Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Convorbiri Literare 15 Iunie 1867
Convorbiri Literare 15 Iunie 1867
Anul I.
CONATORBIRI L1TERAR E
Apare la 1 0 15 a Rectirei luni.
Abonamentul pe unu anti in Rornguia hber g. unu galbenu; in Austria 4 fi.
Abonamentele se facu in Iassi la Tipografia
SocretgOi Junimea; in Bucuresci la hbrgria Soccec & Comp.
SUMA1UU.
Despre poesia rumgng, de D. T. Muiorescu.
Flout rumgng, de D. C. Negruzzi.
Poesii de D. I. Negruzzi
Declaratiune qi Anunciuri.
IngI care toate celelalte espresiuni erau numai elemente preparatorii, care cum grade de
3.
neazg poesia, este 0 cea d'intai, care s'a presintatu in fantasia poetului in momentul conceptiunii 0 pentru resitrirea cgreia poetul a
compusu pe celelalte; ea este esinta, este
inte'mplarea poesiei 0 tOtdeodatI me'sura pentru efectul ce-lu produce ; de la ea aternI
Unu esemplu frumosu de ceea ce este culminatiune, ne presint6 poesia D-lui G-. Ore-
teanu
GONDOLA
la nebunie.
irul fenomenelor pasiunei nu
este cleat apropierea cresandtt spre acea Catastrofti.
Si rignd in ea sgreau.
Ca o umbrg usuricl
In lagung ea plutea,
Era neagrg, raititicg
'untt bratu tare o ducea.
102
fele urmatoare arata prin cuvintele ei intensitatea iubirei celor doi juni: dar i situAiunea si esprimarea iubirei au scopul de a ne
interesa din ce in ce mai mult i de a ne
0 diving melodie
De odatg s'audi,
Si in vorbe d'armonie
Vocea ei asa vorbi.
Nu o sg mai intglnimu...
Si in brate sg munmu.
Ea antarea nu sfArsise,
Cgnd gondola sovgi
,,Ce faci scumpe? fata Oise
Si ca ceara 'ngglbeni.
In fine mai reproducemu o data din publicatiuni anterioare faimoasa balada a lui Uhland*)
BLESTEMUL CANTIRETULUI.
Traducere de D. V. Pogor.
Traducere de D. V. Pogor.
103
In aceste trei poesii este o fapta de catastroll, care inseamnI culminatiunea, Ans6 culminaplunea existl i acolo, und3 poetul aratI
numai impresiuni interioare. D. e.
Pe a lacului surfatit
Rada lunei se adapI,
Ce sburatu, ce vijiire!
E unu plIcg de cioarlii1
Multe fluturI pm arbori,
Alte sboarI pe citmpii;
104
Darunle de la file
Cu care esci infrumusetitg,
Sunt mai sus de omenire,
Prea frumoasg Afroditg!
Luna e straluntoare,
Atunci
partea cea mai insemnatI a poesiei, impresiunea ei cea mai intensivg, se cuprinde
deja la inceputu, i totu ce urmeazg este nu-
crt," este
Aa, este de neapitratl observarea culminatiunei crescende in poesie, ineat nu numai o eroare capitall ea cea precedentl, dar
i unu singuru cuventu, care intrerupe gradatiunea i o abate, poate nimici totu efectul.
Acela ce te iuhesce
Suspin ioa, noaptea /urea,
Si tot la tine Maul ggndesce,
Cgci esci in lume idolul seu.
s1 eara0 din mult-citata Cuksiunea a studentilor Oradiani, se poate scoate din irul
seu i se poate pune in locul oH arei stro-
nu Mai este
trebuintl
a aduce i alte esemple de asemene cu-vinte
frii sensu introduse numai pentru a completa nume'rul silabelor din versu ; cici in
Creclemu
de
te, c6 -se aflA identitate intre ele i intre semnele caracteristice ale simtinAntului i pasinnei, i totodatI cA in poesiile eele rele eroarea provenea din ignorarea acestei identitni :
conchidemu prin inductiune, cea ce afirmasemu
a priori, ct poesia cea adeve'ratl nu este cleat unu simtim6ntu sau o pasiune, inanifestate in forml esteticl.
ItecapitulAndu acum toate conclusiunile, ce
amu incercatu a le demonstr in disertatiunea de fatl, dolAndimu urmatoarele idei prihcipale asupra poesiei:
105
pa: din productiunile lor se vede numai o fantasie seacl de imagini originale i o inim6
goala de sinatiri adev6rate, si mai bine le ar
fi fostu lor i noue, daca nici odata nu aru
-FLORA. ROMANX.
106
c serioasA trebue s
FLORA. ROMANI.
(Urmare).
Brustureni, 26 Mai.
erau silite a danta numai cu scriitorul satului, cu palamarul i alii vr'o doi care nepurtAndu costumul de teara, ci fiindu imbodo-
i dovadA e cA, cu toatI nAtAngia sa, am silitu pe grAdinarul meu sA'mi resAdeascA de
totu soiul de flori romAne, cum le dici D-ta.
