all different

all equal
TOTI DIFERITI-TOTI EGALI
Campania Toti diferiti toti egali
Xenofobia, antisemitismul si intoleranta urmaresc sa-i uneasca pe acesti oameni si sa
ncurajeze lupta mpotriva tuturor formelor de intoleranta.
Problemele rasismului si ale intolerantei au fost n capul listei de discutii a celor 32 de
lideri politici, membrii ai Consiliului Europei, care s-au ntlnit n 1993 la Summitul de la
Viena. Ei au hotart un plan comun de actiune care, mpreuna cu campania, viza
cooperarea membrilor de stat n domeniul legislatiei si al educatiei pentru a combate
rasismul, xenofobia, anti-semitismul si intoleranta ( vezi Anexa 1 ). Campania e sprijinita
n totalitate de cele 2 platforme europene pentru organizatiile non-guvernamentale de tineret
: CENIC si ECB. E important faptul ca aceste teme sunt raspndite n lumea ntreaga,
motiv pentru care UNESCO a hotart ca anul 1995 sa fie declarat Anul international al
tolerantei.
Campania urmareste sa mobilizeze toate sectoarele societatii pentru obtinerea tolerantei,
egalitatii, demnitatii, drepturilor omului si a democratiei si sa ofere un stimul pentru anii
urmatori. Astfel de tinte nu pot fi atinse ; sunt mai degraba procese continue care necesita
implicarea noastra a tuturor.
Acest pachet educational
Tinerii nu pot ntelege propria lor pozitie si astfel nici nu pot fi constienti de ea si nu o pot
controla fara a ntelege circumstantele internationale si nationale din lumea ce-i nconjoara.
Educatia interculturala poate usura acest proces. Dorim sa asiguram materiale toaretice si
practice care sa fie folosite de educatori, antrenori, tineri muncitori si profesori n educatia
informala. Am reusit sa dezvoltam experienta cstigata cu productia Extraterestrul 93
Organizatiile de tineret combatnd Rasismul se Xenofobia , publicat de Directoratul de
Tineret n 1993.
Pachetul nu e o teza academica si am ncercat s-o facem sa fie usor de citit. Profesionistii
experimentati vor gasi aici idei noi, dar cel mai indicat ar fi sa fie folosit de cei care sunt la
nceput de drum n lucrul cu tinerii n acest domeniu. Desi vorbim de tineri, acest pachet si
activitatile propuse pot fi adaptate si pentru grupuri cu alte vrste n mprejurarile educatiei
neoficiale.
Partea A. Partea A cuprinde o viziune generala situatiei actuale din Europa si dezbate
problema introducerii educatiei intelectuale. Observam dezvoltarile istorice, politice si
economice care au determinat formarea societatilor. Dupa definirea ctorva concepte-cheie
continuam cu analiza bazelor educatiei interculturale. Bibliografia de la sfrsit va va da
sugestii pentru a putea afla mai multe informatii. ntrebarile sunt puse strategic n text
pentru a face ca problemele sa para mai reale si sa ofere sugestii pentru temele de dezbatere
cu grupurile de tineri.
Partea A pregateste contextul pentru abordarea educationala
conturata n partea B.

all different
all equal
Partea B. Partea B contine metodele si activitatile care trebuie folosite n educatia
interculturala a tinerilor. Urmarind descrierea pe larg a metodologiei veti gasi o serie de
activitati care sunt bazate n principal pe munca de grup. Bazndu-se pe experienta,
explornd noi probleme, partea B ncurajeaza tinerii sa nceapa aceasta actiune. n
formarea acestui pachet s-au facut eforturi pentru a fi siguri ca l puteti folosi n cel mai bun
mod pentru munca d-voastra privind activitatile educationale. Puteti ncepe sa cititi de la
orice capitol doriti. Va rugam sa analizati ceea ce cititi si sa-l adaptati situatiei d-voastra.
Speram ca tinerii, cu ajutorul acestui pachet vor ntelege mai bine cauzele rasismului si ale
intolerantei si vor reusi sa cunoasca rolul existentei lor n societate. Prin procesul de
educatie intercultural urmarim sa i ajutam pe tineri sa valorifice diferentele dintre oameni,
culturi si viziuni asupra vietii; aceasta ne determina sa traim si sa lucram npreuna n spirit
cooperativ, si sa construim o societate noua si linistita unde demnitatea consta n egalitate .
Capitolul care se refera la realizarea scopurilor acestui pachet educational si metodele de
lucru
Care e scopul publicarii unui astfel de pachet educational ?
Ne-am consultat cu participantii la campanie si raspunsurile lor au fost clare: activitatea
educationala trebuie sa constituie baza campaniei daca se doreste sa aiba un efect de durata;
n Europa e nevoie de materiale educationale accesibile care sa sprijine acest proces.
Factorul care distinge acest pachet educational de altele este acela care a fost conceput si
scris n cadrul acestei companii de catre o echipa multiculturala formata din oameni
experimentati n lucrul cu tinerii. Credem ca e important sa descriem unele procese
implicate n dezvolterea acestei actiuni pentru a pune n evidenta unele provocari si
probleme pe care d-voastra le puteti gasi n ncercarea de cooperare interculturala.
Coordonarea unui grup att de larg raspndit nu e deloc usoara; comunicarea prin telefon
sau fax nu functioneaza totdeauna, ntlnirile generale sunt costisitoare si presiunea
evidenta a timpului poate fi non-eficienta . Echipa de productie care s-a ntlnit pentru
prima data n septembrie 1994 la Centrul European de Tineret din Strasbourg a fost
alcatuita din: Pat Brander, Baccles, Marea Britanie antrenor si scriitor
Carmen Cardenas, Madrid, Spania Equipo Claves
Philippe Crosnier de Bellaistre, Berlin, Germania antrenor
Mohammed Dhalech, Glaucester, Marea Britanie CEMYC, reprezentant al
Grupului Conducator European al Campaniei Rui Gomes, Strasbourg, Franta meditator,
EYC
Erzsebet Kovacs Budapesta, Ungaria antrenoare
Mark Taylor , Strasbourg, Franta antrenor si scriitor
Juan de Vicente Abad , Madrid , Spania Colectivul AMANI
Toti membrii au participat la conceperea acestei publicatii. Din pacate, din cauza unor
motive personale si profesionale, doua persoane din grup n-au putut participa la a doua
ntlnire, sustinuta n decembrie 1994 la Cento Eurolatinamericano de Juventud n Mollina
, Spania.
Munca noastra a provocat conflicte constructive ntre membrii grupului :
Cum putem corela / asocia experientele, definitiile, ideologiile si practica
noastra educationaladiferita

all different
all equal
Ct de tare va ajuta campania la combaterea cauzelor discriminarii si ale
intolerantei?
Cum vedem realitatile diferite ale tuturor culturilor si tarilor europene?
Cum corelam analizele noastre diferite ale acestor cauze?
De ce nu exista termen exact pentru cuvntul intercultural n lb. maghiara?
E aceasta engleza britanica sau engleza internationala?
De ce nu puteti vorbi spaniola?
Cum ar trebui sa fie structurat pachetul educational?
E posibil sa elaboram simplu concepte fara a fi simplisti?
Si o ntrebare foarte practica: cta informatie se cere pentru descrierea unei
metode sau activitati ?
Gasirea raspunsurilor la aceste ntrebari a necesitat un nalt grad de implicare din partea
tuturor membrilor si abilitatea de a le exprima n moduri ct mai creative.
Doar d-voastra puteti decide daca am ajuns sau nu la o forma de sinergie interculturala.
Am decis sa folosim publicatia celor de la Equipa Claves si Cruz Roja Juventud : ntr-o
lume de diferenteo lume diferita ca suport de baza pentru partea A. Mare parte a fost
total reformulata si rescrisa, tinndu-se seama de diversitatea realitatilor din Europa.
Inventarea si adaptarea metodelor pentru partea B ne-a ajutat pe noi, ca echipa, sa
ntelegem mult mai bine unde vrem sa ajungem si cum sa ajungem acolo. Deseori am ajuns
la definitii complet neasteptate aceste calatorii au contribuit la formarea concluziei ca
educatia interculturala e un proces infinit.
Dezbaterile despre valorile pe care pachetul ar trebui sa le aiba la baza, ne-au condus la
concluzia ca pachetul trebuie sa favorizeze ncurajeze:
moduri de a nvata si de a experimenta diferenta si discriminarea
o viziune noua sau diferita asupra societatii
cautarea si angajarea pentru respectul egal al tuturor membrilor societatii
indicii si cai de actiune si schimbare
Toti am fost constienti de faptul ca educatia interculturala e limitata si pentru a fi
eficienta are nevoie de sprijinul politic si economic.
n cadrul Planului de Actiune de la Viena, sunt propuneri ce vin n sprijinul acestui
proces.
Vom putea evalua seriozitatea acestor angajamente doar n anii ce urmeaza campaniei.
Terminologia un cuvnt de avertisment
Cuvintele au putere . Cuvintele reprezinta valori. n functie de context cuvintele si pot
schimba ntelesul, chiar daca fac parte din aceeasi limba. Am ncercat sa explicam
contextele si ntelesurile cuvintelor pe care le folosim. Acest ntreg domeniu al relatiilor
interculturale este foarte politicizat deoarece cuvintele nu pot fi ntelese ca atare n afara
contextului lor socio-economic. n functie de experienta si de comprehensibilitatea dvoastra, veti observa ca nu ati fi folosit niciodata aceleasi cuvinte sau expresii ntr-o astfel
de publicatie. Va sugeram sa renuntati la judecata pentru putin timp si sa va ntrebati, dupa
parerea d-voastra, de ce unele cuvinte sau fraze sunt gresite si sa cautati sa le nlocuiti.
Acest pachet educational va fi tradus n mai multe limbi si n timp ce vor fi luate masurile
pentru a-i asigura acuratetea, acest proces si schimba ntelesurile / sensurile.
Provocator, nu-i asa ?

all different
all equal
Partea A
Conceptele cheie si datele de baza ale educ. interculturale.
Cap. 1.
Provocari, probleme si originea lor

Teme
?? valorificarea diferentei
?? lumea e mpartita din punct de vedere economic n Nord si Sud
?? continentul nostru n continua schimbare
?? oamenii n continua miscare
?? reactia noastra n fata schimbarilor
?? nevoia de noi raspunsuri si noi situatii
Realitatea societatii n care traim : Diferenta
Oamenii sunt diferiti din mai multe puncte de vedere si pot fi deosebiti cu ajutorul mai
multor criterii: dupa gen, vrsta, trasaturi fizice, orientare sexuala, personalitete, hobbyuri, modul de viata, conceptii, etc. n cadrul acestui pachet ne concentram asupra
diferentelor culturale, sociale si etnice.
Suntem preocupati de interactiunea dintre oamenii diferiti, dintre culturile si modurile lor
de viata si de relatiile dintre majoritatile si minoritatile din societatile n care traim.
Punctele de vedere, ideile, valorile si comportamentele diferite vor fi punctele de plecare
n aceasta munca, si vom ncerca sa ajungem la un rezultat comun. Prin interactiunea
diferentelor e posibil sa gasim noi solutii si sa stabilim noi principii de actiune. Toate
acestea se bazeaza pe demnitate egala si drepturi pentru toti.
Astfel de probleme sunt mai clare daca ne gndim la cazurile oamenilor apartinnd altor
societati sau tari, dar e necesar sa ne preocupam de ceea ce se ntmpla n propriul nostru
spatiu geografic. Ne consideram diferiti de cei ce s-au nascut si cei ce traiesc n tara noastra
si al caror stil de viata si cultura difera de ale noastre. Scopul nostru suprem e sa
descoperim cum putem face ca diferentele acestea sa ne fie de folos. De-a lungul istoriei,
valuri de imigranti au venit peste Europa si azi, ea este caminul multor popoare diferite.
Acest lucru ne face viata mult mai interesanta si incitanta si deasemenea mai complicata.
Aceasta e realitatea sec. 21: traim n societati multiculturale.

Diferentele dintre oameni nu sunt vazute ca bunuri , ele conduc mai mult spre
suspiciune si respingere.

all different
all equal
Traim ntr-o lume confuza. Uneori parem ca devenim mai apropiati . Unii dintre noi care
avem acces la televiziunea prin satelit sau la internet, avem posibilitatea sa contactam
persoane de pe cealalta parte a planetei, n doar cateva secunde; totusi distantele dintre noi
sunt foarte mari.
Nu ne bucuram de aceste societati multiculturale precum ar trebui; ele sunt un fenomen
care ne mbogateste cunostintele si pe care nu ne putem permite sa-l neglijam. Din pacate ,
prezenta oamenilor diferiti ntr-o tara poate duce la dezinteres si indiferenta daca nu chiar
la discriminare si intoleranta. ntr-o societate, minoritatile sunt discriminate din toate
punctele de vedere: al utilizarii serviciilor publice, angajare, al respectarii si organizarii
politice, al accesului n institutiile educative, etc.
Intoleranta duce deseori la violenta si n cazuri extreme la conflicte armate. Conform
Departamentului de cercetare a pacii si conflictului din cadrul Universitatii Uppsala,
Suedia, ntre 1989 si 1994 au existat cel putin 90 de conflicte armate n ntreaga lume.
Dintre acestea, doar 4 au fost ntre state, celelalte 86 au avut loc n interiorul statelor. Ele
au inclus si razboie civile, conflicte etnice, politice, religioase si teritoriale.
Aproape fiecare tara s-a format prin mbinarea mai multor culturi. n Europa, numai
Islanda poate fi considerata o tara mono-culturala. Si chiar si acolo lucrurile se schimba.
Daca diversitatea e caracteristica societatilor n care traim, atunci de ce nu-i toleram pe
cei care sunt diferiti de noi? Evident, nu exista doar un singur raspuns la aceasta ntrebare
si nici acest pachet educational nu poate sa ofere unul complet, lund n considerare toate
aspectele care trebuie atinse. Totusi, ne poate ajuta sa clarificam unele probleme ce apar pe
parcursul explorarii originii acestor noi societati multiculturale a caror aparitie nu a fost
att de neasteptata pe ct pare.
ntrebare : Cnd ati auzit pentru prima data expresia societate multiculturala?
Ce nsemna pentru d-voastra atunci ? Ce nseamna acum ? Societatile multiculturale
actuale sunt n mare parte consecinta proceselor politice si economice.
n Europa, dezvoltarea societatilor multiculturale a fost mult mai evidenta dupa cel de-al
doilea razboi mondial. pentru ca separarea ideologica ntre E si V a crescut. Au avut loc
mari miscari de mase populare n cadrul Uniunii Sovietice si n afara ei. Regenerarea
economica a tarilor nordice si centrale, ( mai ales Marea Britanie, Franta, Germania si
Olanda ) a determinat cresterea cererilor de muncitori.
n timpul anilor 50 si 60 au avut loc doua tipuri de migratii. Prima data cei care spun
suntem aici pentru ca voi ati fost acolo. Imigrarea dinspre colonii si ex-colonii i
cuprindea pe cei care se ntorceau n tara mama si pe indivizii din diferite grupuri
etnice, de ex. : Marea Britanie India, Franta Algeria, Olanda Indonezia. n al doilea
rnd tarile cele mai puternic industrializate au inceput sa recruteze oameni din sudul Europei
( Spania, Portugalia, Italia; Grecia, Iugoslavia, Turcia ) si din alte tari vecine. Ei s-au
integrat n piata de munca a tarilor destinatare/primitoare ca angajati n munca manuala, si
ca o regula, erau primiti n mod prietenos. Eraunecesari .

all different
all equal
ntrebare : Ce fel de migratii au avut loc n sau din tara d-voastra ntre anii 1950 si
1970 ?
Criza economica nceputa n anii 1973 a schimbat situatia. Cresterea pretului petrolului,
de neconceput pna atunci, au determinat / ajutat la dezvoltarea noii tehnologii si a formelor
de productie. n consecinta lipsa locurilor de munca era prezenta n fiecare tara
industrializata. Acest lucru i-a afectat n principal pe cei mai slabi ai sistemului de
productie, adica pe cei ce aveau meserii mai putin necesare, n special imigranti staini.
Primirea prietenoasa initial s-a transformat n frica si suspiciune: nu mai avem nevoie de
voi . Strainii erau nvinuiti pentru problemele economice si pentru ca luau slujbele
populatiei gazda. n anii 50, 60 multi emigranti s-au ntors n tara lor natala desi acestea se
confruntau cu crize economice. Unul din efectele mai putin bine cunoscute ale schimbarilor
masive din cadrul Europei Centrale si de Est n ultimii ani a fost ntoarcerea fortata a
muncitorilor si studentilor n tari ca Vietnam, Mozambiq, Cuba. N-a mai fost nevoie
de ei.
De la sfrsitul anilor 70 Europa a devenit o destinatie importanta pentru noul val migrator
format de popoarele sud-mediteraneene, asa numitele tari din Lumea a 3-a . Aceasta
imigrare nu a mai fost initiata de tarile europene, ca n anii 50, 60, ci de situatia sociala,
economica si politica precara a majoritatii tarilor lumii.

Nord-Sud, o ntrebare de inechilibru.

Sistemul economic international.
De-a lungul istoriei lumea a fost subiectul multiplelor separari. Romanii au mpartit
lumea n Imperiul Roman si n Lumea Barbara; dupa calatoria lui Columb oamenii vorbeau
de Lumi Noi si de Lumi Vechi ; o perdea de fier a fost construita pentru a mparti Europa
de Vest de cea de Est la sfrsitul celui de-al doilea razboi mondial si mai nou, auzim acum
vorbindu-se de lumea de nord si lumea de sud.
ntrebare : Ce alte mpartiri va puteti imagina ?
Aceasta diferentiere ntre Nord si Sud nu se refera la pozitia geografica a tarilor pe
planeta ci la o situatie economica si politica mult mai complexa.
Doar o mica parte din locuitorii planetei se bucura de avantajele acestei mici lumi la care
ne-am referit :dezvoltarile tehnologice si nivelurile de consum, care depasesc nevoile
primordiale.
Termenii Nord si Sud sunt generalizari si exista de fapt multe diferente ntre tarile care
fac parte din acelasi grup. Dar nu se poate nega faptul ca adevarata frontiera ce separa
Nordul de Sud e saracia. Desi ea exista si n tarile de Nord, situatia saracilor de aici e
privilegiata n camparatie cu cea a celor din Sud.
ntrebare : Care e parerea d-voastra despre saracie? Cti oameni cunoasteti care
sunt n aceasta situatie ?

all different
all equal
Folosind statisticile citate de Equipo Claves n 1990: din 159 de membri ai Natiunilor
Unite din acea perioada, doar 16 erau considerate dezvoltate; celelalte 143 erau considerate
subdezvoltate. O tara subdezvoltata nseamna o tara care nu-si poate impune propria
dezvoltare; trebuie sa depinda economic si cultural de alte tari.
ntrebare : Ce nseamna dezvoltare? Cine stabileste criteriile de dezvoltare?
Situatia saraciei nu a aparut fara motiv; n multe cazuri tarile care se confrunta cu aceasta
problema au mai multe resurse naturale dect celelalte si n plus, au fost prospere din punct
de vedere economic n trecut. Deci, care e cauza acestei nedreptati? Se poate spune ca
situatia acestor tari se datoreaza sistemului international care domina politic si mai ales
economic lumea.
Un inechilibru la a carui mentinere participam toti.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial actuala situatie economica internationala a fost
creata de un nr. mic de tari nordice. Aceste tari au impus reguli si au creat structuri care
reflectau interesele lor proprii ( de ex. Fondul Monetar International; Banca Mondiala, etc.
) si au folosit fonduri care nu le apartin. Pe scurt : au alcatuit un sistem conform caruia
dezvoltarea celor putini era bazata pe saracirea majoritatii. ntre anii 1959 si 1990 cstigul
pe persoana s-a triplat n tarile bogate, dar situatia celor sarace nu prea s-a mbunatatit.
Multe forme subtile de dependenta au devenit norme, si forma principala de expresie
(exprimare) poate fi gasita n conceptul de datorii externe, care mpovareaza cele mai
multe tari aflate n curs de dezvoltare. Tarile din sud s-au vazut blocate ntr-un sistem ce
propune exploatarea si vnzarea resurselor primare pentru a putea plati masinile si
tehnologia.
ntrebare: E dificil pentru o tara ca Philippine sa se dezvolte cnd trebuie sa
plateasca 47% din bugetul de stat pentru datorii nationale? Cine credeti ca e
responsabil pentru aceasta? Ce efect ar avea asemenea datorii n tara d-voastra?
Inechitatea sistemului economic , razboaiele civile (Ruanda, El Salvador),
dezastreale naturale (cutremure), foametea si cresterea nivelului populatiei (mai ales n
Africa) participa la crearea unei situatii dramatice. Cresterea numarului de locuitori a dus la
luarea unei decizii dureroase si traumatizante: parasirea caminelor, emigrarea sau cererea
de azil. Se face acest lucru pentru a supravietui, desi se cunosc dificultatile vietii ntr-o tara
straina.
ntrebare: Care credeti ca e diferenta ntre migrant, refugiat si persoana care nu
mai apartine nicaieri?
n decembrie 1994 nalta Comisie pentru Refugiati a Natiunilor Unite era responsabila
de un numar de 23 milioane de refugiati, (n 1974 cifra era de 2, 4 milioane) la care se
adauga 25 milioane de persoane fara camin. Va puteti imagina ce nseamna aceste cifre n
termenii tragediei umane?Si mai mult, atentia ne-a fost distrasa de la Nord pentru a privi
spre Sud:mai exact n Europa am fost preocupati de noi nsine.

all different
all equal
Est-Vest noua cautare pentru echilibru.
Fetele schimbatoare ale Europei.
Ce este Europa? Unde ncepe? Unde se sfrseste? Cte tari cuprinde ea? Cine poate
pretinde ca e european? Exista o cultura europeana? Cine e interesat? ncercarile de a
raspunde la aceste ntrebari au devenit mai dificile de la sfrsitul le 1989. Uniunea
Sovietica a disparut; timp de 3 ani de zile Iugoslavia s-a aflat n razboi; unificarea
Germaniei; independenta Republicii Cehe si Slovace; consecintele tuturor acestor tranzitii
au fost imprtante.
Care au fost schimbarile cele mai importante ce au avut loc n tara d-voastra
ncepnd cu anul 1989?
Desi Strasbourgul e mai aproape din punct de vedere geografic de Praga dect de Paris va
trece un timp pna distanta sa se reduca n mintile noastre. Astfel de schimbari majore
provoaca multe emotii: sperante pentru un Camin European Comun, cu frontierele
deschise; frica valurilor masive de migranti; speranta unor noi natiuni; frica nmultiri
conflictelor.
Relatiile dintre state si oamenii care pareau stabilite o data, trebuie sa fie acum
renegociate. (chiar si rapoartele pot fi distruse), cum s-a ntmplat de exemplu cu Cipru sau
Islanda de N ncepnd cu anii 60. Felul n care ne privim reciproc e complicat de versiunile
diferite ale Europei pe care o construim.
E adevarat ca fortele care sunt n favoarea intergrarii europene ntmpina multe
dificultati. Se observa ca tarile cuprind popoare cu diferite istorii si valori. Nu doar
unitatile economice trebuie mbinate pentru beneficiile economice. De ex. Expansiunea
Uniunii Europene s-a dovedit a nu fi att de simpla pe ct s-a crezit.
ntrebare: Suedia; Austria si Finlanda au votat de curnd sa se alature Uniunii
Europene. De ce credeti ca majoritatea valorilor din Norvegia au fost mpotriva?
Numarul membrilor Consiliului Europei a crescut de la 23 la 34 de state ntre 1989-1995
si nca este cel mai mare forum de cooperare ntre tarile Europei. Aceasta se datoreaza
Organizatiei pentru Securitate si Cooperare n Europa (OSCE) care numara peste 50 de
membri incluznd SUA si Canada. Astfel de institutii au roluri diferite dar totusi au ceva n
comun: cauta solutii europene pentru problemele ce ni se ivesc acum, la nceput de secol
21.
Guvernele si industria nu sunt singurele care si maresc intensitatea si metodele
cooperarii n Europa. Uniunile comerciale, organizatiile de tineret si proiectele culturale
lucreaza pentru a da Europei un aspect uman
ntrebare: Ce alte forme de cooperare europeana cunoasteti? Ce realizari si ce
probleme aveti?
Destul de interesant, nu toti locuitorii Europei se simt europeni. Vom vorbi despre
identitate n capitolul 2, dar aici merita sa fie pusa ntrebarea : e posibil sa avem identitate

all different
all equal
europeana? Cooperarea unor tari duce, logic, la excluderea altora. Frontierele dintre
anumite tari europene dispar pe cnd cele ntre ele si tarile din apropiere se ntaresc.
Un exemplu relevant este situatia Acordului Schengen: e un acord inter-guvernamental
care urmareste desfiintarea controalelor vamale ntre tarile incluse, acordarea vizelor,
sprijin n prevenirea infractiunilor, operatiuni de cercetare si schimb de informatii privind
persoanele care cer azil. Acordul a fost ratificat de parlamentele Germaniei, al
Luxemburgului, al Belgiei, al Frantei, al Olandei si al Spaniei pentru acceptarea Italiei,
Greciei, Portugaliei, si Austriei. n ziua n care Acordul a intrat n vigoare, n 1995, la
frontiera Germaniei cu Polonia erau cozi interminabile.
Intrebare: Deoarece frontierele Europei sunt tot mai bine pazite s-ar putea crede ca se
construieste o fortareata Europa. Ct de mult sunteti de acord cu aceasta constatare?
Fiind trecute n revista cteva din evolutiile majore de pe continentul nostru si relatiile cu
alte parti ale lumii, e timpul sa analizam mai ndeaproape ce se ntmpla pe pamnt.
Minoritatile n Europa
Atentie! Minoritatea ntr-un loc poate fi foarte usor majoritate n alt loc.
NTREBARE: Cnd o minoritate nu este minoritate?Cnd constituie o elita
puternica?Sunteti de acord?
Minoritatile locale
Approve n fiecare tara exista minoritati traditionale :grupuri etnice care traiesc acolo de
secole dar care au caracteristici , obiceiuri si felul de viata diferite de ale majoritatii. Pot fi
date multe exemple;am dat si noi cteva. Istoria Europei este suprancarcata de miscari
expansioniste, de conflicte religioase si militare. Toate acestea au provocat mutatii de
popoare si de culturi. Cavalerii normanzi din secolul al XI-lea au reusit sa puna stapnire pe
teritorii ndepartate ca Britania, Spani si Sicilia;fortele Imperiului Otoman au darmat
zidurile Vienei n 1529 si n 1683;Lituania era cel mai mare stat al Europei n secolul
paisprezece. (Trebuie sa fim atenti cu asemenea evenimente istorice;de exemplu, cel mai
mare stat european n secolul paisprezece poate fi considerat Polonia si nu Lituania-acest
fapt este si azi un motiv de disputa. ) Dupa cum observa Richard Hill , orasul Ilok , n estul
Croatiei, este un exemplu al schimbarii n timp:n 1992 populatia numara 3000 de srbi, un
an mai devreme 3000 de croati, 500 de srbi si 1900 de slovaci descendenti ai migratorilor
din secolul al XIX-lea. n 1930 multi locuitori erau germani si evrei. n perioada Imperiului
Otoman Ilok era o asezare musulmana. Si nainte a fost catolica.
NTREBARE:Cunoasteti vreun oras din apropiere cu o istorie asemanatoare?
n Spania minoritatile traditionale sunt italienii si gitanos, care de altfel sunt minoritati
etnice n multe alte tari, comunitatile musulmane, evreiesti si hinduse care locuiesc n
Ceuta si Melilla. n Suedia minoritatea finlandeza este remarcabila. n Turcia aproximativ
17% din populatie sunt kurzi. Aproximativ 9% din populatia Romniei sunt maghiari. Pna
n 1980 se parea ca Iugoslavia este unul din cele mai bune exemple de convietuire pasnica
a mai multor popoare. In acest moment e greu sa aflam ct de adevarata era aceasta imagine

all different
all equal
sau n ce masura erau mascate inechitatile. Ceea ce este evident este complexitatea relatiilor
dintre
sloveni, bosnieni, croati, musulmani, srbi, macedonieni, romni, bulgari, maghiari,
albanieni, greci, muntenegreni si tigani-acestia fiind doar cei mentionati n census-ul din
1991.
NTREBARE:De cti oameni e nevoie pentru a forma un grup minoritar?
Slovenii, care au fost minoritate n cadrul fostei Federatii Iugoslavia, sunt acum majoritari
n Slovenia, cu 87, 6% din populatie. Declaratiile de independenta si mpartirea teritoriilor
dupa razboaie au avut un rol extraordinar n formarea minoritatilor. Dupa dezmembrarea
Uniunii Sovietice , 25 de milioane de rusi traiau nafara Federatiei Ruse-adica n Estonia ,
Lituania si Latvia-si au fost recunoscute ca minoritati ale statelor independente nou formate.
n 1920 prin Tratatul de la Trianon doua treimi din teritoriu si o treime din populatia
Ungariei au fost luate;multi dintre locuitorii satelor si oraselor respective nu s-au mutat.
Descendentii lor traiesc acum n Republica Slovena, nRomnia si n fosta Iugoslavie.
Hotarrea de a recunoaste sau a numi un grup minoritate este o problema fundamentala si
un pericol. E periculos pentru ca poate duce la cresterea discriminarii si a separarii. Pe de
alta parte poate duce la cresterea drepturilor si a responsabilitatilor unui anumit grup. Nu
exista nici un stat european n care sa se vorbeasca aceeasi limba de catre toti locuitorii, desi
este impusa o singura limba oficiala. Limba are un rol foarte mare n cultura unui popor.
Din aceasta cauza , n ultimele decenii, minoritatile au cerut sa fie recunoscute n mod
oficial, sa se nfiinteze scoli n limba lor si sa beneficieze de dreptul de a-si nfiinta media
proprie(publicatii, radio, televiziune).
NTREBARE:Ce alte drepturi ar trebui sa fie acordate minoritatilor?
Consiliul Europei a analizat situatia minoritatilor nationalenca din 1949, primul an de
existenta. Desi prin acest termen se ntelege referirea la acele popoare care au fost obligate
sa se stabileasca n alta tara sau care s-au trezit apartinnd altei tari din cauza modificarii
granitelor, e greu de stabilit un consens pentru termenul minoritate nationala. Declaratia
Summitului de la Viena din anul 1993(vezi anexa 1)a ncurajat protectia minoritatilor de
acest gen. n consecinta, membrii de stat au hotart o abordare pragmatica a situatiei, n
cadrul Conventiei pentru protectia minoritatilor nationale , adoptata n noiembrie
1994:conventia nu cuprinde nici o definitie a minoritatii nationale, oferind posibilitatea
fiecarui caz sa fie tratat conform circumstantelor specifice ale statului respectiv. Statele care
semneaza si ratifica aceasta conventie se obliga sa permita minoritatilor nnationale pastrarea
identitatii, n special a religiei, a limbii, a obiceiurilor si a traditiei culturale. Auto-definirea
e de asemenea foarte importanta si astfel ca prin Articolul 3 se acorda indivizilor dreptul de
a alege ntre a apartine sau nu unei minoritati nationale.
NTREBARE:Tara n care traiti a semnat aceasta conventie?

10

all different
all equal
Emigranti, imigranti , refugiati
Definirea exacta a termenilor e dificila. n multe tari europene se vorbeste deemigranti ca
fiind indivizi originari din alta tara;exista chiar Forumul pentru Emigranti, nfiintat de
Comisia Comunitatilor Europene. n Manchester, tinerii englezi detinatori de pasapoarte,
care sunt de origine jamaicana si ai caror parinti s-au nascut n Marea Britanie, sunt
surprinsi sa afle ca acest Forum este pentru ei. Unii vorbesc de imigranti, altii de
muncitori oaspeti iar unele rapoarte ale Consiliului Europei i numescgrupuri de
populatii straine. Majoritatea emigrantilor vin pentru a ramne n tara respectiva si multi
dintre ei sunt cetateni nationali ai tarii n care locuiesc.
NTREBARE:Daca un cuplu strain are un copil n tara dumneavoastra, e si copilul
strain?
De multe ori nu se pot compara doua situatii din tari diferite. Aproape prin definitie,
imigrantii ilegalisunt foarte numerosi , dar din punctul de vedere al politicienilor lipsiti de
scrupule ei sunt foarte usor de estimat. (E ca si conceptul de majoritate tacita-pt ca este
tacita, oricine are dreptul sa vorbeasca. )Nu oamenii sunt ilegali , ci sistemul legal i
numeste asa. Daca se adaoga aici si faptul ca fiecare tara are legi si ritm diferit pentru a
rezolva cu bine aceasta problema, atunci se pare ca statisticile trebuie privite foarte atent.
Chiar si cele cteva pe care le prezentam n acest pachet educational.
NTREBARE:Unde sepot gasi aceste informatii?Cine le utilizeaza?
Ne-am referit mai devreme la diferite feluri de migrare n Europa. Pna la nceputul acestui
deceniu cauza principala a imigratiei a fost reunificarea familiilor muncitorilor emigranti
care au plecat n anii 60 si 70. Italia Portugalia si Spania au devenit de curnd tari de
imigrare, nainte fiind de emigrare. Franta Italia si Spania sunt destinatiile principale ale
imigrantilor care vin din Africa de Nord. n cele mai multe tari populatia straina este
stapnita de cteva grupuri originare:de exemplu, n 1990 n Franta 39% din populatia
straina erau originari din Algeria, Maroc si Tunisia;n Elvetia 32% erau italieni;n Olanda
29% erau turci.
La o conferinta a Consiliului Europei n 1991 pe tema migratiei s-a anticipat ca n decurs de
trei ani aproape 20 de milioane de oameni din tarile fostei Uniuni Sovietice vor emigra
spre vest. Nu s-a ntmplat acest lucru, dar astfel de preziceri au facut sa sporeasca sprijinul
public n efectuarea controalelor mai riguroase privind imigrarea n Europa de Vest.
NTREBARE: Care este diferenta ntre refugiat si cei care cer azil?
n ultimul deceniu a crescut numarul refugiatilor si al celor ce cer azil n ntreaga lume.
Conform unei statistici , acest numar a crescut n Europa cu pna la 980% n perioada 19831992:de la 70000 la 685700. Erau originari din lumea ntreaga, nsa majoritatea veneau din
Europa de est si din Turcia. Numarul celor ce se refugiaza sau cer azil n Europa este
aproape 5% din numarul total al refugiatilor din ntreaga lume. Aceasta imensa miscare a
refugiatilor n Europa a fost determinata n principal de conflictul dintre Croatia si Bosnia-

11

all different
all equal
Hertegovina. Conform datelor naltei Comisii pentru Refugiati , refugiatii au ajuns n
urmatoarele tari:
Germania:309. 449
Suedia:76. 189
Austria:55, 000
Olanda:42, 253
Turcia:33, 817
Franta:15, 918
Marea Britanie:8. 027
Totusi au ramas 3 milioane de refugiati n fosta Iugoslavie.
NTREBARE. n 1951 Conventia Natiunilor Unite de la Geneva a elaborat legi si
proceduri pentru acceptarea celor care cer azil. Cum le-a respectat tara
dumneavoastra?

Adresarea legala de BUN VENIT! celor din exterior

n functie de locul n care traiesti, de nationalitate si de statutul financiar ti-e usor sau greu
sa te muti si sa lucrezi ntr-o tara europeana.
Daca ai cel putin 100000de dolari n banca nu vei ntmpina mari probleme n obtinerea
vizei sau a permisului de rezident pentru majoritatea tarilor. Multe tari au renuntat la vizele
acordate strainilor care se afla deja n interiorul tarii. De exemplu , cineva care si viziteaza
familia folosind viza turistica si doreste sa ramna;aceasta persoana trebuie sa paraseasca
tara respectiva si sa ceara o noua viza. Companiilor de transport le-au fost impuse reguli
stricte , pentru a avea siguranta ca transporta doar pasageri care au dreptul de a intra ntr-o
anumita tara. Compania care nu respecta regulile risca sa fie nchisa si sa suporte
cheltuielile repatrierii pasagerilor n cauza.
NTREBARE:Care este diferenta ntre o viza si American Express?
Daca nu lucrati ntr-o companie transnationala , veti ntmpina probleme destul de mari n
obtinerea permisiunii de a lucra si de a trai ntr-una din tarile din cadrul Teritoriului
Economic European (EEA). Dar locuitorii acestor tari se pot muta relativ usor dintr-o tara
n alta. Regulile sunt doar formulate diferit, esenta este aceeasi. pentru a putea locui legal
ntr-una din aceste tari sunt necesare urmatoarele:
?? Un permis de rezident. Acesta l puteti obtine daca aveti deja un permis de
lucru.
?? Un contract de munca cu o societate recunoscuta. Fara acesta nu puteti obtine
permisul de munca.
?? Permisul de munca va putea fi acordat doar daca cel ce va angajeaza
dovedeste ca nimeni altcineva nafara de dumneavoastra nu poate ndeplini
slujba respectiva.
?? Procedurile oficiale si ntrzierea acordarii permiselor de munca i mpiedica
pe angajatori sa ncerce sa angajeze persoane originare din tarile lumii a treia.

