Muzeul Luvru (Muse du Louvre)

Este cel mai mare muzeu din lume si gazduieste una dintre cele mai mari
colectii de arta si antichitati din lume. Luvrul detine peste 350.000 exponate
inestimabile. Construit ca fortareata de regele Philippe-Auguste in 1190, a
fost locuit pentru prima oara de Carol V (1364-1380). In secolul 16, Francois I
il inlocuieste cu un palat in stil renascentist si inaugureaza colectia regala de
arta cu 12 picturi italiene. In 1793, revolutionarii au permis accesul publicului.
Ulterior, Napoleon a renovat Luvrul, transformandu-l in muzeu.

Cele mai valoroase piese din Muzeul Luvru sunt: Venus din Milo, Mona Lisa a
lui Leonardo, Piramida din sticla de la intrare, Caii lui Marly, Pluta Meduzei de
Gericault, Victoria inaripata de la Samotrache, Dantelareasa lui Jan Vermeer,
Sclavii de Michelangelo, Santurile medievale si Colonada lui Perrault.

Sclavii de Michelangelo
Cupid's Kiss

Psyche Revived by
de Antonio Canova

The Seated Scribe from Saqqara, Egypt, limestone and alabaster,

circa 2600 and 2350BC

The Code of Hammurabi is a well-preserved

Babylonian law code, dating to ca. 1780 BC

MICROCIRCULATIA
Asigura nutriia tesuturilor datorita schimburilor de la
acest nivel
Schimburile dintre vas i tesut se fac la nivelul vaselor de
schimb, care formeaz microcirculaia: capilare, arteriole
terminale, venulele postcapilare.

Cele mai mici artere se ramifica in

arteriole de ordin I, care au nc
perete muscular, inervat de nn.
simpatici .
Arterioalele se continua cu
arteriolele terminale sau
metaarteriole care contin mai
putine fibre vasomotorii.
Metaarteriolele dau nastere unui
grup de capilare. Acestea au un
capt arterial i un capt venos,
care se continu cu venulele.

Tonusul musculaturii netede din

arteriola terminala determina
daca grupul de capilare este bine

Tipuri de capilare: studiile de

ultramicroscopie au aratat ca
exista 3 tipuri de capilare:
1. Continue, care se gsesc in muschi,
piele, plamani, tesut conjunctiv, sistem nervos;
peretele este alcatuit dinr-un strat de celule
endoteliale, asezate pe o membrana bazala.
Grosimea este mica si permite usor
schimburile;

2. Fenestrate: in glomerulul renal, in

pancreas, mucoasa intestinala, vezicula biliar.
Endoteliul este perforat de fenestre - orificii
mici, circulare care reprezinta calea principala
prin care H2O si metabolitii traverseaza
peretele capilar.

3. Discontinue (sinusoidale). Au gap-uri

intercelulare cu diametrul de 100 nm.
Permit trecerea unor molecule mari, de tip
proteic i chiar a unor celule. Aceste capilare
apar in teritorii unde eritrocitele trebuie sa

MICROCIRCULATIA - capilarele

Capilarele sunt vase cu diametrul foarte mic 4 - 10

microni, cu o suprafata de sectiune foarte mare de
aprox. 1000X mai mare decat a aortei.
La acest nivel, presiunea se prabuseste, nemaifiind
oscilatorie, iar viteza de curgere este foarte mica,
datorita diametrului mic
Curgerea sangelui prin capilare este intermitenta la
cateva secunde sau chiar minute.
Cauza o reprezinta fenomenul de vasomotricitate
datorat contractiei intermitente a metaarteriolei si
a sfincterului precapilar, functie de necesitatile in
O2 si factori nutritivi.