Asteptiindu Anse' inflorirea lor si venirea
D-tale, singurAtatea m apas. Vecinii meiocupati de trebile cAmpului nu me mai visiteazl.
e avendu ce face, am rescolitu biblioteca mea, i dupl ce am cetitu tote poe-
?,
---lasst, 5 Iunie
FLORA ROMXITX.
107
pe urma capailor, de glasul carora vuiau padurile. Toti junii veUatori se insirau dupa,
(Masa, dar nici unul nu o putea ajunge, afara
de Dragomir curteanul cel mai frumosu si
cel mai viteazu dintre boierinasii carpi. Cur6nd suita ii perdeh din vedere, si nimeni flu
put& sa le dee de urrag, pana ce dupa cateva
oare, ii vedeau inturnndu-se amendoi linistiti
neatinse,
ocupau de toaleta lor ; tOt lumea nu vorbit decat de panto. domneasca. Pe la miedul
FLORA ROMANI.
108
s'a dusu la calugdrie intr'unu schitu departatu, uncle sd, Till o mai glseascI ; and. unu
-ceranu spuse c viindu noaptea intr'unu tardiu, a intalnitu doi tineri c011ri, care se indreptau in fuga cailor spre dealul Catalinei,
din care a cunoscutu pe Dragomir curteanul,
ear pe celalaltu nu'lu a pututu videa fiindu inv'eaitu cu mantaoa. IndoealO nu mai remOne.
Ei fugiser61 Aceastd fatalI scire fu ca o lovire de trOsnetu pentru belrInul pOrinte. Infuriatu, ordona SO' se ridice indatl micu si
mare, ostasi, tOrgoveti, sdteni, i SO, batI codrii ca s prind pe fugari. In neasteMperul seu, elu insusi urmatu de curtea sa, se
puse in caput gloatei.
Dupd" o goanO de cdteva oare, ajungndu
la locul numitu si astadi Fontana cerbului,
gdsirs6 pe tinerii amanti dormindu imbrAtiosati
nu o rasa SI se depOrteze ca
priveasca
te a-mi indulci putinele dile ce mi-a mai remasu. In locul focului junetei, vei grtsi in
mine toatl dragostea i ingrijirea unui bunup Orinte.
ecsotice q.
c.1 1.-
FLORA ROMANX.
xentelu...
Permiteti-ni a vorbl acum i de D-lui.
Cerentelu era unu t6n6ru de spiritu, av6ndu
toate calitatile 0 toate defectele junetii. Dupg,
ce fini gimnaziul, se trase cu b6trana sa mama
109
tioasa invitare a oaspetilorde cate ori trebile plasei ii vor da, timpu.
Visitele lui se indesirg. Totdeauna priimitu cu placere, ajunse a fi celu mai nesuferitu i mai negrijitoru sub-prefectu and nu
era la Brustureni. Dupa moartea P-lui Florinescu, buna-cuviinta cereh ca visitele lui sa
fie mai rani. Cerent,elu vineh mai raru, dar
idei mai multu.
Inteo gi primblandu-se prin grading, unu
dorobantu ii aduse unu plicu in care gasi permutarea lui la o alto', plash', inteunu judetu
departatu. Desperatul Cerentelu ki lua adio
suspinandu, se inturnh la Iassi, si isi dete demisiunea, jurandu a nu mai servl o patrie ingratta
pe coperemCntu.
bune relatiuni.
POESII.
110
IL'OElSIL
IDEALIIL
vapaie de iubire
Vai in peptu-mi s'a aprinsu,
Si spre tine cu grabire
Duios bratul am inthisu.
MED%
JURAREMNPUL.
Si o fat'asa frumoasa,
Peru de angeru, blondu, aveai,
Cu dispretu sa me tracteze....,
Nu aceasta nu-i permisn.
C'o
dureri am suferitu,
De multu plansu si de suspimiri
Sufletu-mi-e amaritu,
POEM
111
SENINU ff .6 ulLTUNA.
Noaptea profundA
In ea cufunclA
PAme'ntul june reinfloritu,
Bolta seninA
Blanda luminA
Si totul tace,
DivinA pace
RESPIINSU.
Dar o fortunA
Geme i tunA
112
DECLARATIIINg
ANUNCIIIRI.
DECLARATIUNE.
Redactiunea Convorbirilor Literare" se erede datoare a declark eit" foia
sa nu este organul societatii ,,Junimea" din Iassi. Redactorul l multi collabotari al el facu parte din acea societate, Anse nu ca atari, i lucrarlie br
publicate in Convorbiri" nu stau in legAturA necesarA, cu densa. Toate pablicatiunile Societatil Junimea poartal titula de editiuni" a le el, titulii care
lipsesce la Convorbirile noastre, a ertror cuprinsu privesce dar nunlai pe
autoril subsemnati i pe Redactiune.
ANUNCIU.
Se afig, de ve'nclare la librria noug si la 0. Hildebrand in Iassi.
PBOSPECT ET
de toate schimbarile aa, numite flectionare
ale cuvintelor romane de P. Palm._
Pre.cul 1 leu.
Redactoru respumptorn: Jacob Negruzzi.