12

all different
all equal
?? Daca ntre timp ncepeti sa lucrati nainte de a fi primit oficial permisiunea,
riscati sa fiti imediat expulzat din tara.
?? Unele infractiuni pot fi comise doar de straini. Legile se schimba si este
responsabilitatea dumneavoastra sa va asigurati ca va conformati.
NTREBARE:Cti oameni vin sa locuiasca si sa lucreze n tara n care traiti?
Totdeauna exista exceptii la regula. n Europa Centrala si de Est, si mai ales n Germania,
migrarea permanenta din ultimii ani a fost asociata cu ntoarcerea anumitor grupuri etnice
ntr-o tara considerata drept camin , unde li s-a acordat automat dreptul de a ramne. Cteva
exemple ar fi:austriecii de nationalitate germana, turcii de nationalitate bulgara, grecii de
nationalitate pontica si maghiarii de nationalitate romna.
CARE ESTE RASPUNSUL NOSTRU LA TOATE ACESTEA?
Am vazut cteva aspecte ale societatii n care traim. n acelasi timp suntem obligati sa
convietuim si totusi sa traim separat. Imaginea Europei s-a schimbat dramatic n ultimele
decenii si astazi n societatile multiculturale ntmpinam mult mai multe probleme dect
nainte.
Un model demn de urmat
La simpozionul din 1993 care a pregatit Campania toti diferiti-toti egali a fost prezentata
noua cercetare care punea ntr-o lumina noua provocarile pe care le ntmpinam. Aceasta
cercetare a respectat sugestia Belgiei ca populatia sa fie mpartita n patru grupari
principale, si anume:
A:oameni care sunt deja constienti de problemele provocate de rasism si care s-au implicat
mai mult sau mai putin n activitatile anti-rasiste(aproximativ 10%)
B:aceia care sunt toleranti, dar care nu s-au implicat(nca) n activitatile anti-rasiste(aprox.
40%)
C:cei care au tendinte rasiste, dar care nu comit acte rasiste(aprox. 40%)
D:rasistii care se manifesta deschis(aprox. 10%)
Aceste valori reprezentative pentru Belgia nu sunt n mod obligatoriu valabile n ntreaga
Europa, dar activistii anti-rasisti ai altor tari confirma faptul ca aceste cifre sunt apropiate de
estimarile facute de ei. Ei sunt de parere ca n categoriile A si D procentul tinerilor e mai
mare.
NTREBARE :Credeti ca aceasta statistica e valabila pentru tara dumneavoastra?
Chiar daca proportiile nu sunt la fel, este un model pentru a putea analiza situatia din tara
dumneavoastra. Poate fi folositor n formarea unor strategii menite sa se adreseze anumitor
grupuri n timpul mediatizarii si al alegerii metodelor educationale. ncercam oare sa
infiltram toleranta ntre persoanele care sunt incluse n categoria B, vom lucra cu cei din
gupul A pentru a ne fi confirmate unele presupuneri, etc.

13

all different
all equal
Putem sa dam un exemplu recent:ziarul La Republica din 19 mai 1995 a efectuat un raport
pentru a afla prejudecatile tinerilor italieni;au fost intervievate 2500 de persoane. Actiunea a
fost condusa de Institutul pentru Cercetare Sociala din Milano;rezultatele au fost grupate
astfel:
A:xenofobi-12, 3%
B:instabili-31;6%
C:neutri-35, 2%
D:antixenofobi-20, 9%
Aceste rezultate pot fi comparate cu cele din Belgia, dar mai important e faptul ca
terminologia e complet diferita.
Rasismul, anti-semitismul, xenofobia si intoleranta au forme diferite n Europa si e posibil
sa le descoperiti sub forma altor definitii sau analize de grup. Vom puncta chestiunile
implicate n definirea acestor termeni n capitolul urmator.
DACAATUNCI
Pt a putea rezuma acest capitol, avem nevoie de raspunsuri noi la situatiile noi n care ne
aflam.
DACA societatile multiculturale sunt o realitate si vor ramne asa si n viitor.
DACA exploatarea multimii se face n scopul sprijinirii societatilor privilegiate.
DACA n lumea n care traim si care este din ce n ce mai mica si mai interdependenta ,
foarte putine probleme pot fi controlate si ne vor afecta mai devreme sau mai trziu.
DACA tarile si/sau statele sunt constiente de faptul ca nu pot ramne izolate. .
DACA credem n drepturi umane egale pentru toti
ATUNCI actiunile noastre trebuie sa aduca schimbarea.
ATUNCI raspunsul nostru nu poate fi de asa maniera nct sa-i neglijeze pe ceilalti.
ATUNCI raspunsul nostru nu poate fi dominant sau superior.
ATUNCI trebuie sa ne tratam reciproc n mod egal-chiar daca facem parte din societati sau
culturi diferite, sau suntem minoritati sau majoritati ntr-o anumita tara.
ATUNCI discriminarea din cadrul sistemului economic international trebuie eliminata,
altfel saracia si marginalizarea vor continua sa existe la nivel global.
ATUNCI trebuie sa ne straduim sa ntelegem si sa modificam prejudecatile si stereotipurile.
Pe scurt, trebuie sa gasim o modalitate de a schimba societatile multiculturale n societati
interculturale.

14

all different
all equal
CAPITOLUL 2
NTELEGEREA DIFERENTEI SI A DISCRIMINARII
Teme:
?? Cultura
?? Eu , noi, ei
?? Limitele noastre
?? Imagini
?? De la discriminare la rasism
?? ntrebari si raspunsuri posibile
Definire, ilustrare, explicatie-ncercam sa le ndeplinim pe toate trei aici. Fiti atenti la ce
veti constata pe parcursul acestui capitol. Daca nu sunteti de acord cu ceva, sau considerati
ca argumentul nu este destul de serios, notati parerile dumneavoastra si sugerati solutii.

DE LA SOCIETATI MULTICULTURALE LA SOCIETATI INTERCULTURALE

La prima vedere termenii societate multiculturala si societate interculturala par
asemanatori, dar nu sunt sinonime. Deci cum i putem diferentia?Va oferim cteva date de
baza:
SOCIETATILE MULTICULTURALE:grupuri cu nationalitate, religie, cultura
si etnie diferite traind pe acelasi teritoriu DAR nu au tangenta n mod obligatoriu unele cu
altele. O societate n care diferentele sunt deseori privite negativist iar discriminarea este
bine justificata. Minoritatile sunt tolerate n mod pasiv, dar nu sunt acceptate sau luate n
considerare. Chiar si n cazurile n care exista legi pentru a se evita aceasta situatie ele nu au
ntotdeauna puterea necesara.
SOCIETATILE INTERCULTURALE:Grupuri cu nationalitati , culturi etc.
diferite, convietuind n acelasi teritoriu, care si recunosc reciproc valorile si modurile de
viata, si sunt n relatii bune unele cu altele. Vorbim aici de un proces de toleranta , si de
mentinere a bunelor relatii;aici toti sunt la fel de importanti, nu exista superioritate sau
inferioritate, oameni buni sau rai. Intercultura este un proces si nu o tinta .
SA VORBIM DESPRE CULTURA
Barbatii si femeile nu sunt doar propriile persoane;ei sunt regiunea n care s-au
nascut, apartamentele din oras sau fermele unde au facut primii pasi, jocurile din
copilarie, povestile pe care le-au auzit, mncarea pe care au mncat-o, scolile pe care
le-au absolvit, sporturile pe care le-au practicat, poetii pe care i-au citit si Dumnezeul
n care au crezut.
(W. Somerset Maugham. Muchia de cutit)

15

all different
all equal
NTREBARE:Ce nseamna pentru dumneavoastra cuvntul cultura?
Exista sute de definitii ale culturii, una mai lunga si mai complicata dect alta.
?? Primul lucru care ne vine n minte este ceea ce vedem pe paginile de cultura ale
ziarelor:balet, opera , carti, muzica si alte activitati intelectuale sau artistice.
?? Noi prezentam cultura dintr-o perspectiva mult mai larga. Noi suntem preocupati de
valorile si sistemele de comportament care le permite oamenilor sa se bucure de lumea
nconjuratoare. A ntelege ce este cultura nseamna a analiza multe aspecte ale vietii.
Unele sunt evidente , dar pentru altele trebuie sa cercetati mai mult pentru a le afla. :
??
??
??
??
??
??
??
??
??
??
??
??

Ce nseamna bine si rau?

Cum sunt structurate familiile?
Care este relatia dintre un barbat si o femeie?
Cum este perceput timpul?
Care traditii sunt importante?
Care limbi sunt vorbite?
Ce reguli guverneaza consumatia mncarurilor si a bauturilor?
Cum este distribuita informatia?
Cine are puterea n mini si cum a obtinut-o?
Care sunt reactiile la alte culturi?
Ce este nostim?
Ce rol are religia?

Lista ar putea fi si mai lunga si oricnd poate fi completata. E important de mentionat ca

memrii aceleiasi culturi dau aproape aceleasi raspunsuri la aceste ntrebari-e normal sa fie
asa. Ei se comporta n acelasi fel, au parte de aceleasi informatii si judeca lucrurile n
acelasi mod. Acest lucru se poate observa mai bine cnd aveti tangenta cu o alta cultura sau
cnd mergeti n strainatate. Culturile sunt schimbatoare , deci si ntrebarile si raspunsurile se
modifica de-a lungul timpului.
NTREBARE:Alegeti una din ntrebarile de mai sus. Care ar fi raspunsul bunicilor
dumneavoastra?
Diferentele care exista ntre culturi arata efortul pe care fiecare societate l face pentru a
face fata unei anumite realitati. Aceasta realitate consta n:a)cadrul geografic, )cadrul social,
adica celelalte grupuri de indivizi cu care intra n contact , c)cadrul metafizic, care cauta
sensul vietii.
NTREBARE:Daca exista culturi diferite , nseamna ca unele sunt mai bune dect
altele?
Chiar si n cadrul culturilor exista unii care nu se conformeaza normelor obisnuite , si
acestia constituie sub-culturile. Membrii sub-culturilor sunt adesea victimele intolerantei.
De exemplu homosexualii, lesbienele, unele secte religioase si numeroasele sub-culturi ale

16

all different
all equal
tinerilor. Acesti indivizi se pot distinge prin limbaj, mbracaminte, muzica pe care o asculta
si prin manifestarile lor.
NTREBARE:Din care sub-cultura faceti parte?
CUNASTETI-VA PROPRIA CULTURA:UN LUCRU FOARTE NORMAL
Ne nastem ntr-o anumita cultura , si n timpul primelor etape ale vietii o cunoastem. Despre
acest proces se vorbeste de multe ori ca de o socializare. Fiecare societate le transmite
membrilor sai sistemul de valori punnd accent pe cultura respectiva. Copiii nvata semne si
simboluri ale caror semnificatii se schimba n mod arbitrar de la o cultura la alta. Fara acest
proces copilul ar fi ca si inexistent ntr-o anumita cultura. Dam un exemplu banal:imaginativa ce s-ar putea ntmpla n cazul n care copilul n-ar ntelege semnificatia culorii rosii a
semaforului. Familia, scoala, prietenii si mass-media, mai ales televiziunea-trebuie sa
contribuie la socializarea copiilor, si de multe ori noi nici nu ne dam seama ca facem parte
din acest proces.
NTREBARE:De unde au fost cele mai mari influente n socializarea dumneavoastra?
Fiecare persoana este o combinatie de cultura, caracteristici individuale si experienta
proprie. Acest proces evolueaza daca traiti n preajma altor culturi. De exemplu, ca imigrant
din a doua generatie, puteti nvata cultura dumneavoastra de origine n cadrul culturii tarii n
care traiti .
IDENTITATEA
Cine sunt eu?Ce sunt?Identitatea este ca si cultura, are multe aspecte, unele vizibile , altele
mai putin vizibile. pentru o mai buna ntelegere a acestei probleme, imaginati-va ca sunteti
o ceapa. Fiecarui strat i corespunde o parte diferita a identitatii dumneavoastre.
NTREBARE:Care sunt cele mai importante lucruri prin care va recunoasteti
identitatea?Scrieti cinci, ncepnd cu cea mai importanta.
Unele dintre ele se vor referi la:
?? Rolul pe care l are n viata dumneavoastra fiica, prietenul, elevul de la scoala,
brutarul;
?? Stilul de mbracaminte, preferintele muzicale;
?? Locul n care v-ati nascut si cel n care locuiti acum
?? Daca apartineti sau nu unei minoritati
?? Genul
?? Religia
?? Ceea ce nu sunteti si ce nu vreti sa fiti: o femeie, un socialist, un francez, un
alcoolic.

17

all different
all equal
Identitate nu nseamna doar modul n care ne percepem noi nsine.
Deseori nu ne place cum ne eticheteaza cei din jur. Continund analogia vegetala:ce se
ntmpla daca o ceapa o numeste pe alta bulb de lalea?Sa ne amintim de unul din subietele
capitolului anterior:etichetatreaunor indivizi ca grup minoritarde catre altii. Cine
suntem noi?Si cine sunt ei?Identitatea noastra sociala opereaza cu valori si simboluri.
mpartim oamenii n grupuri pentru ca se pare ca e nevoie sa simtim ca suntem diferiti.
Avem nevoie sa ne punem n valoare grupul din care facem parte , ceea ce ne face pe noi sa
credem ca suntem valorosi. Pericolul consta n nerecunoasterea calitatilor celor ce nu fac
parte din grupul nostru. Oprimarea persoanelor le neaga orice posibilitate de existenta.

NTREBARE:Numiti doua lucruri pe care un strain le-ar asocia cu tara

dumneavoastra;de exemplu:Elvetia = ceasuri si banci;Rusia = vodca si caciuli de
blana. Sunt aceste lucruri importante pentru identitatea dumneavoastra?
NTREBARE:O natiune este o cultura?
TOTI TRAIM CU IMAGINI
Dupa cum am vazut identitatea unei persoane nu se poate rezuma doar la cteva
caractristici, desi de multe ori tindem sa luam n considerare doar aspectele limita sau
denaturate. Aceasta se datoreaza faptului ca raspunsurile diferitelor grupuri de oameni sunt
rezultatul unui sistem complicat al puterii si al relatiilor sociale. pentru a putea gasi solutiile
potrivite trebuie sa analizam rolul stereotipurilor, al prejudecatilor si al etnocentrismului.
Stereotipurile
Stereotipurile sunt de fapt credintele si modurile de gndire mpartasite de un anumit grup
de oameni. Stereotipul este un ansamblu de trasaturi ce caracterizeaza un grup n functie de
comportament, obiceiuri etc. Scopul stereotipurilor este de a simplifica realitatea:asa sunt
ei. Sefii sunt tirani;acesti oameni sunt lenesi, ceilalti punctuali;cei din partea aceea a
orasului sunt periculosi-ctiva probabil ca sunt, dar toti?Uneori ne folosim de stereotipurile
grupului caruia i apartinem pentru a fi crezuti ca suntem mai puternici dect altii sau
superiori lor. (sau poate pentru a ne scuza pentru greselile noastre-ce pot sa fac?toti suntem
asa)Stereotipurile sunt bazate de obicei pe anumite contacte sau imagini acumulate n
timpul scolii, prin mass-media sau acasa, pe care le generalizam pentru toti cei ce au
legatura cu ele.
NTREBARE:S-a afirmat ca avem nevoie de stereotipuri pentru a supravietui. Ct de
utile credeti ca sunt ele?
n limbajul actual e dificil sa facem diferenta ntre stereotipuri si prejudecati.

18

all different
all equal
Prejudecatile
Prejudecata este imaginea pe care ne-o facem despre o persoana fara a o cunoaste cu
adevarat. Prejudecatile pot fi negative sau pozitive. Prejudecatile fac parte din procesul
nostru de socializare si greu pot fi modificate sau eradicate. Deci este important sa stim ca
le avem. pentru a ntelege mai bine acest concept, puteti ncerca sa vedeti ct de bine va
cunoasteti prietenii. Avem prieteni potriviti pentru diferite ocazii, cu care iesim la un film,
cu care ne plimbam, care ne ajuta la teme, cu care jucam fotbal, sau cu care mergem la
concerte. Stim noi ce muzica le place prietenilor nostri cu care jucam fotbal?Sau macar
banuim?Sa presupunem e ceva obisnuit si usor. Daca e att de simplu sa facem presupuneri
despre prietenii nostri, atunci va nchipuiti ct de usor i putem judeca gresit pe cei pe care
nu-I cunoastem.
NTREBARE:De ce credeti ca prejudecatile sunt greu de schimbat?
Prejudecatile si stereotipurile ne ajuta sa ntelegem realitatea;cnd realitatea nu corespunde
prejudecatilor noastre e mai usor sa interpretam n alt fel realitatea dect sa ne schimbam
prejudecata. Ele vin n completarea datelor pe care le detinem. Siang Be demonstreaza
acest lucru punnd publicul sa asculte urmatorul pasaj:
Maria a auzit masina cu nghetata venind pe strada. Si-a amintit de banii pe care i avea
de la ziua ei si a dat buzna n casa.
Acest pasaj se poate interpreta astfel:Maria e un copil, ea si doreste nghetata, fuge
nauntru sa ia niste bani ca sa poata cumpara nghetata. Dar de unde reiese acest
lucru?ncercati sa schimbati unul din substantivele acestui pasaj(de ex. bani cu pusca)
si vedeti ce se ntmpla.

Prejudecati si stereotipuri de despre alte grupuri culturale

De multe ori ne formam prejudecatile si stereotipurile despre alte grupuri culturale n mod
inconstient-dar ele au o origine si un scop:
?? Sa ne ajute sa ne evaluam propria cultura
?? Sa evaluam alte culturi si stiluri de viata
?? Sa stapnim modelul relatiilor pe care cultura noastra le mentine cu alte
culturi.
?? Sa avem o explicatie pentru tratarea si discriminarea celor ce apartin altor
culturi.
ETNOCENTRISMUL
Judecatile, evaluarile si explicatiile noastre sunt puternic influentate de etnocentrismul
nostru. Acesta nseamna ca noi credem ca raspunsul nostru e cel corect si celelalte sunt
gresite, ca valorile si stilurile noastre de viata sunt universale, propice pentru toata lumea, si

19

all different
all equal
doar ceilalti sunt prea inculti ca sa nteleaga acest lucru. Simplul contact cu persoanele ce
fac parte din alte culturi ne stimuleaza prejudecatile, si etnocentrismul nu ne permite sa
vedem altceva dect ceea ce vrem noi sa vedem. Unii poate au pareri bune despre noi, dar
de obicei suntem orbiti de prejudecatile si stereotipurile negativiste pe care le avem , si
astfel i respingem .
CORELND IMAGINILE CU EFECTELE LOR
Aceasta reactie de respingere se manifesta sub forma discriminarii, a intolerantei, a
xenofobiei, a rasismului si a anti-semitismului. Puterea este un element important n
relatiile dintre culturi(si subculturi), iar aceste reactii se nrautatesc cnd exista majoritati si
minoritati.
?? discriminarea
?? xenofobia
?? intoleranta
?? anti-semitismul
?? rasismul
?? rasismul e un mit
?? rasismul e o ideologie
?? rasismul e bine fixat n istorie
?? rasismul se poate schimba
Discriminarea
Discriminarea este prejudecata concreta. Grupurile sunt etichetate ca fiind diferite si , n
consecinta sunt discriminate. Cei ce fac parte din aceste grupuri sunt izolati, sunt lasati sa
traiasca n conditii mizere, sunt lipsiti de orice drepturi, au cele mai rele slujbe sau nu le au
deloc, nu au voie sa intre n localuri, sunt suspectati la controalele facute de politie.
NTREBARE:Puteti da si alte exemple de discriminare?

n cadrul grupurilor minoritare exista persoane care au luptat mpotriva discriminarii, si

uneori au fost sprijiniti de membri ai majoritatii. Ei sustineau ca pentru a fi egalitate e
necesara promovarea masurilor ce mpiedica discriminarea negativista.
NTREBARE: Aceste masuri se mai numesc actiune pozitiva. Puteti sugera cteva
actiuni pozitive necesare pentru combaterea formelor de discriminare mentionate mai
sus?(Un exemplu ar putea fi oferirea unor spatii, dar tinnd cont si de parerile lor,
pentru tigani sau migratori, pentru a le fi si lor satisfacute nevoile. )
Xenofobia
Termenul provine dintr-un cuvnt grecesc ce nseamna teama de straini. Avem un
exemplu clar de cerc vicios:Mi-e frica de cei ce nu sunt ca mine pentru ca nu-i cunosc si nui cunosc pentru ca mi-e frica de ei. Xenofobia, ca si rasismul si discriminarea se datoreaza
prejudecatilor si stereotipurilor, desi la baza ei stau nesiguranta si frica de cel de lnga tine.

20

all different
all equal
Deseori aceasta frica de cel de lnga tine se transforma n respingere, ostilitate sau violenta
mpotriva locuitorilor altor tari sau mpotriva minoritatilor.
Xenofobia a fost folosita de persoane importante si puternice pentru a-si protejatara de
influentele din exterior, dupa cum putem observa la fostul presedinte Ceausescu, dictatorul
absolut al Romniei, caruia i placea sa-l citeze pe poetul Mihai Eminescu:
Cel care este apropiat strainilor
sa fie mncat de cini
casa lui sa fie atinsa de risipa
iar numele lui sa nu fie recunoscut.
NTREBARE:Xenofilia este dragostea pentru straini. Puteti schimba poezia n asa fel
nct sa exprime acest lucru?
Intoleranta
Intolerantaa nseamna lipsa de respect fata de credintele si parerile altora. Aceasta se vede
cnd cineva nu-i permite altcuiva sa se comporte ntr-un anume fel sau sa aiba pareri
diferite de ale lui. Intoleranta nseamna ca unii sunt exclusi sau respinsi din cauza
credintelor religioase, a sexului, a felului de a se mbraca sau de a-si aranja parul.
NTREBARE:Cnd considerati ca e potrivit sa fii intolerant?
Anti-semitismul
Ansamblul de prejudecati, xenofobie si intoleranta fata de poporul evreu se numeste antisemitism. Aceasta forma de intoleranta religioasa duce att la discriminarea indivizilor , ct
si la persecutarea evreilor ca grup. Cea mai groaznica manifestare anti-semita a fost n
timpul lui Hitler si al ideologiei naziste a puritatii rasiale. Sase milioane de evrei au murit n
lagarele de concentrare n timpul Holocaustului. Unii istorici au ncercat, nfricosati, sa
dovedeascafaptul ca lagarele de concentrare nu au existat sau ca nu au fost att de
groaznice pe ct se credea.
NTREBARE:Ce ati nvatat despre Shoah la scoala?Ce forme anti-semite exista azi?
Rasismul
ntrebare:Cnd ati folosit sau ati auzit pe cineva folosind termenul rasist?
Urmarile rasismului sunt terifiante, chiar si cuvntul rasism e nfricosator. Nu e usor de
definit rasismul . Rasismul se bazeaza pe ideea ca anumite abilitati si trasaturi umane sunt
determinate de rasa , si ca exista rase superioare si inferioare. pentru a accepta aceasta ,
trebuie sa credem ca exista rase umane diferite.

21

all different
all equal
Formele rasismului se schimba de-a lungul timpului . Cel mai periculos este conceptul de
superioritate superioritatea unui grup de oameni fata de altul. Daca ncepem sa credem
asemenea lucruri, atunci nseamna ca sprijinim activ sau tacit:
?? uciderea a 400000 de tigani din timpul regimului nazist
?? masacrarea si distrugerea a comunitati ntregi din fosta Iugoslavie sub pretextul
curateniei etnice
?? avantajul anumitor grupuri n obtinerea locurilor de munca
?? Europa pentru europeni, Franta pentru francezi, Rusia pentru rusi etc.
?? Algeria e tara algerienilor-atunci de ce nu merg toti acoloetc.
?? trimiterea scrisorilor cu bomba organizatiilor pentru azil
?? ajutorul pentru dezvoltare care mai mult blocheaza dect ajuta
Acest pachet educational se bazeaza pe eliminarea tuturor acestor teorii si consideratii.
Specia e cea umana. Exista o singura rasa:cea umana. Punct.
NTREBARE:Ati considera aceste exemple ale consecintelor acceptarii superioritatii
ca fiind rasiste?Dasa nu, atunci ce sugerati?
Ceea ce urmeaza sunt cteva idei si explicatii privitoare la conceptul de rasism.
Rasismul e un mit
Rasa e mai mult mit social dect fenomen biologic. Mitul rasa a provocat forte mari
daune umane si sociale. n ultimii ani au pierit multi oameni si a existatmulta suferinta din
aceasta cauza. Rasismul mpiedica devenirea a milioane de oameni , din care multi ar putea
fi de un real folos societatii.
Dezbatere pe tema rasei, UNESCO, Paris, iulie 1950
l citam pe Julian Huxley n Noi , europenii, 1935, ca replica la propaganda rasista
nazista :Rasismul e un mit, si nca un mit periculos. Este o masca pentru scopurile
economice egoiste .
S-a ajuns la concluzia ca rasismul poate fi privit ca discriminare a unui grup de catre altul,
discriminare ce se bazeaza pe prejudecatile referitoare la trasaturile fizice. S-a accentuat
faptul ca rasismul este o ncercare de a diviza n mod gresit rasa umana si ca nu are nici o
baza stiintifica reala. Pe Pamnt a existat doar o singura rasa:RASA UMANA;mai mult , se
poate crede ca esti de acord cu ideile grupurilor si teoreticienilor rasisti doar folosind
termeni ca discriminare rasiala sau relatii rasiale.
[Miscarea tinerilor si a studentilor pentru natiuni unite, Coexistenta multirasiala n
Europa, Sesiunea de studii, EYC, 1983]
Rasismul e o ideologie
n discutiile n care subiectul principal este respingerea activa a strainilor, termenul de
ostilitate fata de strainieste cel mai folosit -rar se foloseste termenul de rasism. Noi
dorim sa folosim termenulrasism nu pentru ca exprima mai bine caracterul puternicei
acuzatii politice si morale, ci pentru ca e mult mai clar din punct de vedere istoric si

22

all different
all equal
analitic-n comparatie cu alti termeni-si pentru ca spune ceva despre mprejursrile si
cauzele respingerii si ale urii fata de straini.
Rasismul e constructie pur ideologica;e o ideologie pentru ca nu exista rase. Nu exista
legaturi ntre trasaturile fizice sau morale si calitatile sau posibilitatile indivizilor care sa
confirme acest lucru. Acceptarea termenuluirasaeste motivata ideologic si bine fixata
cultural-este importanta pentru protejarea structurilor actuale de conducere:
?? Rasismul determina inechitatile sociale, contradictiile si excluderile sa apara n
mod natural, si nu sa depinda de factorii sociali. Inechitatile sociale si nedreptatile
sunt astfel acceptate din punct de vedere politic si cultural , iar cei afectati le cred
ca fiind soarta.
?? Acele grupuri care sunt deosebite prin trasaturile rasiale sunt presupuse a fi
cauza crizelor economice si sociale;ele distrag atentia de la cauzele reale ale
crizelor si deci sunt suparatoare pentru societate.
Neo-rasismul nu se mai bazeaza n principal pe trasaturile fizice , el mai degraba porneste
de la diferentele culturale. Discutiile pe tema superioritatii nu mai sunt de actualitate, si n
locul lor se accentueaza ideea culturii unui popor sau a mai multor natiuni ca fiind absolut
obligatorie pentru identitatea lor care ar putea fi pusa n pericol de amestecul social sau
cultural.
(JUSOS IN DER SPD, ASYL STATT ABSCHRECKUNG ARGUMENTUL 5,
BONN, 1992)
Rasismul este bine fixat n istorie
E important sa distingem ntre manifestatiile rasiste diferite ntr-o tara. Tari ca Regatul
Unit, Franta si Belgia , adica natiunile imperialiste cu o istorie a colonismului se subscriu
ideologiei rasiste care este evident legata de exploatare si subjugare a negrilor pentru cauza
dezvoltarii capitalismului de vest. Antropologii si biologii , urmati mai trziu de sociobiologi, au sugerat motive si explicatii stiintifice n problema tratarii negrilor ca specie subumana. S-a crezut ca indivizii de o anumita culoare au trasaturi genetice si sociale care nu
pot fi schimbate. Aceasta a condus la credinta larg raspndita ca popoarele africane sunt
inferioare rasei albe caucaziene, din punct de vedere moral, intelectual si social si astfel
ca nu li s-au acordat aceleasi drepturi ca si albilor. Erau tratati ca sclavi, ca bunuri, sau ca si
proprietati personale si erau folositi ca forta de munca n scopul mbogatirii.
[Conffederatia europeana a cluburilor de tineret, Rasismul n Europa-provocare pentru
activitatea tinerilor, Sesiunea de Studii, EYC, Octombrie 1989]
Rasismul poate schimba
Rasismul nu e acelasi lucru cu prejudecata rasiala, discriminarea sau ura. RASISM
nseamna a avea puterea sa ndeplinim practici discriminatorii prin intermediul institutiilor
majore ale societatii n care traim. Pe cnd prejudecata este parerea sau sentimentul
nefavorabil creat dinainte, fara cunoastere, gnd sau ratiune.
Rasism = Putere + Prejudecata

23

all different
all equal
RASISM este si evident si ascuns. El ia doua forme strns legate:rasismul individual si
rasismul institutional.
Primul consta n acte secrete ale indivizilor, care pot provoca moarte, ranire sau
distrugerea proprietatii. Cea de-a doua forma nu este att de evidenta. Cele mai relevante
exemple pot fi gasite n modelul caselor, n separarea scolilor si a bisericilor, n angajarile
discriminatorii si n cursuri/manuale care ignora rolul minoritatilor etnice.
Rasismul poate fi privit si sub aspectul cultural. Rasismul cultural exista cnd facem tot ce
se poate pentru a impune traditiile noastre culturale altora, distrugnd ntre timp culturile
lor, ceea ce duce la etnocentrism. Tendinta de a privi nefavorabil culturile straine , rezultat
al sentimentului inerent de superioritate, este ETNOCENTRISMUL.
Rasismul cultural = Putere + Etnocentrism
[Federatia internationala a tineretului liberal si radical, Uniti-va:IFLRY mpotriva
rasismului si a xenofobiei, 1986]
NTREBARE:Ce credeti acum?
UNDE PLECAM DE AICI?
Daca ar trebui sa cream realitati interculturale , am avea mult de lucrat la stimularea:
?? atitudinilor noastre personale si
?? sistemelor de control si de putere care sunt rezultate ale inechitatii
Comunicarea dintre culturi cere mult timp si experienta. Apropirea interculturala nu
depinde numai de sufletul deschis ale poporului, ci si de politicieni , care trebuie sa adopte
o serie de masuri pentru a facilita acest proces.
Fara a fi prea severi si lund lista urmatoare ca model pentru comportarea noastra,
observam ca totusi e necesar sa parcurgem anumite etape, cum ar fi:
1. Sa acceptam ideea ca toti suntem la acelasi nivel;sa acceptam egalitatea drepturilor,
valorilor si a abilitatilor;nlaturarea rasismului si a discriminarii.
2. Sa ne straduim sa ne cunoastem mai bine unii pe altii;Sa ne angajam n discutii unii
cu ceilalti, sa cunoastem culturile altor popoare, sa fim interesati de ei, de modul lor de
viata.
3. Sa lucram mpreuna, sa ne ajutam reciproc.
4. Sa comparam si sa facem schimb de puncte de vedere, sa experimentam ideile
altora, sa acceptam ctitica reciproca, sa ajungem sa fim de comun acord, sa luam decizii
mpreuna.
Ce rol poate avea educatia interculturala aici?n capitolul urmator veti gasi cteva
idei

24

all different
all equal
CAPITOLUL 3
EDUCATIA INTERCULTURALA:O APROPIERE BENEFICA DE DIFERENTA
Ne intereseaza:
?? descoperirea relatiilor
?? mecanisme si resurse
?? scoala
?? nafara scolii
?? etape ale procesului intercultural
?? activitati
DE UNDE PROVINE EDUCATIA INTERCULTURALA?
Noi-ca autori ai acestui pachet educational-am ncercat sa fim foarte atenti cu folosirea
termenilor multiculturalsi intercultural. Nu am ales aceasta terminologie ntmplator;e
chiar subversiva;noi nu ne jucam cu cuvintele. Dorim sa va stimulam ideile si actiunile si
speram ca si dumneavoastra sa le stimulati pe ale noastre.
Reactiile educationale la societatea multiculturala
Asa cum am vazut n capitolul 1, ritmul schimbarii n societatile noastre a crescut brusc n
ultimele decenii. ntrunirile diferitelor culturi constituie un factor major si este si rezultatul
acestor schimbari. n acelasi timp m observat ca si n cadrul culturilor dominante exista
persoane care nu se conformeaza regulilor si care apartin sub-culturilor. Ei trebuie sa
beneficieze de anumite drepturi, si impun respect si recunoasterre. Reactiile guvernamentale
la aceste schimbari au fost diferite.
Din anii 60 ncoace unele tari au demarat programe educationale speciale destinate copiilor
minoritatilor si ai imigrantilor nou-sositi. n functie de contextul politic si cultural, sistemele
educationale erau menite sa atinga mai multe scopuri, cum ar fi:
?? asigurarea ca copiii imigrantilor se pot ntoarce n tara lor de origine si ca sunt
capabili sa se adapteze usor sistemelor sociale si educationale de aici.
?? copiii minoritatilor sa fie inclusi n clasa dominanta a unei tari , iar identitatea lor
culturala sa dispara astfel definitiv-ceea ce se numeste proces de asimilare. Mai
pe scurt, vorba maximei latinesti, parafrazata:Cnd esti la Roma, gndeste,
simte , crede si fa ca un roman.
?? sa i ajutam pe copiii minoritatilor sa se acomodeze n clasa predominanta dar n
acelasi timp sa-si pastreze identitatea culturala proprie-ceea ce nseamna proces
de integrare. Cnd esti n mijlocul societatii romane trebuie sa te comporti ca si
romanii;dar poti gati ce doresti cnd esti acasa, daca ti nchizi geamurile.
Diferite forme si moduri de abordare ale educatiei au aparut prin determinare reciproca. Ele
erau bazate pe credinta ca superioritatea implicita a culturii predominante , care se credea
ca nu poate fi afectata de contactul cu altele. Schimbarea trebuia sa vina numai din partea
lor. Trebuie adaugat aici si faptul ca marea majoritate a imigrantilor nu s-au ntors n

25

all different
all equal
tarile lor de origine si observam ca asemenea lucruri nu corespund realitatii actuale. Si nu
au prea multe n comun cu scopurile educatiei interculturale.

Descoperirea altora nseamna descoperirea unei relatii, nu a unei piedici

(ClaudeLevi-Strauss)
Perceptiile societatii multiculturale au evoluat gradat. Culturile nu stau una lnga cealalta ca
ntr-un mozaic fara a exercita vreo influenta una asupra celeilalte, nici ca ntr-un amalgam
n care toate se reduc la cel mai ordinar numitor. Educatia interculturala propune procese
care sa permita legaturi reciproce si sa desfiinteze barierele. Exista legaturi si mai strnse
cu alte filozofii educationale, cum ar fi educatia pentru drepturile omului , educatia
antirasista si educatia pentru dezvoltare. Deci este normal daca gasiti aici elemente pe care
le-ati mai ntlnit si n alte domenii. Am nvatat multe din experientele educationalistilor
multiculturali.
Dar am ales folosirea termenului intercultural pentru ca, dupa cum observa MICHELINE
REY, n sensul complet
implica obligatoriu:
?? interactiune
?? schimb
?? desfiintarea barierelor
?? recipricitate
?? solidaritate obiectiva
EDUCATIA INTERCULTURALA:
UN PROCES EDUCATIONAL SOCIAL
pentru ca o societate sa devina cu adevarat interculturala trebuie ca fiecare grup social sa
poata trai n conditii de egalitate privind cultura, modul de viata sau originea. Aceasta
nseamna nu numai felul n care reactionam la interactiunea cu alte culturi , ci si cum ne
comportam cu minoritati ca homosexualii sau oamenii incapabili/invalizi care sunt
discriminati si intolerati prin multe feluri. Mai multe puteri-sociala, economica, politicatrebuie sa se alieze pentru formarea acestei societati. Educatia interculturala este unul din
factorii principali care ne ajuta sa beneficiem de avantajele oferite de societatile
multiculturale.
Scopul principal al educatiei interculturale trebuie sa sprijine baza legaturilor reciproce ntre
societatile diferite si grupurile culturale diferite.
Acest scop nseamna:
?? sa fim constienti ca diversitatea se bazeaza pe egalitate si nu este o scuza pentru
marginalizare
?? sa facem un efort pentru a recunoaste identitatile culturale diferite si sa promovam
respectul minoritatilor
?? sa rezolvam conflictele pe cale pasnica

26

all different
all equal
Se poate sa ne imaginam o societate interculturala care sa se ocupe doar de una din partile
implicate, fie majoritatea, fie minoritatea.
Nevoile majoritatilor si cele ale minoritatilor sunt diferite dar interrelationate.
n cazul celor mai multe grupuri minoritare , mai ales cnd acestea sunt rezultatul
procesului de imigrare, prima lor nevoie este promovarea unei serii de cunostinte si abilitati.
Fara posibilitatea comunicarii ntr-o limba cumuna tuturor , de exemplu, e greu, chiar
imposibil sa supravietuim n societate. n cazul grupurilor majoritare prima lor obligatie e
sa priveasca dincolo de normele acceptate . pentru noi toti e necesar sa ntelegem rolul pe
care l au relatiile puternice n societate si efectul lor asupra relatiilor interculturale.
Aceste nevoi au obiective diferite. n cazul grupurilor sociale majoritare scopurile educatiei
interculturale sunt:
?? sa asigure o mai buna ntelegere a realitatii unei lumi interdependente si sa
ncurajeze actiunea coerenta cu aceasta realitate
?? sa depaseasca prejudecatile negative si stereotipurile etnice
?? sa favorizeze o evaluare pozitiva a diferentei si a diversitatii
?? sa caute si sa puna n evidenta asemanarile
?? sa creeze atitudini si comportamente pozitive fata de indivizi din alte societati
sau culturi
?? sa puna n aplicare principiile de solidaritate si curaj civil
n cazul grupurilor minoritare scopurile educatiei interculturale coincid cu cele ale
majoritatii;ei , nsa mai trebuie sa nvete sa traiasca n mijlocul societatii majoritare fara a-si
pierde identitatea culturii proprii.
Tinerii:o resursa esentiala pentru educatia interculturala.
Desi educatia interculturala trebuie sa se desfasoare n ntreaga societate, ea este preocupata
mai mult de relatiile copiilor si ale tinerilor. Justificam aceasta prioritate prin faptul ca ei
vor fi, n mare parte, viitorii cetateni ai societatilor interculturale. Ei sunt si un mijloc
important de comunicare cu adultii , de exemplu i pot face sa realizeze necesitatea
schimbarii. Acestea fiind spuse, e evident ca exista mesaje importante pentru adulti aici.
Educatia interculturala a copiilor si a tinerilor se desfasoara n doua moduri principale:
?? i ajuta sa dobndeasca capacitatea de a recunoaste inechitatea, nedreptatea,
rasismul, stereotipurile si prejudecatile
?? sa le ofere informatiile si posibilitatile care i pot ajuta sa stimuleze si sa ncerce
schimbarea acestor mecanisme, oridecteori le ntlnesc.
Educatia e la fel de necesara n scoli ct si nafara lor.