La nivel capilar, schimburile se realizeaza

prin: difuziune, filtrare si aluvionare
1. DIFUZIUNEA
Schimburile prin difuziune sunt determinate de:
gradientul de concentraie a substanelor, de grosimea
membranei, de coeficientul de difuziune, de suprafata
membranara
Difuziunea se face prin porii (canalele) membranei
pentru substanele hidrosolubile apa, Na+, Cl- si
glucoza, i prin intreaga suprafa a membranei
endoteliului, pentru substanele liposolubile, gaze si apa.
Transportul O2 este favorizat de viteza mic de circulaie
a sngelui care apropie hematia de peretele endoteliului
Permeabilitatea capilara
capilar.
variaza, functie de tesut.
De ex., capilarele
sinusoide ale ficatului sunt
la fel de permeabile
pentru proteine, ca si

Schimburile de la nivelul capilarelor

2. FILTRAREA: este determinata de:
confruntarea dintre forele profiltrante i forele
reabsorbante = fore Starling;
numarul si marimea porilor din fiecare capilar, precum si
de numarul capilarelor in functiune. Acesti factori sunt
reuniti sub termenul de coeficient de filtrare = o masura a
membranei de a filtra apa, la o presiune neta de filtrare
data. Se exprima in ml/min/mmHg
Cele 2 forte majore care guverneaza filtrarea sunt:

1.presiunea hidrostatica - contracia ventriculului stng n

sistol imprim sngelui o anumit presiune hidrostatic, presiune
care se transmite pn la capilare, unde tinde s determine
filtrarea lichidului plasmatic n interstiiu.

Este forta care favorizeaza filtrarea! Ea tinde sa

scoata apa si substantele din vas, in interstitiu.

Valoare: la capatul arterial al capilarului: 25 - 30

mmHg i 10 -15 mmHg la capul venos. Aceste valori au
fost obtinute prin micropunctii capilare.

Schimburile de la nivelul capilarelor

filtrarea - continuare
2. presiunea coloid-osmotica reprezint presiunea
exercitata de proteinele plasmatice. Ea retine apa in vas.
Se opune filtrarii.
Valoare normala: 25- 28 mmHg; 19 mmHg sunt dati de
proteine si 9 mmHg de cationii dizolvati Na+, K+,
In interstitiu este de 8 mmHg (cantitate de proteine mult
mai mica, deoarece foarte puine proteine se filtreaz)

Presiunea efectiva de filtrare - calcul

Din suma presiunilor care favorizeaza filtrarea se scade
suma presiunilor care se opun filtrariii
Suma presiunilor de filtrare la capatul arterial = 30 + 3 + 8
= 41 este in favoarea presiunilor de filtrare i este mai mare
decat presiunea coloid osmotica (25 mmHg), deci aici
predomina filtrarea.
Suma presiunilor de filtrare la capatul venos = 10 + 3 + 8
= 21 < decat presiunea coloid osmotica (25 - 28 mmHg), deci

Presiunea neta de filtrare la capatul

arterial:
41 (p care favorizeaza filtrarea) 28 (p care
se opune filtrarii) = 13 mmHg

Echilibrul Starling (Ipoteza Guyton)

Presiunea neta de filtrare = 0,3 mmHg

Presiunea neta de filtrare la

capatul venos:
28 (p care se opune filtrarii) 21 (p care
favorizeaza filtrarea) = 7 mmHg

Fox: Human
Physiology,
Eighth Edition.
The
McGrawHill
Companies, 2003

n concluzie:
La captul arterial al capilarului predomin filtrarea, deoarece
aici presiunea hidrostatic (care favorizeaz ieirea apei din vas)
este mai mare dect cea coloid-osmotic (care retine apa n vas).
La captul venos al capilarului predomin reabsorbia, deoarece
aici presiunea coloid-osmotic este mai mare dect cea
hidrostatic.

