PANAIT IULIA, An IV, So

Comportamente cu risc pentru sanatate

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAOV

FACULTATEA DE DREPT I SOCIOLOGIE
SPECIALIZAREA SOCIOLOGIE

S O C I O LO G I A C ALI TAT I I

VIETII

Comportament cu risc pentru sanatate

Student: , Gr.3
Anul IV, SO

Braov
21 noiembrie 2007

CUPRINS

PANAIT IULIA, An IV, So

Comportamente cu risc pentru sanatate

Ce este sanatatea ?............................................................................................... 2

Sanatatea psihica............................................................................................ 2
Sanatatea fizica............................................................................................... 2
Sanatatea sociala............................................................................................ 2
Comportamente cu risc pentru sanatate...............................................................3
Consumul de alcool......................................................................................... 3
Consumul de tutun.......................................................................................... 3
Consumul de cafea.......................................................................................... 4
Consumul de medicamente.............................................................................4
Comportamentul alimentar.............................................................................4
Activitatea fizica.............................................................................................. 5
Odihna............................................................................................................. 5
Cercetare............................................................................................................... 6
Tema:............................................................................................................... 6
Universul cercetarii:........................................................................................ 6
Obiective:........................................................................................................ 6
Operationalizare:............................................................................................. 7
Esantionul........................................................................................................... 8
Chestionarul....................................................................................................... 8
Prelucrare date................................................................................................... 8
CONCLUZIE.......................................................................................................... 15
BIBLIOGRAFIE....................................................................................................... 15
ANEXA.................................................................................................................. 16

PANAIT IULIA, An IV, So

Comportamente cu risc pentru sanatate

COMPORTAMENTE CU RISC PENTRU SANATATE

Ce este sanatatea ?
Punctul de vedere modern este acela ca, sanatatea are cteva dimensiuni foarte
importante fizica, psihica, sociala - si fiecare dintre acestea contribuie la conditia de
bunastare a unei persoane. Pentru mentinerea unei sanatati bune, o persoana trebuie sa-si
examineze fiecare din aceste dimensiuni si sa se orienteze n sensul n care i se permite nu
doar sa traiasca o perioada lunga de timp, ci de asemenea sa se bucure de sanatate cat mai
mult timp posibil.
n 1967, Organizatia Mondiala a Sanatatii a declarat ca sanatatea este o stare totala de
bunastare fizica, mentala si sociala si nu n principal absenta bolii sau a unei infirmitati.
Sanatatea este acel proces n care toate aspectele din viata unei persoane lucreaza
laolalta, ntr-un mod integrat. Nici un aspect al vietii nu functioneaza n mod izolat.
Organismul, mintea, spiritul, familia, comunitatea, tara, locul de munca, educatia si
convingerile sunt toate interrelationate. Modul prin care aceste aspecte se interactioneaza
contribuie la mbogatirea vietii unei persoane, fapt care ajuta la determinarea sanatatii
acestuia.
Sanatatea psihica
Luata pe ansamblu, calitatea sanatatii unei persoane reflecteaza emotiile unei
persoane, sentimentele acesteia fata de sine, situatii ct si fata de alte persoane. Sanatatea
emotionala include ntelegerea emotiilor si cunoasterea modului de solutionare a problemelor
cotidiene, a stresului ct si capacitatea de a studia, de a lucra sau de a ndeplini actviitati
eficiente si cu buna dispozitie. n timp ce ele sunt importante n sine, emotiile influenteaza de
asemenea sanatatea fizica. Un individ cu o buna stare emotionala manifesta o
rata scazuta la boli legate de stres.
Sanatatea fizica.
Sanatatea fizica se refera la starea organismului si la raspunsurile acestuia n fata
vatamarilor si a bolii. Pentru mentinerea unei conditii fizice bune, a unei sanatati fizice este
important sa adoptam acele conduite ce ne confera o bunastare fizica. De exemplu, evitarea
tigarilor, a consumului de alcool, alimentatia moderata sunt doar cteva obiceiuri ce asigura o
buna sanatate fizica. Exercitiile fizice adecvate, un efort ct si un repaos echilibrat, alegerea
inteligenta a mncarurilor, evitarea abuzurilor alimentare ne ajuta de asemenea sa ne
mentinem starea de sanatate a organismului. O stare buna de sanatate fizica necesita faptul ca
o persoana sa acorde atentie mesajelor trimise prin simturile organismului asupra a ceea ce el
are nevoie - mai multa odihna sau diferite alimente.
Sanatatea sociala
Sanatatea sociala se refera la capacitatea de realizare a rolului din viata, cum ar fi
rolul de fiu sau fiica, parinte, sot, prieten, apropiat sau cetatean, ntr-un mod eficient si
confortabil, cu placere, fara a tulbura climatul de ecologie sociala, de protectie al altor
persoane. Fiecare dintre aceste roluri presupunediferite responsabilitati si riscuri. Toate
necesita o comunicare eficienta.

