Manastirea CETATUIA

Hram:
Sf. Ap. Petru si Pavel (29 iunie)
Adresa:
Cetatuia nr. 1
Ctitorul Manastirii CETATUIA este domnul Gheorghe Duca. Zidirea s-a inceput
in anul 1669 si s-a finalizat in 1672.
Inscriptia in limba greaca, aflate deasupra intrarii in pronaus, spune: S-a ridicat
acest dumnezeiesc locas, cu hramul sfintilor vestiti si pretutindeni laudati si
inaintemergatori Apostoli Petru si Pavel de catre iubitul Domn Io Duca Voievod al
intregii Moldove, spre mantuirea sufletului sau, fiind patriarh al sfintei cetati a
Ierusalimului Domn Domn Dositei si pastorind Preasfintitul Mitropolit al Moldo-Vlahiei
Domn Domn Dosoftei, in anul de la zidirea lumii 7180, iar al intruparii 1672 .
Uimit de maretia constructiei, sultanul Mehmed al IV-lea, la 10 iunie 1672, aflat
in campania impotriva Poloniei, prevestea ruinarea iminenta a Cetatuii. Insa cuvintele
sale nu s-au implinit, desi de-a lungul anilor manastirea a avut de infruntat multiple
vitregii.
Pe latura sudica a incintei se afla cladirea cu sala gotica Anastasia Doamna, cu
pivnite in care se pastreaza vinul obtinut in podgoria manastirii.
Biserica a fost inconjurata de la inceput de ziduri inalte de piatra, cu metereze si
drum de straja, turn de intrare si turnuri de colt. iN incinta manastirii s-au construit chilii,
baie, bucatarie, pivnita staretie cu trapeza.
Unicitatea Cetatuii consta in aceea ca aici s-au pastrat intregul ansamblu de
arhitectura monastica.
Un loc aparte il ocupa palatul rezervat gazduirii domnului, cladire fortificata,
specifica secolului al XVII-lea. Bucataria (cuhnea) sau, dupa unele opinii, baia
turceasca, este singura constructie de acest fel care ni s-a pastrat intr-un ansamblu
manastiresc.
Turnul clopotnita si masivitatea zidurilor dovedesc ca manastirea a fost gandita si
ca loc de refugiu si rezistenta armata, in caz de nevoie, fiind cu adevarat o cetatuie.
Biserica manastirii, este, o biserica specifica arhitecturii religioase din Moldova
sec. XVII-lea, fiind totusi, o sinteza originala a unor elemente arhitectonice disparate.
Sub raportul arhitectural, Cetatuia este o copie sobra a Trei Ierarhilor, ctitoria
domnului Vasile Lupu de la 1639. Pictura de la Cetatuia este o creatie artistica deosebita,
avand ca autori pe Mihai, Gheorghe si Dima din Ianina, alaturi de pictori autohtoni care
lucrasera la Trei Ierarhi. Este ultimul mare ansamblu de pictura murala din Moldova in
linia traditiilor postbizantine.
Din nefericire numai o parte din ea ni s-a pastrat fara modificari (cum ar fi
frescele reprezentand Arborele lui Iesei, Judecata din urma).
Pe peretele vestic al pronausului se poate vedea si astazi tabloul votiv,
reprezentand familia Domnului Gheorghe Duca.
Biserica adaposteste mormantul ctitorului, al fiicei acestuia, Doamna Maria, al
fratelui Domnitorului, Saul, si al fiului sau, Ionita.

Manastirea Cetatuia a jucat si un deosebit rol cultural. Aici s-a infiintat, in 1682, o
tipografie, unde s-au tiparit carti grecesti pentru Orientul ortodox, tiparnita fiind in acea
vreme singura de acest fel din intregul Rasarit.
Gheorghe Duca punea la dispozitie mijloacele financiare, astfel incat delegatia
Patriarhiei de la Ierusalim aducea materialele tipografice la Iasi de la Venetia.
Organizarea tipografiei, prima din aceasta regiune a Europei cu o asemenea misiune, a
fost incredintata unor calugari romani cunoscatori ai limbii grecesti, in frunte cu
eromonarhul Mitrofan, ajuns apoi episcop de Husi. In mediul cultural bisericesc de la
Cetatuia au activat: patriarhul Dositei al Ierusalimului precum si alti cunoscuti carturari
greci din vremea respectiva (Nicolaos Kerameos, Ieremia Cacavelas, Ioan Comnen,
Chesarie Daponte). Multe din textele grecesti tiparite aici au intrat in celebra Patrologie
J.P.Migne.
Epocile de slujire si cultura ale Cetatuii sunt bine reflectate in Muzeul manastirii
care poate fi vizitat de pelerini.
Astzi, ca si veacurile anterioare, Manastirea Cetatuia, pazita de Dumnezeu, acolo,
pe culmea de la miazazi a Iasului, vegheaza cu aceeasi putere a credintei neschimbate si a
rugaciunii.
O superba panorama a Iasilor se poate admira din Cina Pelerinului, aflata in
cladirea staretiei.