Actualmente se considera ca balanta filtrare-reabsorbtie

variaza in functie de tesut si de conditiile de lucru
existente la un moment dat, de exemplu de deschiderea
capilarelor.
S-a vazut c, la capatul arterial a ieit mai mult ap

dect poate fi absorbit la capatul venos. Din apa filtrata

seAluvionare
reabsoarbe 90%
i circa 10% este
preluata desoluiilor;
circulatia
3.
( solvent-drag
) = antrenarea
limfatica.
forele
hidrostatice i forele osmotice determin circulaia
apei ntr-un anumit sens; aceste fore antreneaza i
circulaia substanelor nutritive.

EDEMUL INTERSTITIAL
Edem interstitial = Acumulare de lichid in spatiul
interstitial
Efuziune = acumulare de lichid in spatii potentiale ale
organismului: abdomen, pleura, pericard, articulatii.

Acumularea de lichide are 2 cauze majore:

1. Exces de filtrare
2. Insuficienta drenare prin circulatia limfatica

Care sunt factorii care pot determina o filtrare

excesiva?
Din ecuatia:
se deduce ca filtrarea
- Cresterea coeficientului de filtrare
excesiva este determinata de:
- Cresterea presiunii hidrostatice
- Scaderea presiunii coloid-osmotice

Fox: Human Physiology,

Eighth Edition. The
McGrawHill
Companies, 2003

CIRCULATIA VENOASA

Proprietile

venelor

Cuprinde vase care vin catre cord. In sistemul circulator

sunt artere cu snge venos i vene cu snge arterial; deci, nu
compoziia sngelui d denumirea de artere sau vene, ci sensul
de curgere a sangelui

Alaturi de capilare formeaza vasele sectorului de joasa

presiune
Proprietile venelor - decurg din structura special a
peretelui venelor

1. distensibilitatea = proprietatea de a se destinde, care

este de 8 ori mai mare dect la artere. Distensibilitatea mare
permite acumularea unui volum de sange de 3X mai mare
decat in
artere.

2. compliana Reprezinta cantitatea de sange care poate fi

depozitata intr-un segment circulator pentru o crestere a

presiunii cu 1 mmHg.
Valoarea ei poate fi aflata din produsul: Complianta vasculara
= distensibilitatea x cu volumul

CIRCULATIA VENOASA -

Proprietile

venelor
Consecinte ale distensibilitatii si compliantei mari:
vv. funcioneaz ca rezervoare de snge;
compliana venoas mare protejeaz sistemul venos de creteri
mari a presiunii venoase ajut ntoarcerea sngelui la inim.

3. Contractilitatea

datorit contractilitii se produce golirea rezervorului de sange

venos; participa astfel la reglarea Qc
datorita continutului mare de muschi neted, venulele se pot
si colaba usorstructurala
si pot actiona ca un rezervor variabil.
expansiona
O particularitate
a venelor din sistemul cav
inferior o reprezinta
prezenta valvulelor
(prelungiri ale endoteliului)
care ajut la ntoarecerea
venoas.

Parametri hemodinamici in sistemul

venos
1. Presiunea venos
determinarea se face prin puncia unei vene
este foarte joas: 10 mmHg in venele postcapilare si 0 la capatul
terminal al
circulatiei venoase, adica in atriul drept
- Presiunea din AD nu este influentata de pozitia corpului;
- presiuni > 5 mmHg in AD sunt considerate mari si apar in:
insuficienta cardiaca dreapta;
cresterea volumului total de sange;
in insuficienta cardiaca severa poate ajunge pana 20-30
mmHg
presiunea venoas central este mentinuta la 0 mmHg datorit
mecanismului Starling. Acesta intervine i n prevenirea scderii
presiunii sub 0 mmHg .
P venoas medie este aproximativ 7 mmHg si creste proportional
cu presiunea din AD
Presiunile din sistemul venos nu pot scadea sub 0, pentru c sub