PANAIT IULIA, An IV, So

Comportamente cu risc pentru sanatate

Comportamente cu risc pentru sanatate

Consumul de alcool
Din timpuri imemoriale, oamenii si-au dat seama ca alcoolul reprezinta un mare
pericol pentru sanatatea lor. Astfel, cu 3000 de ani inaintea erei noastre, in China, betivii erau
pedepsiti cu moartea, in India straveche li se turna metal topit pe gat, in Egipt erau izgoniti di
ntara, iar in Anglia erau executati public. Senatul roman a legiferat interdictia consumului de
alcool de catre copii si persoane sub 30 de ani, iar in Catargina era interzis cu desavarsire
consumul de alcool in randul tineretului. Ca urmare, de-a lungul mileniilor, impotriva
consumului de alcool s-au luat numeroase si variate masuri legislative, mergandu-se chiar si
pana la prohibitie. Dsigur, nimeni nu este impotriva consumului rational de alcool, dar numa
ide catre adulti si cu anumite ocazii. Tineretul insa, in plina perioada de dezvoltare fizica si
formare intelectuala, ar trebui sa evite chiar si folosirea ocazionala a alcoolului.
Daca pentru adulti rarele exceptii sunt permise, nu trebuie sa uitam ca abuzul mai ales
in timpul petrecerilor devin periculoase pentru sanatate si viata. Este foarte important de
retinut ca si cantitatile mici de bauturi alcooloce, slab alcoolizate ( vin, bere etc), consumate
zilnic si in timp indelungat, pot transforma omul intr-un alcoolic, cu tulburari functionale si
anatomice.
Consumul de tutun
Regiunea Tabago din San domingo a devenit foarte cunoscuta datorita tabacului
raspandit pe intreg continetul european. Tutunul a fost descoperit in 1492, transportat si
cultivat in spania. Jean Nicot, ambasadorul Frantei, nu s-a gandit cand a trimis in 1560
reginei elisabeta de Medicis primele foi de tutun care vor fi efectele negative.
Fumatul reprezinta un viciu foarte raspandit. La inceput, tinerii fumeaza din spirit de
imaginatie, din datoria de a poza in oameni mari. Fiecare fumator incepator pretinde ca se
poate lasa oricand vrea. Aceasta insa este o credinta gresita.
Experimentele facute pentru a stabili influenta exercitata de fumul de tutun asupra
organismului uman, ca si observatiile curente demonstreaza din plin: chiar daca la inceput
fumatorul inregistreaza o anumita vioiciune in activitatea intelectuala, o data cu cresterea
consumului de tutun, se produc treptat slabirea capacitatii de munca intelectuala, oboseala
fizica, greata, ameteli, dureri de cap.
Nicotina, cea mai puternica substanta inhalata cu fumul de tutun, exercita o influenta
daunatoare asupra vaselor sanguine, inimii si sistemului nervos precum si diminuarea
activitatii glandelor sexuale.
Fumatul afecteaza dezvoltarea intelectuala a tinerilor fumatori; s-a observat ca elevii
care fumeaza prezinta dificultati de asimilare a lectiilor si devin nedisciplinati. Dezechilibrul
hormonal pe care il provoaca e responsabil de intarzierea cresterii, de scaderea fortei
musculare, a vioiciunii si agilitatii.
La fumatorii vechi, care au inceput sa fumeze din copilarie sau tinerete, nu exista
organ care sa nu aiba de suferit o dovedeste mortalitatea mai mare in randul celor care
fumeaza dinainte de a fi implinit 25 de ani.
Fumatorul isi pericliteaza nu numai sanatatea proprie, ci si pe a copiilor, prietenilor,
rudelor cu care sta impreuna in spatii inchise, obligandu-i sa inhaleze nicotina, diohidul de
carbon o data cu fumul. In fiecare an n Europa, peste 19000 de persoane mor din cauza
fumatului pasiv, dintre care 24% sunt nefumtoare. Fumatul pasiv provoac numeroase boli
(cancer, atacuri cardiace i cerebrale etc.).