27

all different
all equal
DOUA FELURI DE INTERCULTURALITATE
1. EDUCATIA INTERCULTURALA OFICIALA
Educatia interculturala oficiala cuprinde programe academice care se dezvolta n cadrul
scolii si nu numai.
Dupa familie, scoala este agentul principal de socializare prin care copiii primesc educatia
academica si nvata despre codul lor cultural. Acest cod cultural trebuie sa fie deschis altor
culturi , religii si moduri de viata. Deci, fara sprijinul activ al scolii, rezultatele efortului de
a introduce educatia interculturala sunt diminuate . Din acest motiv am introdus cteva idei
din acest domeniu aici, desi acest pachet educational este destinat n principal educatiei
neoficiale.
Educatia interculturala pretinde scolii sa desfasoare un proces de nnoire si de largire a
viziunii copiilor. Principiul pe care se bazeaza scoala este egalitatea tuturor. Aacum,
educatia interculturala scolii ca , mai mult de att, sa promoveze recunoasterea si respectul
pentru diferentele culturale.
Scoala ar trebui sa faca eforturi pt:
?? crearea oportunitatilor sociale si educationale egale pentru copiii ce apartin
grupurilor culturale minoritare
?? spijinirea ideii ca diferentele culturale trebuie sa se opuna discriminarii
?? apararea si dezvoltarea pluralismului n societate
?? a ajuta copiii sa foloseasca n mod constructiv conflictele, cautnd puncte si idei
comune .
?? Scoala , ca agent al educatiei interculturale, are rol dublu:att n grupurile si
culturile minoritare , ct si n cele majoritare.
Pt grupurile si culturile minoritatilor
Rolul scolii de a ntmpina, de a acomoda si de a include grupurile minoritare este unic. n
acest caz, educatia interculturala ar trebui sa promoveze programe pentru satisfacerea
necesitatilor principale ale grupurilor minoritare pentru a-si cstiga recunoasterea n cadrul
societatii.
Aceste programe se bazeaza pe cultura prncipala, dar accepta schimbarea si trebuie sa le
permita copiilor sa nteleaga codul cultural al societatii dominante si sa-si cstige autonomia
si ncrederea n sine n cadrul acestei societati.
Ultimul aspect trebuie sa includa:
?? Informatii despre ceea locul n care te afli si relatiile umane de aici
?? ntelegerea ideii cultural- specifice a timpului
?? ntelegerea relatiilor economice, mai ales a acelora de care depinde existenta
oamenilor
?? Cunostinte despre mediul nconjurator si despre asociatiile extrascolare care ar
putea fi de folos
?? ntelegerea sistemului politic si a modului n care pote fi folosit.

28

all different
all equal

Pt grupurile si culturile majoritare

Copiii si tinerii din grupurile majoritatii trebuie sa nvete cum sa convietuiasca n mod
placut
Urmatoarele elemente interculturale trebuie introduse n programa scolara:
?? Respingerea ideii etnocentrismului si a ideii posibilitatii stabilirii unei ierarhii a
culturilor
?? Sa fie luate n considerare cu obiectivitate si respect-trasaturile culturilor diferite
ce convietuiesc ntr-un anumit spatiu
?? Largirea viziunii asupra lumii a copiilor, mai ales acolo unde sunt putine
minoritati
Si scoala nsasi?
E evident ca scoala trebuie sa-si reconsidere pozitia. De multe ori transmite stereotipuri
negativiste. Trebuie sa existe o comunicare constructiva ntre cei care sunt implicati n
procesul de educare (profesori, copii, parinti, administratori, autoritati locale), despre cum
trebuie sa functioneze scoala. Intentiile bune nu sunt de ajuns, trebuie sa existe si actiune.
Dam si noi cteva recomandari:
?? Educatia interculturala trebuie sa fie unul din factorii cheie n pregatirea
profesorilor;cea mai buna modalitate este petrecerea unui timp n mijlocul altei
culturi
?? Manualele si celelalte materiale didactice ar trebui sa fie revizuite , sa se inspire
din altele, pentru ca elevii sa nvete sa accepte si sa considere normale
perspectivele si punctele de vedere diferite-cum este descrisa batalia de la
Waterloo n manualele mai multor tari diferite ?care tara sau regiune a lumii se
afla n centrul hartilor ?
Dificultatile ce trebuie depasite n acest proces al schimbarii n cadrul scolii sunt mari , dar
si cstigurile sunt pe masura. Daca doriti mai multe informatii puteti consulta cartea lui
Antonio Perotti:The Case For Intercultural Education, care ofera o imagine extraordinara
a experientei din ultimii douazeci de ani ai Consiliului Europei n colaborare cu
educationalistii.
2. EDUCATIA INTERCULTURALA NEOFICIALA
Obiectivele educatiei interculturale neoficiale coincid cu cele ale educatiei oficiale.
Diferenta consta n metodele de lucru si operatorii lor. Procesele educatiei interculturale pot
fi numite nvatare interculturala. Este o observatie importanta pentru ca se refera la unul
din cele mai importante principii dupa care ne ghidam n acest proiect.
Cei ce se ocupa de educatia neoficiala lucreaza cu tinerii n cluburi de tineret, n centre de
informare pentru tineri, n timpul activitatilor de dupa scoala, pe strada, n timpul
schimburilor internationale de experienta ntre tineri, de-a lungul ntregului spectru

29

all different
all equal
european. Multi dintre ei sunt voluntari, sacrificndu-si timpul liber pentru aceasta munca,
deoarece sunt constienti de importanta ei. Totusi, aceasta lista nu-i cuprinde pe toti cei
implicati n organizarea activitatilor de educare neoficiala a tinerilor. Cei mai buni
operatori sunt tinerii nsisi, , educndu-se reciproc. [Aceasta modalitate, cunoscuta ca
educare a semenului, este descrisa mai pe larg n Domino, publicatie a campaniei toti
diferiti-toti egali]
Educatia neoficiala are mai multe caracteristici prin care se distinge de cea oficiala:
?? Educatia neoficiala nu este obligatorie, ca si scoala care de multe ori i face pe
elevi sa aiba o reactie de respingere fata de unele teme
?? Cei ce se ocupa de educatia neoficiala trebuie sa fie foarte creativi pentru a
mentine interesul participantilor deoarece lumea comerciala ofera multe
alternative atractive
?? Legaturile cu participantii sunt mult mai strnse, si de aceea comunicarea se face
mai usor
?? Subiectele sunt adaptate nevoilor si realitatii participantilor
?? Exista o mai mare libertate n alegerea obiectivelor si a modalitatilor de lucru
?? Metodologia activa a educatiei neoficiale determina cresterea numarului
participantilor
Totusi, educatia neoficiala nu poate exista fara cea oficiala. Activitatile descrise n partea B
pot fi folosite si n scoli, dar noi ne-am gndit ca ar fi mult mai potrivite pentru educatia
neoficiala a tinerilor. Descriem aici mai amanuntit aceste activitati.
SA LUCRAM CU TINERII-UN PROCES CONTINUU
Indiferent de vrsta , oamenii care ntmpina problemele ce apar n societatea multiculturala
nu pot trece brusc de la ignoranta la constiinta critica si la actiune. Aceasta se poate
ntmpla printr-un proces de educatie interculturala, neoficiala de aceasta data, n timpul
caruia se pot ndeplini o serie de activitati si initiative.
Educatia interculturala trebuie sa le permita tinerilor sa descopere natura si modul de
actiune al rasismului, al intolerantei, al xenofobiei si al anti-semitismului. Descoperirea
individuala poate determina actiune colectiva;doar noi putem facilita acest proces. Actiunea
sistemului politic si economic este si ea necesara.
Am ales sa comparam procesul educatiei interculturale cu o cale ce are mai multe etape care
sunt n acelasi timp la fel de interesante si provocatoare.
Acestea sunt:
i)Sa te imaginezi ca facnd parte din afara
ii)sa ntelegi lumea din care faci parte
iii)sa fii la curent cu alte realitati
iv)sa percepi n mod pozitiv diferentele
v)sa favorizezi atitudini, comportamente si atitudini pozitive
Puteti considera oricare etapa ca fiind mai importanta dect celelalte. Aceste etape pot fi
parcurse n orice ordine, doar ca trebuie tratate individual.
i)sa te imaginezi ca facnd parte din afara

30

all different
all equal
n educatia interculturala pornim de la reflectarea asupra noastra nsine si asupra realitatii
proprii.
Idei si cuprins:
Realitatea noastra sociala si culturala:
?? Sa restabilim ceea ce credem ca e bine si ce e rau n cadrul realitatii noastre
?? Obiceiurile noastre, felul de a gndi, stilul de viata etc. sunt doar un raspuns posibil
pentru lume:exista si altele , care nu sunt nici mai bune, nici mai rele , ci doar
diferite
?? Prezentarea realitatii noastre celor care nu o cunosc ne ajuta sa dobndim o alta
perspectiva.
Reactiile fata de alte realitati sociale si culturale n care traim:
?? Prejudecatile se stereotipurile din cadrul societatii noastre fata n fata cu cele ale
altor societati.
?? De ce apar prejudecatile si stereotipurile?
?? De ce exista prejudecati si stereotipuri negativiste si pozitiviste?
?? Influenta prejudecatilor si a stereotipurilor asupra comportamentului oamenilor.
Discriminarea:un fenomen arbitrar:
?? Oricine poate fi discriminat ntr-un fel sau altul
?? De ce exista discriminare?
?? Cum se manifesta?
ii)sa ntelegem lumea n care traim
Societatile, tarile diferite nu pot evolua daca sunt izolate unele de altele.
Idei si cuprins:
Traim ntr-o lume independenta:
?? Societatile au nevoie una de cealalta.
?? Europa nu este o planeta!(slogan preluat de la Centrul Nord-Sud al Consiliului
Europei)
Responsabilitate mpartita:
?? n general sistemul economic de care depindem i determina pe multi sa-si
paraseasca tara, pentru a putea supravietui.

iii)sa fim la curent cu alte realitati

Originea respingerii altor culturi, moduri de viata sau societati care sunt diferite de ale
noastre , se afla n frica de necunoscut. De aceea educatia interculturala, doreste n primul
rnd familiarizarea si cunoasterea altor culturi. Aceasta familiarizare trebuie sa se bazeze pe
ntelegerea realitatilor ce difera de a noastra.
Idei si cuprins:
Ce stim despre alte culturi si alte moduri de viata?
?? Cum am aflat ceea ce stim despre alte culturi
?? Ct de realist gndim, si cte idei preconcepute avem.

31

all different
all equal
?? Ct de mult punem la ndoiala informatiile si imaginile pe care le primim prin
intermediul mass-mediei_
?? Cum putem afla cum e sa te afli n pielea altuia?
Nu exista culturi superioare sau inferioare:
?? Fiecare cultura e rezultatul unei realitati diferite
?? n fiecare cultura exista aspecte pozitive din care putem nvata si aspecte negative
pe care le putem critica-de unde stim care sunt acestea?
A fi diferit nu nseamna a fi rau , ci a nu fi la fel:
?? Ce face ca diferenta dintre oameni sa fie considerata un lucru rau?
iv)sa percepem n mod pozitiv diferentele
Ce ne poate determina sa privim diferenta dintr-o perspectiva pozitiva?
Idei si cuprins:
Propria noastra cultura e un amestec de diferente:
?? Realitatea sociala si culturala n care traim este rezultatul unui amestec al
diferentelor.
?? Nu credem ca aceste diferente ne mpiedica sa traim mpreuna.
Diferentele dintre culturi sunt un lucru pozitiv:
?? Relatiile si legaturile ntre culturile diferite sunt benefice att pentru indivizi , ct si
pentru societatile din care acestia fac parte. Pot fi de asemenea surse de amuzament
si bucurie.
?? Fiecare societate si cultura are ceva de nvatat si de oferit totodata celorlalte.
?? Cum putem evita judecarea aparentelor ?
?? Cum sa nvatam sa traim cu sentimentul nesigurantei(temporare) pe care acest
proces ni-l provoaca?
?? Cum folosim oportunitatile pe care ni le ofera astfel de ntlniri pentru a descoperi
noi laturi ale identitatii noastre?
v)sa favorizam atitudini, valori si comportamente pozitive
Toate aceste etape se bazeaza pe promovarea valorilor: drepturile umane, recunoasterea,
acceptarea, toleranta activa, respectul, solidaritatea si rezolvarea pe cale pasnica a
conflictelor.
?? Daca ne straduim sa favorizam aceste atitudini atunci ne va fi mai usor sa avem un
comportament uman fata de altii. Dar trebuie sa tinem cont de faptul ca ele trebuie
sa existe n paralel cu calitati ca onestitatea, cooperarea, comunicarea si spiritul
critic.
TIMP DE GNDIRE
Educatia interculturala nu este un program nchis ce se repeta continuu fara modificari.
Spectrul activitatilor posibile este foarte larg, si noi ne ntrebam tot timpul ce facem si de ce
facem. Nu exista o formula magica prin care succesul sa fie garantat. pentru a sti unde si
cum sa fixam limitele activitatii educationale neoficiale interculturale trebuie sa tinem
seama de urmatorii factori:

32

all different
all equal
?? Continutul si marimea activitatii pe care o desfasuram. Exista un proverb
spaniol care rezuma foarte bine aceasta idee:nu putem avea pretentia sa vnam un
elefant cu o undita de pescuit.
?? mprejurarile n care vom lucra si limitele pe care acestea ni le impun.
motivele participantilor difera n functie de ceea ce vor sa obtina.
?? Nivelul relatiilor si al familiarizarii cu tinerii cu care vom lucra. Daca i
cunoastem bine si stim ca putem conta pe ei pentru un timp mai ndelungat
suntem avantajati n atingerea obiectivelor pe care ni le-am propus. Tactica de
lucru trebuie schimbata daca avem de-a face cu tineri pe care nu-i cunoastem.
?? Nivelul participarii la activitate. Daca se simt responsabili pentru rezultatele
activitatii ntreprinse este mult mai bine dect daca simt ca au avut doar o
participare pasiva.
Pe de alta parte trebuie sa tinem cont si de faptul ca:
?? Activitatile izolate au efecte limitate. Educatia interculturala e preocupata de
valori, atitudini si comportament. Deci, ar fi bine daca fiecare activitate s-ar
desfasura mai pe larg.
?? Temele activitatilor trebuie sa fie luate din viata de zi cu zi a participantilor.
Scopul nostru este stimularea unor atitudini pozitive n propriul nostru mediu si
crearea unei legaturi ntre el si restul lumii.
Felul n care se desfasoara activitatea educationala interculturala neoficiala depinde de
participanti si de posibilitatile noastre de abordare. Am sugerat aici si am elaborat unele
principii referitoare la activitatile descrise n partea B, dar e imposibil sa fixam niste reguli
riguroase.
Ca un mic rezumat, amintim:
?? Pornind de la o metodologie activa si dinamica
?? operam cu procese
?? mijloace de informare, analiza si critica a realitatii
?? prin care participantii vor afla cum sa:
?? colaboreze n viata de zi cu zi cu indivizi ce apartin altor culturi
?? si cum sa se foloseasca de relatiile pe care le au cu acestia n actiunile
individuale sau colective.

33

all different
all equal

PARTEA B
ACTIVITATI, METODE, SI MIJLOACE

1. CUPRINS
2. INTRODUCERE
3. ABORDAREA EDUCATIONALA
4. REALIZAREA UNUI PROGRAM EDUCATIONAL INTERCULTURAL
5. ACTIVITATI
6. MERITE
2. INTRODUCERE
Activitatile din acest capitol se adreseaza tuturor celor care lucreaza cu tineri(peste 14
ani)sau cu adulti nafara scolii sau se ocupa de educatia neoficiala abordnd teme ca
egalitatea, rasismul, xenofobia, anti-semitismul si intoleranta.
Aceasta parte poate fi folosita n mai multe mprejurari. De exemplu, de catre o persoana
care lucreaza cu tinerii, sau de un lider de grup, membru al bisericii sau profesor. Puteti
lucra dupa un program stabilit sau doar ocazional, cu un grup restrns sau mai mare n care
nu toti se cunosc prea bine. Membrii grupului pot fi fie numai femei , fie numai barbati sau
si una si alta , pot fi de aceeasi cultura, religie , tari sau diferiti.
Oricare ar fi situatia,
exista ndrumatoare care sa va ajute sa va puneti n aplicare ideile si sa adaptati activitatile
pentru dumneavoastra si pentru grupul cu care lucrati.
Cum sa folosim acest pachet
Pachetul se poate folosi oricum doriti dumneavoastra. Fiecare activitate se poate desfasura
individual, dar noi recomandam mbinarea a doua sau mai multe n cadrul programului
pentru a fi mai eficiente.
Va recomandam ca nainte de a ncepe sa aveti o imagine generala a acestui proiect si sa
vedeti cum va puteti folosi de el. Cititi partea A pentru ca sa va dati seama de scopul
exercitiilor. Tot aici gasiti informatiile necesare referitoare la subiectele de dezbatere ,
pentru a putea raspunde la ntrebarile ce se ivesc pe parcursul discutiilor.
Activitatile sunt prezentate ncepnd de la nivelul 0 pna la 3, dupa gradul de dificultate.
Cele de la nivelul 0 sunt activitati introductive scurte, foarte simple, menite sa stimuleze
interesul pentru un anumit subiect, nu sa pretinda dezbaterea riguroasa a lui. Activitatile de
la cel mai nalt nivel, 3, sunt mai lungi si cer munca serioasa a unui grup si multa pricepere,
concentrare si cooperare a participantilor, si de asemenea o pregatire mult mai ndelungata

34

all different
all equal
si mai atenta. n acelasi timp ofera o ntelegere mult mai larga si mai profunda a
publicatiilor.
Am convenit sa structuram activitatile conform celor patru teme ale procesului
educational:
G
activitati care vor favoriza o atmosfera de grup placuta si care vor consolida dinamica
grupului si cumunicarea.
I
activitati n care vor fi folosite imaginile pe care ni le-am format despre anumite
culturi, tari diferite de ale noastre.
M
activitati care se vor ocupa de mecanismele sociale, economice, culturale sau
educationale care functioneaza n spatele situatiilor de discriminare, respingere, excludere si
marginalizare.
A
activitati care ncurajeaza schimbarea sociala bazata pe egalitate si acceptarea
diferentei.

Puteti ncepe cu activitati care se bazeaza pe imagini, apoi sa continuati cu cele referitoare
la mecanismele de excludere si sa ajungeti lamodalitatile n care trebuie sa actionati.
Oricum, o data ce ati nceput si participantii va pun ntrebari, e mult mai bine sa va
nchipuiti activitatile ca o retea pe care o puteti folosi n orice ordine.
Ideea era sa descrieti ct mai exact fiecare lucru sau idee urmatoare. Specificam ca acestea
sunt doar niste date informative, iar dumneavoastra puteti adapta si folosi materialul cum
doriti pentru a ndeplini cerintele.
Indiferent cu ce grup ati lucra, e de preferat sa ncepeti cu ceva de actualitate sau cu ceva ce
ar interesa pe oricare dintre participanti. Ar trebui sa va folositi de ideile din acest proiect
pentru a-i ajuta pe ceilalti sa cunoasca mai bine problemele ce se discuta si pentru a cstiga
empatia celor implicati. Nu e de ajuns ca numai noi, individual, sa ntelegem, ci trebuie sa
ajutam la construirea unei societati interculturale n care diversitatea si diferenta sunt
respectate si demnitatea individului este ncurajata si celebrata. Aceste aplicatii sunt un
rezultat important al activitatilor acestui pachet. Doar ca stim de existenta acestor publicatii
nu e ndeajuns, trebuie sa luam si noi parte la ndeplinirea lor. De aceea educatia
interculturala ar trebui vazuta ca o parte a unui larg proces de educatie care are la baza
Educatia pentru cetateniepunnd accent pe solidaritate, toleranta, responsabilitate, curaj,
si respect. Ea se bazeaza si contribuie la experientele Drepturilor Omului si La educatia
globala si pace.

3. Abordarea educationala
Activitatile acestui proiect sunt menite sa va permita sa lucrati la publicatiile educatiei
interculturale din doua perspective:a participarii si a muncii de grup. Alegerea unei abordari
active nu nseamna ca tinerii sunt vizati de actiunile noastre, ci ca pe ei ne bazam. Utilizarea
acestui proiect nseamna mai mult a lucra cu oamenii dect a lucra pentru ei. Scopul nostru
principal este de a-i ncuraja pe oameni sa-si controleze actiunile , si deci sa si le nsuseasca.
Munca de grup e un mijloc bun de a dobndi o mai buna ntelegere a experientei, a
cunostintei, a atitudinilor si a abilitatilor lor si de a si le nsusi mai bine. n acest fel procesul

35

all different
all equal
muncii de grup este mijlocul prin care se asigura faptul ca tot ceea ce individul nvata va
avea un impact social dincolo de cel personal.
Educatia interculturala(descrisa mai pe larg n partea A)e un proces social cu ajutorul caruia
oamenii se familiarizeaza mai bine cu propria cultura si cu ideea interdependentei culturilor,
si respecta diferenta, daca ea se datoreaza culturii, religiei, orientarii sexuale, fondului etnic,
nationalitatii, statutului social, abilitatilor sau incapacitatilor. Astfel oamenii apreciaza
cultura lor n contextul unei lumi mai mari ntr-un fel care le permite sa nteleaga , sa puna
n valoare si sa pe cei care sunt diferiti, si sa colaboreze pentru o lume mai buna si mai
egala.
Educatia intrculturala implica folosirea unor aspecte ale naturii umane cum ar fi atitudinile,
sentimentele, perceptiile si experientele. Ele nu pot fi atinse doar teoretic, ci este nevoie de
experiment. De exemplu, daca vrem sa ntarim solidaritatea tinerilor cu imigrantii nu ajunge
doar sa i informam despre situatia lor sau sa le prezentam statistici si exemple. Trebuie ca
tnarul sa nteleaga si sa simta profund ca imigrarea nu se ntmpla n mod accidental , ca e
posibil ca stilul lor de viata sa-i forteze sa imigreze si ca tarile de origine ale imigrantilor nu
sunt sarace ci au fost saracite. Acelasi lucru se ntmpla si n cazul homofobiei si al
discriminarii populatiei romilor:n loc sa tinem tot felul de discursuri ar trebui sa le dam
oamenilor sansa de a simti cum e sa fii permanent supus prejudecatii si discriminarii. Prin
aceasta nsa nu se ncearca diminuarea importantei datelor esentiale ce sunt necesare pentru
a depasi prejudecatile si stereotipurile bine fixate , de ex. faptul ca populatia romilor nu
traieste n corturi si n satre si ca are un stil informal de viata perfect normal, sau ca
homosexualii au existat n toate societatile si culturile.
Oamenii vor putea ntelege situatia, doar daca apelam la experienta , cunostintele si
sentimentele lor. De aici ncolo vor putea nvata sa se adapteze realitatilor culturale si
personale diferite si apoi sa dobndeasca noi cunostinte si viziuni. Acesta este stilul nostru
de lucru, nu numai dintr-o perspectiva teoretica ci avnd ca baza experienta de viata si
latura sentimentala. n acelasi timp , nu trebuie sa uitam ca pentru a cstiga valorile
promovate de educatia interculturala , solidaritate, respect si empatie trebuie sa contribuim
la dezvoltarea unor calitati cum ar fi comunicarea, cooperarea si analiza critica. Putem sa
rezumam sarcina educationala pe care o ndeplinim n trei cuvinte:Gnd , Sentiment si
Fapta ;vom lucra cu Capul, cu Mintea si cu Minile.

Sa lucram cu tineri
Faptul ca ne folosim de dinamica grupului care participa presupune ca munca noastra se
bazeaza pe unele principii fundamentale:
1. Faptul ca pornim de la ceea ce oamenii stiu deja , de la parerile si experientele lor i
determina sa caute si sa descopere mpreuna idei si experiente noi.
Toti avem idei si opinii legate de viata noastra de zi cu zi pe care le-am dobndit de la
familiile noastre, de la cei din jur, din proprie experienta, din ce am citit, din scoala, de la
TV sau de la radio, din discutiile si schimburile punctelor de vedere cu alte persoane, si din
propriile noastre reflectii. Toate acestea formeaza un filtru prin care noi percepem

36

all different
all equal
realitatea. De aceea dumneavoastra, ca animator al grupului, nu trebuie sa ignorati aceasta
realitate si sa o folositi ca o baza pentru noile experiente.
2. Faptul ca noi i ncurajam pe tineri sa participe la discutii si sa nvete ct mai mult unii
de la altii.
Fiecare din noi are permanent ceva de nvatat si de aratat . Munca de grup ne ntareste
capacitatea de a nvata;ne permite sa experimentam idei noi si sa analizam datele noi pe
care le primim si astfel sa promovam propria dezvoltare. Mai mult, cnd oamenii participa
activ la ceva, ca n cazul nostru la educatia interculturala, se vor simti mult mai responsabili
si se vor implica mai mult.
3. Faptul ca ne gndim tot timpul cum ar putea fi transpuse experientele concrete ale
educatiei interculturale n actiuni simple dar eficiente care sa justifice refuzul procesului de
marginalizare, discriminare si excludere
Educatia intercuturala nu se face numai la un nivel intelectual ci implica si un proces de
lucru cu persoana ca individ sau ca membru al societatii. Scopul nostru este deci
accentuarea laturii practice a educatiei interculturale , adica sa fim siguri ca tinerii pot
beneficia de ceva concret referitor la vietile lor de zi cu zi, lucru posibil doar cu ajutorul
grupului.
Pt a putea continua munca noastra cu tinerii (recurgnd la munca n echipa si la abordarea
activa)ne bazam pe instrumentul principal:activitatile. Acestea constituie mijloacele pe care
le folosim pentru a facilita controlul tinerilor asupra experientei intelectuale si
sentimentala/emotionala. E important sa realizam ca activitatile nu se limiteaza doar la ele
nsele, ci sunt un pretext , sunt cheia aflarii a ceea ce este ntr-adevar important , un proces
obisnuit de nvatare bazat pe schimbul de opinii si experiente, pe descoperirea noilor
dimensiuni ale realitatii, pe crearea de alternative si pe constiinta existentei rasismului, a
xenofobiei, a intolerantei si a anti-semitismului.
Activitatile din acest pachet au fost create pentru a fi folosite n procesul de nvatare a
grupului. Felul n care le veti folosi dumneavoastra depinde de vrsta, de interesele si de
capacitatile tinerilor din grup si de spatiul si timpul pe care le aveti la dispozitie;totusi ele
sunt menite sa va permita o desfasurare a programului dumneavoastra n functie de ordinea
etapelor procesului metodologic:
G
indica activitatile care ajuta la formarea si consolidarea grupului. Ele vor
contribui la crearea unei atmosfere placute n grup si vor ncuraja comunicarea si dinamica
grupului. Presupun existenta spargatorilor de gheata.
n cazul n care participantii nu vor avea discutii serioase , nu vor participa activ , nu vor
face schimb de cunostinte si nu se vor implica n procesul si n dinamica muncii
grupului(capacitatea de a lucra cu altii pentru un cstig comun , n spiritul respectului
reciproc si al cooperarii) , unele activitati de la nivelurile superioare li se vor parea grele sau
chiar imposibile. Activitatile incluse n acest pachet s-au desfasurat n cadrul Educatiei
Interculturale. Se bazeaza pe respect reciproc ntre indivizi, pe credinta ca toti nvatam din
experienta si ca acest tip de nvatare este amuzant, placut si benefic si favorizeaza
dezvoltarea individului si cea sociala. Daca acestea nu sunt pe deplin ntelese, atunci apar
dificultati si conflicte pentru ca oamenii sunt provocati sa exploreze gndurile si
sentimentele pe care le au fata de prejudecati, credinte si viziuni asupra lumii. O munca de
grup de calitate asigura mediul sigur de cercetare a acestor probleme.

37

all different
all equal
I
indica activitatile ne vor oferi o cunoastere a imaginii noastre despre oamenii ce
apartin unor culturi, tari sau clase diferite de ale noastre.
E important sa folosim aceste imagini pentru ca exista o legatura strnsa ntre imagini sau
stereotipuri si prejudecati sau discriminare. Daca nu stim de unde provin ele si cum sa le
luam nu putem sti ce influenta au asupra noastra si asupra felului n care percepem lumea.
Daca vrem sa putem strpi rasismul si intoleranta , atunci primul pas care trebuie facut este
sa percepem aceste imagini ca atare-adica imagini ce au de obicei putin a face cu realitatea.
M
indica activitati care le permit oamenilor sa descopere si sa analizeze motivele
sociale , economice , culturale sau educationale care determina discriminarea, excluderea,
respingerea sau marginalizarea.
Daca nu suntem capabili sa sa recunoastem cauzele care detemina excluderea si
discriminarea , atunci nu vom putea niciodata sa le strpim sau sa le schimbam. Trebuie sa
avem o imagine generala a intereselor financiare, a puterii si a politicii la nivel local,
national sau global , care se afla la baza conflictelor dintre oameni. Putini si-ar parasi
caminurile daca nu ar fi obligati de razboi, foamete, lipsa unui loc de munca, sau de
persecutarea religioasa. Lupta pentru un loc de munca, pentru o casa, pentru serviciile
medicale si educatie i-a ridicat pe oameni unii mpotriva celorlalti. Trebuie sa ne punem
ntrebarea de ce situatia globala este asa cum este si de ce este att de greu sa o refacem.
A
indica activitati care ne arata cum putem actiona, individual sau n grup , pentru
aschimbarea sociala bazata pe solidaritate, respect, acceptarea diferentei si a schimbului
liber de idei.
Va fi fost inutila parcurgerea/folosirea acestui pachet daca nu se vad niste schimbari ca
rezultat. Schimbarea e rezultatul principal al activitatilor. Aplicarea poate sa se faca la nivel
personal, de exemplu sa fim mai constienti de existenta noastra si de viziunea ce o avem
asupra lumii si de importanta actiunilor noastre. Aplicatie pot fi considerate lucrurile pe
care le fac la nivel local membrii unei comunitati pentru sprijinirea minoritatilor sau a celor
diferiti;sau poate fi colaborarea n cadrul unei organizatii la nivel local, national sau
international pentru o lume interculturala mai corecta si mai toleranta.
Englezii au unele proverbe:Nimeni nu a gresit mai mult ca acela care nu a facut nimic
pentru ca ar fi putut face doar un picsau :Pt a strabate o mila trebuie sa faci primul pas.
Asfel de proverbe exista n toate limbile si sfatul nostru este sa va faceti o colectie proprie.
Veti gasi si alte sugestii care sa va ajute sa puneti n aplicare alfabetul campaniei.
4. Dezvoltarea unui program/plan de educatie interculturala
Trebuie sa fim constienti ca realitatea difera de la o tara la alta. Va recomandam sa adaptati
activitatile la situatia acutala a tarii, zonei sau orasului dumneavoastra. Daca exemplele date
sau ntrebarile propuse n scopul evaluarii nu sunt relevante n cazul situatiei grupului cu
care lucrati, trebuie sa gasiti altele potrivite.
Foarte putine dintre activitati pot fi la fel de bine folosite /eficiente n mai multe tari sau
chiar n grupuri. n afara de adaptarea din punctul de vedere al limbajului , al diferentelor
sociale si culturale dintre grupuri sau de nivelul de familiarizare cu temele, dumneavoastra
va trebui sa adaptati ideile cuprinse n acest pachet propriei situatii. Dupa cum am
mentionat si mai sus, succesul abordarii noastre educationale se bazeaza pe folosirea

38

all different
all equal
propriei experiente a paricipantilor, pe sentimentele , atitudinile, capacitatile si cunostintele
lor.
Nu va ngrijorati!Nu va trebui sa schimbati ntrega activitate!n cele mai multe cazuri va
trebui sa adaptati evaluarea si discutia situatiei grupului cu care lucrati pentru a raspunde
cerintelor campaniei. De exemplu, daca doriti sa dezbateti problema tolerantei religioase , n
unele tari discutiile se pot rezuma la relatia dintre musulmani si crestini. n altele ar fi mai
potrivit sa se discute despre anti-semitism sau despre relatiile dintre catolici si ortodocsi.
Deoarece subiectele propuse spre discutie de catre aceasta campanie exista n toate tarile ,
desi sub forme diferite, ele ar putea fi cel mai bine adaptate daca s-ar apropia de situatiile
participantilor. Sfaturile pentru operator/animatorcuprind cteva idei care va vor ajuta sa
adaptati att tema respectiva , ct si metoda de lucru.
Sfaturi pentru operatiri /animatori
Cnd lucram cu tinerii trebuie sa ne gndim la echilibrul dintre scopurile noastre n
educatia interculturala si cele referitoare la dezvoltarea grupului nsusi. Una din principalele
noastre obligatii ca animatori este sa cream si sa mentinem o atmosfera placuta n grup si,
pe ct posibil sa le ncurajam creativitatea si aspiratiile. Acest lucru i va ajuta pe
participanti sa simta ca munca lor nu e de prisos si duce la concluzii si experiente
interesante.
Discutii principale/ndrumatoare
Discutiile sunt elementul principal al procesului de educare. Dupa fiecare activitate trebuie
sa va faceti timp , orict de putin, pentru a face unele observatii;va sugeram cteva idei care
sa va ghideze n aceste discutii. Trebuie sa va asigurati ca toti membrii grupului pot
participa daca doresc
De exemplu:
?? crearea unei atmosfere placute de lucru care sa permita tuturor sa se exprime liber si
sa fie ascultat. Trebuie sa acordati timp oamenilor sa se cunoasca ntre ei, sa aiba
ncredere unii n altii si sa creeze conditii pentru ca toata lumea sa se simta bine.
?? Invitati-i pe participanti sa-ti prezinte parerile si sa-si relateze experientele n
legatura cu problemele n discutie.
?? Folositi cuvinte, expresii si limbaj comun grupului, faceti referiri la cazuri si
ntmplari recente , apropiate participantilor. Corelati-le cu vietile lor.
Rezistati conflictelor
Se poate sa se iveasca unele conflicte n timpul desfaturarii activitatilor. Trebuie sa fiti
pregatiti. Le pretindem oamenilor sa cerceteze subiectele dificile si provocatoare ,
ncurajndu-i sa -si exprime parerile si sa gndeasca n mod critic. Aceasta face parte din
procesul educatiei interculturale, dar nu e deloc usor si poate fi foarte stresant.
Situatiile care pot cauza conflictele si ntrerup procesul educational trebuie evitate pe ct
posibil. Ca animator al grupului trebuie sa cunoasteti fiecare membru si orice emotie
sentimentala ce ar putea fi declansata de o anumita activitate sau de o anumita aluzie.

39

all different
all equal
Asigurati-va ca toti stiu ca nu sunt niciodata obligati sa relateze despre ei mai mult dect
vor. Dati-le timp participantilor sa se destinda naintea oricarei activitati , si apoi sa si
intre si, la sfrsit sa-si iasa din rol. Dati-le timp pentru discutii si concluzii
Trebuie sa fiti pregatiti sa faceti fata conflictelor ce pot aparea ntre participanti pentru ca
avem de-a face cu probleme legate de propriile noastre sentimente , experiente si valori. Nu
intrati n panica!Cnd avem de-a face cu asemenea probleme , inevitabil ne implicam
emotional. Conflictele nu sunt neaparat de natura negativa, numai sa nu pierdeti controlul
asupra situatiei. Va dam cteva sfaturi care sa va ajute la rezolvarea cu bine a conflictelor,
fara amplificarea tensiunilor existente sau blocarea desfasurarii actiunii:
?? Faceti-va timp pentru discutii si concluzii. Daca e cazul prelungiti-l.
?? Ajutati la clarificarea pozitiilor , parerilor si intereselor fiecaruia , domoliti
tensiunea existenta n grup, de exemplu cereti-le tuturor sa ocupe loc sau sa
discute timp de 3 minute n grupulete, sa analizeze discutia etc. etc.
?? Sfatuiti-i pe toti sa fie atenti la cce vorbesc ceilalti. Puneti accent pe ceea ce i
leaga pe oameni , nu pe ceea ce i separa. Cautati consensuri. Determinati-i sa fie
preocupati de probleme comune mai mult dect sa-si compromite sau sa-si
schimbe situatia.
?? cautati solutii pentru rezolvarea problemei fara a rencepeconflictul
?? oferiti-va sa discutati n particular cteodata cu cei implicati
Daca se ivesc conflicte mai serioase care genereaza tensiuni si blocarea desfasurarii
activitatii grupului, ar fi mai bine sa amnati rezolvarea ei pentru o alta ocazie. Este mult
mai bine si mai util acest procedeu. Prin amnarea rezolvarii conflictului le lasati timp celor
implicati sa reflecte asupra situatiei si sa vina cu noi abordari sau solutii. Oricum, trebuie sa
mentionam ca niciodata nu trebuie ignorat, ascuns sau respins un conflict. Ascunderea de
conflict, ca si strutul cu capul n nisip, e inutila si de multe ori constituie atitudinea cea mai
nepotrivita.
Evaluarea sau revizuirea
Deseori nu reflectam n mod critic asupra experientelor noastre dar pur si simplu simtim ca
e bine sau rau ceea ce s-a ntmplat. Evaluarea sau revizuirea sunt elemente esentiale ale
procesului de nvatare si insistam sa existe o perioada, dupa fiecare activitate , n care sa se
discute despre ce s-a anvatat si despre cum se coreleaza cu viata , comunitatea si universul
lor.
Va sugeram sa parcurgeti aceasta etapa ntrebndu-i pe participanti:
?? ce s-a ntmplat n timpul activitatii si cum s-au simtit
?? ce au nvatat despre ei nsisi si
?? cu ce au ramas din problemele discutate n timpul activitatii , si n fine
?? cum pot merge mai departe folosind ceea ce au nvatat.
Revizuirea nu trebuie sa se faca neaparat prin discutii. Puteti folosi alte metode , ca limbajul
semnelor, desene, sculpturi etc. Exista n bibliografia aferenta acestui pachet carti despre
aceste metode de revizuire.
Va sugeram ca dupa fiecare etapa sa va faceti timp pentru a revizui ce s-a ntmplat pe
parcurs. Faceti cteva observatii despre:

40

all different
all equal
?? cum a decurs activitatea din punctul dumneavoastra de vedere:pregatire, atingerea
scopurilor etc.
?? cu ce au ramas participantii si
?? care sunt rezultatele, ce vor face ei acum, ca urmare a participarii la activitate?
Procesul de evaluare si revizuire nu se termina aici!Obtinerea unei reactii a fost un factor
esential n constituirea acestui pachet asa cum este n forma actuala, dar munca nu s-a
terminat. Aceasta schita va fi reactualizata la sfrsitul acestei campanii si vom tine cont de
observatiile dumneavoastra legate de experienta utilizarii lui. Deci, va rugam sa completati
si sa napoiati formularul de evaluare pe care l veti gasi la sfrsitul cartii.