DEPENDENTA PRESIUNII
VENOASE DE
GRAVITATIE
Spre deosebire de presiunea
arteriala care este de tip
hidrodinamic, p. venoasa este de tip
hidrostatic p= gh, deci va fi maxima
la nivelul membrelor inferioare = 90
mmHg.
In venele de deasupra cordului, n
ortostatism, presiunea venoasa tinde
spre 0, moment in care venele
colabeaza (se inchid), pentru ca P sa
nu ajunga la valori negative.
Colabarea acestor vene reprezint
un baraj pentru sngele care vine din
capilare. In amonte fa de aceast
zon de colabare crete presiunea si
se foreaz barajul, determinand
impingerea sangelui catre inim;
apoi se produce din nou colapsul (ca

2. Viteza de circulatie a sangelui prin vene

Viteza scade de 1000 de ori la nivelul capilarelor i apoi crete
catre capatul central al circulatiei venos.
- aprox. 0.5 mm/sec in capilare
- aprox. 20 cm/sec in vena cava

3. Rezistena la curgere
Rezistena sistemului venos la curgere este de 10 ori mai mic
decat in sectorul arteriolar, pentru ca sngele s se poat ntoarce
la inim .

4. Tensiunea parietal
T=PxR
Tensiunea parietal are mare importan pentru sistemul venos,
pentru c venele au perete subire, iar rezistena este mai slab.
Presiunea venoasa mare ar duce la cresterea tensiunii aplicate pe
perete si la ruperea vasului.
Acest lucru este prevenit prin prezenta a 2 vene care corespund
unei artere.
In ortostatism prelungit , presiunea crete prin efect hidrostatic,

FACTORII CARE ASIGURA INTOARCEREA

VENOASA

1.Diferena de presiune dintre captul arterial =

VS = 120 mmHg i captul venos = AD = 0 mmHg.

Aceast diferen genereaz fora de mpingere a sngelui =

vis a tergo = presiunea de impingere a sangelui de la spate

In fapt, gradientul presional nu este de 120 mmHg, deoarece la

nivel capilar presiunea se prabuseste, ramanand la o
valoare de 10-12 mmHg la capatul venos. Acest gradient
presional nu este suficient pentru a asigura intoarcerea
sangelui in conditii de ortostatism.

2. Forta de aspiratie centrala: vis a fronte

Aspiraia cardiac - coborarea planseului atrio-ventricular in

sistola, ceea ce determina scaderea presiunii in atriul drept

Aspiratia toracica datorata presiunii negative din inspir.

FACTORII CARE ASIGURA INTOARCEREA

VENOASA - continuare
3. Micrile diafragmei, functie de
fazele respiratiei, diafragmul
maseaz v. cav inferioar.
4. Pulsaiile aretrei din
vecintatea venei.
5. Rolul valvulelor : asigur
curgerea sngelui ntr-un
singur sens si impiedica
refluxul sangelui.
6. Contractia muschilor
7. Gravitaia - mpiedic
ntoarcerea venoas pentru
venele de sub cord si o
favorizeaza pentru cele de
deasupra cordului.

NTOARCEREA VENOAS DE LA NIVELUL MEMBRELOR

INFERIOARE
Sngele venos se ntoarce de la acest nivel prin sistemul venos
profund i superficial . Sensul de ntoarcere este dinspre
suprafa spre profunzime. Vv. profunde sunt nconjurate de
mase musculare, muchii avnd un efect de pomp .
Sensul curgerii sngelui este dat de deschiderea valvulelor
venoase, acestea fiind astfel aezate nct permit curgerea
sngelui dinspre suprafa spre profunzime.
Cnd stm n picioare, coloana de sange apas asupra pereilor
venelor i se produc dilataii venoase care pot fi: ocazionale, la
omul sntos i varicoase - cnd pereii venosi sunt patologic
afectai .
Compromiterea mecanismului de ntoarcere apare prin :
scleroza valvulelor venoase profunde
dispariia valvulelor osiale, aprnd fenomenul de reflux
din profunzime spre suprafa.
Acest reflux creeaz varicele sau le accentueaz pe cele deja
existente .
Dac sistemul profund este trombozat (obstruat cu cheaguri ),

Varice
hidrostati
ce