PANAIT IULIA, An IV, So

Comportamente cu risc pentru sanatate

Consumul de cafea
Cafeaua este un stimulent al sistemului nervos. Efectul sau se datoreaza cafeinei
dezvoltarea unor comportamente ce solicita sanatatea are beneficii nu att pe termen scurt ct
si pe termen lung.
In doze obisnuite nu constituie un risc. O cantitate insa cu mult mai mare face sa
creasca in sange concentratia acizilor grasi si a glucozei. Deci, doze mari, repetate, cu adaosul
de zahar si insotite de fumat echivaleaza cu un adevarat stres.
Cafeaua nu inlatura oboseala asa cum credeam. Ea ne face sa nu o mai resimtim
pentru moment, o amana si, inselati de efectul cafelei continuam sa ne supraobosim.
Consumata in exces, cafeaua da si ea obisnuinta, numita cafeism, la fel de greu de
vindecat ca orice alta toxicomanie.
Cafeaua face mai mult bine la persoanele in varsta decat la tineri. Astfel specialistii au
descoperit ca varstnicii se pot proteja impotriva bolilor cardiovasculare consumand cofeina.
O echipa de cercetatori new-yorkezi declara ca cei varstnici pot beneficia de efecte pozitive
consumand cafeina, cu conditia sa nu sufere de hipertensiune. Ei au descoperit ca adultii in
varsta de cel putin 55 de ani care consuma mai multa cofeina prezinta un risc mai mic de a
dezvolta o boala cardiovasculara fata de participantii cu consum moderat de cofeina.
Daca cercetatorii le recomanda celor mai in varsta sa consume cofeina (bineinteles cu
precautiile necesare), ei nu au acelasi sfat si pentru tineri. Un alt studiu, realizat de data
aceasta in Chicago, arata ca utilizarea cafeinei ca stimulent incepe sa devina o problema
printre tinerii americani, care tind sa faca exces.
Cercetatorii de la Universitatea Northwestern, in Chicago, Illinois, au analizat cazurile
inregistrate in ultimii trei ani la Illinois Poison Center (Centrul de intoxicari din Illinois). Ei
au descoperit peste 250 de cazuri de complicatii medicale cauzate de ingerarea unui numar
excesiv de suplimente nutritive pe baza de cafeina.
Conform investigatiilor echipei, 12% dintre cazurile de supradoza au necesitat
spitalizare; unele dintre cazuri au necesitat ingrijire intensiva, mai ales cand uzul de cafeina a
fost combinat cu ingerarea altor substante, legale sau ilegale. Varsta medie a celor care
abuzasera de cafeina era de 21 de ani.
Consumul de medicamente
Pentru a face fata ritmului alert al vietii, unii dintre semenii nostri apeleaza la asanumitele medicamente. Astfel se manifesta tendinta de automedicatie, adica administrarea
fara prescriptie medicala a unor medicamente considerate inofensive, precum vitaminele,
antibioticele. Se produce o anumita dependenta de medicamente chiar si neajunsuri ale
organismului. Luam medicamente pentru ca sunt un stimulent, dar si un calmant. Inghitim
din proprie initiativa, fara avizul medicului, antinevralgice, aspirine, somnifere, diverse
calmante. Este la moda automedicatia si abuzul de medicamente sub ideea ca suntem salvati
de medicamente de o viata dezordonata.
Respectarea orelor de somn, alimentatia rationala, cultura fizica sunt incomparabil
mai utile organismului decat medicamentele.
Comportamentul alimentar
Un comportamentul alimentar rational presupune prevenirea imbolnavirilor si
promovarea sanatatii cuajutorul unei alimentaii optime.

