurt i a strategiilor de realizare a acestora
trebuie corelate cu obiectivele generale i cu elementele evideniate n diagnostic. n
majoritatea cazurilor, strategiile de realizare a acestor obiective sunt stabilite printr-un
plan educaional individual. Ca aciune la nivel de coal sau extracolar, PEI trebuie
s consemneze numai ceea ce este n plus sau diferit de planul din curriculum-ul
difereniat. Ca urmare, vor exista copii cu cerine educaionale speciale, diagnosticai sau
nu ca atare, care nu au nevoie de un plan educaional individual pentru c cerinele lor
sunt respectate i realizate prin metode alternative. Cu toate acestea, obiectivele
individuale, strategiile folosite pentru a atinge aceste obiective i progresele realizate
trebuie consemnate ca parte a unor evidene generale pentru toi copii dintr-un grup.
Sugestii privind elaborarea unui PEI
Nu se recomand i nu este adecvat stabilirea de prea multe obiective n acelai
timp. Este normal ca elevului s i se asigure predarea continu a ntregii arii curriculare,
dar obiectivele planului educaional individual trebuie s se limiteze la prioritile
convenite pentru momentul / etapa respectiv.
n cazul n care un elev identificat ca avnd ces este expus riscului de lips de
afectiune sau excludere, atunci planul educaional individual trebuie s conin strategiile
adecvate de acoperire a acestor nevoi.
Unele coli pot opta pentru adugarea unor obiective pe termen lung pe care s le
includ ntr-un plan educaional individual. Un astfel de obiectiv pe termen lung poate fi
util pentru identificarea rezultatelor i progresului nregistrat de elev, dar acesta trebuie
corelat cu obiectivele iniiale i trebuie s asigure informaii pentru stabilirea obiectivelor
ulterioare. Criteriile de succes incluse ntr-un PEI nseamn c obiectivele stabilite au fost
atinse i c trebuie stabilite noi obiective, n timp ce criteriile de renunare nseamn nu
numai c s-au realizat obiectivele propuse ci i c nu mai este nevoie de un plan
educaional individual.
n general, ntr-un PEI profesorii trebuie s includ obiective SMART:
Specifice (specific)
Msurabile (measurable)
6

Realizabile (achievable)
Relevante (relevant)
(cu) Termene (time bound)
Exist si situaii n care, pentru a realiza un progres, sunt mai adecvate obiective
mai puin msurabile, dar mai uor de evaluat / revizuit.
De obicei, este de mare ajutor dac orice obiectiv urmrit este precedat de o
formulare ca: pn la sfritul semestrului, Monica va fi capabil s
Dei nu face parte dintr-un PEI, profesorii trebuie s in seama i de fia
individual sau de profilul(caracterizarea) elevului care ofer date de referin sau
datele de la care se pornete n evaluarea iniial, precum i informaii despre cerinele
particulare i punctele forte ale elevului la momentul respectiv. Dac i unde este cazul,
profilul (caracterizarea) trebuie s conin i informaii despre cerinele elevului fa de
strategiile generale pentru a-i putea asigura acestuia accesul la curriculum i n programul
obinuit al unei zile de coal.
Informaiile despre cerinele particulare ale unui elev n ceea ce privete accesul la
curriculum trebuie transmise ntregului personal. n anumite cazuri acestea pot constitui o
anex a planului educaional individual, dei trebuie s se in seama de confidenialitatea
asupra anumitor aspecte.
Dac elevul are cerine severe sau complexe, atunci ntreg personalul trebuie s
cunoasc cteva dintre acestea. Este o problem a colii care, prin consultare cu prinii,
profesionitii i elevul, decide cum s se consemneze i s se disemineze strategii legate
de activiti ca: mbrcatul, hrnirea i mobilitatea (deplasarea); dar, obiectivele n aceste
arii trebuie nregistrate n planul educaional individual al respectivului copil. Indiferent
care dintre aceste obiective i strategii sunt menionate n PEI, acestea trebuie discutate
cu prinii, revizuite i evaluate n mod regulat i abordate / dezbtute la evaluarea
anual.