Biserica FRUMOASA
Hramuri:
Sf. Arhangheli Mihail si Gavril Sf. Voievozi (8 noiembrie)
Adormirea Maicii Domnului (15 august)
Adresa: str. Radu Voda nr. 1
Pelerinulu care intra in oras dinspre sud, pe drumul de fier al Bucurestilor, I se
infiinteaza, pe partea dreapta, sub dealul Cetatuii, silueta eleganta a bisericii Frumoasa.
Cea mai veche ctitorie ce s-a aflat pe acest loc a fost inaltata de Meletie Balica,
portar al Sucevei si hatman al Moldovei, originar din Tara Romaneasca, descendent din
familia boierilor Buzesti. Inainte de 1586, aceasta a fost inchinata manastirii Schimbarea
la Fata, de la Muntele Sinai. Din Iasi au mai fost inchinate la Sinai bisericile Sf. Lazar si
Sf. Parascheva.
Grigore II Ghica a reconstruit biserica, intre 1727 si 1733, in stilul Renasterii.
Noua infatisare a constructiei a impresionat pe contemporani, care I-au zis Frumoasa.
Acelasi domn a ridicat aici si palate minunate, dupa moda orientala, de la Taringrad
(Constantinopol), adaugand si gradini spatioase, cu havuzuri, precum si un iaz mare, cu
caiace, sa fie plimbarea domnilor.
Actuala biserica este constructis egumenului loasaf Voinescu, care a rezidit-o in
1836 cum arata si pisania, care aminteste, pe langa marii voievozi Mihail si Gavril, un al
doilea harm, in cinstea Adormirea Maicii Domnului (Uspenia). Noul stil al bisericii este
clasicismul , venit la noi pe filiera ruseasca. Trasatura definitorie este tratarea unitara a

spatiului interior, compartimentele traditionale ale bisericii fiind subliniate doar la nivelul
acoperisului, prin patru turle distincte asezate in linie, dupa moda ruseasca. Imbinarea
intre formele simple, sobre, de factura clasica si elementele rasaritene, imprima
constructiei un caracter exotic, nu lipsit de frumusete in ecletismul sau.
In pronasul bisericii se afla mormantul de marmora al domnitei Ruxandra, fiica lui
Grigore Ghica vodas.
Pictura, in tempera, este viu colorata. Se mai pastreaza portretele votive din 1841,
reprezentand pe Grigore II Ghica cu familia sa si pe egumenul Ioasaf Voinescu. Pe arculdublou dintre pronaos si naos, unde sunt infatisate cele sapte sinoade ecumenice, a fost
zugravit si asa numit sinod de la Iasi. Vechiul interior se pastreaza o icoana a Maicii
Domnului, daruita de doamna Ecaterina Mavrocordat si piatra de mormant, din marmura,
impodobita cu stema tarii, a domnitei Ruxandra, fiica lui Grigore II Ghica.
Mihail Sturza a impodobit interiorul bisericii si a ridicat alaturi un mausoleu de
marmura pentru mormintele membrilor familei sale. Monumentul (1833) aminteste
inceputurile sculpturii statuare din Moldova. Este alcatuit dintr-un grup statuar biblic,
dominat de un inger care se sprijina de un mic obelisc. Pe soclul de marmora este
reprezentata o clepsidra de nisip, care simbolizeaza curgerea iremediabila a Timpului.
Dedesubt intalnim stema Moldovei, asa cum arata ea in veacul XIX. Trupul lui Mihail
Sturza, insa, nu a mai fost inhumat aici ci in biserica ctitorita de el la Baden-Baden.
Turnul-clopotnita se la intrarea in incinta manastirii si vestitul Palat de pe
ziduri, sunt construite dupa planurile arhitectului Martin Kubelca, la 1819.
Din constructiile Grigore II Ghica se mai pastreaza zidul cu metereze ce
inconjoara incinta, avand o inaltime de 4m. Pe latura sudica a zidurilor se deschide si
astazi Poarta Spanzuratilor, numita asa deoarece dadea spre locul executiilor publice a
talharilor, in zilele de iarmaroc.
Frumoasa este astazi biserica de mir, iar parohia s-a remarcat prin opera socialfilantropica din ultimii ani. Intregul ansamblu manastiresc de odinioara este obiectul unui
amplu proces de restaurare.