PANAIT IULIA, An IV, So

Comportamente cu risc pentru sanatate

Alimentatia suficienta - este prima cerinta a unei alimantatii corecte aceasta trebuie sa
acopere integral nevoile organismului in amterial de constructie si material energetic. Cu alte
cuvinte trebuie dat organismului necesarul de proteine, glucide, lipide, saruri minerale si
vitamine.
Alimentatia echilibrata presupune un echilibru in consumul de proteine, glucide, lipide,
saruri minerale si vitamine. Astfel organismul are nevoie de toti factorii nutritivi, in cantitati
si proportii optime.
Alimentatia rationala organismul nu are nevoie de excese alimentare. Cu timpul
supraalimentatia duce la ingrasare excesiva. Alimentatia rationala asigura desfasurarea
normala a functiilor organismului in scopul mentinerii la un nivel cat ma iinalt a sanatatii si a
capacitatii de aparare impotriva factorilor nocivi. Nu degeaba este zicala dimineata sa
mananci ca un rege, la pranz ca un print, iar seara ca un cersetor : dimineata organismul are
nevoie de energie pentru a putea face fata zilei, de aceea micul este cea mai importanta masa.
A manca rational inseamna a manca la ore regulate. In acest fel organismul se pregateste
pentru digestie. Mesele luate in graba, la ore diferita, pot fi una din cauzele gastritelor.
Numarul maxim de mese la adulti este de 4 deoarece procesul de digestie dureaza circa 4 ore.
Activitatea fizica
Viata omului modern se caracterizeaza prin rolul efortului fizic din ce in ce mai mic.
Plimbarile pe jos aproape ca au disparut, fiind inlocuite de sedentarism: privit la televizor,
munca pe calculator.
Organismul uman este astfel alcatuit incat muschii au de indeplinit un rol fiziologic
important. Miscarile influenteaza respiratia, dar si activitatea nervoasa, producerea
hormonilor, metabolismul. Unui organism obligat sa stea imobilizat mult timp ii scade gradul
de coordonare a activitatii. Miscarea fizica este foarte importanta si pentru starea de spirit a
omului, pe langa starea fizica. Astfel un om care face miscare si iese in aer liber are creierul
oxigenat, poate gandi mai limpede si este mult mai bine dispus decat o persoana sedentara.
Odihna
Munca in ziua de azi a devenit o necesitate. Datorita modului de viata alert, aceasta a
devenit neplanificata, dezordonata, ducand cu timpul la istovirea organismului. Obosesc si
se surmeneaza nu atat cei care lucreaza mult, ci acei care lucreaza prost spune un mare
fiziolog.
Oboseala este rezultatul unui proces de activitate mintala si musculara indelungata,
grea si incordata.
Dupa fiecare zi de munca organismul are nevoie de odihna. Obisnuinta omului de a se
culca la ore fixe fa forma reflexul de adormire. Un om matur trebuie sa doarma 7-8 ore pe
noapte. Daca se culca devreme iainte de ora 23 el este mai odihnit decat daca s-ar culca dupa
12 noaptea. Un studiu arata faptul ca daca in timpul noptii pierzi o ora de somn, acea ora de
somn este ceruta apoi de organism in timpul zilei. De aceea multe persoane au stari de
somnolenta cateodata in plina activitate de munca.
Cercetare
Tema:
Persoanele cu varste cuprinse intre 15-30 de ani au mai des comportamente cu risc pentru
sanatate decat persoanele cu varste cuprinse intre 31-55 de ani.