5. ACTIVITATI
Activitatile din acest capitol au fost experimentate si aplicate mai multor grupuri din diferite
tari. Oricum trebuie sa recunoastem ca rezultatele difera de la un grup la altul, asa ca putem
oferi indicatii referitoare doar la timp, marimea grupului, nivelul de aptitudini necesar etc.
pentru a va putea orienta putin. Daca aveti ndoieli acordati mai mult timp evaluarii si
revizuirii.
Activitatile au fost clasificate dupa patru teme.
Activitatile sunt mpartite pe niveluri, de la 0 la 3 , pentru a indica nivelul aptitudinilor
conversationale, al ntelegerii si al capacitatilor necesare pentru a putea participa la
activitatile experimentale. Cele de la nivelul 0 sunt activitati introductive , scurte si foarte
simple, menite sa stimuleze interesul pentru un anumit subiect, nu sa pretinda dezbaterea
riguroasa a lui. Activitatile de la cel mai nalt nivel, 3, sunt mai lungi si cer munca serioasa
a grupului, pricepere, concentrare si cooperare a participantilor si de asemenea o pregatire
mult mai ndelungata si mai atenta. n acelasi timp ofera o ntelegere mult mai larga si mai
profunda a subiectelor.

6. MERITE
Activitatile din cadrul acestui pachet au fost adunate dupa o saptamna de munca
intelectuala, de discutii si experimente la Ceulaj(Centrul Eurolatinoamerican din Juventud)
din Mollina, n Spania. Am lucrat mpreuna la dezvoltarea ideilor ce ne-au fost sugerate. Nu
e usor sa-ti amintesti de unde ti-a venit ideea;unele le-am luat din carti, altele le-am auzit de
la altii sau n timpul perioadelor de pregatire. Din acest motiv nu poti acorda ntotdeauna
meritele necesare surselor originale. Ne cerem scuze, deci tuturor persoanelor sau
organizatiilor care merita multumirile noastre si ale caror nume le-am omis. Vom ncerca sa
rectificam si mai mult aceasta situatie la finalul proiectului. Meritele sunt ale urmatoarelor
organizatii cu ajutorul carora autorii au dobndit experienta necesara pentru promovarea
activitatilor acestui proiect:
Centrul European de Tineret al Consiliului Europei, Stasbourg
Colectivul AMANI, Madrid
Equipo Claves, Madrid

41

all different
all equal
The Woodcraft Folk, Marea Britanie
Centrul de Educare a Adultilor Norwich, Marea Britanie
The Northfolk Youth and Community Service, Marea Britanie
Publicatiile din care ne-am inspirat n mod special sunt:
Educatia intercuturala. Analiza si rezolvare a conflictelor, Colectivo AMANI si Educatia
tinerilor, Paseo de la Castellana, 101, 2. isbn:8478841296
ntr-o lume a diferenteloro lume diferita, Equipo Claves si Cruz Roja Juventus
Racetracks, Serviciul Educatiei , Greenwich, Londra, Marea Britanie ISBN 1898443009
Alte merite speciale sunt acordate pe parcursul prezentarii activitatilor.
Activitatea
Nivelul
Tema la care se refera
Alfabetul actiunilor
0
A
Antonio si Ali
1
I
Baloanele
1
G A
Cultionary
1
I
Draga prietene. .
3
G M A
Domino
1
G
Visuri
2
G I M A
Eurojoke contest
3
I M
Euro-rail a la carte
2
I
Fiecare imagine are o poveste
2
I M A
Primele impresii
1
I
Fortarea cercului
1
I M
Ghici cine vine la cina
3
I M
Aspectul istoric
1
G M
n cartierul nostru
3
M A
Insula
3
M
Fa-o!
2
M
Knysna albastra
1
G I
Etichete
2
I M
Limita 20
3
M
Alcatuirea stirilor
3
I M A
Si eu
1
G
Prejudecatile media
3
I M A
Copilaria mea
1
G I
Povestea mea
1
G M
Vacanta nationala
1
Cel fara pereche exclus
1
G
Unu e egal cu unu
1
G
Calea spre dezvoltare
2
M
Eroi personali
1
I A
Portrete
2
I M
Refugiatii
2
I M A
Regulile jocului
3
M
n cautarea asemanarilor
1
G

42

all different
all equal
Facnd discriminare
Povestirile lumii
Diversitatea urmelor
Copacul vietii
Ce vezi?
Unde stai?
Viitorul alb
Spargatorii de gheata
Modalitati de a ncepe lucrul

2
1
3
2
1
3
2
0
0

M A
G I
I M
M
I M
M A
I M
G
G I

Un alfabet al actiunilor pentru aceasta campanie

A este pentru actiunea anti-semitism
Beste pentru a fi informat
C pentru a combate opresiunile, pentru cooperare si grija
D pentru diversitate si diferenta
E pentru egalitate
F pentru festival, familie si prietenie
G pentru crestere
Hpt umanitate si combaterea homofobiei
I pentru NVATAREA INTERCULTURALA
J pentru dreptate
K pentru perseverenta ncercarii si nerenuntare
L pentru nvatarea altei limbi
M pentru a va hotar
N pentru ca nimeni nu e perfect
O pentru a vedea opresiunile
P pentru participarea n cadrul comunitatii locale
Q pentru a pune ntrebari si a nu considera nimic de la sine nteles
R pentru respectarea celor diferiti
S pentru a ncepe acum
T pentru toleranta
U pentru a fi unic
V pentru a pune n valoare diferenta
W pentru formarea unei lumi mai corecte
X pentru campania mpotriva xenofobiei
Y pentru curajul de a fi tu nsuti
Z pentru zebre, deoarece nu poti spune nici ca e alba , nici ca e neagra
Ce nseamna pentru dumneavoastra aceasta campanie?
Puteti folosi acest alfabet intercultural la nceputul discutiei sau ca un ghid pentru actiunile
pe care le faceti pentru a nlatura xenofobia, rasismul, intoleranta si anti-semitismul.
Faceti o fotocopie mai mare , sa fie ca un poster si puteti adauga ideile proprii.

43

all different
all equal

ANTONIO SI ALI
Nivelul 1-tema 1
Se spune ca pentru a-ti putea folosi creativitatea trebuie sa fii singur. Ati ncercat vreodata
sa compuneti o poveste cu 10 persoane sau mai multe n jur?Aveti ocazia sa ncercati!
Temele
?? Stereotipurile
Scopuri
?? Explorarea imaginii pe care o avem despre oamenii altor culturi, grupuri sociale etc.
?? Sa vedem cum aceste imagini conditioneaza asteptarile noastre legate de oameni ce
apartin altor grupuri
Timpul
30 min.
Numarul membrilor grupului
8-10. Nota:grupurile mai mari pot fi rempartite
Pregatire
?? O minge
?? Foaie si pix pentru observator
?? O panoplie si marker
Instructiuni
1. Oamenii trebuie sa stea n cerc.
2. Unii dintre ei sunt observatori. Ei trebuie sa stea nafara cercului si sa scrie povestea .
3. Membrii grupului vor compune mpreuna o poveste. Au nevoie de o minge.
4. Spuneti:Aceasta este povestea lui Antonio, un tnar din Madridsi pasati mingea la un
membru al grupului si puneti-l sa continue cu urmatoarele cteva propozitii, si apoi sa
paseze mingea la altcineva.
5. Continuati n acest mod pentru ca povestea sa fie scrisa n mod cooperativ.
6. dupa 10 sau 12 rotatii cereti mingea si spuneti:Antonio l cunoaste pe Ali, un baiat
marocan , care are si el o povestesi pasati mingea napoi n cerc pentru a se ncepe
povestea lui Ali.
7. Desfasurati activitatea n timp de10-15 minute.
Concluzii si evaluare
Cereti observatorilor sa citeasca notitele pe care le-au facut despre povestiri.

44

all different
all equal
Apoi cereti membrilor grupului sa spuna cum au nteles povestea vietilor diferite ale celor
doi , Antonio si Ali, si comentati legatura cu imaginile pe care noi le avem despre acesti
tineri din Madrid si Maroc. Notati principalele observatii pe panoplie.
ntrebati de unde provin aceste imagini. S-a gndit cineva n asa fel la Spania si Maroc?De
ce?De ce nu ?
Sfaturi pentru animator
E cel mai bine daca povestea e creata n mod spontan si ntr-un ritm rapid. n acest caz
observatorului i va fi greu sa noteze tot. Atunci poate sa existe un al doilea observator sau
se poate nregistra povestea pe o caseta.
E important ca activitatea sa fie prezentata la nceput ca o simpla creatie a unei povesti
cooperative.
Numele personajelor i va ndruma pe membrii grupului spre tema pe care doriti sa o
abordati. De exemplu, daca doriti sa tratati problema imigrantilor, alegeti nume asociate n
mod traditional cu majoritatea si imigrantii. Daca vreti sa va referiti la femei si barbati,
alegeti nume feminine si masculine.
Aceasta activitate se potriveste oriunde unde exista discriminare , fapt evident din prima
propozitie a povestirii:aceasta e povestea lui Frank, un tnar homosexualsauAceasta este
povestea Mariei, care are un handicap fizic;comparati povestea cu cea a unei persoane din
clasa principala.
Alternative
1. mpartiti grupul n doua subgrupe si fiecare din ele sa lucreze la o singura poveste. Apoi,
comparati-le. Acest schimb are avantajul ca participantii nu se asteapta ca povestile sa fie
comparate.
Trebuie ca participantii sa fie mpartiti la ntmplare n subgrupe.
2. Formati doua subgrupe si fiecare din ele sa scrie o biografie sau un moment important din
viata unui personaj al povestirii. Apoi comparati cele doua.
Sugestii
Daca va plac povestile si surprizele cititiPovestile lumii
Daca Ali traia n Antoniois cum s-ar fi simtit ca apartinnd minoritatii si cum s-ar fi simtit
Antonio n aceasta ipostaza?ncercati Forteaza cercul

BALOANE
Nivelul 1
Temele G si A
Pt a ne mplini visurile trebuie sa nlaturam piedicile. mpreuna putem face ca visurile
noastre sa devina realitate.
Temele
Cele alese de grup
Scopuri
?? Crearea unei atmosfere placute n grup
?? Observatii legate de modurile n care se manifesta nedreptatile, discriminarea si
excluderea
?? ndemnarea grupului sa actioneze n mod pozitiv si sa urmeze activitatile

45

all different
all equal
Timp
20-30 min
Marimea grupului
10-40 persoane
Pregatire
?? 2 baloane pentru fiecare participant
?? 2 bucati de ata(de 50 cm)pt fiecare
?? Instrumente de scris
?? Un set de etichete si creioane
?? Un spatiu pentru notite
?? ncaperea trebuie sa fie destul de mare pentru ca participantii sa aiba loc sa fuga n
jurul ei , iar n mijloc sa nu existe scaune si mese.
Instructiuni
1. Participantii trebuie sa se gndeasca n cteva clipe n ce fel de societate ar dori sa
traiasca si sa prezinte una sau doua trasaturi ale acesteia
2. Sa scrie cele doua trasaturi pe o eticheta si sa le lipeasca pe peretele pentru notite.
3. Acum, fiecare sa se gndeasca la doua lucruri, obstacole, care i mpiedica sa
corespunda celor doua trasaturi ale societatii ideale.
4. mpartiti instrumentele de scris, cte doua baloane si doua bucati de ata fiecaruia si
spuneti-le sa scrie pe baloane cele doua obstacole cu litere mari.
5. Fiecare trebuie sa spuna cele doua cuvinte pe care le-au scris pe baloane.
6.
Spuneti-le ca acum au posibilitatea sa elimine aceste doua obstacole. Fiecare sa-si
lege cte un balon la fiecare picior. Cnd toata lumea e gata , spuneti-le ca pentru a
elimina obstacolele trebuie sa sara pe baloane pentru a le sparge. (Pt a fi si mai mult
haz si spirit de competitie, sugerati-le participantilor sa ncerce sa sparga baloanele
celorlalti n timp ce le apara pe ale lor. )
7. Dati semnalul pentru nceperea jocului.
Concluzii si evaluare
ncepeti prin a-i ntreba pe participanti daca le-a placut activitatea si cum s-au simtit.
Continuati cu ntrebari ca:
?? De ce exista obstacole care sunt att de greu de trecut?De unde provin?
?? Credeti ca exista oameni care ntmpina mai multe piedici dect altii?Cine sunt aceia?
?? i putem ajuta sa le depaseasca?
Sfaturi pentru animator
Activitatea merge foarte bine mna n mna cu activitatea Visuri, deoarece sunt interesate
de subiecte asemanatoare. Jucati Baloanedupa ce grupul a terminat de prezentat visurile
fiecaruia.
Jocul Baloanele este interesant datorita atmosferei distractive create de placerea spargerii
baloanelor . Acest element trebuie sa fie nelipsit. n loc de baloane puteti folosi
prezervative. Sunt mai greu de spart si, astfel, dorinta de a le sparge e mai incitanta. n unele
grupuri folosirea prezervativelor reprezinta o ncurajare pentru abordarea subiectelor tabu,

46

all different
all equal
cum ar fi sexul sau SIDA. Dar, aveti grija ca n unele situatii pot fi contra-productive. O
forma simpla a acestei activitati poate fi folosita pentru revigorarea grupului.
Sugestii
Idei pentru ce urmeaza sa faceti n mod concret va vin pe parcurs. Un rezultat posibil poate
fi planuirea unei activitati specifice care le-ar placea participantilor pentru a colabora la
eliminarea piedicilor. O alta solutie ar fi munca pentru realizarea unui anumit aspect al
societatii ideale. Puteti continua cu activitatea Draga prietene, care va ofera posibilitatea
de a analiza si mai profund parerile si sentimentele referitoare la subiectele abordate.

CULTIONARY
Nivelul 1 tema 1
Care este prima dumneavoastra impresie despre cineva din alta tara?
Cum ati transpune-o ntr-un desen?
Daca va place desenul atunci va va placea si mai mult cultionary
Teme
Imagini, stereotipuri si prejudecati
Scopuri:
?? Sa ne folosim si sa analizam stereotipurile si prejudecatile
?? Sa ne folosim de imaginile pe care le avem despre grupurile minoritare
?? Sa ntelegem cum actioneaza stereotipurile
Pregatirea
?? O lista cu lucrurile pe care trebuie sa le deseneze participantii
?? O panoplie si marker pentru a nota rezultatele
?? Foi de hrtie A4 si creioane
?? Scotch sau ace de gamalie pentru expunerea desenelor
Timp
45 min-2 ore(depinde de marimea grupului)
Numarul participantilor
Oricti
Instructiuni
1. E nevoie de echipe de trei sau patru persoane
2. Echipele sa-si ia foile de hrtie si creioanele si sa se izoleze de celelalte
3. Chemati cte un membru din fiecare echipa si dati-le cte un cuvnt
4. Ei se ntorc n echipa si ncep sa deseneze cuvntul, n timp ce ceilalti ncearca sa-l
ghiceasca. Trebuie sa faca numai desene;nu sunt permise cuvinte su numere. Nu se
vorbeste, ci doar se confirma raspunsul corect.

47

all different
all equal
5. Cereti altui membru al echipei sa deseneze. Faceti n asa fel nct fiecare sa aiba ocazia sa
deseneze macar o data.
6. La sfrsit grupurile trebuie sa-ti expuna desenele , si astfel interpretarile si imaginile
diferite ale aceluiasi cuvnt pot fi comparate si discutate.
Concluzii si evaluarea
?? Faceti asta n grupuri mici (pot fi aceleasi echipe. ) ntrebati participantii daca
activitatea li s-a parut dificila si sa argumenteze.
?? Cereti-le sa se uite la desenele expuse si sa compare imaginile si modurile diferite n
care cuvintele au fost interpretate. ntrebati-i daca imaginile corespund realitatii si
ntrebati-i pe cei ce le-au desenat de ce au ales aceste imagini.
?? ntrebati-i de unde ne vin ideile acestor imagini , daca sunt pozitive sau negative si ce
efecte ar putea avea asupra relatiilor noastre cu cei implicati
Sfaturi pentru animator
Daca grupul este mai mic CULTIONARY poate fi jucat ntr-un singur grup, o
persoana trebuie sa deseneze si primul care ghiceste desenul este urmatorul
Fiti constienti ca exista persoane care nu se considera destul de talentati si aceasta
activitate li se va parea dificila. Asigutati-i ca d-voastra nu sunteti interesati de opere de
arta si ncurajati-i pe toti sa deseneze.
Activitatea e menita sa nlature orice stereotip pe care l avem despre alti oameni , strainii
si minoritatile fiind incluse. Este foarte creativ si plin de haz. Oricum este important ca
activitatea sa nu se limiteze doar la desene si sa determine grupul sa reflecte asupra
riscurilor create de existenta stereotipurilor, si mai ales asupra originii imaginilor pe care ni
le facem.
Toata lumea are nevoie de stereotipuri pentru a putea fi n legatura cu mediul si cu oamenii
din jur. Fiecare dintre noi avem stereotipuri, lucru nu numai inevitabil ci si necesar. Deci
oricealuzie la participantii cu stereotupuri trebuie evitata. Trebuie sa fim constienti ca
stereotipurile sunt doar imagini si presupuneri care au de multe ori putine n comun cu
realitatea. Faptul ca suntem constienti de existenta stereotipurilor si a riscurilor pe care le
provoaca ne ajuta sa evitam aparitia prejudecatilor ce duc la discriminare.
E interesant de observat faptul ca nu ne formam o imagine stereotip despre o persoana cu
care nu prea avem tangenta. De exemplu, gnditi-va la un stereotip pe care l aveti despre
cineva din Slovenia, San Marino sau Bhutan . Daca avem vreunul poate fi doar ca sunt
oameni simpatici. Deci, sugeram sa includeti n lista de cuvinte care sa fie desenate un
exemplu de o nationalitate cel putin care este minoritara n tara dumneavoastra si una care
nu este si cu care grupul are mai mult sau mai putin contact direct. Cereti-le oamenilor sa
mediteze la diferentele dintre stereotipuri si posibilele cauze ale acestora.
O alta problema care trebuie atinsa este originea stereotipurilor. Poate fi analizat rolul
educatiei scolare, al familiei, al mass-mediei si al grupului format din membri cu aceleasi
drepturi.
Pt CULTIONARY:
Regulile si ideile pentru care echipele trebuie sa faca desenele trebuie adaptate contextului
national si cultural al grupului. Cuvintele incluse n lista de mai jos sunt doar sugestii pe

48

all different
all equal
care dumneavoastra le puteti adapta. De exemplu, daca doriti sa folositi imagini ale unei
anumite nationalitati nu le puteti permite jucatorilor sa deseneze steaguri sau monede-ar fi
prea usor. Pe de alta parte , pentru a evita ghicirea prea rapida prin simpla asociere a ce
urmeaza , alternati descrierea minoritatii cu alte cuvinte referitoare la concepte, obiecte sau
oameni care nu au nimic de-a face cu aceste subiecte adica de exemplu, daca cereti
descrierea unui maghiar, a unui romn si a unui franceze e mai bine sa ncepeti cu
maghiarul , urmat de rasism sau minoritate si doar apoi romnul urmat de prieten
naintea francezului. Acest lucru va adauga varietate, va stimula competitia si va face
activitatea mai hazlie.
Sugestii pentru cuvintele ce sa fie desenate:
Rasism, . diferenta. , educatie. , discriminare. , anti-semitism. , refugiati, . conflict, .
european, . nationalist(din tara n care se desfasoara activitatea). un taran. , saracie, . un
musulman. , un homosexual, . european, . egalitate, . o persoana depistata pozitiv cu HIV. ,
un tigan, . un japonez. , un rus. , un african, drepturile omului, media, . un turist. ,
solidaritate, . un nevazator. , refugiere. , iubire, un arab , un moldovean.
Sugestii
ncurajati membrii grupului sa afle mai multe despre felul n care sunt folosite stereotipurile
n mass-media si n reclame, si despre reactiile lor fata de aceste stereotipuri. Cereti-le ca pe
data urmatoare sa vina cu exemple. Ne formam imagini despre oameni si culturi nu numai
din desene si scrieri, ci si din muzica. Puteti ncerca Knysna Blue pentru a explora aceste
imagini muzicale.
n mod alternativ , dupa ce v-ati gndit la stereotipuri , s-ar putea sa doriti sa continuati sa
explorati efectul lor si al etichetarii oamenilor. Daca e asa folositi Etichete

DRAGA PRIETENE .
Nivelul 3 Temele G, M, A
Toti avem pareri, idei si sentimente pe care am vrea sa le mpartasim dar uneori ne este
greu sa vorbim despre ele. Scrierea unei scrisori poate fi o modalitate mai buna pentru a
exprima ceea ce gndim.
Teme
Cele legate de tema sedintei
Scopuri
?? ncurajarea participantilor n exprimarea viziunilor si a sentimentelor
?? Promovarea empatiei si a ntelegerii mai multor puncte de vedere despre o anumita tema
?? ncurajarea participantilor carora le este mai greu sa vorbeasca n fata altora
?? nceperea discutiilor despre solidaritate, egalitate si respect reciproc

49

all different
all equal
Timpul
Aceasta activitate ar trebui sa se desfasoare pe parcursul a unei zile sau doua, si sa fie
inclusa ntr-un program mai larg
Partea A:30 min
Partea B:15 min
Partea C:30min
Partea D:45 min.
Marimea grupului
De la 5 la 30
Pregatire
?? Creioane si hrtie
?? Acces la xerox
Instructiuni
Partea A
Alegeti doi sau trei participanti si cereti-le sa scrie o scrisoare unui alt membru al grupului
despre un anumit subiect, De exemplu despre a apartine minoritatii, despre rasism, Europa,
nedreptate etc. Scrisorile trebuie sa se termine cu o invitatie la pentru raspuns, de exemplu
Ce credeti despre aceasta?, Ma puteti ajuta?, Care e parerea dumneavoastra?
Partea B
La nceputul sedintei urmatoare cereti-le delor ce au scris scrisorile sa le citeasca grupului.
Partea C
Cereti-le celor carora le-au fost adresate scrisorile sa scrie raspunsurile.
Partea D
La sfrsitul sedintei sau la urmatoarea, trebuiesc citite raspunsurile date la scrisori.
Concluzii si evaluare
ntrebati-i pe cei care au scris scrisorile ce au nvatat din aceasta activitate , si apoi pe
ceilalti membri ai grupului ce au nvatat ascultndu-i. Apoi continuati discutia despre
subiectele scrisorilor.
Sfaturi pentru animator
Aceasta activitate ofera posibilitatea de a se gndi n modul cel mai limpede la ceea ce simt
sau ce vor sa spuna despre un subiect. Ofera de asemenea, celor care au dificultati n
exprimarea orala posibilitatea de a contribui la discutiile din cadrul grupului. n acest fel
activitatea ajuta la crearea unor sentimente pozitive n grup si favorizeaza ntelegerea
personala. E utila si n cazurile cnd exista conflicte n grup.
Acest tip de exercitiu se potriveste oricarui fel de grup dar da rezultate bune mai ales n
grupurile internationale.

50

all different
all equal
Temele scrisorilor ar trebui sa fie legate de scopurile sedintei. De exemplu. daca tema este
violenta atunci puteti porni de la un eveniment recent , un conflict ntre grupurile de
tineret, un atac violent asupra cuiva, un raid al politiei n tabara tiganilor sau migratorilor
Partea A:Alegerea primilor care trebuie sa scrie ar trebui facuta n functie de diversitatea
grupului De exemplu, o persoana minoritara si una majoritara;persoane apartinnd
minoritatilor diferite;un barbat si o femeie;etc. E important ca cei care scriu scrisorile sa se
stie care sunt , pentru a nu-si scrie reciproc , ci sa vizeze alti membri ai grupului.
Participantii trebuie sa stie ca scrisorile trebuie sa fie ct mai personale posibil , dar n
acelasi timp trebuie lasati sa decida singuri n ce fel sa faca lucrul acesta. n acest caz
personal nseamna ca participantii sa asocieze subiectele cu situatia lor , sau ca acestea li
se potrivesc. /le sunt utile. .
Activitatea presupune si o dificultate, aceea ca unii participanti ar putea simti ca nu pot
scrie . Ei trebuie sa fie ncurajati.
E foarte folositor sa dati fiecarui membru al grupului fotocopii ale scrisorilor scrise n
partea A.
SUGESTII
Scrieti despre ceva ce va preocupa. Trimiteti le autoritatilor, politicienilor sau ziarelor
locale corespunzatoare. Asigurati-va ca parerile dumneavoastra sunt cunoscute si ajuta la
nfaptuirea schimbarii.
Nu e usor sa scrii scrisori. Poate fi foarte dificil sa redai exact ceea ce vrei sa spui, trebuie
sa-ti alegi cu mare grija cuvintele. Daca sunteti interesat puteti ncercaViitorul alb, care
este o activitate prin care se exploreaza originea cuvintelor si cum, prin asocieri, li se poate
schimba sensul .

DOMINOURI
Nivelul 1 tema G
Stiti juca domino?Haideti sa jucam domino cu corpurile noastre.
Teme
Orice vreti dumneavoastra
Scopuri
?? ncurajarea contactului fizic
?? Sa-i ajutam pe oameni sa ajunga sa se cunoasca reciproc
?? Sa i facem constienti de faptul ca ntr-un grup exista diferente ntre indivizi tot asa
cum exista lucruri comune.
Timpul
10 min
Marimea grupului
Oricti
Pregatire
?? Nu e nevoie de materiale speciale
?? O lista cu caracteristici posibile n cazul n care jucatorii nu au idei
?? Un spatiu mare

51

all different
all equal
Instructiuni
1. O persoana din grup ncepe sa se gndeasca la doua trasaturi personale pe care le
dezvaluie apoi celolalti, cum ar fi:Sunt fata si am doi frati;apoi, cine e fata o tine de
mna dreapta , de exemplu, pe prima persoana , si altcineva care are doi frati o tine de
mna stnga
2. Chemati pe altcineva din grup care sa aiba una din aceste trasaturi sa tina mna dreapta
sau stnga a primei persoane(n functie de trasatura pe care o au n comun)si apoi sa
adaoge o trasatura proprie a partii ramase libere. De exempluSunt fata si am ochi
caprui;iar cine are ochi caprui merge n partea respectiva etc.
3. Toti membrii trebuie sa ia parte astfel ca n final va fi un cerc n care toata lumea e
legata de toata lumea.
4. Daca vreo trasatura nu mai exista la nimeni altcineva n grup si domino nu se mai
potriveste, atunci alegeti alta , astfel nct lantul sa fie continuat.
Sfaturi pentru animator
Trasaturile date sunt doar exemple;fiecare poate alege sau ncepe cu orice caracteristica le
place, fie ea vizibila sau nu.
E important ca membrii grupului sa aiba actualmente contacte fizice, ceea ce favorizeaza
existenta unui sentiment de grup mai puternic. Felul n care trebuie sa aiba loc acest contact
fizic este prin atingerea minilor, a capului , a picioarelor etc. Jucatorii pot sta jos sau n
picioare.
Daca trasaturile ncep sa se repete, cereti-le participantilor sa vina cu idei noi. E foarte bine
daca trasaturile nu sunt prea simple. Ele pot fi vizibile(culoarea hainelor sau a parului),
invizibile sau personale(hobbiuri, mncarea favorita, cntecele favorite n timpul dusului)
sau altele legate de un anume subiect(credsimt. despre minoritati, barbati, femei, tigani
sau migratori, evrei etc. )
Acest joc trebuie sa se desfasoare repede, pentru ca oamenii sa nu se plictiseasca asteptnd
sa se puna n locul potrivit.
Formarea unui cerc revigoreaza sentimentul de grup. Se pot inventa si alte forme de a fi
jucat.
Daca activitatea se desfasoara la nceputul sedintei sau are rolul de spargator de gheata, va
sugeram sa va alaturati participantilor si sa jucati mpreuna cu ei. Acest lucru ajuta la
spargerea barierelor.
SUGESTII
Domino va fi demonstrat c nu putem cunoaste ntreaga personalitate a omului doar cu
ajutorul vazului. Totusi, cnd ntlnim pentru prima data oamenii i judecam bazndu-ne pe
ceea ce vedem. FolositiPrimele impresii pt a explora ceea ce vedem si pentru a afla daca
toti vedem la fel.

VISURI
Nivelul 2 tema G I M A

52

all different
all equal
O caracteristica pa care toti oamenii o avem este abilitatea de a visa si de a ne imagina un
viitor mai bun. Aceasta activitate ntareste simtul egalitatii n cadrul grupului cu ajutorul
mpartasirii viziunilor si a visurilor noastre.
TEME
?? Egalitatea mai presus de originea etnica si culturala
?? Solidaritate si empatie ntre membrii grupului
SCOPURI
?? Accentuarea egalitatii n cadrul grupului
?? Generarea solidaritatii si a empatiei si crearea unei atmosfere placute n grup
?? ncurajarea cooperarii
?? Cunoasterea reciproca
TIMPUL
1 ora
MARIMEA GRUPULUI
ntre 6 si 40
PREGATIRE
panoplie si marker-cte un set pentru fiecare grup participant
INSTRUCTIUNI
1. Organizarea acestei activitati va depinde de marimea grupului. Daca grupul e mediu(10
oameni)lucrati cu el ca ntreg. Daca e mai mare faceti grupe de cte 5-6.
2. Dati-le cinci minute sa reflecteze asupra viitorului n termenii familiei, slujbelor,
hobbiurilor, dezvoltarii personale, drepturilor civile etc.
3. Apoi cereti-le sa-si dezvaluie aspiratiile si visurile si sa argumenteze. ar trebui sa scrie
sau , de preferat sa deseneze , trasaturile comune pe un afisier , de exemplu faptul ca au
un servici, copii, casa etc.
4. Cereti fiecarui grup sa-si prezinte desenele sau concluziile tuturor celorlalti.
5. Continuati prin a le cere sa mentioneze idividual sau pe grup , 3 lucruri care i mpiedica
sa-si atinga aspiratiile si 3 care lucruri concrete pe care ei, ca si grup , le-ar putea face
pentru a vedea o parte din visurile lor mplinita.
Concluzii si evaluare
ncepeti prin a-i ntreba ce au simtit n timpul activitatii si ce le-a placut.
?? Continuati cu alte ntrebari:
?? V-a surprins ceva?
?? Considerati ca toata lumea are dreptul de a-si mplini aspiratiile?
?? Credeti ca unii au mai multe sanse dect altii?Cine sunt acestia si de ce sunt
favorizati;este corect?
?? Cum va puteti sprijini reciproc pentru a nvinge piedicile si pentru a va ndeplini
visurile?
SFATURI pentru ANIMATOR
Activitatea ofera grupului sau individului posibilitatea de a-si exprima clar visurile sau de a
gasi solutii pentru a rezolva mpreuna lucrurile. Insistam sa specificam aceasta abordare
colectiva pentru a depasi deficientele individuale, cum ar fiNu stiu sa fac asta sau
astaNu am ceea ce-mi trebuie. . . Activitatea e mai eficienta daca viziunile sunt

53

all different
all equal
asociate n mod creativ. Daca participantii ntmpina greutati la desenat puteti folosi
tehnicile colajului, folosind reviste vechi, foarfeca si lipici. n mod alternativ puteti invita
persoane carora sa le prezentati viziunea dumneavoastra sub forma unei scurte piese(schita).
Orice alta metoda prin care faciliteaza expresia creativa si spontana este de preferat
comunicarii scrise sau orale.
Daca grupul este multicultural este mai usor sa faceti referiri la rasism, xenofobie si anti
semitism. De altfel, ntrebarea Credeti ca toata lumea are dreptul de a-si ndeplini
visurile?ar trebui sa contribuie la directionarea discutiei si a reflectiilor n acest sens.
SUGESTII
ncercati activitatea Baloanept a favoriza aparitia sentimentelor pozitive n grup.
Gnditi-va la ceva concret pentru a se realiza ideile participantilor facute cunoscute n
timpul activitatii sau planificati o alta sedinta pentru a gasi solutiile practice.

EUROJOKE CONTEST
Nivelul 3 tema I M
E doar un rset!Ce conteaza ca e gluma irlandeza sau belgiana?
TEME
?? Stereotupurile si prejudecatile
?? Cum este folosit umorul pentru a mentine sau pentru a provoca aparitia unuei
prejudecati
?? Responsabilitatea personala n fata situatiilor cu care nu suntem de acord
SCOPURI
?? Explorarea bazelor umorului nostru
?? Sa fim constienti de efectul pe care l au glumele asupra noastra si asupra celor la care
se refera
?? Sa discutam despre temerile care se ascund n glumele pe care le spunem
TIMPUL
45 min
MARIMEA GRUPULUI
Oricti
PREGATIRE
Adunati mai multe glume potrivite pentru grupul dumneavoastra incluznd :
?? Cele mpotriva vegetarienilor, bogatilor, evreilor, politicienilor, starurilor, strainilor,
homosexualilor, oamenilor cu deficiente. .
?? Cele despre subiectele tabu
?? Calambururi si jocuri de cuvinte
?? Farse si glume practice facute unuia dintre membri
?? Caricaturi.
?? Veti avea nevoie de o palarie
?? De o foaie mare de hrtie sau de o panoplie si de un instrument de scris pentru a marca
scorurile.

54

all different
all equal
INSTRUCTIUNI
1. Scrieti glumele pe bucatele de hrtie si puneti-le n palarie.
2. Toata lumea trebuie sa stea ntr-un cerc;fiecare si ia un biletel din palarie si citeste sau
mimati gluma ntregului grup.
3. Ceilalti participanti evalueaza gluma acordnd note de la 1 la 10
4. Cnd hotarti dumneavoastra sau dupa fiecare trei glume cereti jucatorilor sa voteze
prin ridicarea minii.
5. Marcati scorurile pe panoplie
Concluzii si evaluare
Discutati despre ce au simtit jucatorii n timpul jocului si apoi ntrebati-I:
?? Care gluma a fost cea mai buna si de ce?care a primit cele mai putine voturi si de ce?
?? Cum va simtiti cnd sunteti victima unei glume sau cnd se refera la ceva ce va
preocupa?
?? Care feluri de glume sunt cele mai bune?
?? Ce face ca o gluma sa fie inacceptabila?
?? Ce e rau n a spune glume rasiste sau despre sex?
?? Cum reactaonati cnd cineva spune o gluma ofensiva:
Zmbiti politicos
Rdeti pentru ca si prietenii dumneavoastra rd
Afirmati ca nu se cuvine
Parasiti grupul fara a spune nimic?
SFATURI
Alegerea glumelor este importanta deoarece va permite sa aveti control asupra activitatii
care v-ar putea scapa usor din mna. Alegeti att glume utile sau mai putin utile.
Caricaturile pot fi cea mai buna sursa de glume care sa ne ajute sa
nvatam ceva bun despre noi nsine si despre lume. Feriti-va de glume care i-ar putea rani
adnc pe unii membri ai grupului. Ar putea fi instructiv daca ati include glume, mai ales
practice , mpotriva membrilor grupului.
SUGESTII
Colectionati caricaturi si glume pe care sa le mpartiti ntre voi. Alegeti un loc permanent n
care sa le expuneti. Sau creati propriile caricaturi sau glume pe care sa le distribuiti si altor
grupuri si organizatii. ncercati sa le publicati n ziarul local sau n publicatia organizatiei.
Observati cum discriminam unele grupuri si apoi le consideram pe ele vinovate de acest
lucru. Folositi Fa-o!
n mod alternativ explorati metodele n care ati face fata cel mai bine situatiilor dificile,
folositi Facnd discriminare.

EURO-RAIL A LA CARTE
Nivelul 2 tema I
Nimeni nu este rasist dar
Aceasta activitate se refera la perceperea prejudecatii folosind o situatie de zi cu
zi:calatoria cu trenul.

