Sunteți pe pagina 1din 3

BALTAGUL

de M. Sadoveanu

apărut: 1930 – scris în 17 zile

considerat: „poem al naturii şi al sufletului omului simplu, o Mioriţă de


dimensiuni mari” ( G. Călinescu )

moto-ul: „ Stăpâne, stăpâne / Mai chiamă şi-un câne” – argumentează


viziunea mioritică a morţii- căreia Sadoveanu îi dă o nouă interpretare:
aceea a existenţei duale ciclice ( succesiunea de la viaţă la moarte şi din nou
la viaţă )

surse de : balade populare – Sadoveanu preia idei şi motive mitologice


inspiraţie româneşti:
- „ Saga” – setea de împlinire a actului
justiţiar- de înfăptuire a dreptăţii
- „ Dolca”- ideea profundei legături
a omului cu animalul credincios
- „ Mioriţa”- tema, motivul, conflictul,
discursul epic, concepţia asupra morţii. etc.

Al. Paleologul ( critic) – descoperă în roman tema osiriană ( Egipt) –Osiris


ucis de Seth—oasele i-au fost aruncate în valea Nilului – sora lui, Isis ( zeiţa
fertiliţii) pleacă în căutarea lui, împreună cu fiul său Horus şi cu Anubis ,
câinele său; Isis îi aşază osemintele la fel ca şi Vitoria

tema: -căutarea şi cunoaşterea adevărului


-ilustrează: - lumea arhaică a satului românesc
- sufletul ţăranului moldovean- păstrător al tradiţiilor
strămoşeşti şi al specificului naţional
titlul : -semnificativ – în mitologia românească –baltagul- este arma magică
menită să îndeplinească
dreptatea
- în basmele populare – furat de zmei şi redobândit de
personajul pozitiv
trăsătura baltagului-atunci când e folosit pentru îndeplinirea dreptăţii nu se
pătează de sânge
cuvântul „baltag” – poate proveni şi din grecescul „ labrys” care înseamnă
- secure cu două tăişuri
- labirint

în roman- baltagul- este simbolul :


-dreptăţii
-al labirintului- exterior-drumul parcurs de Vitoria în căutarea soţului
- interior- al frământărilor Vitoriei- care evoluează de la
nelinişte la bănuială, apoi la certitudine
labirintul exterior- cu drumurile şerpuite aminteşte de curgerea continuă a
vieţii spre moarte, şi a morţii spre viaţă
● Vitoria porneşte în căutarea soţului ei, din interior, din întuneric, pentru a
putea ajunge la exterior, la lumină
● în mitologia universală – labirintul – este casa securii duble →sugerează
dualitatea existenţială – adică – simbol al vieţii şi al morţii ( yin şi yang)
●în roman → centrul acestui labirint → râpa dintre Suha şi Sabasa – unde
zac osemintele lui Nechifor Lipan

structura ─ 2 componente care ─ una simbolică - mitică


romanului se interferează ─ alta epică – realistă

începutul ─ motto-ul din Mioriţa – urmat de legenda pe care Nechifor o


spunea la nunţi şi botezuri
•legenda evidenţiază ─ viaţa aspră a oamenilor de la munte
─ priceperea oamenilor în meşteşugul oieritului

structura ─ 16 capitole ─ împărţite pe 3 idei esenţiale ( 3 părţi )

părţile:

I → primele 6 capitole: - aşteptarea femeii ( plină de nelinişte)


- semnele rău prevestitoare
- gospodăria Lipanilor
- oamenii şi obiceiurile locului
II → capitolele 7-13: - căutările Vitoriei pe drumul parcurs de Nechifor
- trimiterile din roman la obiceiuri ( nunţi, botezuri)
- descrierea locurilor de la munte

2
III → capitolele 14-16: - găsirea rămăşiţelor pământeşti ale lui Nechifor
- ritualul înmormântării
- demascarea criminalilor
- înfăptuirea actului justiţiar
- ideea de ciclicitate existenţială
M. Sadoveanu ─ a pus accentul pe observaţie => roman obiectiv –
restrânge
descrierea – dezvoltă acţiunea ( prin constituirea unor
„ caractere puternice, variate şi pitoreşti” )

Baltagul ─ reuneşte 4 mari simboluri – romanul ─ de dragoste


ale prozei sadoveniene ─ iniţiatic şi ritualic
─ justiţiar
─ etic ( valorifică principii
morale)
limbajul ─ se caracterizează prin:
─ solemnitate ─ dată de: - epitete
- comparaţii
- metafore elogiative
─ arhaitate ─ ilustrată de - folosirea arhaismelor ( fonetice, semantice şi
lexicale)
─ sobrietatea stilului – dată de : - timpul mitic
- lumea arhaica