PANAIT IULIA, An IV, So

Comportamente cu risc pentru sanatate

Universul cercetarii:
Persoanele cu varsta intre 15-30 de ani, si persoanele cu varste cuprinse intre 31-55 de ani
Am ales persoanele cu varsta intre 15-30 de ani deoarece banuiesc ca adolescentii si tinerii au
mai des comportamente cu risc pentru sanatate din cauza libertatii pe care o cauta, din cauza
curiozitatii sa incerce lucruri noi si din cauza ca incearca sa incalce regulile si sa braveze. In
plus au o viata mai amestecata incercand sa faca fata si studiilor, si distractiilor, si
inceputului de cariera. Sanatatea ajunge astfel pe locul doi
Am ales persoanele cu varste cuprinse intre 31-55 de ani deoarece banuiesc ca dupa varsta de
30 de ani oamenii de obicei sunt asezati la casele lor, incep sa isi intemeieze o familie, au o
cariera stabila. Cu timpul isi dau seama ce rol important are sanatatea in viata lor.
Obiective:
1. Evaluarea persoanelor cu varsta intre 15-30 si a persoanelor cu varste cuprinse intre
31-55 de ani de ani pentru a afla cat de precauti sunt in legatura cu propriile
comportamentele daunatoare sanatatii.
2. Informarea asupra diferitelor tipuri de comportamente cu risc pentru sanatate
Ipoteza: Daca persoanele depasesc varsta de 30 de ani, atunci devin mai precaute in legatura
cu comportamentele cu risc pentru sanatate.
Concepte:

comportamente cu risc pentru sanatatate

precautie

Definitii:
PRECAUIE (DEX), precauii, s.f. Atitudinea, comportarea omului precaut; bgare de
seam, prevedere, circumspecie, pruden.
Conform lui Nicolas de Sadeleer in lucrarea The Precautionary Principle in EC
Health and Environmental Law, European Law Journal; Mar2006, Vol. 12 Issue 2, p139172, cu privire la actiuni preventive fata de incertitudine, principiul precautiei reprezinta un
jalon important in reducerea riscului.
Persoanele cu varste cuprinse intre 30-55 de ani devin mult mai precaute legat de
comportamentele cu risc pentru sanatate deoarece incep sa dea atentie simptomelor ce pot
aparea datorita lor, incercand astfel sa le diminueze.
Operationalizare:
Comportament cu risc pentru sanatate
Activitati sedentare
Comportament viciat / producator de dependenta)
consum de cafea
consum de tuhun
- fumat activ
fumat pasiv consum de alcool consum de medicamente
Comportament sexual

numarul partenerilor

metode de protectie
Comportament alimentar

PANAIT IULIA, An IV, So

Comportamente cu risc pentru sanatate

alimentatie
mic dejun
dezechilibrata ore nefixate de masa
insuficienta masa unica/ deficit de alimentatie vitamine (fructe si legume)

proteine (paine si cereale) - proteine (oua, lapte, branzeturi)

consum de apa
excesiva abuz de alimentatie -colesterol si grasimi (fastfood, friptura, mezeluri, slanina,
cartofi prajiti)
locatia acasa, fastfood, restaurant, birou/scoala
igiena

prospetime

curatenie

calitate
Comportament social
pasiv

dezinteres

stres

relatii reci cu cei din jur

activ

interes

calm

relatii bune cu cei din jur

Sanatate
fizica
oboseala/ odihna fizica
dureri musculare
oboseala ochilor
psihica
pesimism/ optimism
oboseala/ odihna psihica
insomnie
sociala
stres - calm
interes/dezinteres
relatii bune/rele

Esantionul
13 persoane cu varste intre 15-30 de ani
(7 femei- 6 barbati)
13 persoane cu varste cuprinse intre 31-55 de ani (7 femei- 6 barbati)
Esantionul nu este unul reprezentativ

PANAIT IULIA, An IV, So

Comportamente cu risc pentru sanatate

Chestionarul
Are 27 de variabile care masoara comportamentele cu risc pentru sanatate si starea de
sanatate fizica, psihica si sociala a persoanelor intervievate

Prelucrare date
Vreau sa aflu ce parere au persoanele intervievate despre propria sanatate
apreciati starea dvs de sanatate