55

all different
all equal
Temele:
?? Prejudecatile si limitele tolerantei
?? Imagini si stereotipuri despre minoritati diferite.
SCOPURI
?? Provocarea stereotipurilor si a prejudecatilor pe care le are participantul despre alte
persoane sau minoritati, si despre imaginile si asocierile pe care le propune textul.
?? Reflectarea asupra perceptiilor pe care le au diferiti participanti despre minoritati.
?? Dezvoltarea constiintei de sine privind limitele tolerantei.
?? Confruntarea evaluarilor si a stereotipurilor participantilor.
TIMP
90 min-2 ore
MARIMEA GRUPULUI
Minin 5, maxim 40
PREGATIRE
Cte o copie a listei cu activitati fiecarui participant.
Un instrument de scris pentru fiecare.
INSTRUCTIUNI
1. Dati cte o copie a listei cu activitati fiecarui participant.
2. Descrieti pe scurt scenariul si rugati-i sa citeasca descrierea persoanelor care calatoresc
cu trenul.
3. Acum cereti-le sa aleaga fiecare cte trei oameni cu care le-ar placea cel mai mult sa
calatoreasca si trei cu care nu le-ar placea deloc.
4. Dupa ce au ales, sa se grupeze n grupuri de cte patru sau cinci pentr:
?? A-si dezvalui alegerile si motivele care i-au determinat.
?? A compara alegerile facute si argumentele si pentru a vedea daca exista asemanari.
?? A se decide prin consens asupra unei liste comune(trei favoriti si trei nefavoriti).
5. fiecare grup si prezinta concluziile si argumentele. Ar trebui de asemenea sa mentioneze
n ce cazuriau fost mai multe diferente de opinie.
Concluzii si evaluare
Concluziile si discutia se vor baza pe lucrarile grupului. Compararea rezultatelor diferite e
o metoda buna pentru a ncepe discutia.
Puteti continua cu ntrebari de genul:
?? Ct de realist sunt prezentate situatiile?
?? A avut cineva din grup o experienta asemanatoare n viata reala?
?? Care sunt factorii principali care v-au determinat sa luati deciziile individuale?
?? n cazul n care grupul nu a reusit sa ajunga la concluzii comune argumentati. Ce a fost
cel mai dificil?Ce v-a mpiedicat sa ajungeti la un consens?
?? Care stereotipuri sunt evocate n lista pasagerilor?Exista stereotipuri n descrierile date
sau doar n mintea si imaginatia noastra?De unde provin aceste imagini?
?? Cum v-ati simti daca nimeni nu ar dori sa stea n acelasi compartiment de tren cu
dumneavoastra?

56

all different
all equal
SFATURI pentru ANIMATOR
Lista pasagerilor e foarte lunga si va fi dificil pentru grupuri sa formeze o lista comuna ,
cceea ce nseamna ca le puteti acorda mai mult timp att indivizilor ct si grupurilor. Daca
doriti puteti reduce lista la 10-14 pasageri si sa o adaptati situatiei locale sau nationale a
grupului cu care lucrati. E important ca unele descrieri ale pasagerilor sa corespunda
minoritatilor familiare grupului, incluznd si minoritatile invizibile cum ar fi
homosexualii, persoanele cu deficiente, persoanele infestate cu virusul HIV etc.
n cele mai multe cazuri grupurile nu vor reusi sa alatuiasca o lista comuna. Nu puneti
accent pe acest aspect al activitatii , mai ales pentru ca poate duce la un consens fals. E la
fel de interesant sa analizezi motivele care au facut dificila ajungerea la un consens ntr-o
problema ca aceasta.
E important ca fiecare sa respecte parerile celorlalti si sa nu i condamne pentru viziunile
personale. Daca alegerile cuiva par ndoielnice, e mult mai util sa se iscute motivele care lau determinat sa le faca dect sa l ntrebati despre deciziile personale. De fapt si
participantii si dumneavoastra, ca animator, veti fi pusi n posturi dificile:aceasta activitate
poate fi usor transformata ntr-o sedinta de condamnare!De aceea sa nu lasati ca discutia sa
devieze spre ideea ci mai degraba sa insistati asupra faptului ca toti avem prejudecati.
E la fel de important sa se discute si sa se exploreze faptul ca descrierile pasagerilor sunt
foarte sumare , ca stim foarte putin despre personalitatea si conditia lor. Dar nu este acesta
modul normal n care reactionam la informatiile din ziare si de la televiziune, din
conversatii si ntlniri cu oameni pentru prima data?
SUGESTII
Aceasta activitate poate fi urmata de Primele impresii sau de Ce vezi?. n mod
alternativ ntrebati. -va pe dumneavoastra nsiva ct de mult stiti despre cum e sa fii refugiat
sau imigrant si sa fii supus prejudecatii si discriminarii, folosind activitateaRefugiatul
Scenariul
Urcati n trenul Deer Vallez Expresspt a calatori timp de o saptamna de la Lisabona spre
Moscova. Aveti loc la cuseta, cu nca trei persoane. Cu care din urmatorii ati prefera sa
calatoriti?
1. Un soldat srb din Bosnia
2. Un broker financiar elvetian foarte gras
3. un DJ italian care pare sa aiba multi dolari
4. o femeie africana care vinde produse din piele
5. un tnar artist depistat pozitiv cu HIV
6. Un Roma man din Ungaria eliberat din nchisoare
7. Un national basc care calatoreste regulat n Rusia
8. Un rapper german care are un stil de viata foarte schimbator
9. Un ctaret la acordeon, orb, din Austria
10. Un student ucrainian care nu vrea sa mearga acasa
11. O romnca de vrsta medie, care nu are viza si are un copil de 1 an n brate
12. Un feminist olandez agresiv si tare pe pozitie
13. Un suedez chel aflat sub influenta alcoolului
14. Un luptator din Belfast care pare sa mearga la un meci de fotbal
15. O prostituata poloneza din Berlin

57

all different
all equal
16. Un fermier francez care vorbeste numai franceza si are un cos plin cu brnza puternic
mirositoare
17. Un refugiat kurd care traieste n Germania si acum se ntoarce din Libia
INSTRUCTIUNI
1. Alegeti individual trei persoane cu care ati prefera sa calatoriti si trei cu care nu. Aveti
la dispozitie 15 minute.
2. n grupuri mai mici prezentati-va alegerea si discutati cu ceilalti ce motive ati avut. Apoi
ncercati sa ajungeti prin consens la o lista comuna cu cei trei favoriti si cu cei trei
nefavoriti. Aveti 45 de min pentru aceasta.
3. Apoi fiecare grup si prezinta concluziile , urmate de concluzii si de o evaluare a
exercitiului.

FIECARE DESEN SPUNE O POVESTE

Nivelul 2 tema I M A
Uneori vedem cceva care ni se pare foarte simplu. Dar uitndu-ne din alt punct de vedere
vedem altceva.
TEME
?? Perceptiile au la baza si depind de experienta, cultura , asteptarile noastre anterioare etc.
?? Deciziile sunt deseori luate pe baza unor date limitate
SCOPURI
?? Sa aratam felul n care imaginile noastre despre altii influenteaza interpretarea
comportamentului lor.
?? Sa fim constienti de felul n care completam golurile cunostintei noastre.
?? Sa fim constienti de influenta si puterea pe care o au imaginile pe care ni le-am creat,
asupra oamenilor.
TIMPUL
30 min
MARIMEA GRUPULUI
Oricti
PREGATIRE
?? Alegeti un desen care se leaga de tema sedintei sau campaniei pe care o desfasuraati.
?? Taiati desenul n asa fel nct fiecare parte sa spuna o poveste, iar cnd le uniti sa fie
o poveste diferita
?? Lipiti cele doua jumatati pe foi separate
?? Faceti copii cu fiecare jumatate pentru fiecare participant
?? Hrtie si creioane pentru fiecare participant

58

all different
all equal
INSTRUCTIUNI
1. Spuneti-le participantilor ca vor primi fiecare un desen si , individual, sa scrie despre ce
cred ca e desenul respectiv, cine sunt personajele, ce se ntmpla, unde se petrece
actiunea etc.
2. Dati-i fiecarui participant prima jumatate a desenului, si n decurs de 5 min sa scrie
povestea
3. Acum cereti-le sa schimbe ntre ei povestile. Daca grupul e mare se poate mparti n
grupuri de cte 6 sau 8 persoane.
4. Acum dati-le cea de-a doua jumatate a desenului si cereti-le sa treaca n revista
impresiile despre ceea ce au vazut.
Concluzii si evaluare
Discutia ar trebui sa favorizeze o analiza a modalitatilor n care ne organizam si revizuim
datele pe care le avem. Va vor ajuta urmatoarele ntrebari:
?? Despre ce credeti ca a fost imaginea?
?? Cine erau persoanele din imagine?
?? Unde se aflau ei?
?? Ce faceau?
?? De ce erau acolo?
?? De ce v-ati gndit la anumite lucruri(si nu la altele)?
?? Imaginea a fost interpretata diferit de membrii grupului?
?? V-ati schimbat parerea cnd ati vazut ntreaga imagine?
n realitate, cnd se ntmpla ceva sau cnd vedem doar o parte din imagine ncercam
totusi sa-i dam un nteles.
?? Ce se ntmpla daca mai trziu privim din nou imaginea ntr-un context mai larg si ne
schimbam punctul de vedere?
?? Va razgnditi sau ramneti la parerea initiala?
?? De ce e greu sa recunoastem ca ne-am razgndit?
SFATURI
ncercati sa gasiti imagini sau desene potrivite pentru grup si relevante pentru viata lor, sau
care se refera la un anumit subiect pe care doriti sa-l discutati.
SUGESTII
ncurajati pe toata lumea sa promita sa ncerce sa fie mult mai critici si mai constienti de cea
ce spun oamenii, de ceea ce citesc sau de ce vad, mai ales de imaginile stirilor si ale
reclamelor. Faceti-va timp n sedinta urmatoare pentru a-i lasa pe participanti sa va spuna ce
surprize au avut si cu ce au ramas.
Aceasta activitate se coreleaza foarte bine cu Ce vedeti?, n care participantii se uita la
imaginile de pe hrtie si se pretind a fi redactorii care scriu articolele

PRIMELE IMPRESII
Nivelul 1 tema 1

59

all different
all equal
Prima impresie poate fi foarte nselatoare. Ea este foarte importanta, si e foarte usor sa
faci presupuneri gresite la adresa celor pe care nu-i cunosti.
TEME
?? Identitatea personala
?? Stereotipia
?? Felul n care ne formam pareri despre oameni, dispunnd de foarte putine date
adevarate.
SCOPURI
?? Compararea felurilor n care oamenii au prime impresii diferite
?? Explorarea faptului ca experientele anterioare nuanteaza primele noastre impresii.
?? Sa fim mai constienti de felul n care impresiile noastre ne influenteaza comportamentul
fata de ceilalti.
TIMPUL
30 min
MARIMEA GRUPULUI
4-12 participanti
PREGATIRE
?? Alegeti imagini din reviste cu oameni care au fete interesante/socante/diferite. Lipiti
figurile pe o foaie de hrtie si lasati spatiu mult dedesubt.
?? Va trebui sa aveti cte o foaie pentru fiecare participant.
?? Cte un creion la fiecare
INSTRUCTIUNI
1. Jucatorii trebuie sa stea n cerc;le dati tuturor cte o foaie.
2. Cereti-le sa se uite la imgine si sa noteze LA CAPATUL PAGINII prima impresie
despre persoana din imagine .
3. Apoi sa ndoaie capatul paginii pentru a ascunde ceea ce au scris si sa o dea persoanei
urmatoare.
4. Urmatorul scrie si el prima impresie pe care o are despre persoana din imaginea pe care
a primit-o , ascunde ceea ce a scris si da mai departe foaia.
5. Acest procedeu se repeta pna cnd toti participantii au vazut toate imaginile.
6. Acum desfaceti foile si lasati-i pe toti sa compare primele impresii diferite.
Concluzii si evaluarea
Discutati despre ce s-a ntmplat si cu ce ati ramas:
?? Ca grup?
?? Ce v-a surprins?
?? Pe ce v-ati bazat primele impresii?
?? Prezentati exemple de situatii n care v-ati format o prima impresie complet gresita
despre cineva.
?? Care a fost rezultatul?
?? Ce ne spune aceasta activitate despre noi nsine?

60

all different
all equal
SFATURI
nainte de a ncepe fiti siguri ca toata lumea ntelege instructiunile. E bine sa aratati cum
trebuie scrisa si ndoita foaia.
Foile trebuie sa circule repede, nu trebuie lasat prea mult timp de gndire. Primele impresii
se cer.
Evitati alegerea figurilor celebritatilor sau ale persoanelor cunoscute.
ncercati sa gasiti figuri ct mai variate:de vrste , culturi, etnii diferite, cu talente sau
defecte etc.
Sa fiti pregatiti pentru argumentari dure ale atitudinilor. n functie de marimea grupului ,
comentariile pot sa nu fie totdeauna anonime.
ALTERNATIVE
Daca grupul e mai mare ar fi bine sa folositi un retroproiector. Fiecare participant va scrie
prima lui impresie pe o bucata de hrtie numerotata , iar dumneavoastra le veti aduna si le
veti citi la final.
SUGESTII
Introduceti cteva lucruri noi n grupul sau n organizatia cu care lucrati , care sa va ofere
posibilitatea aflarii mai multor chestiuni despre oamenii care sunt diferiti;de exemplu
invitati un speaker, prezentati filme straine sau organizati seri culturale cu muzica din alte
tari.
Daca preferati sa lucrati cu imagini ale oamenilor atunci ncercatiPortrete si explorati
parerile pe care le aveti despre persoane considerate ratate sau mplinite din punct de vedere
social. Daca doriti sa folositi tehnica imaginilor pe care le avem despre persoanele straine
Antonio si Aliva vine n ajutor.

FORTEAZA CERCUL
Nivelul 1 tema I M
Doriti sa va simtiti ca apartinnd unei minoritati sau majoritati?Aceasta activitate este una
adecvata.
TEME
?? Relatiile minoritate/majoritate
?? Mecanismele politice si sociale care determina divizarea societatii
SCOPURI
?? Sa vedem cum e sa apartinem minoritatii sau majoritatii
?? Analiza strategiilor folosite pentru a fi acceptati de grupul majoritar
?? Sa realizam cnd ne convine sa apartinem minoritatii sau majoritatii.
TIMPUL
40 MIN
MARIMEA GRUPULUI
6-8 persoane ntr-un cerc
PREGATIRE
?? Hrtie si creioane pentru observatori

61

all different
all equal
?? Ceas sau cronometru
INSTRUCTIUNI
1. mpartiti grupul n subgrupr de cte 6 sau 8 persoane.
2. Fiecare subgrupa trebuie sa-si aleaga observatorul si persoana din afara/outsiderul.
3. Ceilalti jucatori sa stea umar lnga umar n asa fel nct sa nu fie loc liber ntre ei.
4. Persoana din exterior trebuie sa ncerce sa intre n cerc , si nu e lasat de cei care
formeaza cercul.
5. Observatorul trebuie sa noteze toate strategiile pe care le folosesc cei din cerc si
outsiderul, si sa cronometreze timpul.
6. Dupa doua sau trei minute , indiferent ca a reusit sau nu sa intre n cerc ,
outsideruleste nlocuit.
7. Activitatea se termina cnd toti participantii care au dorit , au fortat cercul.
Concluzii si evaluarea
Discutati cu toata lumea ce s-a ntmplat si cum s-au simtit.
ncepeti cu ntrebarile urmatoare:
?? Cum v-ati simtit cnd erati n cerc?
?? Cum v-ati simtit ca outsider?
?? Cei care au reusit sa intre n cerc se simt altfel dect cei care nu au reusit?
ntrebati-i pe observatori:
?? Ce strategii au folosit outsiderii?
?? Ce strategii au folosit cei din cerc pentru a-i mpiedica pe ceilalti sa intre?
Apoi ntrebati-i pe toti:
?? Cnd va simtiti n minoritate sau ca outsidern viata reala si cnd apreciati faptul ca
faceti parte din grup sau din majoritate?
?? Care sunt cele mai puternice grupuri ale societatii noastre?Si care sunt cele mai slabe?
?? Cercul reprezinta privilegiile, banii, puterea, munca . Ce metode adopta grupurile
minoritare pentru a avea acces la acestea?Cum si apara majoritate statutul?
SFATURI
Ar fi bine sa le dati indicatii concrete observatorilor, adica sa noteze:
?? ce vorbesc oamenii din cadrul cercului ntre ei si cu outsiderul.
?? Ce fac cei din cerc pentru a nu-l lasa pe outsider sa intre.
?? Ce spune outsiderul.
?? Ce face outsiderul.
Aceasta activitate presupune multa energie din partea celor care participa. n principiu, nu
ar trebui sa existe agresiune, doar daca relatiile dintre participanti nu sunt prea prietenoase.
nainte de evaluare se recomanda ca participantii sa fie lasati sa discute neoficial despre
ceea ce s-a ntmplat.
ALTERNATIVE
Daca sunt mai multe grupuri care participa , se poate ca ficare dintre ele sa-si puna un
nume. Acest lucru va revigora sentimentul identitatii grupului. Se poate ca outsiderul sa
apartina altor grupuri. LA sfrsitul etapei outsiderul trebuie sa se ntoarca la grupul lui,
chiar daca a reusit sau nu sa rupa cercul. Acest fapt accentueaza sentimentul singuratatii pe
care l are outsiderul.

62

all different
all equal
SUGESTII
Sugerati-le participantilor sa spuna cum si-ar putea controla mai bine comportamentul si
cnd ar putea, fara sa vrea, sa i excluda pe unii din grup. De exemplu, exista reprezentanti
din toate departamentele comunitatii locale care sa faca parte din grupuri , cluburi, societati
sau organizatii locale?Daca ar dori ar putea face parte?Ce i mpiedica?Ce i-ar ncuraja sa se
alature lor?Gasiti solutia potrivita pentru a oferi tuturor posibilitatea de a participa.
Fiind trecute n revista mecanismele de excludere si motivele pentru care excludem
persoanele care sunt diferite de noi, poate v-ar placea sa ncercati activitatea Domino, ,
pentru a ntari sentimentul de grup si pentru a explora trasaturile pe care le avem ca fiinte
umane, sau ncercatiSa cautam asemanari si sa descoperim diversitatea, pentru a explora
felul n care fiecare dintre noi este un amestec de trasaturi pe care le au si alti oameni, dar
nu toti, si pentru a celebra diferenta.

GHICI CINE VINE LA CINA?

Nivelul 3 tema I M
I-ati vazut vreodata pe Spencer Tracy si pe Katherine Hepburn cinnd mpreuna?Probabil
ati fost prea mici cnd a aparut filmul. Dar niciodata nu e prea trziu!
Aceasta activitate se poate desfasura sub forma unei scenete.
TEME
?? Stereotipuri, prejudecati si discriminare.
?? Transmiterea prejudecatii cu ajutorul procesului de socializare si educatie.
?? Cum sa rezolvam conflictul.
SCOPURI
?? Analiza mesajelor pe care le-am primit de la familie despre oameni cu un fond cultural
si social diferit de al nostru.
?? Analiza valorilor care se ascund n spatele acestor mesaje.
?? Sa fim constienti de rolul pe care l are familia n transmiterea valorilor societatii
TIMPUL
45 min
MARIMEA GRUPULUI
Minim8 persoane
PREGATIRE
?? Copii ale role-cardurilor

63

all different
all equal
Hartie si pixuri pentru observatorii speciali.
INSTRUCTIUNI
1. Explicati grupului ca acesta este un exercitiu pentru explorarea rolului familiei in
transmiterea de imagini despre persoanele care apartin altor grupuri sociale sau culturale.
2. Cereti 4 voluntari pentru roluri (de preferat 2 voluntari de acelasi sex )si alti 4 care sa fie
observatori speciali. Restul grupului raman observatori generali.
3. Spuneti fiecarui observator sa-l observe pe un voluntar si sa ia aminte de toate
argumentele folosite. Hotarati cine poate sa observe. 4. Dati fiecarui voluntar cartea de joc
si lasati-i 2-3 minute sa-si intre in rol.
5. Pregatiti scena:puneti 4 scaune in semicerc si spuneti-le ca aceasta este camera de zi a
unei case si va vor asista la o discutie in familie. Dati semnalul exemplu bateti din palme,
pentru a incepe exercitiul.
6. Va trebui sa va hotarati cat va dura exercitiul depinzand de cat de bine se desfasoara. 15
minute e de ajuns. Dati un semnal clar pentru a indica sfarsitul exercitiului.
EVALUARE SI CHESTIONARE
Incepeti examinarea intrebandu-i pe actori cum s-au simtit. Apoi fiecare observator va citi
argumentele folosite de fiecare actor pentru a-i convinge pe ceilalti. Urmati o discutie
generala cu toti. Puteti intreba: Au fost argumentele asemanatoare cu cele pe care le-ati
auzit in familiile voastre?
Ar fi existat vreo diferenta daca in loc sa fie de culoare prietenul sa fie de aceeasi rasa cu
fata?
Ar fi fost lucrurile diferite daca, in loc ca fata sa-si aduca prietenul acasa baiatul ar fi adus
fata acasa? Ce s-ar fi intamplat daca fata ar fi spus ca are o relatie cu o alta fata? Dar daca
baiatul si-ar fi prezentat iubitul? Credeti ca asemenea conflict e normal in zilele noastre, sau
e ceva trecut? Vi s-a intamplat acest lucru sau cunoasteti pe cineva care s-a confruntat cu o
asemenea provocare?
SFATURI pentru CEL CARE FACILITEAZA LUCRURILE
Daca grupul este deja familiar cu acest tip de exercitii nu mai sunt nevoie de instructiuni,
dar e important de mentionat ca jocul unui rol e diferit de interpretarea lui. In jocul unui rol
suntem noi insine prezentand un rol sau atitudine predeterminata; interpretarea unui rol
inseamnaca intrupam un personaj diferit de persoana noastra. De aceea nu e o problema de
dramatizare ci de reprezentare si explorare a unei atitudini sau a unui rol. Daca credeti ca
rolurile sunt prea formative sau ca nu au nici o legatura cu realitatea pe care o prezentati
puteti face singuri cartile de joc care sa contina patru atitudini normale tipice pentru
familiile din cultura voastra. Daca doriti sa adaptati ideea si sa scrieti si alte roluri o puteti face. Activitatea e adaptabila culturii
si realitatii sociale a participantilor. Daca o persoana de culoare e considerata a fi exotica
pentru faptul ca in zona nu exista oameni de culoare, atunci prietenul fetei poate fi
musulman sau daca familia e catolica, introduceti un evreu.
SUGESTII pentru URMARE/CONTINUARE
Daca vreti sa explorati in continuare reactiile si atitudinile oamenilor de diferite nationalitati
prestati activitatea "eurorail a la carte". Cat de intelegatori si deschisi sunteti cu oamenii car
sunt diferiti?Descoperiti cat de dificil poate fi in practica sa fi atat de tolerant pe cat vrei.
CARTILE DE JOC(a fi copiate pentru participanti)

64

all different
all equal
FIICA
Ai hotarat sa-ti infrunti familia si spune-le ca vrei sa te muti cu prietenul tau de culoare.
Situatia
Incepeti exercitiul. Iti anunti familia ca vrei sa locuiesti cu prietenul tau, care e de culoare.
Incearca sa-ti aperi hotararea si argumenteaza ca vrei sa iei o pozitie pentru a te opune
prejudecatilor fata de relatiile dintre tinerii de origine diferita.
MAMA
Fiica ta are un prieten de culoare cu care are o relatie foarte apropiata.
SITUATIA
Va iubiti fiica foarte mult dar nu intelegeti cum a putut sa va faca un asemenea lucru. Va
sprijiniti sotul in tot ce zice. Nu va amenintati fiica, mai degraba va e mila de durerea pe
care v-o provoaca. Credeti ca baiatul de culoare o abandoneaza si va suferi mult.
FRATELE MAI MARE
Sora ta are un prieten de culoare cu care are o relatie stransa.
SITUATIA
In principiu nu-ti pasa daca sora ta iese cu un prieten de culoare si de fapt tu aperi dreptul
oamenilor de a fi liberi. in relatiile cu alti oameni. Totusi, cand mama iti spune ca e
probabil sa-ti abandoneze sora, incepi sa te gandesti sa ar putea sa se foloseasca de ea. Iti
arati grija si vrei sa-ti aperi sora.
TATAL
Fiica d-voastra are un prieten de culoare cu care are o relatie foarte stransa.
SITUATIA
D-voastra reprezentati autoritatea in casa, nu sunteti de acord cu relatia fiicei voastre. Reprezentati tendinta generala moral si va pasa de ce spun oamenii. Nu va
considerati rasist, dar faptul ca fiica d-voastra se marita cu baiat de culoare e ceva diferit.
Ganditi-va la un tata sever si argumentati precum el ar face.

LINIA ISTORIEI
NIVELUL 1 TEMA G&M
Studierea si predarea/invatarea istoriei e intotdeauna inclinata spre etnocentrism,
nationalism si cateodata xenofobie. In timp ce joaca un rol important in socializare si
identitate istoria, datorita felului in care e predata/invatata, deseori intareste
prejudecatile si stereotiopiile asupra unor popoare si tari. Educatia inter-culturala ar
trebui sa promoveze o interpretare a istoriei care sa tina cont de perspective diferite. Nu
exista niciodata un singur adevar, acest fapt e adevarat pentru istorie spre deosebire de
alte discipline. Ascultand-o sau citind-o istoria altora ne ajuta sa ne intelegem propria
istorie.
PROBLEME DIVERSE DE DISCUTAT/ADRESAT
?? Citiri diferite ale istoriei si interpretari diferite ale evenimentelor istorice.
?? Etnocentrism si nationalism
?? Empatia si promovarea unei viziuni asupra lumii mai largi.

65

all different
all equal
SCOPURI
?? Explorarea diferitelor perceptii ale istoriei si ale predarii/invatarii istoriei.
?? Cautarea unor similaritati in sistemele noastre educationale
?? Cresterea curiozitatii si empatia despre istoriile si culturile altor popoare.
?? Generarea unei abordari critice asupra istoriei noastre
PREGATIREA
Desenati un calendar care sa dateze din 1500 pana in prezent pe o tabla mare sau pe
cateva hartii
Ace si banda/caseta
TIMP
30 minute-1ora
MARIMEA GRUPULUI
Orice marime
INSTRUCTIUNI
Fiecare participant sa se gandeasca la 5 date istorice care sunt foarte importante pentru tara
sau cultura lor si sa-si scrie numele pe calendar langa fiecare an.
Dupa ce toata lumea a facut acest lucru, intrebati de ce aceste date sunt importante, ce
reprezinta si de ce le-a ales.
EVALUARE SI CHESTIONARE
Participantii sa spuna daca au gasit date sau evenimente surprinzatoare sau daca
eraufamiliare cu toate. Daca citeva evenimente nu sunt familiare pentru cativa participanti,
numiti-i pe cei care le-au inregistrat sa le explice.
Discutati cum si de ce invatam despre anumite evenimente din istoria noastra si nu din alte
istorii.
SFATURI CARE FACILITEAZA LUCRURILE
E probabil ca acest tip de exercitiu sa mearga mai bine cu grupuri mai tinere decat mai in
varsta. E potrivit pentru grupurile multiculturale dar poate fi bun si pentru cele
monoculturale. In acest caz, e interesant de reflectat de ce ne a mintim anumite date si nu
altele, ssi ce ne influenteaza. E preferabilsa scrii numele pe calendar decat sa vina fiecare
sa si-l scrie.
VARIATII
Activitatea poate fi adaptata si folosita su un calendar pe un an. Persoanele sa marcheze
sarbatorile importante serbate de anumite tari, culturi, religii diferite.
SUGESTII pentru CONTINUARE
Sa fi constient de faptul ca ce iti spun persoanele sa-r putea sa nu fie intreaga poveste.
Dezvolta-ti o abordare critica fata de ce auzi si citesti. Pune-le intrebari!
Preluam atitudini fata de altii, nu numai din ce invatam formal, de exemplu in orele de
istorie, dar si ceea ce invatam neoficial, prin preluarea unor informatii din ceea ce spun sau
fac anumite personaje si in special din glumele pe care le spun. Daca esti interesat sa vezi
etnocentrismul perpetuat in glume foloseste "Concursul Eurojokes".

IN BLOCUL NOSTRU

66

all different
all equal
NIVELUL 3 TEMA M&A
Atitudinile rasiale conduc nu numai la atacuri violente asupra strainilor sau refugiatilor
dar si la discriminare in adaposturi sau la locurile de munca si in alte aspecte ale vietii de
zi cu zi.
Aceasta activitate este un exercitiu/joc.
ASPECTE DE DISCUTAT
Conflictele dintre oameni de culturi diferite pot fi rezolvate intr-un mod pozitiv.
Analiza conflictelor si felulin care le tratam e diferita depinzand de originea sociala si
culturala a persoanelor in cauza. Interesele noastre pot deforma felul in care percepem
problema si o putem agrava.
SCOPURI:
?? Analiza atitudinii noastre fata de persoanele din grupuri sociale si culturale diferite.
?? Explorarea strategiilor de rezolvare a problemei.
?? Reflectarea asupra limitelor de toleranta.
?? Reflectarea asupra relatiei dintre discriminare si conflicte de interese.
TIMP
1h 1/2-2 ore
MARIMEA GRUPULUI
-minim 10 persoane max 25
PREGATIREA
copii ale cartilor de joc
copii ale notitelor observatorului
copii ale foii:indici pentru gasirea unei solutii
pixuri si foi pentru ca observatorii sa ia notite
INSTRUCTIUNI
1. Spusele grupului ca vor prezenta o situatie reala, apoi cititi urmatoarele: "Exista un bloc
in apropiere . Unul dintre apartamente e inchiriat unui grup care are deseori musafiri de
acasa si organizeaza frecvent petreceri. Cativa vecini, in special cei care locuiesc in
apartamente apropiate de cel al studentilor sunt deranjati si se plang ca studentii si prietenii
lor fac zgomot, nu-i lasa sa doarma si nu au grija de cladire. Vecinii au organizat o sedinta
pentru a incerca sa rezolve aceasta problema. "
2. Voluntarii sa joace rolul vecinilor. E nevoie de minimum 6 si max 9. Restul
participantilor sunt observatori.
3.Impartiti cartile de joc intre voluntari si dati observatorilor copii ale Notitelor
Observatorilor.
5 minute sunt necesare pentru ca persoanele sa stie ce trebuie sa faca.
4. Reamintiti voluntarilor ca scopul e sa descopere o solutie pentru probleme apoi sa
inceapa jocul.
5. Discutia sa continue 10 min si si apoi fara intrerupere fiecare participant va primi o copie
a indiiilor pentru gasirea unor solutii. Jocul sa continue inca 10 min. Totusi, jocul se poate
intrerupe sau prelungi dupa necesitate.

67

all different
all equal
EVALUARE SI CHESTIONARE
Toti paricioantii sa se stranga intr-un grup pentru discutii care ar trebui impartit in 2 parti:
1. EXERCITUL/JOCUL
Discutati ce s-a intamplat in joc folosind ca si ghid urmatoarele intrebari:
a)Ce au inregistrat observatorii s care au fost impresiile lor fata de joc/exercitiu?
b)care a fost parerea actorilor?Le-a fost dificil sa-si intre in rol, ce li s-a parut ca a fost mai
greu si ce a fost mai simplu?
Participantii u perceput vreo diferenta dintre faza I si faza a II-a, adica dupa ce actorii au
primit indiciile pentru gasirea solutiei.
c)Ce argumente au fost aduse si au fost bazate pe fapte, motive sau emotii?
d)A fost usor sa-si gaseasca argumente pentru sau impotriva studentilor?
e)De unde au adus argumente?
f)S-a rezolvat problema si toata lumea a fost multumita de rezultat?
g)A fost o solutie corecta sau o parte a trebuit sa cedeze mai mult decat cealalta?
h)Care au fost solutiile alternative?
2. SITUATIA IN VIATA REALA
Odata ce toata lumea a vorbit, grupul ar trebui ajutat in analiza si reflectarea problemelor.
Poti lansa dezbaterea prin adresarea de intrebari precum:
Jocul a reflectat vreo realitate?Care au fost similaritatile si care diferentele?A fost ceva
exagerat?
Care dintre personaje a reflectat cel mai bine atitudinile din societatea noastra?
Cand facem fata unui conflict care implica persoane din medii culturale diferite, cautam o
solutie care e buna pentru toti sau incercam sa ne impunem punctul de vedere si sa neglijam
pe cei care gandesc altfel?
Cat de mult e conflictul legat de neintelegerile din cultura decat de alte lucruri precum
interese personale si economice?
A trecut cineva print-un asemenea experiment?Care au fost circumstantele?Daca nu ti s-a
intampalt inca, de ce nu?
SFATURI pentru CEL CARE FACILITEAZA SITUATIA
Fii atent cum ecurge jocul pentru ca ceea ce se intampla va afecta modul in care facilitezi,
spre exemplu sa nu folosesti cartile de joc, indiciile pentru gasirea unei solutii si mai
departe, cand conduci situatia sa te hotarasti cum sa balansezi discutia dintre analizarea
dinamicii grupului, procesele grupului care ia
decizii si raportarea problemelor la realitate. Ia nota ca exista 2 carti de joc "Indicii in
gasirea solutiei", prima carte pentru "scaun " si a doua pentru cei care joaca. Cel care
primeste prima carte va depinde de ceea ce s-a intamplat in joc. Daca s-a ales in mod
democratic ca o anumita persoana sa prezideze sedinta, atunci acea perosoana primeste
cartea I, daca nu o primeste conducatorul comitetului rezident. Gasirea solutiei pentru
problema si luarea deciziilor sunt procese dificile. Persoanele trebuie sa stie sa comunice, sa
fie sensibili la nevoile altora, si sa aiba imaginatie si incredere incat sa poata explora
problemele in mod cinstit. E mai usor cand persoanele discuta despre interesele lor si
incearca sa gaseasca un teren comun sau consens pentru castigul comun astfel incat fiecare
persoana sa-si satisfaca nevoile si un castig in rezultat. Din nefericire tot mai multe
persoane comenteaza de pe o pozitie pe care va trebui sa o abandoneze cu retineri, si sa faca

68

all different
all equal
compromisuri astfel incat in final toata lumea are senzatia ca a pierdut ceva in lc sa castige.
E important ca in timpul evaluarii trebuie sa faci grupul sa fie constient desi sa faca
diferente intre atitudinile pe care le adoptam fata de straini sau de persoanele care sunt
diferite si modul in care tratam problemele de zi cu zi care implicaabilitati de comunicare si
interpretare.
SUGESTII pentru CONTINUARE
Participantii sa ia in considerare, in lumina a ceea ce au invatat din aceasta activitate, care
sunt pasii pe care-i pot face pentru a imbunatati relatiile dintre diferite grupuri care locuiesc
in comunitati locale. Pune planul in actiune. Daca vrei sa continui problema despre
identitatea nationala poti folosi activitatea SARBATOARE NATIONALA. In mod
alternativ, daca esti interesat in explorarea prejudecatilor si a conflictului din familii
incearca GHICI CINE VINE LA CINA.
Cartile de joc(a fi copiate pentru participanti)
TINERII STRAINI
Vorbesti si intelegi limba tarii in care te afli foarte bine, dar nu intelegi de ce vecinii sunt
suparati. In opinia ta, tu si prietenii tai studenti va comportati normal. Nu vrei sa-ti parasesti
apartamentul sub nici o forma.
CONDUCATORUL COMITETULUI REZIDENTILOR
Apartamentul tau e departe de cel in care traiesc studentii straini. Personal nu te deranjeaza.
Dar nu-ti plac strainii si nu vrei ca ei sa locuiasca in blocul in care stai.
TANARA(25-30 ani) Traiesti singura si ti-e teama de studenti pentru ca par a fi ciudati si
diferiti
fata de tine.
O PERSOANA TANARA
Esti si tu student. Nu cunosti bine problema, dar vrei sa te muti in apartamentul in care stau
studentii.
REFUGIAT
Esti si tu strain, desi esti dintr-o alta tara decat cea din care sunt ceilalti. Tu si cu familia ta
nu prea aveti de-a face cu alte persoane din bloc. Nu ai avut nicio problema cu nimeni in
ciuda faptului ca te simti cam izolat.
CUPLU MAI IN VARSTA(acest rol trebuie jucat de 2 oameni)
Amandoi suntei constienti de probleme datorita carora multi oameni isi parasesc tara si
incep o alta viata altundeva. Sprijiniti o organizatie care ajuta tarile in curs de dezvoltare.
VECHIUL SOMER
Nu esti de acord cu politicile care permit strainilor sa vina si sa lucreze in tarata. Esti de
parere ca strainii care vin in tara sa aiba statut de turisti.
PROPRIETARUL CLADIRII
Strainii si-au platit chiria la timp si nu vrei sa pierzi venitul din acel apartament. Dar nu
itiprea plac strainii si vezi acest conflict ca o posibilitate de a mari chiria pentru studentii
straini. Pe de alta parte, ai posibilitatea de a le inchiria alt apartament la periferia orasului.
NOTELE OBSERVATORILOR
Slujba ta ca si observator e sa privesti foarte atent ce se intampla si sa iei note pentru
discutia de la sfarsitul jocului.
LUCRURILE DE NOTAT SUNT:

69

all different
all equal
Isi respecta jucatorul randul la vorbit sau se baga altii sau toti incearca sa vorbeasca
deodata, sau 1 sau 2 persoane incearca sa impuna parerea? Incearca cineva sa se impuna si
sa faciliteza intalnirea?
Ce fel de argumente folosesc jucatorii?
S-a schmbat atitudinea jucatorilor si
comportamentul lor dupa ce au primit "Indicii pentru gasirea unei solutii"?
PRIMA CARTE-INDICII pentru GASIREA UNEI SOLUTII
Aceasta carte e pentru persoanele care prezideaza intalnirea Nota:Daca pana acum in joc nu
a fost aleasa in mod democratic o persoana atunci Conducatorul Comitetului Rezidentilor
1. Prezidarea:Ai fost ales in mod democratic sa prezidezi sedinta/intalnirea, continua sa faci
lucrul acesta. Urmeaza mai jos indiciile.
2. CONDUCATORUL COMITETULUI REZIDENTILOR
Pana acum intr-un joc nimeni n-a fost ales sa prezideze intalnirea, deci sugereaza ca
intalnirea are nevoie de un presedinte si ca acesta ar trebui ales in mod democratic. Propune
ca tu sa fi acesta datorita pozitiei tale de leader la Comitetul Rezidentilor. Daca ceilalti sunt
de acord pastreaza cartea si foloseste indiciile pentru presedinte de mai in jos. Daca
altcineva e ales da-i cartea lui si ia-i cartea acestuia in schimb.
INDICII pentru PRESEDINTELE INTALNIRII
E datoria ta sa pastrez ordinea si sa facilitezi intalnirea. Trebuie sa te asiguri ca:
-toata lumea are sansa de a vorbi;
-persoanele isi respecta dreptul sa vorbeasca;
-daca e necesar, stabiliti olimita de timp pentru fiecare contributie si nu-i lasati sa
depaseasca limita;
-nu permiteti limbajul abuziv si asigurati-va ca nu deviaza de la subiect;
-incercati sa limitati discutia sau sa o mentineti pe o linie pozitiva;
-tineti-i pe pozitii, scopul e sa gasiti solutia la problema;
CARTEA A DOUA-INDICII pentru GASIREA SOLUTIILOR
Fiecare jucator sa primeasca aceasta carte, cu exceptia Presedintelui. Gandeste-te ce poti
face cu rolul tu, pentru a putea gasi o solutie. Ascultati im mod activ si respectati dreptul
fiecaruia de a vorbi. Incearca sa legi ceea ce spui cu ceea ce s-a spus. Cand e randul tau sa
vorbesti incepe cu un rezumat a ceea ce s-a spus inainte. Fa deosebire intre fapte si opiniile
tale. Nu devia de la subiect, concentreaza-te asupra problemei studentilor si asupra
necesitatii de a gasi o solutie, nu aduce alte argumente, opinii sau idei pe care le-ai avea.