Valid

Missing

rea
nici buna
nici rea
buna
foarte
buna
Total
System
Missing
Total

Frequency
3

Percent
9.4

Valid
Percent
11.5

Cumulative
Percent
11.5

25.0

30.8

42.3

14

43.8

53.8

96.2

3.1

3.8

100.0

26

81.3

100.0

18.8

6
32

18.8
100.0

Total

Din tabelul de mai sus aflam ca 43% din persoanele intervievate au o parere buna despre
propria stare de sanatate

10

varstacodata

Count

15-30
0

31-55
rea

nici buna nici rea

buna

foarte buna

apreciati starea dvs de sanatate

Tinerii sunt cei care au o parere mai buna despre starea lor de sanatate decat persoanele
mai in varsta

PANAIT IULIA, An IV, So

Comportamente cu risc pentru sanatate

8
7
6
5
4

Count

3
2

varstacodata

15-30

31-55
mers pe jos

mers pe bicicleta

gimnastica

dansuri

fotbal

munca

ce activitati fizice practicati cel mai des?

Cea pai preferata activitate si in randul tinerilor, dar si in randul persoanelor mai in varsta
este mersul pe jos, apoi pe locul doi urmeaza gimnastica (preferata cu precadere de catre
tineri)

4.5
4.0
3.5
3.0
2.5

Count

2.0
1.5

varstacodata

1.0

15-30

.5

31-55
mai rar

o data la 3-4 zile

o data pe saptamana

zilnic

o data la 2 zile

cat de des practicati activitati fizice?

Atat tinerii, cat si persoanele mai in varsta practica activitati fizice zilnic

PANAIT IULIA, An IV, So

Comportamente cu risc pentru sanatate

8
7
6
5
4

Count

3
2

varstacodata

15-30

31-55
foarte des

nici des nici rar

destul de des

foarte rar/deloc
rar

obisnuiti sa pierdeti noptile pentru alte activitati (terminarea proiect

Tinerii obisnuiesc mai des sa piarda noptile din cauza proiectelor sau a distractiei decat
persoanele mai in varsta.

varstacodata
Count

2
15-30
1

31-55
destul de des

rar
nici des nici rar

foarte rar/deloc

aveti stari de insomnie?

Tinerii au mai des stari de insomnie decat persoanele mai in varsta.

10

PANAIT IULIA, An IV, So

Comportamente cu risc pentru sanatate

Count

varstacodata

15-30

31-55
3-4 cafele zilnic

o cafea zilnic
2 cafele zilnic

deloc

obisnuiti sa beti cafea

Persoanele mai in varsta obisnuiesc sa bea cafea mai des decat tinerii

14

12

10

Count

varstacodata

15-30

31-55
foarte des

nici des nici rar

destul de des

foarte rar/deloc
rar

daca sunteti fumator activ, fumati

11

PANAIT IULIA, An IV, So

Comportamente cu risc pentru sanatate

10

varstacodata

Count

15-30
0

31-55
f oarte des

nici des nici rar

destul de des

f oarte rar/deloc
rar

daca sunteti fumator pasiv, inhalati fum

Tinerii sunt atat fumatori pasivi cat si fumatori activi in numar mai mare decat persoanele
mai in varsta

7
6
5

4
3

Count

varstacodata

15-30

31-55
destul de des

rar
nici des nici rar

f oarte rar/deloc

cat de des obisnuiti sa beti alcool?

Tinerii beau alcool mai des decat persoanele mai in varsta

Nici tinerii nici persoanele mai in varsta nu obisnuiesc sa utilizeze medicamente

12

PANAIT IULIA, An IV, So

Comportamente cu risc pentru sanatate

12

10

varsta codata

Count

2
15-30
0

31-55
destul de des

rar
nici des, nici rar

foarte rar/deloc

Cat de des obisnuiti saschimbati partenerii sexuali?

Tinerii isi schimba mai des partenerii sexuali decat persoanele mai in varsta, dar se si
protejeaza mai des.

12

10

Count

varsta codata
2
15-30
0

31-55
acasa

in f ast-f ood
in restaurant

nu apuc sa mananc

in birou/scoala

unde obisnuiti sa mancati de obicei?

Si tinerii si persoanele mai in varsta obisnuiesc sa manance acasa.

13

PANAIT IULIA, An IV, So

Comportamente cu risc pentru sanatate

5.5
5.0
4.5
4.0
3.5
3.0

varsta codata

Count

2.5
2.0

15-30

1.5

31-55
mai rar

o data la 3-4 zile

o data pe saptamana

zilnic

o data la doua zile

de cate ori pe saptamana serviti micul dejun?

Tinerii nu obisnuiesc sa serveasca micul dejun

Cat priveste comportamentul alimentar, persoanele mai in varsta obisnuiesc sa manance
cel mai des legume si fructe si sa aibe un program fix al meselor de peste zi. Produsele bogate
in colesterol sunt servite in egala masura atat de tineri, cat si de persoanele dupa 30 de ani.
7
6
5

4
3

Count

varsta codata

15-30

31-55
pesimist

destul de optimist
nici optimist nici p

foarte optimist

cat de obtimist v-ati simtit in ultimul timp?

Exista un grad mai mare de pesimism in randul tinerilor decat in al adultilor

Tinerii se simt mai obositi decat persoanele mai in varsta atat fizic cat si psihic. Ei simt
mai des dureri musculare si articulare din cauza vietii sedentare decat persoanele ma in
varsta.
Tinerii isi pierd mai des interesul pentru ceea ce fac decat persoanele mai in varsta

14

PANAIT IULIA, An IV, So

Comportamente cu risc pentru sanatate

Tinerii comunica mai des decat persoanele mai in varsta

CONCLUZIE
Persoanele cu varste cuprinse intre 15-30 de ani au mai des comportamente vicioase :
( consum de alcool, tigari) si comportamentele alimentare lasa de dorit fata de persoanele mai
in varsta. Insa tinerii stau mai bine la capitolul comunicare.
Ipoteza de la care am plecat: daca persoanele depasesc varsta de 30 de ani, atunci devin mai
precaute in legatura cu comportamentele cu risc pentru sanatate este validata in aces caz.
Dac pan la varsta de 30 de ani n-ai invtat sa-ti fii propriul medic, atunci singur ti-ai
apropiat moartea.

BIBLIOGRAFIE
Alimentatia rationala si igienica a omului sanatos Tugui. I, Tugui M, 1982, Ed. Stiintifica
si Enciclopedica
Adolescent Health Problems. Behavioral Perspectives J.L. Wallander, L.J. Siegel, The
Guilford Press, NY, 1995
Arta de a trai sanatos - I. Dorobantu, I. Dumitru, Ed. Medicala, Bucuresti, 1982
ANEXA
Chestionar: comportamente cu risc pentru sanatate
Varsta (in ani):
Genul:
a) feminin
b)masculin
1. Apreciaza starea de sanatate:
a) foarte buna
b) buna
c) nici buna nici rea
d) rea
e) foarte rea
2. Ce activitati fizice practici cel mai des?
a) mers pe jos
b) gimnastica
c) mers cu bicicleta
d) inot
e)alta (care)
3. Cat de des practici activitati fizice?
a) zilnic
b) o data la doua zile
c) o data la 3-4 zile
d) o data pe saptamana
mai rar

a)
a)
a)
a)

a)

e)

4. Obisnuiesti sa pierzi noptile pentru alte activitati ( terminarea proiectelor/ distractie)?

foarte des
b) destul de des c) nici des nici rar
d) rar
e) foarte rar
5. Avi stari de insomnie?
foarte des
b) destul de des
c) nici des nici rar
d) rar
e) foarte rar
6. Obisnuiiesti sa beti cafea?
mai mult de 5 cafele zilnic
b) 3-4 cafele zilnic
c) 2 cafele zilnic d) o cafea zilnic e) deloc
7. Daca esti fumator pasiv, inhalezi fum
foarte des
b) destul de des
c) nici des nici rar
d) rar
e) foarte rar/
deloc
8. Daca esti fumator activ, fumezi:
foarte des
b) destul de des
rar/deloc

c) nici des nici rar

d) rar

e)

foarte

Cat de des obisnuiesti sa bei alcool?