INSULA
NIVELUL 3-TEMA M
De-a lungul istoriei toate socitetatile au imprumutat si adoptat anumite lucruri unele de la
celelalte. Cand se intalnesc diferite culturi exista mari posibilitati pentru profitul comun.
Am putea recunoaste acest fapt daca ne-ar fi usor sa vedem dincolo de prejudecati si
etnocentrism.
SUBIECTE DE DISCUTAT
Intelegerea "diferentei" e un pas necesar pentru a-l respecta si recunoaste.
Profitul tolerantei si a adaptabilitatii.

70

all different
all equal
Celebrarea diversitatii.
SCOPURI
?? Cresterea informarii felului in care cultura ne afecteaza viata si atitudinile
?? Stimularea discutiei despre felul in care oamenii care au culturi diferite
?? comunica si interactioneaza.
?? Explorarea tabu-urilor culturale si a limitelor tolerantei.
?? Stimularea discutiei despre posibilitatile care ni se deschid ca rezultat al
?? cooperarii interculturale.
TIMP
2 ore
MARIMEA GRUPULUI
10-16 persoane
A JOCULUI
Exista o insula unde traiesc 2 triburi. Tribul "y" traieste in regiunile montane si
tribul "z" traieste langa coasta. Coexista unii langa altii si rareori iau contact unii cu ceilalti.
Cele 2 triburi au limba si culturi diferite, chiar daca pentru fiecare trib balonul are o
semnificatie speciala. In tribul "y" considera valoroase diversele tipuri de baloane pentru
scopuri religioase si incearca sa gaseasca cat mai multe tipuri, forme si culori posibile.
Tribul "z" foloseste, in special cel rotund si rosu pentru scoprui medicale. Recent, cei din
tribul "z" sufera de o boala ciudata pentru care, dupa cum spune o legenda, exista un leac,
un tip rar de balon care poate fi gasit intr-un loc necunoscut de pe insula. Din fericire
pentru ei exista o harta care a fost lasata mostenire, si ei sunt siguri ca ii vor conduce spre
balonul de care au nevoie. Din nefericire, harta a fost distrusa intr-un razboi, tribul "z" are
numai o parte, legenda spune ca tribul "y" are cealalta parte. Scopul jocului e ca tribul "y"
trebuie sa-si apere balonul si tribul "z" sa gaseasca medicamentul de care au nevoie. Totusi,
ca siin viata reala, participantii isi vor da seama ca existe rezultate neasteptate.
PREGATIREA
A. pentru CREAREA CULTURII GRUPULUI
-pixuri si hartii;
-fotocopii cu notele pentru trib;
B. pentru SEDINTA/INTALNIRE
-bauturi, cesti si biscuiti destui pentru toata lumea
C. pentru CAUTARE
-harta care sa arate locul unde este ascuns balonul sa fie taiata in 4 buc.
-5 baloane rotunde rosii;
-alte 3 baloane de marimi si culori diferite. ex:unul galben rotund, unul lung si verde,
altul lung si albastru.
-alte 2 baloane similare, dar diferite de celelalte (posibil prezervative) ascunse intr-un
loc secret
-ata pentru legarea baloanelor. Banda pentru a lipi baloanele pe perete o cutie cu
"echipament" cere sa contina ace, foarfece, ruj rosu, banda

71

all different
all equal
INSTRUCTIUNI
Jocul are 3 etape. In partea A cele 2 triburi invata despre cultura lor. In partea B cele 2
triburi se intalnesc si invata sa comunice in limbile lor si in partea C triburile cauta
baloanele.
1. Asigurati-va ca totul e pregatit.
2. Imparte grupul in 2 si citeste tabelele jocului si fa o privire de ansamblu asupra jocului
PARTEA A.
CELE DOUA TRIBURI INVATA DE CULTURA LOR SI ASEAZA LIMBAJUL
PROPRIU.
3. Trimite cele grupuri la locuri opuse din camera(reprezentand dealurile si coasta)
4. Inmaneaza copiile rolurilor fiecarui trib si pixuri cu hartii pentru a lua notite.
5. Spine-le ca trebuie sa se hotarasca asupra unui nume pentru trib, sa invete regulile
culturii lor si sa creeze un limbaj special
PARTEA B.
CELE DOUA GRUPURI SE INTALNESC. ACEASTA E O OPORTUNITATE pentru EI
DE A INVATA CUM SA COMUNICE SI SA COOPEREZE UNII CU ALTII PRIN
IMPARTIREA HRANEI SI A
BAUTURII.
7. Dati tribului A biscuitii si tribului B bautura cu cestile.
8. Cele doua grupuri sa vina in centrul camerei(reprezentand terenul neutru)
9. Spuneti-le ca simularea incepe acum. De acum toata lumea trebuie sa-si intre
in rol, adica sa foloseasca limbajul si cultura tribului lor
PARTEA C.
CAUTAREA BALOANELOR.
10. Spuneti-le grupurilor ca acum au 45 de min. Tribul "z"poate incepe negocierile pentru
partea de harta care lipseste si sa incerce sa gaseasca baloanele ascunse.
EVALUARE SI CHESTIONARE
Discutati despre ce s-a intamplat si treceti apoi la ceea ce s-a invatat oamenii si felul in care
simularea se apropie de viata reala.
A fost greu sa folosesti si sa intelegi limbile? Cum ati comunicat in timpul cautarii? Ati
folosit una sau ambele limbi? Ati folosit semne? Ce neintelegeri au fost? Cum ati rezolvat
problema deschiderii baloanelor tribului "y"? Cine a facut-o? Ce parere aveti despre
inlaturarea tabuurilor culturale? Care sunt triburile culturale din societatea noastra? Ce
functii au? Care sunt lucrurile pe care le folosim in viata de zi cu zi care se trag din alte tari
sau continente? Va puteti imagina sa traiti numai din ce provine din tara si cultura noastra?
De ce e importanta cultura pentru noi? E importanta cultura pentru tine? De ce? Ce ne
impiedica sa intelegem alte culturi? Puteti sa dati un exemplu din trecut sau din prezent in
care doua culturi s-au adaptat una cu cealalta si au avut vreun castig?
In ziua de azi exista multe exemplede conflicte intre culturi. Hotarati-va asupra unui
exemplu pe care sa-l discutati: Ce aduce culturile in conflict? Cine castiga si cine pierde in
conflict? Ce pierd oamenii prin faptul ca isi deschid cultura? Ce au de castigat?
INDICII pentru CEL CARE USUREAZA LUCRURILE
Inainte de a incepe, citeste toate instructiunile pentru ca sa sti ce au de facut jucatorii.
Timpul jocului trebuie stabilit de tine

72

all different
all equal
Puteti folosi prezervative care sa reprezinte baloanele ascunse in primul rand
pentru ca au forma diferite fata de cele traditionale si in al doilea rand pentru ca
prezervativele reprezinta pentru anumite persoane un subiect tabu. Folosirea przervativelor
poate duce la testarea limitelor de toleranta a unor participanti. Mai mult, in timpul discutiei
se poate ridica problema SIDA si a discriminarii fata de persoanele care au virusul HIV.
Gaseste un loc potrivit pentru a ascunde baloanele deosebite(prezervative) dar nu le
umflati.
Desenati o harta pentru a identifica locul dar asigurati-va ca locul nu poate fi identificat
numai pe o jumatate de harta sau 1/3 din ea.
Impartiti foaia in 4 buc. Tribul "z" va primi 2 parti. Impartiti celelalte 2 buc. si
puneti cate o buc. in fiecare din cele 2 baloane pe care tribul "y" le va primi. Umfla cele 8
baloane colorate si leaga-le cu o sfoara astfel incat sa fie dezumflate fara a pati ceva.
Lipeste cele 4 baloane rotunde pe perete la un capat al holului(coasta unde traieste
tribul "z"), lipeste celelate 4 baloane pe perete la celalalt capat(dealurile unde traieste tribul
"y"). Lasa cele 2 jumatati ale hartii pentru tribul "z" intr-un plic la capatul camerei.
Aseaza cutia cu echipament im mijlocul camerei. Nu specifica pentru ce ar putea fi
folosite obiectele. S-ar putea sa fie sau nu folosite in joc, participantii sa decida cum isi
inventeaza cultura si regulile. Adaugati alte obiecte daca credeti ca sunt folositoare ex:lupa
daca harta prea mica, o torta daca aceasta e ascunsa intr-un loc intunecos, o cheie cu care sa
se deschida cutia in care se afla harta.
Ajutand tribul s invete o limba si sa-si dezvolte cultura:
-Acesta e o ocazie pentru participanti sa fie creativi;
-Daca grupul se gaseste ca e dificil sugerati ca ei sa inlocuiasca consoanele cu o singura
litera ex:in engleza "l" si "r"sunt bune. Alte sugesti:sa spuna cuvinte invers sau sa inceapa
fiecare cuv cu o anumita litera.
-Asigurati-va ca toti membrii vorbesc limba fluent si ca grupul isi cunoaste cultura.
INTALNIREA
Prin faptul ca un trib primeste biscuiti si celalalt bautura vei crea o oportunitate
pentru participanti sa invete limba celuilalt. Jucatorii trebuie sa comunicE daca trebuie sa-si
rezolve problemele intr-un mod comun si satisfacator.
CAUTAREA
Exista mai multe rezultate posibile care depind de capacitatea de a negocia de temperament
si de importanta valorilor culturale a participantilor Daca jocul se intrerupe, poti interveni
cu unul sau mai multe replici. Scenariul poate fi urmat:
-jucatorii trebuie observe bucatile de hartie din baloanele tribului "y";
-trebuie sa vada daca e posibil sa retraga bucatile de harta dar sa respecte baloanele
tribului "y";
-o alta observatie atenta poate arata ca baloanele nu pot fi taiate, dezumflate sau
umflate din nou. Totusi, membrii tribului B trebuie sa negocieze atent pentru a-i convinge
pe cei din tribul "y" sa incalce tabuurile culturale adica atingerea baloanelor si tribul "y"
poate hotari ca cel care va face trea
ba aceasta va purta un nas rosu si trebuie sa fie calificat sa "umble in cerc". Acesta este un
alt tabu de invins.

73

all different
all equal
-nu pare sa existe un avantaj, pentru tribul "y" daca-iajuta pe cei din tribul "z"
deoarece tribul "z" are doar baloane rosii si tribul "y" are deja unul din ele. Totusi, se va
dovedi in final ca tribul "y" poate castiga pentru ca exista 2 baloane ascunse si tribul "z" le
poate imparti.
SUGESTII pentru CONTINUARE
Invatarea si cresterea sunt parti ale procesului continuu de educare interculturala. Dar nu
vom culege recolta numai daca muncim la acest proces. ceea ce poti face e sa organizezi un
festival intercultural si sa inviti oameni din comunitatile locale. Sa vina si sa imparta hrana,
bautura, muzica, dans, jocuri, etc.
Nu e intotdeauna asa de usor pe cat vrem noi sa fie sau sa acceptam felul oamenilor care
sunt diferiti. Daca vrei sa experimentezi cum te-ai simti daca a-i calatori cu trenul impreuna
cu alti oameni care au obiceiuri si traditii diferite de ale tale, incearca "Euro-Rail a la Carte"
CARTILE DE JOC(copiate pentru participanti)
CARTEA DE JOC pentru TRIBUL Y
Locuiesti pe o insula pe care traieste alt trib. Cele doua triburi coexista dar au 2 culturil care
rareori se intalnesc.
LIMBA TA
Trebuie sa inventezi un limbaj simplu pe care sa-l folosesti de-alungul jocului Asigura-te ca
tot grupul o foloseste cu eficienta.
CULTURA TA
Pretuiesti diversitatea baloanelor din motive religioase si incearca sa gasesti cat mai multe
forme , culori si tipuri. Baloanele sunt considerate sacre si nimeni nu trebuie sa le atinga,
daca o fac sunt pedepsiti. Cei care le pot atinge sunt cei care au fost antrenati pentru a face
ritualul umblarii in cerc. In acest ritual persoana aleasa trebuie sa poarte nasul rosu si sa
balanseze un balon de nas in timp ce umbla in cerc.
Trebuie sa ainventezi si alte aspecte ale culturii inclusiv un nume pentru trib, un un fel de a
saluta si reguli pentru organizare sociala de exemplu cine ia decizii si cine vorbeste in
numele grupului.
CARTEA DE JOC pentru TRIBUL Z
Locuiesti pe o insula care e ocupata de un alt trib. Cele 2 triburi coexista dar au 2 limbi si
culturi diferite si rareori se intalnesc.
LIMBA TA
Trebuie sa inventezi un limbaj special pe care sa-l folosesti de-alungul jocului. Asigura-te
ca tot grupul il foloseste cu eficienta.
CULTURA TA
Sunteti o comunitate sociabila si pacifista. Cand va salutati va frecati nasurile. Din acest
motiv daca nu ai nasul curat acest fapt e considerat un fapt antisocial. Pretuiesti baloanele
rosii si rotunde pe care le folosesti in medicina. Baloanele rosii sunt rare. Trebuie sa
inventezi alte aspecte ale culturii tale inclusiv un nume pentru trib si reguli pentru
organizarea sociala de ex cine ia decizii si cine vorbeste in numele grupului

FA-O

74

all different
all equal
NIVELUL 2 TEMA M
Cateodata altor persoana le plac parintii, sefii, adultii si sunt limitati. . . dar nu suntem si
noi? Aceasta activitate e o simulare.
SUBIECTE DE DISCUTAT
?? Discriminarea fata de oamenii diferiti
?? Mecanismele care mentin minoritatile intr-o pozitie subprivilegiata
SCOPURI
?? Sa experimentezi discriminarea
?? Sa analizezi cum facem discriminari fata de anumite grupuri sociale si in ace?? lasi timp le invinovatim pentru pozitia in care se afla
?? Sa vezi cum sa ajuti la pastrarea structurilor sociale nedrepte.
TIMP
60 min
MARIMEA GRUPULUI
max40 Trebuie sa imparti participantii in subgrupe
PREGATIREA
4 bucati hartie mari
4 reviste vechi
4 foarfeci
4 pachete de pixuri cu pasta colorata
4 tuburi de lipici
optional, 4 setrui de bucati:ata , lana, nasturi, agrafe pentru hartie
pixuri si hartie pentru observatori
ceas
INSTRUCTIUNI
1)Imparte jucatorii in 4 grupe si roaga fiecare grup sa stea intr-un colt al camerei unde pot
lucra
2)Fiecare grup sa numeasca un observator pentru a nota ce fac sau spun membrii grupului.
3)Spune ca vei da fiecarui grup materialesi instructiuni despre ce vor face.
4)Du-te la prima grupa, da-le un set de materiale si spune-le:"Aveti o buc. de hartie, o
revista, foarfece si lipici. Trebuie sa faceti un colaj care sa reprezinte Primavara. Aveti 20
de minute. Puteti incepe cand vreti. "
5)Du-te la grupa a doua, da-le un set de materiale si spune:"Aveti o buc. de hartie, o revista,
foarfece si lipici. Trebuie sa faceti un colaj care sa reprezinte Vara. Aveti 20 de min. Puteti
incepe cand vreti.
6)Du-te la grupa a treia, da-le un set de materiale si spune-le:"Aveti o buc de hartie, o
revista, foarfece si lipici. Trebuie sa faceti un colaj care sa reprezinte Toamna. Aveti 20 de
min. Incepeti cand vreti.
7)Du-te la ultimul grup, da-le un set de materiale si spune-le:"Mso flosamd loerabtbz
losnise bauqvxa poyeks seioamanas snjundo laverza losifalitone. Aveti 20 de min. Incepeti
cand vreti. "

75

all different
all equal
8)In timp ce grupurile lucreaza, du-te in jurul lor, incurajeaza-i pe primul, pe al doilea si pe
al treilea, dar dezaproba al patrulea grup pentru ca nu fac ceea ce lea-i spus.
9)Dupa 20de min, opreste activitatea si spune-le grupurilor sa inmaneze colajele daca
primul grupul nu a terminat mai lasa-i 3, 4 min.
EVALUARE SI CHESTIONARE
Incepe cu o runda cu cei care au jucat. Intreaba-i ce parere au despre cum au lucrat
impreuna, au participat toti?
Continua cu observatorii. Intreaba-i ce s-a intamplat in fiecare grup. Implica pe toti, intr-o
discutie despre legaturile cu realitatea. Vedeti vreo legatura cu realitatea? Cine e in al
patrulea grup din societatea noastra? Cum tindem sa invinovatim victimele injustitiei
sociale? Cum reactioneaza cei care se considera victime ale injustitiei sociale?
Reactioneaza ca cei din al patrulea grup?
INDICII pentru CEL CARE FACILITEAZA LUCRURILE
Daca lucrezi cu cativa oameni, adapteaza jocul si creeaza 2 subiecte, primul grup cu
instructiuni clare, al doilea cu instructiuni confuze. O alternanta in folosirea prop. fara sens
e sa le dai instructiuni potrivite rostite foarte repede sau in alta limba. Fii constient ca
aceasta activitate poate genera reactii puternice din partea membrilor grupului IV din cauza
frustrarii sau a neintelegerii instructunilor. Uneori se supara pe cel care inlesneste lucrurile,
si pleaca, alteori isi indreapta frustrarea spre alte grupuri si ii impiedica sa-si termine
lucrul;alteori isi retin sentimentele si isi pasteaza agresiunea pentru mai tarziu. De aceea
sugeram unrmatoarele:
-asigurati-va ca grupurile sunt formate la intamplare pentru a evitaca cineva
din grup sa se simta victima;
-inainte de a incepe evaluarea spune-le clar ca aceasta este o simulare si nu
tebuie sa ne iesim din roluri.
-e important sa lasi timp in timpul evaluarii pentru ca fiecare sa-si exprime
sentimentele inainte de a analiza ce s-a intamplat. Daca sentimentele nu sunt exprimate ele
vor iesi la iveala mai tarziu si evaluarea va fi dificila.
VARIATII
Daca vrei sa fie mai provocator sau daca nu ai materialele pune grupurile sa faca o
scurta schema. Acest lucru e mai stresant pentru grupul IV care va trebui sa joace si sa nu
para stupid.
SUGESTII pentru CONTINUARE
Uita-te la grupul din societatea noastra cum ii vezi pe cei care i-ai descrie ca ratati,
din punct de vedre social. si pe cei care sunt invingatori din punct de vedere social?
Explora acest lucru prin "Portrete".
Alternativ poti trece la jocul "Drumul spre dezvoltare", care scoate la iveala multe
mecanisme prin care sistemul economic prezent face discriminari fata de majoritatea
oamenilor care traiesc in sud pentru a pastra pozitia privilegiata a celor din nord.

KNYSNA BLUE

76

all different
all equal
NIVELUL INTAI. TEMA G&I
Muzica reprezinta un mijloc excelent pentru a ne apropia de celelalte culturi, dar poate fi
purtatoarea unor stereotipi si partiniri. Aceasta activitate permite o patrundere in
stereotipiile culturale prin folosirea muzicii intr-un mod mai simplu si relaxant.
SUBIECTE DE DISCUTAT
-stereotipuri si imagini pe care le avem despre muzica altor tari;
-dominatia culturala si influenta produselor masei culturale cosmopolitane asupra
gesturilor noastre muzicale;
SCOPURI
-cresterea curiozitatii despre muzica altor tari si popoare;
-provocarea stereotipilor si prejudecatilor despre muzica din surse non-europene;
-cresterea curiiozitatii despre alte popoare, culturi, muzica, si limba;
-provocarea etnocentrismului in muzica si in alte produse culturale;
-intrigarea participantilor si introducerea unei atitudini placute in grup;
TIMP
-5+10 min.
MARIMEA GRUPULUI
-oricare
PREGATIREA
-selecteaza o bucata muzicala sa un cantec dintr-un album dintr-o cultura minoritara sau
din alt continent;
-daca poti tradu cuvintele(daca se poate), fa copii pentru participanti;
-ai nevoie de un casetofon;
INSTRUCTIUNI
1. Gaseste timp potrivit pentru aceasta activitate, de ex. la inceputul sesiunii sau dupa o
pauza
2. Spune-le grupului ca vei pune muzica si ei vor incerca sa ghiceasca de unde este.
3. Daca muzica contine cuvinte, spune grupului sa-si imagineze ce se spune.
4. Pune muzica pentru 3-4 minute.
5. Spune-le participantilor ca pot discuta despre muzica cu un prieten daca vor, dar sa nu
spuna ce au ghicit. Le pot nota daca vor.
6. La sfarsitul sesiunii, pune muzica din nou si invita participantii sa spuna ce au ghicit.
7. Spune-le raspunsul.
8. Daca aicuvintele, da-le o copie si pune muzica din nou. Spune-le sa urmareasca
cuvintele. Pot canta daca vor.
9. Continua cu evaluarea si la sfarsitul sesiunii incheie cu alte melodii.
EVALUARE
Daca consideri ca e bine, poarta alte discutii. Participantii sa spuna daca au fost surprinsi de
originea muzicii, daca le-a placut, daca a fost dificil sa ghiceasca de unde se trage si de ce,
etc. Daca participantii spun ca muzica nu le-a fost cunoascuta, dar le-a placut, intreaba-i de
ce nu au ascultat acest gende muzica pana acum. pentru ca nu se asculta la adio?Dece nu se
asculta la radio?

77

all different
all equal
INDICII pentru CEL CARE FACILITEAZA SITUATIA
Alegerea muzicii e foarte importanta pentru succesul activitatii. Functioneaza mai
bine daca se asculta o parte a muzicii unde exista cuvinte si mai incolo pune toata piesa,
inclusiv cuvintele. In acest fel, participantii nu se concentreazaasupra cuvintelor imediat.
Muzica aleasa trebuiesa emane o atitudine pozitiva in camera si asupra grupului indiferent
de origine. Fii pregatit sa furnizezi informatii despre muizca ascultata, despr dimensiunea
culturala si cat de populara e in tara de origine.
O asemenea activitate merge bine cand muzica aleasa nu e evident straina:deseori
asociem muzica clasica cu jazzul din America de Nord siEuropa, in timp ce o buna parte
este cautata de artisti din medii diferite.
Muzica si alte forme de expresie culturala precum dansul sau arta e un mod excelent
de apropiere de alte culturi dar fii atent ca poate sa aiba stereotipuri si partiniri.
"Knysna Blue", titlul acestei activitati, e de asemenea titlul unui album si cantec
sud-african Abdulah Ibsahim. Daca nu sti cu ce muzica sa incepi acesta este un bun
inceput, "Knysna Blue" a lui Abdulah Ibsahim. Enja Records
SUGESTII pentru CONTINUARE
Aceasta activitate, atata timp cat introduce muzica din alte medii culturale, poate fi
urmat de faptul ca participantii pot aduce muzica de alta origine pentru grupuri. Totusi, fii
atent ca acest lucru sa nu se transforme intr-o competitie despre muzica preferata. Muzica
traditionala, dansul, arta si poveatitul, sunt forme de arta cu radacini in cultura lor.Cateodat
eliminam povestitul si povestea din folclor pentru ca le consideram ca fiind pentru copii.
Totusi, poti intreba multe depsre cultura din ele.
Incearca! Incearca sa ghicesti de unde se trag povesti din POVESTI ALE LUMII.
O sa fii surprins!

ETICHETE
NIVELUL 2-TEMA H I&M
Conteaza ce spun si ce gandesc altii de tine?
SUBIECTE DE DISCUTAT
Efectele stereotipizarii
SCOPURI
-exploararea relatiei dintre ceea ce astepata de la noi si cum ne comportam
-cresterea informarii efectului comportamentului nostru asupra altora.
-discutarea efecteor stereotipizarii oamenilor
TIMP
-45 min.
MARIMEA GRUPULUI
10 persoane
PREGATIREA
-etichete simple si albe care se lipesc de 5 cm/2cm 1/ persoana din grup.

78

all different
all equal
-scrie o caracteristica a fiecarei etichete ex:iresponsabili, spiritual, prost, destept,
neindemanatic.
-hotaraste o munca pentru grup ex. sa deseneze un poster impreuna, sa organizeze un
eveniment, sa mute mobila sau sa aiba o discutie, de ex. intreaba:Daca ar veni in orasul
nostru o trupa frumoasa ai vrea sa mergi sa-i vezi?
INSTRUCTIUNI
1)Pune o eticheta pe fruntea fiecarui jucator dar ei nu trebuie savada ce scrie pe ele.
2)Explica munca grupului:Spune-le clar ca dupa ce intreprind munca trebuie sa-i trateze pe
fiecare dupa eticheta. De ex. :daca cineva are eticheta"lenes" pe fruntea lui, toata lumea
trebuie sa-l trateze ca si cum ar fi lenes(dar fara a rosti cuvantul de pe eticheta)(a nu se
permite acest lucru). Jucatorii trebuie sa faca eforturi pentru a-si continua activitatea si sa-i
trateze pe ceilalti dupa cum spune eticheta 4. La sfarsit jucatorii pot ghici, dar nu acesta
este scopul principal al jocului
EVALUARE
E important ca jucatorii sa aiba timp sa spuna ce au de zis. Incepe prin a intreba daca
au putut ghici eticheta si apoi treci la alte aspecte ale activitatii Cum s-au simtit fiecare
persoana in timpul activitatii? A fost greu sa-i tratezi dupa eticheta? S-a cumportat cineva
dupa eticheta, adica cel care era etichetat ca si "spiritual" a spus glume si s-a comportat mai
increzator?S-au persoana lenesa s-a comportat ca atare si nu si-a ajutat participantii?
Cum ii etichetam pe oameni in viata reala?Cum ii afecteaza si cum ne afecteaza
felul in care ii consideram? In viata de zi cu zi pe cine numim dupa eticheta? Sunt valide?
INDICII pentru CEL CARE FACILITEZA SITUATIA
Ai grija cum grupezi oamenii cu caracteristici. De ex, daca un membru al grupului e mai
lenes nu e bine sa-i dai aceasta eticheta. Scopul jocului nu e sa descoperim pareri personale
despre ceilalti din grup. Acest lucru poate fi destructiv si trebuie evitat. Sa fii constient ca
acset joc poate genera emotii
puternice.
SUGESTII pentru CONTINUARE
Fii atent la cine ce face, incearca sa rotesti rolurile si responsabilitatile si presupune si e bun
la un anumit punct? Poate vrei sa mergi mai departe la activitatea IN BLOCUL NOSTRU si
sa examinezi
o problema comuna cauzata de etichetare si stereotipizare si incearca sa explorezi cai de
gasire a unei solutii fericite. Altenativ, daca ati discutat despre etichetarile pe care le facem
asupra imigrantilor care vin sa traiasca in comunitatea noastra poate veni sa folosesti.
REFUGIATII pentru a afla mai multedespre realitatea situatiei. Aceasta activitatea e bazata
pentru ideea fondata in Pachetul Resurselor Curiculare:culturi si moduri de viata, serviciul
educational Dorset, Dorset, Anglia.

LIMITA 20
NIVELUL 3 TEMA M

79

all different
all equal
Limita 20 este o activitate care ajuta participantii sa exploreze discriminarea si excluderea.
E distractiv de jucat, dar cere o pregatire buna. 3 echipe trec prin runde diferite a jocului
competitiv.
SUBIECTE DE DISCUTAT
-inegalitatea sanselor in viata, putere, discriminare si excludere
-solidaritate, competitie, injustitie
-relatia majoritate-minoritate
SCOPURI
-expresivitatea injustitiei si a discrminarii
-descoperirea si toleranta
-reflectarea asupra excluderii, relatia majoritate-minoritate, handicapuri sociale si
competitie.
TIMP
2h 1/2-3 ore
MARIMEA GRUPULUI
minimum 5 max 35
CONTINUTURI
-Pregatire
-Privire de ansamblu asupra jocului
-Instructiuni
-Jocul propriu-zis
-runda 1-Vanarea cozii dragonului
-runda 2-Sarpele cu clopotei
-runda 3-Spargerea balonului
-runda 4-sarpele cu clopotei
-runda 5-sansa
-runda 6-sarpele cu clopotei
-runda 7-soapte chinezesti
-runda 8-sarpele cu clopotei
EVALUARE SI CHESTIONARE
Etape ale evaluarii
Instructiuni pentru juriu
Regulule pentru participanti
Sugestii pentru cel care faciliteaza lucrurile
Sugestii pentru continuare
PREGATIREA
Aceasta activitate trebuie pregatita cu atentie. Studiaza instructiunile si descrierea rolului
juriului pentru ca sa sti exact cum sa joci Trebuie sa pregatesti:
Un pachet de carti de joc pe care sa le folosesti pentru a imparti persoanele in grupuri.
Pregateste pachetul pentru ca fiecare jucator sa aiba cate o carte, foloseste doar inimi,
diamante si spade. daca ai un numar impar de jucator atunci inimile sa fie in grupul cel mai
mare.

80

all different
all equal
tabele cu o grila desenata pentru a inregistrarea scorurilor dupa fiecare runda tabelele sa fie
pregatite cu regulule jocului
3 copii cu instructiunile pentru juriu
1 persoana cu fiecare membru etichete adezive cu semne pentru fiecare membru al
echipei(spade, inimi si diamante)
3 batiste pentru coada dragonilor
2 seturi de chei pentru runda sarpele cu clopotei
2 batiste sau ceva similar pentru a lega la ochi participantii in runda sarpele cu clopotei
vopsea rosie pentru fata(daca nu este rujul este bun)
lungimea sforilor pentru legarea bratelor drepte a celor care vor fi handicapati.
5baloane umflate
3bucati de hartie si creioane(pt soapte chinezesti)
un desen a formei soaptei chinezesti pentru juriu
un clopotel pentru juriu
ceas sau cronometru
spatiu larg pentru ca echipele sa se desfasoare
PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA JOCULUI
Jucatorii sunt impartiti in 3 echipe pentru a concura in rundele jocurilor scurte Juriul
apreciaza performantele echiopelor si tine scorul. Scopul e ca fiecare echipa sa castige 20 de
puncte-LIMITA 20- la sfarsitul rundei 8 daca nu vor iesi din joc.
jucatorii nu stiu dar de fapt exista 8 runde(+una cu handicap)si competitia e
aranjata/masluita. Totusi ei afla la sfarsit ca regulile nu au fost corecte si ca 1 echipa are
sanse mari si ca au fost favorizati de catre juriu. Rundele 1, 2, si 3 sunt proiectate sa dea o
impresie asupra oportunitatilor egale si a competitiei corecte in timpul construirii identitatii
de grup si a spiritului echipei. Dupa runda 3 exista o runda cu handicap in timpul careia
participantii experimenteaza injustitia pentru prima data. Runda 4 da din nou impresia
corectitudinii. Runda 5 se pare ca ofera echipelor sansa imbunatatirii scorului, daca acest
lucru e o iluzie. De fapt invinsii vor ramanr tot mai in spate si ivingatorii tot mai in fata.
Rundele6, 7, 8 sunt jjucate asa incat la sfarsitul rundei 8 sa existe o mare diferentaintre
scorulgrupurilor. 1 sau 2 grupe vor ajunge la limita de scor 20, ceea ce inseamna ca sunt in
afara jocului. pentru a sprijini procesul jocului, jucatorii nu trebuie sa stie ca jocul se
termina dupa runda 8, altfel se pot retrage. Rundele 2, 4, 6, 8 sunt rundele sarpele cu
clopotei. Aceste runde le da jucatorilor senzatia de oportuonitati egale pentru ca sunt runde
unde scorurile sunt obiective si cinstite. Totusi sunt in intregime cinstite pentru ca grupul
care pierde va avea un dezavantaj pentru ca nu va avea posibilitatea sa vaneze si daca va
reusi sa inscrie, va pierde un jucator. Dupa aceasta, in timpul evaluarii trebuie sa existe
timp suficient pentru discutarea emotiilor si a comportamentului jucatorilor
in timpul jocului si legaturile cu realitatea.
INSTRUCTIUNI
Nu spune ca LIMITA 20 e un joc despre discriminare si excludere, ca jocul e mani
pulat si ca va dura 8 runde.
1. Spuneti-le ca e un joc competitiv si ca grupurile trebuie sa aiba cel putin 20 de puncte la
sfarsitul rundei 8 daca nu, vor iesi din competitie.