15

PANAIT IULIA, An IV, So

a)

foarte des
rar/deloc

b) destul de des

Comportamente cu risc pentru sanatate

c) nici des nici rar

d) rar

e)

foarte

9.
a)

In legatura cu viata sexuala obisnuiesti sa folosesti metode de protectie ( anticonceptionale, prezervativ,

etc)
foarte des
b) destul de des
c) nici des nici rar
d) rar
e) foarte rar/
deloc

a)

10. Cat de des obisnuiesti sa schimbi partenerii sexuali?

foarte des
b) destul de des
c) nici des nici rar
deloc

a)

11. Unde obisnuiesti sa mananci de obicei?

acasa
b) in restaurant c) in fast food
mananc

a)

12. De cate ori pe saptamana servesti micul un mic dejun consistent?

zilnic
b) o data la doua zile
c) o data la 3-4 zile
mai rar

d) o data pe saptamana

a)

13. Obisnuiesti sa ai un program fix de alimentatie?

foarte des
b) destul de des
c) nici des nici rar
rar/deloc

d) rar

a)

d) rar

d) la birou/ scoala

e) foarte rar/

e) nu apuc sa

e)

e)

foarte

14. De cate ori pe saptamana obisnuiesti sa mananci alimente cu continut crescut de colesterol si grasimi?
(de ex. friptura la gratar, hamburger, hot dog, mezeluri, mici, slanina, brnza grasa, cartofi prajiti, pui
prajit, unt, smntna, brnza grasa, nghetata, creme grase etc.)
zilnic
b) o data la doua zile
c) o data la 3-4 zile
d) o data pe saptamana
e)
mai rar

a)

15. Cat de des mananci pe zi paine integrala si cereale?

foarte des
b) destul de des
c) nici des nici rar
deloc

d) rar

e) foarte rar/

a)

16. Cat de des mananci pe zi fructe si legume?

foarte des
b) destul de des
c) nici des nici rar
deloc

d) rar

e) foarte rar/

a)

a)

17. Cat de des obisnuiesti sa beti apa ?

foarte des
b) destul de des
c) nici des nici rar
d) rar
e) foarte rar
cat de des tineti cont de calitatea produselor pe care le consumati? ( igiena, prospetime, etc) a) foarte des
b) destul de des
c) nici des nici rar
d) rar
e) foarte rar
18. Cat de optimist/pesimist te-ai simtit in ultimul timp?
foarte optimist
b) Destul de optimist
c) nici optimist nici pesimist
d) pesimist
e)
foarte pesimist

a)

19. Cat de des ti se intampla sa iti pierzi interesul/placerea pentru ceea ce faci ( social si profesional)?
foarte des
b) destul de des
c) nici des nici rar
d) rar
e) foarte rar/
deloc

a)

20. Simtiti dureri musculare si articulare din cauza activitatilor sedentare?

foarte des
b) destul de des
c) nici des nici rar
d) rar
deloc

a)

21. Dupa ce priviti la Televizor sau la ecranul calculatorului simtiti o senzatie de oboseala a ochilor?
foarte des
b) destul de des
c) nici des nici rar
d) rar
e) foarte rar/
deloc

e) foarte rar/

16

PANAIT IULIA, An IV, So

Comportamente cu risc pentru sanatate

a)

22. Cat de des va simtiti stresat si incapabil sa mai faceti fata presiunilor?
foarte des
b) destul de des
c) nici des nici rar
d) rar
deloc

e) foarte rar/

a)

23. Cat de des va simtiti obosit fizic si psihic?

foarte des
b) destul de des
deloc

c) nici des nici rar

d) rar

e) foarte rar/

a)

24. Utilizati medicamente?

foarte des
b) destul de des
deloc

c) nici des nici rar

d) rar

e) foarte rar/

a)

25. Cat de des comunici cu cei din jur

foarte des
b) destul de des
deloc

c) nici des nici rar

d) rar

e) foarte rar/

17