81

all different
all equal
2. Alege 2 oameni care vor fi in juriu(alege persoane care sunt buni actori si sunt respectati
de ceilalti membrii). Da-le foaia cu instructiunile si trimite-i sa citeasca in alta camera.
3. Imparte-i pe ceilalti in 3 grupe, fiecare persoana trebuie sa-si aleaga o carte de joc
4. Spune-le jucatorilor sa-si ia eticheta care se lipeste , care sa contina logo-ul grupului si
pune-o pe tricourile lor ca sa se poata vedea cu usurinta
5. Spune fiecarui grup sa-si gaseasca un loc din camera care sa fie baza lor. Da-le 5 minute
sa-si gaseasca un nume pentru echipa lor si sa-si gaseasca un slogan sau un motto. Le poti
spune sa-si aleaga un cantec pentru echipa(scopul principal e sa creezi un spirit de echipa si
sa ridici entuziasmul jocului)
6. Explica regulamentul cu tabelul
7. Pune in tema juriul si asigura-te ca inteleg ce trebuie sa faca apoi cheama-i in -l explice
camer
8. Incepe competitia.
PREZENTAREA JOCULUI
RUNDA 1 VANAREA COZII DRAGONULUI
1. Spune-le jucatorilor din fiecare echipa sa stea in linie, fiecare sa tina talia celeilalte
persoane din fata
2. Ultimul jucator din linie isi baga coada dragonului(batista)in pantaloni sau fusta(fig. 1)
3. Spune fiecarui grup ca trebuie sa prinda cat mai multe cozi de dragon. Numai
persoana din fata dragonului poate prinde cozile
4. Cand grupul e gata, dati semnalul de plecare-Porniti!-. Dupa un minut striga ti Stop!
5. Cere-ti juriului sa dea scorul si sa-l explice. Da-le timp suficient pentru a scrie scorul in
tabel
INDICII
Juirul va da scorul:spase 3, inimi2, diamante1
RUNDA 2:SARPELE CU CLOPOTEI
1. Toti jucatorii inclusiv juriul sa stea in cerc
2. Spune-le ca fiecare grup va juca impotriva altui grup. Cineva din grupul care va
conduce(cel care cel mai mare scor)vaneaza pe cineva din grupul cu al doilea scor mare.
Apoi cineva din al doilea grup cu scor mare vaneaza pe cineva din ultimul grup si in sfarsit,
cineva din primul grup vaneaza pe cineva din ultimul grup.
3. Leaga la ochi si pe vanator si pe victima si da-i fiecaruia un set de chei.
4. Spune ca atunci cand vanatorul zornaie cheile, victima trebuie sa raspunda prin zornaitul
cheii lui
5. Fiecare vanatoare dureaza 45 de secunde si ambii participanti pot zornai cheile doar de 3
ori
6. Imediat ce participantii sunt gata, da semnalul de incepere. Opreste actiunea dupa 45 de
secunde
7. Dupa fiecare vanatoare spune cu voce tare cine e invingatorul. Asigura-te ca juriul
noteaza scorul. Daca victima e atinsa de vanator, atunci grupul vanatorului are un punct.
Daca victima scapa dupa 45 de secunde, atunci grupul lor are 1 punct si jucatorul pleaca din
grupul sau in cel al vanatorului.
8. E important sa se pastreze linistea in timpul jocului.
INDICII

82

all different
all equal
NOTA:In timpul rundei:
1 jucator din grupul spadelor il vaneaza pe unul din cel al inimii
1 jucator din grupul inimii il vaneaza pe cel din grupul diamantelor
1 jucator din grupul spadelor il vaneaza pe 1 din grupul diamantelor
Grupul diamantelor e in dezavantaj pentru ca nu au ocazia sa vaneze E important sa-i
rotesti pe cei legati la ochi inainte de a incepe jocul pentru a-i dezorienta si astfel sa le
ingreuneze munca.
Daca grupul e mic asigura-te ca cercul e destul de mare pentru spatiu si sa permita jucatorii
sa se miste.
RUNDA 3:SPARGEREA BALOANELOR
1. Spune-le jucatorilor din fiecare echipa sa se intinda pe burta, unul langa altul intr-o linie
inchisa de atingerea umerilor. Grupul trebuie pozitionat asa in cat fiecare grup sa formeza o
parte a unui triunghisi capul fiecarui participant sa fie pe partea imaginata a triunghiului
2. Explica-le ca fiecare echipa trebuie sa tina baloanele in centrul triunghiului si departe de
ei.
3. Cand grupurile sunt gata pune baloanele in mijloc(de la 3 la 5 baloane)si da semnalul de
incepere tare si clar.
4. Jocul sa tina exact un minut.
5. Juriul sa-si justifice decizia si sa dea scorurile. Asigura-te ca scorurile sunt inregistrate pe
tabel.
6. Juriul sa adune scorul fiecarei echipe si sa-l anunte fiecaruia.
INDICII pentru CEL CARE FACILITEAZA LUCRURILE
Scorul acestei runde:spade5, inimi1, diamante0
RUNDA CU HANDICAP
1. Spune-le ca grupul cu cel mai mare scor(spadele!)trebuie sa distribuie handicapuri
grupului celuilalt. 1 grup sa aiba nasurile vopsite in rosu, celalalt sa aiba mana dreapta
legata a spate.
2. Spune-le celor din grupul spade sa decida cine sa primeasca handicapul si sa anunte
decizia motivand-o
3. Da-le vopseaua si sforile si spune-le sa-si indeplineasca sarcina.
4. Explica-le ca handicapurile vor ramane pana la sfarsitul jocului.
RUNDA 4. SARPELE CU CLOPOTEI
1. Da-ti instructiunile de mai sus cu exceptia faptului sa castigatorul fiecarei vanatori are 2
puncte.
2. Dupa runda juriul sa anunte scorul.
RUNDA 5 SANSA
1Explica ca cel care va castiga runda i se va tripla scorul pe care il are, a doua echipa va
primi scorul dublu si scorul echpei a treia va fi inmultit cu 1, adica ramane acelasi.
2. Fiecarea grup sa argumenteze de ce merita sa i se tripleze sau dubleze scorul
3. Fiecarea grup sa primeasca 2 minute pentru a-si pregati argumentele
4. Fiecare echipa are un minut pentru a-si prezenta argumentele, la inceput cei din grupa
spade, apoi cei din inimi, la urma cei din grupul diamantelor.
5. Juriul sa aiba timp sa justifice decizia si sa anunte scorul.
INDICII

83

all different
all equal
Scorurile acestei runde:x3spade, inimix2, diamantex1
RUNDA 6. SARPELE CU CLOPOTEI
1. Instructiunile sa fie ca cele de mai sus cu exceptia faptului ca in aceasta runda
castigatorul fiecarei vanatori are 3 puncte
2. Dupa runda juriul sa anunte scorul
RUNDA 7. SOAPTE CHINEZESTI
1. Spune-le jucatorilor sa stea in echipe unul in spatele celuilalt pe podea.
2. Pune in tema juriul. Spune-le ca vor arata un desen simplu(ex fig. 3)unui membru din
grupul diamante.
3. Rand pe rand, invita fiecare jucator din fiecare rand sa ia instructiunile de la juriu si apoi
sa se reintoarca la echipa.
4. Spune-le sa foloseasca un deget pentru ca sa refaca desenul pe spatele jucatorului care sta
in fata lui. Acesta la randul lui va reface ceea ce a simtit pe spatele persoanei din fata lui si
asa mai departe pana la punctul in care s-a ajuns la persoana de la capatul randului care va
desena pe o hartie care va ajunge la juriu.
5. E important sa fie liniste in timpul acestei runde.
6. Juriul sa anunte scorul.
INDICII
Scorul acestei runde:spade3, inimi2, si amante1.
RUNDA8. SARPELE CU CLOPOTEI.
Instructiunile sa fie ca cele de mai sus cu exceptia faptului ca in aceasta runda castigatorul
fiecarei vanatori are 4 puncte. Spune-le participantilor ca aceasta e ultima sansa sa schimbe
echipele si sa se mute intr-un grup mai bun daca vor sa continue jocul si daca sunt intr-un
grup care nu a atins inca limita 20. Dupa runda juriul trebuie sa anunte scorul. Va mai
anunta ca echipele care nu au atins limita de 20 de puncte trebuie sa iasa din joc. Juriul sa
felicite cele mai bune echipe
JOCUL SE TERMINA
Da-le cateva minute pentru ca sa se vada reactia participantilor si anunta ca de fapt jocul sa
terminat.
EVALUARE SI CHESTIONARE
Evaluarea e partea vitala a jocului LIMITA 20. E absolut esential sa reflectezi asupra
comparatiilor care pot fi facute cu discriminarea si injustitia care au loc in viata reala.
Evaluarea grupurilor mai mari e mai dificila. Daca mai mult de un facilitator e prezent,
evaluarea trebuie facuta in grupuri mici si la final aduna-i pe toti pentru comentarii.
ETAPELE EVALUARII
1. Aspecte emotionale
2. Transparenta jocului
3. Aspecte ale dinamicii grupului
4. Legatura cu realitatea
1. ASPECTE EMOTIONALE
Adu-ti aminte de pasii principali ai jocului si pune-le participantilor urmatoarele intrebari:
Cum va-ti simtit in joc?Cum vi s-au schimbat emotiile?
A avut cineva sentimente negative?Ce le-a cauzat?
Cum s-au simtit cei din grupul spadecand au distribuit handicapurile?

84

all different
all equal
Cum s-au simtit cei din simtit cei din grupurile inimi si diamante cand erau handicapati?
Cum s-a simtit juriul cand era atat de puternic?
2. TRANSPARENTA
Explicati regulule ascunse ale jocului.
3. DINAMICA GRUPULUI
Vorbiti despre ce s-a intamplat:
Te-ai simtit solidar cu ceilalti jucatori?
Cineva care a schimbat grupul in timpul rundelor Sarpele cu clopotei :Ce inseamna sa fi
un outsider intr-un grup nou?Si ce inseamna sa-ti parasesti grupul initial?
Ce inseamna pentru tine cand te apuci de ceva ce nu-ti place?
In ce situatii ti s-a parut usor sau greu sa te aperi, sa-ti aperi sentimen tele sau actiunile?
Te-ai opus sau ai pus in discutie cadrul jocului?Daca nu, de ce nu?
4. LEGATURA CU REALITATEA
Vezi aspecte ale jocului care se leaga de realitate?
De exemplu aspecte ale puterii, competitiei, transparentei, oportunitatii egale
handicapurilor, minoritatilor, injustitiei, adaptarii situatiei?
Care grup, din tara sau orasul tau, se afla intr-o pozitie care poate fi comparata cu ceea a
celor din grupul dinamite sau inimi?
In care situatie sunt victimele invinovatite pentru situatia lor?
Ce trebuie facut ca regulile jocului sa se schimbe?
Ce trebuie facut sa imbunatatesti sau sa sprijini minoritatile din societatea noastra?
INSTRUCTIUNI pentru JURIU(sa fie copiate pentru membrii juriului)
Nu spune numanui despre aceste instructiuni
Limita 20 e un joc manipulant, deci e clar de la inceput cine va fi Treaba ta e sa dai
impresia grupului ca ei sunt intr-o competitie reala, cu o sansa reala de a castiga, si ca vei
distribui scorul dupa criterii obiective si corecte.
Jucatorii cred ca competitia va dura pana va exista un castigator, si ca sa nu fie
descalificati trebuie sa aiba 20 de puncte la sfarsitul rundei 8. Participan tii nu stiu acest
lucru dar jocul se termina oricum dupa runda 8. Datoria ta e sa motivezi grupurile sa
continue si sa capete puncte.
Foloseste un clopotel pentru ca sa atragi atentia cand trebuie sa anunti ceva si justifica-ti
deciziile
RUNDA1:VANATOAREA COZII DE DRAGON
Observa grupul in timpul jocului
La sfarsitul rundei anunta scorul:spade3, inimi2, diamante1.
Inregistreaza scorurile
Iti poti justifica motivele pentru decizia ta dupa modul in care a evoluat jocul: "grupul
spade a jucat cel mai dur, grupul diamante nu a luat in serios jocul, grupul spade a fost mai
elegant, un grup a fost mai galagios, a existat sau nu spiritul grupului". In general si acesta e
cazul rundelor impare, vei tinde sa--i invinovatesti pe cei din grupul diamante pentru
punctajul slab de exemplu, sunt lenesi, nu loaca corect sau nu respecta regulile, nu sunt
politicosi sau ca sunt intr-un grup mai mic.
RUNDA2. SARPELE CU CLOPOTEI

85

all different
all equal
Distibutia jocului in aceste runde nu e manipulata. Datoria ta e sa inregistrezi punctele
anuntate. Castigatorul vanatorii are un punct.
RUNDA 3. SPARGEREA BALOANELOR
Nu te grabi sa deliberezi si sa justifici scorul argumentand cu motive similare, cum ai facut
in runda 1. Te poti preface ca judecata iti e bazata pe criterii obiective de exemplu grupul
spade au spart baloanele de mai multe ori, nimeni nu a numarat si nu vei putea
argumenta!Da urmatoarele scoruri:spade5, inimi1, diamante0.
RUNDA CU HANDICAPURI
Ajuta-l re facilitator daca are nevoie.
RUNDA 4. SARPELE CU CLOPOTEI
In aceasta runda castigatorul fiecarei vanatori are 2 puncte. Inregistreaza scorurile anuntate.
RUNDA 5. SANSA
Fiecare echipa va primi un minut pentru ca sa te convinga, sa convinga juriul ca trebuie sa
li se dubleze sau tripleze scorul. Prima data asculta toate apelurile apoi anunta scorul. pentru
a mentine suspansul ar fi bine ca in totalul pe care il faci daca ai face comentarii despre
toate discursurile si apoi sa anunti scoru rile. Tipul argumentelor poate fi ca pentru celelalte
runde dar sa cuprinda referin te pentru prezentarea indemnarilor de exemplu:neconvingerea,
daca nu e bine imbracat discursul nu a fost structurat, sau s-au facut greseli gramaticale.
Trupleaza scorul celor din grupul spade, dubleaza-lpe cel din grupul inimi si in multeste-lpe
cel al grupului diamante cu 1 adica sa aiba acelasi scor.
RUNDA 6. SARPELE CU CLOPOTEI
In aceasta runda, castigatorul fiecarei echipe are 3 puncte.
RUNDA7. SOAPTE CHINEZESTI
Facilitatorul iti va da o bucata de hartie cu un desen simplu Arata-l membrului din grupul
spade si din grupul inimi, dar nu-l arata celui din grupul diamante, descrie-l in cuvinte. Fao discret asa incat jucatorii sa nu observe ca sunt tratati diferit. Asigura-te ca nici un alt
jucator sa nu vada desenul.
Observa grupurile in timpul jocului La sfarsitul rundei anunta scorurule rundei:spade3,
inimi2, diamante1. Noteaza scorul in tabel. Din nou motiveaza scorul. De exemplu spade a
descris desenul cu acuratete, la grupul diamante a durat mult, 1 grup nu a tacut.
RUNDA8. SARPELE CU CLOPOTEI
Castigatorul fiecarei vanatori are 4 puncte.
Nu uita sa aduni totalul
Foarte important:Adu-ti aminte ca participantii nu stiu ca jocul se termina dupa
runda!Revizuieste progresul in competitie La sfarsitul rundei 8 1 sau 2 grupe care nu au
limita de scor 20 va fi desca
lificata. Felicita-i pe cei din grupul spade pentru efortul lor si pentru scorul excelent si pe
ceilalti pentru energie si efort. Facilitatorul va anunta ca jocul a ajuns la final
REGULI pentru PARTICIPANTI
Copiaza urmatoarele reguli pe tabel si citeste-le participantilor inainte de a incepe jocul
LIMITA 20 UN JOC DE COMPETITIE SI FAIR-PLAY
Rundele impare:juriul va distribui un total de 6 puncte
Rundele pare(sarpele cu clopotei):
in a doua runda echipa castigatoare primeste 1 punct

86

all different
all equal
in a patra runda echipa castigatoare primeste 2 puncte
in a sasea runda echipa castigatoare primeste 3 puncte
in a opta runda echipa castigatoare primeste 4 puncte
Runda 5 e runda sansei!Iti poti dubla sau tripla scorul!Pana la runda 8 grupele
care nu au 20 de puncte sut descalificate. Joaca cu fair-play, spirit de echipa, distractie! Cel
mai bun sa castige!
SUGESTII pentru FACILITATOR
Incurajeaza juriul tot timpul si sprijina-le deciziile in special daca jucatorii se indoiesc de
judecata. E posibil ca 1 sau mai multe grupe sa opreasca jocul dupa cateva runde pentru ca
li se pare incorect. Incurajeaza-i sa joace dar nu-i forta. Daca jocul se intrerupe acest lucru e
bun pentru evaluare. Te poti concentra a supra unor intrebari precum "de ce ai oprit
jocul?Cine a vrut sa continue?"
Poti sa schimbi unele reguli daca grupurile insista, asigura-te ca e o grija colectiva si nu o
cerere individuala. Consulta-te cu juriul in aceasta problema. Jocul functioneaza bine daca
regulile sunt schimbate incet, ca exemple dati posibilitatea celor din grupul diamantesa
vaneze in rundele Sarpele cu clopotei pe ici pe colo. Nu schimba justitia structurata, dar
echipele pot avea senzatia ca lucru
rile se imbunatatesc. Acesta e un punct bun pentru chestionare. Munca facuta de echipa
poate fi schimbatadaca gasesti inlocuitor. Dar adu-ti aminte ca rundele Sarpele cu clopotei
sunt corecte(sunt incorecte in sensul ca grupul diamante nu vaneaza niciodata, dar acest
lucru poate fi schimbat). Rundele impare se joaca cu viteza, confuzia si nerabdarea din joc
pentru a preveni ca un rezultat ca un rezul tat clar sa fie vizibil si rezultatele pot fi
prezentate ambiguu. Ceea ce contea za sunt rundele impare. Unele dintre activitatile
propuse pentru competitie nu sunt potrivite pentru anumite persoane cu incapacitati.
Munca trebuie adaptata in acest sens.
SUGESTII pentru CONTINUARE
Viata nu e corecta, dar pot s-o faci putin corecta. De ce poti cumpara produse care sunt
comercializate si pentru care producatorii primesc un salariu. Ceaiul si cafeaua sunt
disponibilie precum si hainele si produsele din hartie. Inrinda sarpele cui clopotei
participantii se pot muta dintr-un grup in altul care e invingator. De asemenea si in viata
reala unii se muta din tara de origine pentru a-si face o viata mai buna, intr-alta mai buna si
cu multe oportunitati. E xista multe motive pentru care imigrantii si refugiatii trebuie sa-si
paraseasca tara, acest lucru fiind dificil pentru ei. Dar ce stii tu cum e sa fi refugiat? Daca
vrei sa afli , incearca REFUGIATUL LIMITA 20 e tradusa si adaptata dintr-un original
german creat de Anamaria Fridli din "Brot fur alles", Elvetia. E folosit aici cu permisiunea
lor. Brot fur alles alte jocuri educationale in franceza si germana. (Brot fur alles, str.
Mission nr.
21, CH-4003 BASEL)

REALIZAREA INFORMATIEI/STIRII
NIVELUL 3, TEMA I, M, A.

87

all different
all equal
Cat de bun e un reporter?
Aceasta e o activitate cu exercitiu de interpretare
SUBIECTE DE DISCUTAT
?? Cum sunt interpretate diferit aceleasi evenimente de diferiti oameni
?? Promovarea unei viziuni mai largi asupra vietii
SCOPURI
?? experienta prezentarii unui eveniment
?? dezvoltarea si intelegerea felului in care prezentarea devine partinitoare
?? constienta asupra modului in care perceptiile noastre pot deveni deformate
TIMP
90 de minute
MARIMEA GRUPULUI
10
PREGATIREA
tabele si pixuri
banda pentru inregistrarea tabelelor
INSTRUCTIUNI
1. Imparte grupul in doua
2. Un grup sa lucreze impreuna pentru a dezvolta un exemplu de 5 minute bazat pe un
incident sau eveniment. Poate fi un eveniment real sau unul inventat care sa implice
conflictul dintre 2 grupuri cu culturi si vieti diferite.
3. Cand sunt gata, primul grup sa prezinte schita grupului 2 care joaca rolul de reporteri tv
care prezinta un eveniment.
4. Imediat ce schita e gata, cere reporterilor sa paraseasca camera. Da-le 5 minute sa se
gandeasca la ceea ce au vazut si sa-si prezinte raportul ca si cum ar face-o la stiri. Nu au
voie sa ia notite sau sa comunice unii cu altii.
5. Cheama reporterii in camera pe rand. Fiecare are 3 minute pentru a face reportajul
6. Inregistreaza fiecare reportaj pe tabel separat
7. Odata ce si-au spus reportajul, reporterii pot sta sa asculte si celelalte reportaje, dar sa nu
faca nici un comentariu.
8. In final, dupa ce toti au terminat, pune-i sa asculte banda
9. 9. Particpantii sa compare reportejele si sa discute despre ce au invatat.
EVALUARE SI CHESTIONARE
Incepe prin a intreba reporterii:
Ce ti s-a parut mai usor de tinut minte?Ce a fost cel mai greu?
Ce ai face daca nu ti-ai aduce aminte de ceva?
Intreaba actorii:
Au fost omisiuni semnificante in reporteje?
Au prezentat reporterii rapoarte concrete despre evenimente?
Deschide-ti discutia cu toata lumea:
Ce astepti la stiri?Doar un reportaj despre evenimente sau si comentarii sipareri?
Spun cu exactitate reporterii ceea ce e comentariu si ceea ce e fapt?
Cat de increzatoare sunt stirile de la tv?

88

all different
all equal
SUGESTII pentru FACILITATOR
Fii pregatit sa oferi informatii si exemple de evenimente care fost partinitoare
Optional:Mentine activitatea prin folosirea unui cadru care sa reprezinte tv-ul si ceva care sa
reprezinte microfonul reporterilor
VARIATII
Reporterii repezinta jurnalisti de la ziare diferite, de exemplu un ziar de aripa dreapta, unul
de stanga, un ziar de scandal, un corespondent strain din alta ta ra care sa reprezinte
evenimentul/stirea. In timpul discutiei vorbiti despre diferenta dintre reportaje si daca
diferitele puncte de vedere au influentat reportajul
PUNE INTREBAREA
Ce influenta au proprietarii, cei care fac reclama, legaturile cu partidele politice, asupra a
ceea ce se transmite si intelegerea stirilor?
SUGESTII pentru CONTINUARE
In urmatoarea sesiune uita-te la ziarul local si uita-te la stirile de la tv si discuta cat de
concret e reportajul, care evenimente au fost musamalizate si care lasate pe dinafara?Daca
crezi ca exista vreo lipsa de informare scrie o scrisoare editorului. Daca oamenii vor sa
exploreze subiectul partinirii din media du-te la activitatea PARTINIRI IN MEDIA. Fii
constient ca nu numai informatiile din presa si tv sunt partinitoare;istoria invatata de noi la
scoala e de asemenea partinitoare, nationalista si etnocentrista. Uitati-va la LINIA
ISTORIEI

SI EU
NIVELUL 1 TEMA G
Toti suntem fiinte unice si de neinlocuit, neori unicitatea noastra ne face sa ne simtim
mandrii, cateodata timizi, rusinati. Totusi, toti suntem fiinte omenesti acest lucru ne apropie
unul de celalalt.
SUBIECTE DE DISCUTAT
Diferentele dintre oameni si lucrurie pe care le au in comun
SCOPURI
Sa te cunosti unul cu celalalt in grup
Sa aratam ca toti suntem difreiti
Sa aratam ca totusi suntem egali
TIMP
30 de minute
MARIMEA GRUPULUI
10-12
PREGATIREA
Acelasi numar de scaune ca si participantii
INSTRUCTIUNI
1. Formati un cerc in care fiecare sta pe scaun

89

all different
all equal
2. Fiecare participant sa se gandeasca la un fapt special sau o caracteristica pe care o
considera unica si nu au impartit-o cu nimeni din grup
3. Alege o persoana care sa inceapa. Ei spun trasatura unica de exemplu"Am vizitat Turcia
de 3 ori"
4. Daca nimeni nu impartaseste aceasta caracteristica, atunci persoana urmatoare isi spune
trasatura unica.
5. Daca cineva impartaseste aceasta trasatura trebuie sa strige"Si eu"si sa stea in poala celui
care si-a spus trasatura. Daca mai multi oameni impartasesc aceasta trasatura, stau unul in
poala celuilalt. Apoi toata lumea se duce la loc si cel care spune trasatura trebuie sa incerce
sa spuna o caracteristica unica pentru ei. Cand reusesc, urmeaza cealalta persoana din cerc
sa spuna.
6. Prima runda se termina cand toata lumea a spus ceva care sa-i diferentieze de ceilalti.
7. Acum incepe runda a doua. Aceasta runda implica cautarea unor caracteristici impartasite
de toti din grup.
8. Ia un scaun si spune celui care va zice sa stea in mijlocul cercului. Terbuie sa se
gandeasca la ceva care e impartasit de toata lumea din cerc. Spune-le sa rosteasca ce este,
de exemplu "Imi place muzica"
9. Toti cei care impartasesc acest lucru trebuie sa se ridice si sa se mute pe un alt scaun in
timp ce striga"Si eu". Persoana din mijloc trebuie sa gaseascaun scaun, si altcineva va
ramane in mijloc care va spune mai departe.
EVALUARE SI CHESTIONARE
Vorbiti despre joc si felul in care s-au simtit, apoi puneti intrebari: Ce a fost mai usor,
gasirea lucrurilor care ne separa de altii, sau gasirea lucrurilor pe care le impartasim? In
viata reala cand ne place sa ne simtim unici si diferiti si cand ne place sa ne simtim la fel cu
ceilalti?
Gandeste-te la caracteristicile pe care le-ai ales;lucrurile care te-au separat de grup, le poti
avea in comun cu altii din alte grupuri? Lucrurile care au fost comune pentru toti, pot fi
comune pentru toata lumea?
In cazul in care prea multe caracteristici au fost mentionate, poti intreba "Ce inseamna
faptul ca toti avem ochi, inima si stomac?
INDICII pentru FACILITATOR
Aceasta activitate tebuie jucata repede. Le poti spune participantilor ca au 10 secunde sa se
gandeasca. pentru a mentine jocul e important ca numarul participanti lor sa nu depaseasca
10-12. Daca lucrezi cu un numar mai mare poti crea 2, 3 sub grupe. In timpul celei de-a
doua runde e posibil ca afirmatii ca" e si brate"sa fie spuse de mai multe ori. Le poti spune
participantilor sa se gandeas
ca la caracteristici, sau poti vorbi despre acest lucru in evaluare. Activitatea se poate
desfasura si fara scaune, oamenii pot sta pe jos dar nu e asa de confortabil. E recomandabil
sa faci parte din grup ca orice participant.
SUGESTII pentru CONTINUARE
Cine si ce suntem e dat(a) de experienta noastra de viata. Diferite experiente formeaza
oameni in moduri diferite dar credem ca experientele comune afecteaza sau influenteaza
oamenii in mod diferit. Poti explora felul in care evenimentele au format membrii grupului
tau folosind POVESTEA MEA.

90

all different
all equal

PARTINIRI IN MEDIA
NIVELUL 3 TEMELE I, M, A.
O activitate interesanta si larga pentru ca grupul sa lucreze la rolul mediei in raspandirea
stereotipiei, prejudecatilor si partinirii.
SUBIECTE DE DISCUTAT
Stereotipuri si prejudecati:cum sunt multiplicate si raspandite in societate Calitatea,
cantitatea si informatia:manipulare, idei, abuz si lipsa de informare Imagini despre oameni
si grupuri "diferite"datorita stereotipiei si generalizarii
Dificultatile de care ne lovim in schimbarea imaginii si a perceptiilor Mecanismul "tap
ispasitor"social. Tendinta de a invinovati pe altii pentru probleme le sociale fara a analiza
toate cauzele.
SCOPURI
A da posibilitatea participantilor sa exploreze imaginile pe care majoritatea societatii o are
asupra oamenilor din culturi, origini, minoritati diferite. A observa ca nu toate culturile
diferite de a noastra au o imagine sociala negativa.
A analiza rolul mass mediei in crearea si dezvoltarea stereotipiilor si prejudecatilor sociale.
TIMP
PARTEA A 2 1/2 ORE
PARTEA B O SAPTAMANA
PARTEA C 2 1/2 ORE
MARIMEA GRUPULUI
minim 10 , maxim 25 de persoane, participantii sa fie de peste 13, 14 ani
PREGATIREA
PARTEA A:tabel, marker
PARTEA B:depinde de resursele disponibile. Materialele care pot fi folosite in acest tip de
activitate sunt variate:ziare, reviste, inregistrari video a programelor tv, radio. E posibil sa
faci aceasta activitate doar cu ziare, reviste pe care le pot aduce participantii.
PARTEA C:Pt plenar:tabel sau o tabla mare, markere sau creta.
INSTRUCTIUNI
Aceasta activitate e impartita in 3 etape:
PARTEA A:PREGATIREA
1. Imparte participantii in grupuri de 4-6 oameni
2. Explica-le ca in timpul cursului de saptamana viitoare, vor analiza diferite elemente din
mass media:tv, radio, si in special, presa scrisa pentru a afla cum strainii sau persoanale
diferite sunt descrise

91

all different
all equal
3. Discuta exact ce trebuie sa caute participantii si de ce trebuie se fie consitenti:de exemplu
limba folosita(sunt ei luptatori pentru libertate sau teroristi)timpul sau spatiul alocat acestor
stiri, prioritatea pe care o au, adica e cap de afis sau nota in subsolul paginii si verifica cum
sunt tratati sau descrisi oa
menii dupa originea lor. Ce fel de fotografii sau alte imagini sunt folosite.
4. Fa o lista cu tipurile de media cu care vei lucra ai da-le grupului. In functie de membrii
grupului si de cuostintele tale , poti opta intre faptul ca poti da grupurilor toata sarcina sau
ca poti cere fiecarui grup sa trateze un mediu adica o echipa lucreaza cu ziarele care apar
zilnic, alta echipa cu revistele
saptamanale, alta cu tv-ul, alta cu radioul.
PARTEA B:MUNCA IN DOMENIU
Grupurile sa primeasca o saptamana pentru a-si indeplini cercetarea si sarcinile.
PARTEA C:CONCLUZII
1. In plenar fiecare grup sa-si prezinte rezultatele cercetarii si documentarii Da-ti-le fiecarui
grup 20 de minute.
2. Noteaza principalele descoperiri ale fiecarui grup in tabel sau pe tabla.
EVALUARE SI CHESTIONARE
Odata ce rezultatele sau stabilit, fa un rezumat despre informatia raportata de de fiecare
grup. Incearca sa punctezi informatiile cel mai comune precum si cele care pot fi
contradictorii. Discutia poate continua cu intrebari precum: Care sunt trasaturile principale
prin care minoritatile se grupeaza in jurul nostru si sunt trasate in media? Exista minoritati
sau grupuri de straini care sunt descrisi in mod pozitiv? Exista altele care sunt descrise in
mod negativ? Imaginile prezentate sunt bazate pe fapte si date, sau pe presupuneri si
prejudecati? Cum sunt construite imaginile, din cunostintele reale despre acele grupuri si
minoritati, sau prin stereotipuri sau manipularea informatiei?
SUGESTII pentru FACILITATOR
PARTEA A:Exista avantaje si dezavantaje in ambele optiuni. Cerinta ca grupul sa acopere
raza va cere un efort mai mare si organizare a muncii, cerand fiecarei echipe sa se ocupe de
1 mediu va limita viziunea globala a fiecarui grup, dar va fi mai usor sa organizezi si sa
permiti oamenilor sa abordeze subiectul cu o mai mare adancime.
Din moment ca o mare parte din aceasta activitate se face intr-o saptamana, introdu
activitatea(partea A)la sfarsitul unei sesiuni, dar rezerva o intreaga sesiune pentru adunarea
rezultatelor(partea C). E recomandabil sa faci aceasta activitate cu participantii care se
cunosc si au experienta cu lucrul in grup de exemplu membrii unui grup de tineret sau
organizatii. Depinzand de cat de bine te cunosti cu participantii si cu situatia, popti schimba
timpul indicat pentru activitate. De exemplu daca activitatea are loc in timpul vacantelor
scolare, timpul necesar pentru lucrul pe camp poate fi redus la trei zile, similar poate fi
extins daca circumstantele o cer.
SUGESTII pentru CONTINUARE
Potrivit muncii prestate de echipe poti propune sa organizezi un grup care "sa pazeasca"pt a
revizui media pentru exemple de reportajsau distorsiuni rele. Se pot scrie scrisori colective
la ziare, tv sau radio, oricand se gasesc exemple de discriminare impotriva cuiva sau
impotriva unor minoritati. Daca vrei sa explotezi in continuare relatiile dintre idei, cuvinte
si imagini, un mod distractiv de a o face este "cultionary". In mod alternativ, s-ar putea sa-ti

92

all different
all equal
placa "DRUMUL SPRE DEZVOLTARE", care ridica multe probleme sociale, economice
si politice in media.

COPILARIA MEA
NIVELUL1 TEME G SI M
Exista un copil in fiecare dintre noi si bineinteles ca toti am avut o copilarie. Cum a fost?
Privind la copilaria cuiva e un mod interesant de a-i intelege si respecta pe ceilalti.
SUBIECTE DE DISCUTAT
Egalitate si diversitate
Similaritati culturale si diferentele intre oameni Asa-zisele "diferente culturale" nu sunt
numai culturale dar si economice, politice
SCOPURI
-sa invatam despre felul in care fiecare din noi a crescut
-sa intelegem diferentele sociale si economice care sustin fiecare fiecare persoana si
societate
-sa generam empatia si intelegerea intre membrii grupului
TIMP
45 min
MARIMEA GRUPULUI
Oricare
PREGATIREA
Nici o pregatire specialadoar grupul sa mai fi lucrat impreuna.
INSTRUCTIUNI
1. Expune scopurile si telurile activitatii
2. Spune-le oamenilor sa se grupeze in 4 sau 6 si sa discute de ce au facut in copilaria lor.
Intrebari sugerate: La ce varsta te-ai dus la scoala? Cine mai traia in familia ta? Teai dus duminica la scoala sau ai avut alt tip de educatie religioasa? Ai muncit cand ai fost
copil?
Ce jocuri iti placeau si ce povesti ascultai? Care erau preferatle tale? A trebuit sa ai
grija de fratii si surorile tale?
EVALUARE SI CHESTIONARE
Participantii sa spuna ce au considerat ca a fost interesant si sa compare diferitele copilarii,
influentele relative si mediul social sau politic are a prelevat asupra lor. Persoanele sa
reflecte asupra copilariei lor si sa spuna daca copii din vecinatatea lor au avut aceleasi
experiente?
INDICII pentru FACILITATOR
Scopul principal al acestei activitati e ca participantii sa-si dea seama ca nu toata lumea are
aceleasi sanse in viata, si chiar daca sunt vecini, au crescut in conditii diferite. Mai mult.
Mai mult, se sustine faptul ca diferenta nu vine din culoarea pielii sau religie. Fii

93

all different
all equal
atent!Acest exemplu nu trebuie sa se transforme intr-o sesiune pentru analiza psihologica
falsa. Scopul e sa se observe ca, datorita mediului familiilor noastre, conditiilor sociale si
economice, locului in care ne-am nascut sau am crescut, avem experiente si perceptii
diferite ale vietii si a lumii din jurul nostru. Aceste conditii pot influenta diferenta asa cum o
face cultura. De fapt fac parte din cultura noastra, la fel ca si religia, limba sau cu loarea
pielii. Tipul de intrebari puse in evaluare trebuie adaptate felului de oameni din grup, de
exemplu nu are rost sa intrebi cum e sa ai culoarea pielii diferita daca toata lumea e
alba?Nimeni nu trebuie sa se simta tensionat cand dezvaluie ceva care i-ar face sa se simta
incomozi. Aceasta activitate e mai interesanta daca participantii isi ilustreaza comentariile
cu fotografii sau desene.
SUGESTII pentru CONTINUARE
"COPILARIA MEA" se combina bine cu "Povestea Mea"care implica identificarea
evenimentelor publice si aflarea ce ai facut, sau unde ai locuit cand aceasta s-a
intamplat?Daca vrei sa vezi relatiile din familie si cum atitudinile pot varia dupa rol si
varsta, incearca "Ghici cine a venit la cina?"

POVESTEA MEA
NIVELUL 1 TEMA G&M
Viata noastra e formata din experiente. Totusi suntem marcati de anumite evenimente mai
mult decat altii. Aceasta activitate compara experientele si exploreaza diversitatea si
similaritatile din grup
SUBIECTE DE DISCUTAT
Povesti despre viata
Diversitate culturala
Lucruri care influenteaza viata participantilor legate de tara, cultura, religie sau familie.
SCOPURI
Cresterea curiozitatii si empatiei despre cultura altor participanti. Generarea unor abordari
culturale a istoriei noastre Crearea constiintei diversitatii asupra istoriei europene.
PREGATIREA
Un calendar pe o tabla sau pe o bucata mare de hartie. Trebuie marcata in ani si sa inceapa
su anul nasterii celui mai in varsta participant, si sa se termine cu anul curent.
TIMP
30 de minute -1ora
MARIMEA GRUPULUI
-oricare
INSTRUCTIUNI
1. Fiecare participant sa se gandeasca la 3 evenimente publice care le-au marcat viata, si sasi scrie numele in dreptul anului in care au avut loc evenimen tele. Acestea pot fi politice,
istorice, sportive sau muzicale.
2. Persoanele sa spuna de ce le considera importante, ce reprezinta si de ce le-au ales.

94

all different
all equal
DISCUTARE SI CHESTIONARE
Participantii sa spuna daca au fost surprinsi sau socati de oricare evenimente sau date si
daca au fost familiari cu toate. E interesant de discutat cum si de ce le dam importanta
anumitor evenimente mai
mult decat altora.
INDICII pentru FACILITATOR
Aceasta activitate se poate desfasura cu orice grup si poate sa inceapa referindu-se la
domiciliu. Daca lucrezi cu un grup local aceasta activitate ii ajuta pe participanti sa-si dea
seama, chiar daca locuiesc pe aceeasi strada, oamenii le da importanta acelorasi evenimente.
Einteresant de observat ca un anumit eveniment a marcat o majoritate de participanti
indiferent de originea lor sau educa
tia lor -"toti suntem egali". Intr-un grup multicultural e bine sa ridici curiozitatea asupra
trecutului recent si influentelor culturale si sa-i incurajezi sa-si respecte mai mult crezurile
si convingerile. Calendarul poate fi mai colorat daca participantii adauga poze(o poza
polaroid e buna)sau un desen in dreptul anului nasterii lor. Intr-un seminar sau curs, agata
calendarul undeva unde poate sta pe toata durata si fa referiri la el. Aceasta activitate se
poate continua cu "Copilaria Mea"
SUGESTII pentru CONTINUARE
Suntem formati nu numai unde locuim, dar si de evenimente, si de familiile noastre si
istoria lor. Cat de multe stii de unde sa trag parintii si bunicii tai?. Poate esti ungur sau
spaniol, dar poti sa tragi din mai multe nationalitati. Descopera mai mult folosind "copacul
vietii".

SARBATOAREA NATIONALA
NIVELUL 1 TEMA I&M
Prin schimbul de informatii despre eroii lor nationali, participantii ajung sa se cunoasca
mai bine si sa observe diferentele culturale si istorice
SUBIECTE DE DISCUTAT
Eroii ca elemente si simboluri ale socialismului sa a culturii nationale Interpretari diferite
ale istoriei
Diferente si legaturi dintre oameni din culturi diferite si medii etnice
SCOPURI
Participantii sa devina constienti de persperctvele diferite a evenimentelor istorice
impartasite si a eroilor asociate cu ele. Cresterea curiozitatii participantilor despre istorie si
eroii din alte culturi
Sa fie critici cu istoria lor nationala Sa lucreze la o viziune universala a istoriei Sa reflecteze
asupra predarii/invatarii istoriei si a rolului eroilor
TIMP
90 DE MINUTE
MARIMEA GRUPULUI

95

all different
all equal
Orice marime intre 10-40 participanti
PREGATIREA
tabele si markere
hartie si creion pentru participanti
INSTRUCTIUNI
1. Daca grupul e mare, imparte participantii in grupuri de 5-6
2. Spune-le sa se gandeasca fiecare la eroii nationali, in specia la cei pe care ii apreciaza
sau de care sunt mandri. E important sa se precizeze in special daca grupul e multi-cultural,
faptul ca eroii nu trebuie sa faca parte din istoria tarii in care locuiesc, ei pot fi atat din tara
de origine cat si din tara parintilor lor. Da-le 5 minute.
3. Fiecare membru al grupului sa-si spuna alegerea, si sa spuna de ce sunt sau au fost
importanti acei eroi pentru tara lor. Da-le timp suficient pentru schimbul de informatii si de
interogare.
4. Fiecare grup sa scrie pe tabel numele eroilor, nationalitatea lor si care a fost realizarea
lor. In plenar, fiecare grup sa-si prezinte tabelul celuilalt gr.
EVALUARE SI CHESTIONARE
Trebuie notat care eroi, daca sunt, sunt mentionati de mai mult de o data. Intreaba-i daca lea placut aceasta activitate si apoi discuta, punand urmatoarele intrebari: A fost cineva
surprins de eroii mentionati?De ce? Toata lumea a auzit de eroii mentionati? pentru ce sunt
faimosi eroii nationali?Ce valori umane reprezinta? De ce ii apreciem mai mult pe
altii?Unde am invatat sa-i respectam, si de ce? Credeti ca daca ar trai azi valorile si actiunile
lor i-ar face eroi?
INDICII pentru FACILITATOR
Daca grupul e multi-cultural e interesant sa compui grupurile in functie de ori ginea
participantilor. In al doilea rand, daca timpulsi atmosfera sunt potrivite, grupul poate face o
schita despre un eveniment istoric care a facut pe cineva faimos. Poate fi adaugat un
element de competitie intrebandu-i pe ceilalti despre identitatea eroului. Principiul din
spatele activitatii, ca eroii traiesc in
tr-un cadru cultural si specific national functioneaza mai bine daca grupul e multi-cultural.
Diferentele de sex si varsta sunt intersante de asemenea. Poti contribui la activitate prin
cautarea unor nou notiuni. Daca multi eroi nationali sunt asociati cu un razboi sau o lupta,
atunci e interesant sa prezinte imagini ale eroului din punctul de vedere al celeilalte parti. Se
poate intampla ca toti eroii sa fie barbati. Daca e asa e interesant sa intrebi de ce si sa legi
evaluarea cu subiecte despre sexism sau discriminare.
VARIATII
O variatie interesanta ar fi sa impartasesti sarbatorile nationale diferite in diferite culturi si
tari. De ce e o anumita zi considerata sarbatoare nationala?
SUGESTII pentru CONTINUARE
Alte activitati care exploreaza subiecte relationatesunt "Linia istoriei"si "Povestea Mea".
Daca lucrezi cu "Eroi Personali"poti compara eroii din ziua de azi cu cei din trecut. Daca
vrei o alta activitate incearca"Drumul spre Dezvoltare" si exploreaza fortele economice si
politice care fac istorie in prezent.

96

all different
all equal

EXCEPTIA
NIVELUL1-TEMA G
Cine vrea sa fie in grupul lui?
SUBIECTE DE DISCUTAT
?? Relatia majoritate-minoritate
?? Discriminare
SCOPURI
?? Sa discuti despre diferite grupuri din societate
?? Cresterea constiintei despre prejudecati si discriminare
?? Incurajarea empatiei cu experinta nesupuneii si excluderii
TIMP
10 minute
MARIMEA GRUPULUI
16+
PREGATIREA
Adezive colorate. De exemplu, pentru un grup de 16 pers vei avea de 4 albastre, 4 rosii, 4
galbene, 3 verzi si unul alb.
INSTRUCTIUNI
1. Lipeste un abtibild pe fruntea jucatorului. Jucatorul trebuie sa stie ce culoare este.
2. Spune-le jucatorilor sa intre intr-un grup cu ceilalti care au acelasi adeziv colorat
3. Nimeni nu trebuie sa vorbeasca, pot comunica nonverbal.
EVALUARE SI CHESTIONARE
Ajuta-i sa-si exploreze sentimentele despre ce au facut si ce au invatat:
Ce-ai simtit in momentul in care te-ai intalnit cu cel care are aceeasi culoare ca tine?
Ce a simtit persoana cu adeziv impar?
I-ai ajutat sa se organizeze in grupuri?
Carui grup apartii de exemplu:ehipei de fotbal, scoala sau biserica?
Poate oricine sa se alature grupului?
In societatea noastra cine sunt cei ramasi afara?
INDICII pentru FACILITATOR
Fii atent la cine primeste adezivul alb.
Poti manipula compozitia grupului ultim, dar sa nu fie evident.
Lasa-i sa creada ca adezivele au fost intamplare.
Aceasta activitate poate fi folosita ca si spargator de gheata si sa-i faci pe oamnei sa se
grupeze pentru alta activitate.

97

all different
all equal
VARIATII
1. Foloseste adezive colorate dar nu-l lasa pe cel care va fi exceptia, toti vor fi in grup.
2. Pregatirea ca si pentru variatia 1. Spune-le sa se organizeze, dar in grup sa nu fie decat o
persoana cu o culoare, adica vei ajunge cu un "multi-grup".
3. Foloseste puzzle facut din poze care va stimula discutia.
INDICII
Lipeste foile pe card inainte de a le taia.
SUGESTII pentru CONTINUARE
Revizuieste politica membrilor grupului sau organizatiei. Se poate inscrie oricine?Ce poti
face ca organizatia ta sa fie deschisa oricui?Fiind exceptia nu inseamna ca am fost exclusi,
uneori alegem sa stam deoparte si sa fim diferiti. Daca vrei sa vezi ce inseamna sa fi individ
poti folosi "1=1"

1 EGAL CU 1
NIVELUL 1 TEMA G
Toti suntem diferiti, uneori suntem mandri ca suntem diferiti si ne place s-o aratam. Alteori
preferam sa ascundem acest lucru pentru ne temem de respingere sau pentru ca vrem sa fim
ca ceilalti.
SUBIECTE DE DISCUTAT
-identitatea personala
-calitatile fiintei umane
-toti suntem diferiti, dar suntem egali
SCOPURI
-sa-i cunoastem si sa-i acceptam pe toti din grup
-sa aratam ca suntem diferiti
-sa aratam ca suntem egali
-sa reflectam asupra felului in care ne formam identitatea
TIMP
Partea A:30 min
Partea B:30 min
Partea C:20 min
Discutia:20 min
MARIMEA GRUPULUI
-oricare
PREGATIREA
-creta si o lista cu trasaturi caracteristice pentru Partea A
-hartii si creioane colorate si ace sau banda pentru Partea B
INSTRUCTIUNI
Aceasta activitate constain 3 mini-activitati care au fos legate pentru a-i face pe particpanti
sa exploreze diferentele dintre ei, sa ne gandim ce ne face pe fiecare unici si sa impartasim
unele lucruri pe care le avem in comun.

98

all different
all equal
PARTEA A:DIFERENTE
1. Asigura-te ca ai destul spatiu si ca camera e destul de goala.
2. Spune-le participantilor ca trebuie sa-si imagineze o linie in mijlocul camerei impartind-o
in 2 jumatati. Stati pe linie.
3. Spunele sa stea la un capat al camerei si spune"Trece peste linie cel care poarta
pantaloni".
4. Dupa ce au trecut linia spune alta caracteristica "Trec linia cei carora le place sa
gateasca".
5. Odata ce s-au incalzit, poti include multe caracteristici "Trec linia cei care au prieteni
homosexuali sau lesbiene".
PARTEA B. UNICITATEA
6. Spune grupurilor sa se gandeasca la tricourile pe care le poarta, in special cei care au
inscrise sloganuri legate de subiect. Le poarta pentru ca le place desenul, sau vor sa arate ca
sprijina o anumita cauza?
7. Spune-le ca fiecare persoana va desena un slogan pentru tricoul lor, un slogan ca re-i
dezvaluie si care spune cine sunt.
8. Imparte hartie si creioane grupurilor si da-le 15 minute sa deseneze sloganul.
9. Cand au terminat, spune-le sa lipeasca sau sa prinda cu ace sloganul de tricoul lor, si sa se
plimbe prin camera pentru ca sa se vada ceea ce au desenat.
PARTEA C. CAUTAREA LUCRURILOR PE CARE LE AU IN COMUN.
10. Spune-le jucatorilor sa-si gaseasca un partener si sa identifice 3 lucruri pe care le au in
comun, un lusru pe care il fac intotdeauna, il simt sau il gandesc, al doilea, un lucru pe care
il fac cateodata, il simt sau gandesc, al treilea un lucru pe care nu-l fac, simt sau gandesc
niciodata.
11. Spune-le perechilor sa-si gaseasca alta pereche care are aceleasi caracteristici. Daca nusi gasesc vreo pereche, atunci vor forma un grup de 4 si vor cauta noi caracteristici pe care
le impartasesc.
12. Cere echipelor din 4 sa formeze altele din 8 si sa repete negocierile. Activitatea e
terminata cand toti participantii formeaza un singur grup si au gasit 3 lucruri pe care le au in
comun.
13. Daca grupul e foarte mare, verifica daca impartasesc aceleasi caracteristici, cerandu-le
sa stea in cerc, si odata ce caracteristica e mentionata, cei care o au se ridica in picioare.
Daca cineva nu "se potriveste", incearca cu alte caracteristici.
EVALUARE SI CHESTIONARE
Intreaba-i daca le-a placut activitatea si discutati despre ceea ce au invatat.
Cum te-ai simtit cand ai trecut linia de unul singur?
Cum te-ai simtit cand ai aratat ca esti o persoana unica?
Cum a fost cand ai vazut ca ai atatea caracteristici ca si restul echipei?
In viata de zi cu zi, cand ne place sa fim unici si diferiti, si cand ne place sa fim la fel sau
egali cu ceilalti?
Spune-le participantilor sa impartaseasca experienta lor:
A trebuit sa-ti ascunzi identitatea pentru a fi acceptat?
Ai simtit ca sa facut discriminare daca erai deosebit sau ca erai asociat cu altcineva?
Cand a trebuit sa renunti la o parte din identitatea ta pentru a fi acceptat in grup?

99

all different
all equal
INDICII pentru FACILITATOR
In partea A incearca sa gasesti calitati personale care nu sunt impartasite de restul grupului,
dart care nu sunt prea intime. Pot fi curiozitati personalede e xemplu:felul in care iti speli
dintii, sau canti sub dus. Cand grupul s-a incalzit, treci la experiente personale, intreaba
daca cineva s-a simtit discriminat, cine are un prieten imigrant(tigan sau calator), sau daca
au prieteni homosexuali, care au trait in alta tara, daca au relatii cu emigranti sau cu
persoane imobilizatein scaunul cu rotile. Treci mai departe la placeri personale, dorinte,
sentimente. Din moment ce caracteristicile din prima parte trebuie sa fie speciale, trebuie sa
pregatesti o lista inaintea i nceperii activitatii. Alege caracteristici potrivite grupului si in
functie de ceea ce sti despre praticipanti. Alternativ roaga membrii grupului sa sugereze
caracteristicile, dar fii atent ca grupul se cunoaste si nimeni nu va incerca asa rusineze pe
nimeni. In timpul partii a doua si a treia depinde de fiecare persoana sa identifice
caracteristicile. Sugeram sa te alaturi grupului asa incat sa urmaresti mai bine procesul.
SUGESTII pentru CONTINUARE
Organizeaza o sesiune in care persoanele pot picta sau sa-si imprime tricourile
Poti folosi desene proprii sau sa creezi desen pentru campanie sau pentru oricare alt
subiect. Alte activitati la care ai putea trece :"Copilaria Mea", sa vezi diferi
tele experiente pe care le-au avut fiecar, in copilarie, cine suntem azi, sau "E
roii Personali", sa vezi de ce ne admiram eroii.

DRUMUL SPRE DEZVOLTARE

NIVELUL 2 TEMA M
De-alungul istoriei au existat miscari/migrari ale popoarelor in toata Europa , avand o
constantaamestecare a diferitelor grupuri, rase sau culturi. De aceea dimensiunea multiculturala a societatilor de azi nu e un fenomen recent. Totusi, azi ne lovim de rasism,
xenofobie, antisemitism, intoleranta. Victimele rasismului si a xenofobiei sunt de obicei
imigrantii si refugiatii, si de asemenea e subliniata ideea ca cresterea rasismului si a
xenofobiei e rezultatul crizei economice globale, si ca problema e prin urmare economica.
Aceasta poate fi o parte din argumentare dar nu e singura. Exista legaturi clare intre
modelul dominant al dezvoltarii economice si miscarile imigrantilor si a refugiatilor dar
etnocentrismul si nationalismul agresiv poate fi o cauza a imigrarii. Aceasta activitate ii
ajuta pe participanti sa inteleaga cum relatiile economice dintre nord si sud ii forteaza pe
oameni sa-si paraseasca tara de origine, si felul in care tarile europene bogate contribuie
la deplasarea oamenilor, prin perpetuarea echilibrului dintre relatiile dintre nord si sud.
SUBIECTE DE DISCUTAT
?? Relatiile dintre N si S si dezechilibrul care-i guverneaza
?? Interdependenta dintre oameni si tari si dintre N si S
?? Modele de dezvoltare si consecinta lor
?? Relatiile economice si un factor care contribuie la dezvoltarea rasismului si a
xenofobiei

100

all different
all equal
?? Solidalitate, egalitate si istoria lumii
SCOPURI
?? Dezvoltarea intelegerii ca dezechilibrul dintre N si S e unul din factorii care-i
forteaza pe oameni sa caute conditii mai bune in alte tari.
?? Intelegerea interdependentei dintre popoare si tari
?? Intelegerea rasismului si a xenofobiei ca parte a problemei globale
TIMP
2 ore in total, 75 de minute pentru joc, 45 pentru evaluare.
MARIMEA GRUPULUI
minim 4, maxim 40
PREGATIREA
Echipament necesar pentru fiecare echipa:
tabla pentru joc(o fotografie marita e buna)
4 jetoane mari(facute din carton, 2 cm in diametru), 1 galben si 3 de diferite cu lori:maro,
albastru, verde.
1 zar
fotocopiaza si taie bucata de carton. Daca e posibil pune-le intr-o cutiuta.
70 de boabe de fasole uscata, bucati de macaroane pentru a servi ca simbol(sa reprezinte
resursele)
INSTRUCTIUNI
1. Imparte participantii in 4 grupe. pot juca individual daca grupul e mic.
2. Imparte jetoanele intre grupe :pune jetoanele intr-o caciula si pune pe cine va din fiecare
grupa sa ia unul. In acest fel fiecare va avea o culoare aleasa la intamplare
3. Imparte pastaii de fasole. Da echpei cu culoarea galbena 7, ehipelor care au culoarea
maro, verde si albastru 21 de pastai de fasole fiecareia(aceste distributii corespund cu
distributia resurselor naturale intre tarile din N si S)
4. Fiecare membru al echipei va arunca zarul sa vada cine incepe
5. Citeste regulamentul jocului
6. Asigura-te ca toata lumea stie ce sa faca, apoi sa inceapa jocul.
EVALUARE SI CHESTIONARE
La sfarsit spune fiecarei echipe sa priveasca inapoi la drumul parcurs, la patratele la care sau oprit si sa vada ce s-a intamplat acolo. Daca exista vreun patrat la care nu s-a oprit nici o
echipa, citeste cartonasul sa le spui ce s-ar fi intamplat. Continua cu o discutie despre cum
s-au simtit jucatorii si ce au invatat: Cum ti s-a parut sa fi"galben"? Cum ti s-a parut sa
fi"verde", "maro"sau "albastru"? Exista similaritati intre acest joc si realitate? Pe cine
reprezinta jetonul galben?Si pe ceilalti?Putem spune ca cei reprezen tati de jetonul galben
sunt prezenti numai in N? Cei care reprezinta celelalte jetoane se gasesc numai in S? Cine
beneficiaza atat in N cat si in Sde sistemul din lume? Putem vorbi de un "model de
dezvoltare dominant", care poate servi ca cel mai bun in toate situatiile, tarile sau
popoarele? Care sunt caracteristicile in functie de acest joc, modelului de dezvoltare
prezent? E acesta un model realizabil in sensul ca ii serveste in practica pe toti barbatii si
femeile, si pe toatte popoarele din lume?I n viitor ar putea fi posibil un model de dezvoltare
care ar putea fi aprobat?cum ar fi acesta? Care sunt legaturile dintre aceasta situatie si

101

all different
all equal
atitudinile rasismului si a discriminarii?E cinstit sa spui, de exemplu ca imigrantii vin in tara
noastra pentru a ne lua banii si resursele?
INDICII pentru FACILITATOR
Cand se joaca in grup, e mai bine sa existe grupuri de 4 oameni si un maxim de 8 pe grupa.
La patratul 49 grupul cu culoarea galbena poate schimba regulile ori cum vor ei. E de
presupus ca vor sa schimbe regulile pentru avantajul lor. Le pot face pe celelalte echipe sa
se intoarca la start, sa le ia toti pastaii de fasole si sa faca celelalte echipe sa rateze
urmatoarele 3 ture. Daca schimba regulile pentru a face ca lucrurile sa fie cinstite,
subliniaza ca acest lucru e greu de realizat din punct de vedere politic, pentru ca vor trebui
sa convinga electoratul. Va fi o politica nepopulara si vor trebui sa explice cum vor
intentiona sa o aplice evitand tensiunile sociale.
SUGESTII pentru CONTINUARE
Fa o lista cu lucrurile pe care le poti face pentru a imbunatati situatia economica din sud Fa
o lista cu lucrurile pe care le face pentru a imbunatati situatia de acasa, de exparticipa la
dezvoltarea proiectelor locale, sprijina afacerile locale, boicoteaza firmele care se comporta
imoral. Ia aminte cat sti de problema din acest joc. Gasesti ca e greu sa obtii informatii
independente si ca stirile nu sunt intreaga poveste? Poti explora aceste lucruri in "Partiniri
media" si "Realizarea stirlor"
REGULILE pentru JOC
Explica-le ca exista jocuri in care regulile nu sunt la fel pentru toata lumea. Aceasta se
intampla si in acest joc. Avantajele si dezavantajele drumului spre dezvoltare sunt diferite
pentru echipe diferite. Poate parea nedrept, dar nu noi am inventat regulile, noi le-am
copiat, cat de corect posibil din realitate. Sansa hotaraste cine cu ce culoare joaca. In
realitate, acest lucru nu e determinat de sansa ci de factori geografici, economici sau
culturali care au stabilit ostacolele si posbilitatile ca fiecare tara si popor se vor intalni pe
drumul spre dezvoltare.
1. Acest joc se joaca ca oricare altul care are nevoie de tabla de joc.
2. Spune-le echipelor sa arunce zarul pe rand si apoi sa mute atatea patrate cate numere
arata pe zar.
3. Spune-le ca instructiunile scrise in caseta cu litere sunt instructiunile pentru echipele care
joaca cu simbolul galben si cele scrise cursiv sunt pentru echipele care joaca cu simboluri
maro, verde si albastru.
4. Daca ajungi pe un patrat de actiune ia cartonul cu actiunea corespunzatoare si urmeaza
instructiunile.
5. Prima data cand o echipa ajunge pe un patrat cere-le sa citeasca instructiunile de pe
cartonas. ei trebuie sa citeasca instructiunile care sunt relevante pentru ei.
6. Spune-le jucatorilor ca trebuie sa urmeze instructiunile sa mute sau/si sa plateasca
precum e dictat.
7. Daca o echipa nu are pastai de fasole pentru ca le-au dat trebuie sa imprumute de la
echipa care are mai multe si cat mai repede sa le dea inapoi.
8. Regulamentul jocului nu poate fi schimbat numai cu acordul tuturor grupurilor sau daca
exista un ordin special pentru a fi oprit pe unul din cartoanele de actiune.
CARTOANE pentru ACTIUNE
Patratul 3-"Colonizatorii si cei colonizati"

102

all different
all equal
Patratul 7-"Sanatate pentru dezvoltare"
Patratul 10-"Explozia populatei"
Patratul 12-"Razboi si violenta"
Patratul 16-"Revolutia urbana"
Patratul 18-"Barbati, Femei si Foamea"
Patratul 21-"Economia neoficiala si somajul ascuns"
Patratul 24-"Educatia pentru dezvoltare"
Patratul 27-"O gaura in atmosfera"
Patratul 30-"Revolutia tehnologica"
Patratul 34-"Sfarsitul ideologiei"
Patratul 37-"La sfarsit exista intotdeauna FMI"
Patratul 40-"Ajutorul dezvoltarii internationale "
Patratul 42-"O cultura de educatie globala "
Patratul 44-"Noi migratii, noi segregatii"
Patratul 46-"Taierea padurilor si extinctia speciilor"
Patratul 49-"Un nou ordin. . . pentru cel care vrei sa ordoni "
Patratul 52-"Moartea"
Patratul 54-"Dezvoltarea"
PATRATUL 3-COLONIZATORII SI CEI COLONIZATI
In trecut(si poate si in prezent, dar sub alte forme)tara ta i-a colonizat pe altii de la care ai
bogatii si materiale brute. Poti inainta un patrat si sa culegi un pastati de fasole de la fiecare
echipa. In trecut(si poate si in prezent dar sub alte forme), tara ta a fost colonizata de altii.
Ti-au luat bogatiile si materialele brute. Echipa ta e mai departe de telul dezvoltarii si
trebuie sa dai un pastai de fasole echipei cu simbolul galben.
PATRATUL 7-SANATATE SI DEZVOLTARE
Ai adus un nivel de dezvoltare care iti da posibilitate sa ai un nivel de sanatate, o rata a
mortalitaii copiilor redusa, putine epidemii, durata de viata lunga Poti inainta pe un alt
patrat. Nivelul de intretinere a sanatatii e redus sau nu exista. Holera, SIDA si alte boli
impreuna cu o rata a mortalitaii copiilor ridicata si durata de viata redusa, afecteaza o
proportie ridicata a populatiei care te impiedica sa-ti indeplinesti telul dezvoltarii. Da inapoi
doua patrate.
PATRATUL 10-EXPLOZIA POPULATIEI
Ai reusit sa controlezi rata nasterilor, astfel pastrand rata cresterii populatiei stabila sau la
un nivel descrescator. De aceea te bucuri de un nivel bun de standard al vietii. Du-te 2
patratele inainte. Ai nivele ridicate de crestere a populatiei si nivele scazute de crestere
economica si de aceea, intampini probleme mai mari in necesitatile de baza a mai multor
oameni. Du-te inapoi 2 patrate, indepartandu-te de dezvoltare.
PATRATUL 12-RAZBOI SI VIOLENTA
Ai o puternica industrie a armelor. Vanzarea armelor altor tari inseamna ca devii bogat.
Fiecare echipa iti da 3 pastai de fasole si te muti cu un patrat. Tensiunile sociale interne si
abuzul drepturilor omului si represiunea cu care merge mana in mana duce la razboi de
gherile, razboi civil, razboiul cu tarile vecine. Un nr mare de oameni au cautat refugiu in

103

all different
all equal
alta parte. Datorita problemelor de securitate trwbuie sa ai o armata mare si un buget militar
ridicat. Da 2 pastai de fasole echipei cu culoare galbena si nu avansezi 2 ture.
PATRATUL 16. REVOLUTIA URBANA
Orasele mari au devenit centre industriale si financiare de importanta majora cu profituri
mari si speculatii financiare. Muta-te 3 patrate. Saracirea satelor a fortat pe multi fermieri sa
migreze la oras crescand astfel arii intinse de mizerie in cocioabele din orase. Lipsa de
oportunitati inseamna ca-ti pierzi muncitorii cei mai buni si oamenii de stiinta care
emigreaza in tari unde munca, salariul, si conditiile de viata sunt mai bune. Da inapoi 2
patrate.
PATRATUL 18. BARBATI, FEMEI SI FOAME
Imbunatatirile in productia de hrana va asigura multa. Desi efectele pe termen lung a
colorantilor folositi in producerea hranei sunt necunoscuti, e adevarat ca hrana e
intotodeauna disponibila. De aceea te poti duce mai departe cu un patrat. Totusi, daca
trebuie sa faci fata surplusurilor, dintre care trebuie sa distrugi pentru a nu ruina piata, stai
pe loc. Seceta, folosirea abuziva a solului, proasta folosirea a mijloacelor de cultivare a
pamantului, si faptul ca trebuie sa vinzi aproape tot ce produci pentru a plati datoria tarii,
face ca pastrarea hranei sa fie acuta si creste astfel foametea. Ramai pe loc o tura.
PATRATUL 21. ECONOMIA NEOFICIALA SI SOMAJUL ASCUNS
Automatizarea si restructurarea industriei mareste nivelul somajului. Trebuie sa consacri
resursele pentru subdivizarea somajului. Din acest motiv du-te cu un patrat inapoi, pentru ca
beneficiile globale ale comertului cresc, stai pe loc. absenta, imbatranirea sau distrugerea
bazei industriale si criza din productia agricola inseamna ca populatia fara slujba si
economia ilegala creste. Du-te inapoi 2 patrate.
PATRATUL 24. EDUCATIA pentru DEVOLTARE
Un sector mare a populatiei are acces la educatia de nivel superior si secundar care
favorizeaza dezvoltarea. De asemenea beneficiezi din oferirea de locuri in Institutiile de
Educatie Superioara studentilor straini carora le ceri taxe mari. Vin cauza lipsei de
oportunitati de acasa si deseori raman pentru a contribui la economie. Muta-te inainte un
patrat si ia un pastai de fasole de la fiecare echipa. Analfabetismul si lipsa educatiei pentru
majoritatea populatiei inseamna ca te duci inapoi 4 patrate.
PATRATUL 27. GAURA IN ATMOSFERA
Industriile polueaza mediul, de ex prin extragerea materialelor brute, prin poluare cauzata in
timpul procesului si prin depozitarea deseurilor. Ca rezultat, stratul de ozon e distrus are loc
schimbul de clima si alte catastrofe ca o consecinta a dezvoltarii. Vrei sa protejezi mediul si
gasesti ca costurile extractiei sunt prea mari sau procesele prea poluante. Iti transferi uzinele
industriale in tari slab dezvoltate si ii explorezi resursele naturale. Da inainte doua patrate.
Faci fata dezastrelor naturale ca o consecinta a distrugerii mediului. Ceata e mai deasa si
mai lunga. Industriile poluante se instaleaza in tara ta, resursele naturale sunt exportate in
alte tari. Muta-te cu un patrat inapoi.
PATRATUL 30. REVOLUTIA TEHNOLOGICA
Revolutia tehnologica iti da posibilitatea pentru dezvoltare. Piata de export pentru noile
tehnologii sunt profitabile. Fiecare echipa iti da 2 pastai de fasole si inainteaza 1 patrat.
Revolutia tehnologica trece pe langa tine. Da inapoi 3 patrate sau poti cumpara noi

104

all different
all equal
tehnologii de la fiecare echipa care joaa cu jetonul galben. Orice vrei sa cumperi te va costa
3 pastai de fasole.
PATRATUL 37. LA FINAL EXISTA INTOTDEAUNA FONDUL MONETAR
INTERNATIONAL
FMI iti acopera politicile economice si iti sprijina politicile de investitie de cumparare de
intreprinderi publice si serviciile tarilor straine ca o contributie la "dezvoltarea" lor. Aceste
masuri iti ofera profituri substantiale. Fiecare echipa iti da 2 pastai ca raspalta a investitiei
tale. Da inainte 2 patrate. FMI impune o politica economica de ajustare structurala. Trebuie
sa-ti vinzi intreprinderile si serviciile publice. Somajul creste si sectoare mari ale populatiei
cad sub linia saraciei. Da-i echipei cu jeton galben 2 pastai ca rasplata pentru interesul fata
de datoria straina a ta. Da inapoi 2 patrate.
PATRATUL 40. AJUTORUL DE DEZVOLTARE INTERNATIONALA
Trebuie sa imparti im mod egal 1% din pastaii de fasole(daca trebuie sa le tai fa-o) alaturate organizarii de ajutor de dezvoltare internationala pentru a discuta situatia globala si da
inainte 1 patrat. Ai primit niste pastai de fasole de la echipa cu jeton galben ca si un
imprumut dezinteresat pentru dezvoltare. Trebuie sa te hoatrasti sa-i cheltui pe bunuri si
echipament cumparat de ei. Da inainte 1 patrat, daca din moment ce va trebui sa platesti 2
pastai ca dobanda pe datoria ta echipei cu jetonul galben, stai pe loc. Nu uita sa platesti 2
pastai de fasole.
PATRATUL 42. O CULTURA DE COMUNICARE GLOBALA
Revolutia cumpararii si dezvoltarea industriei audio-vizualului permit valorilor sociale si
culturale sa se extinda in lume. Simultan bursa creste astronomic. Da-i inainte 2 patrate si
primeste de la fiecare echipa 1 pastai pentru a plati produsele si serviciile informationale.
Revolutia comunicarii inseamna ca cultura occidentala si valorile devin "pervasive". . . . Iti
pierzi identitatea culturala in timp ce modelele de dezvoltare si comunicare care nu au de-a
face cu cultura si istoria devin acce pentru ati. Stai pe locul tau, satnd in fata TV si stai o
tura.
PATRATUL 44. NOI MIGRARI, NI SEGREGARI
Imigrarea crescandaa oamenilor saraci din tarile din sud care cauta o viata mai buna te
forteaza sa aloci noi resurse pentru a trata cu imigrantii care ajung in tara voastra. Daca vrei
sa te muti cu un patrat, trebuie sa-i dai fiecarei echipe 1 pastai de fasole "ca ajutor".
Cresterea emigrarii spre tarile nordice inchide"golirea creierului" a celor care sunt inzestrati
si calificati academic. Da inapoi 3 patrate.
PATRATUL 46. TAIEREA PADURII SI EXTINDEREA SPECIILOR
Nivelele ridicate de consumatie te forteaza sa explorezi in alte regiuni ale planetei. Acest
lucru contribuie la disparitia unor arii extinse de paduri si numeroase specii de animale sau
plante. Daca ai jucat in interesul tuturor echipelor si nu numai in interesul tau, da inapoi
cateva patrate, imparte banii pentru a corecta greseli anterioare si schimba regula jocului.
Dar, din moment ce nu e asa se fac lucrurile intr-o lume competitiva, si pentru ca inca mai
ai timp si ocazie da inainte cu un patrat.
Resursele naturale sunt exploatate si nu primesti nici un profit care sa-ti permita sa te
dezvolti. Se intinde despadurirea, clima se schimba si creste foametea Incerci sa faci tot ce
poti pentru ca sa-ti protejezi mediul, dar institutiile internationale iti critica politicile legate
de mediu. Da inapoi 1 patrat si da un pastai de fasole echipei cu jeton galben.

105

all different
all equal
PATRATUL 49. O NOUA ORDINE. . . pentru CARE VREI SA O ORDONI
Poti schimba regulile jocului cum vrei pentru a-ti da posibilitatea sa-ti ajungi telul cat mai
repede posibil. daca orice alt jucator sau echipa protesteaza sau vrea sa se bage in noua
ordine a lucrurilor, trebuie sa-ti dea pastaii de fasole Da- inainte 2 patrate. Incearca sa te
adaptezi noii ordini si nupune rezistenta, cu putin noroc noua ordine creata nu se va indrepta
prea mult de drumul spre dezvoltare. Ca precautie stai o tura.
PATRATUL 52. MOARTEA
Riscul unei regresii economice e o amenintare serioasa fata de modelul tau de dezvoltare.
Daca nu vrei sa incepi jocul din nou de la 0, singura obtiune e sa storci ultima picatura din
echipa si sa iei 2 pastai de fasole de la fiecare, si nimeni nu poate spune ca ai avantaj, da
inapoi cu un patrat. Caderea pretului materialelor brute si cresterea dobanzii ratelor pe
datoria ta, provoaca o regresi une economica severa. Da inapoi cu o decada, sau incepe de la
inceputul drumului spre dezvoltare.
PATRATUL 54. DEZVOLTAREA
Esti norocos ca ai jetonul galben. Ai atins telul dezvoltarii. Poti fi sigur ca toate celelalte
echipe sunt departe de acest tel si ca orice ai face, nimeni nu va putea sa-l ajunga. E sigur ca
tu detii si controlezi banii si resursele si ca nu a mai ramas mai nimic de la ceilalti. Viata e
placuta pentru tine. Totusi exista a menintari pentru tine in viitor:resursele naturale se
degradeaza, aerul e poluat la fel si apa;iar pamantul se transforma in desert. Foametea si
disperarea cresc in multe locuri din lume. Cativa imigranti incearca sa scape de mizerie
pentru a ajunge intr-un loc confortabil, dezvoltat. Dar bucura-te de dezvoltare pana mai
poti. Daca ai un simbol altul decat cel galben, ori ai avut un noroc incredibil, sau ai trisat.
Altfel, e imposibil pentru cineva care nu are jetonul galben sa atinga acest
nivel al jocului pentru ca dezvoltarea e pastrata doar pentru cei privilegiati. Daca multi ar
ajunge la acest nivel, ar fi necesar sa imparta resursele limitate si cei care se bucura de
beneficii ar renunta la ele. Acest lucru ar fi putin probabil pentru ca ei, cei putini, stabilesc
regulile jocului.

EROI PERSONALI
NIVELUL 1-TEMA I&A
Toti ii respectam si ii admiram pe cei care ne inspira. Uneori ei sunt niste modele
pentru noi. Prin schimbul de pareri, daca eroii personali, chiar daca traiesc sau au murit,
participantii pot ajunge sa se cunoasca mai bine si sa cunoasca mai bine diferitele culturi.
SUBIECTE DE DISCUTAT
-eroi ca elemente si simboluri a socializarii si culturii;
-interpretari diferite ale istoriei si preferinte si gusturi personale diferite;
-diferentele si lucrurile in comun intre oamenii cu culturi diferite si medii etnice diferite;
SCOPURI
-participanti sa fie constienti de diferentele si similaritatile din grup;
-cresterea curiozitatii participantilor despre eroii altor persoane;

106

all different
all equal
-sa se cunoasca mai bine in grup;
-sa fie critici cu etnocentrismul(intelegerea modelului cultural dominant vs. acela al
minoritatii);
-sa reflecte asupra rolului predarii/invatarii istoriei si asupra mediei ca semne;
TIMP
90 min
MARIMEA GRUPULUI
oricare intre 10-40 participanti
PREGATIREA
-tabele si markere
-hartie si creioane pentru participanti
INSTRUCTIUNI
1. Daca grupul e mare imparte participantii in grupuri de 5, 6 oameni.
2. Pune-i sa se gandeasca la 3 oameni pe care ii considera eroi personali.
3. Dupa 5 min pune-i sa-si spuna parerile si sa spuna pentru ce-i admira. Sa fie timp
suficient si pentru intrebari.
4. Pune-i sa scrie pe tabel numele eroilor, nationalitatea lor si, daca se poate, domeniul in
care au devenit faimosi, ex:sport, muzica, cultura, politica.
5. In plenar, pune-i sa-si prezinte tabelul fiecarei echipe.
EVALUARE SI CHESTIONARE
Noteaza care eori, daca sunt, sunt mentionati mai mult de 1 data. Participantii sa spuna daca
le-a placut aceasta activitate si sa discute urmatoarele intrebari:
Au
existat
eroi
necunoscuti? Spune de ce. A existat un curent in termeni nationali sau de sex?Daca da,
de ce toti eroii sunt de aceeasi nationalitate, mediu cultural sau gen?Sunt eori nationali sau
straini? De ce ii apreciem pe unii mai mult ca pe ceilalti? Crezi ca eroii tai sunt universali?
De ce sau de ce nu?
INDICII pentru FACILITATOR
Aceasta activitate poate fi mai interesanta, daca participantii sunt pusi in tema inainte astfel
incat sa aduca fotografii, albume sau extrase din ziare. Ca si alterantiva, colecteaza ziare sau
reviste, in special cele pentru tineri si lasa-le pentru participanti in camera. Principiul, in
spatele activitatii, precum alegerea eroilor e relativa si depinde de cultura noastra,
functioneaza mai bine daca grupul e multi-cultural. Se dovedesc interesante si diferentele de
varsta si sex.
Aceasta activitate pare similara cu "Sarbatoare Nationala", dar la o privire atenta vei vedea
diferente significante in felul in care sunt abordate scopurile
SUGESTII pentru CONTINUARE
Identifica un erou, fie local, fie national sau international care crezi ca ar trebui sarbatorit.
Pregateste o sarbatorire si invita-i pe ceilalti. Eroul poate fi cineva care a dat dovada de tarie
de caracter sau a realizat ceva special combatand rasismul, xenofbia, antisemitismul, sau
poate cineva care a contribuit la lupta impotriva altor probleme precum intoleranta fata de
persoanele care au SIDA. Persoanele care s-au purtat eroic fata de prejudecati si
discriminare au aratat curaj fata de ceea ce au avut de spus. Ai curajul sa spui ce crezi?Ce
parere ai despre lucruri?Ai vreo parere?Incearca "Cum stai".

107

all different
all equal

PORTRETE
NIVELUL 2 TEMA I&M
Poti suntem egali, dar unii sunt mai egali ca altii. Toti suntem diferiti, dar unii sunt mai
diferiti de altii. De ce?
SUBIECTE DE DISCUTAT
-identificarea succesului social cu cel economic
-felul in care factorii economici si sociali au miscorat sau au ridicat posibilitatea succesului
social.
SCOPURI
-identificarea si analiza bazei de discrminare
TIMP
Aprox. 2 ore
MARIMEA GRUPULUI
-min 10 oameni-max 24
PREGATIREA
-bucati mari de hartie si markere colorate;
-pixuri si bucati de hartie(A4) pentru notite;
-banda pentru lipirea pozelor pe perete;
INSTRUCTIUNI
1. Imparte participantii in grupuri de lucru de min 6/grup. Daca e posibil sa fie un numar par
de grupe si nu mai multe de 4.
2. Spune-le jumatatii de grup ca trebuie sa produca"poze identikit"despre cineva pe care-l
considera "castigator social" in societatea lor. Spune celorlalte grupe sa faca "poze
identikit" despre cineva pe care-l considera "invins social".
3. Fiecare sa inceapa facand o lista a caracteristicilor personale de ex:nivelul socialeconomic, educatia, profesia sau ocupatia, sexul, grupul etnic, obiceiuri, activitati din
timpul liber si hobby-urile, felul de a se imbraca, pareri, idei si valori, mediul familial, felul
de viata, tipul de casa, zona de interes.
4. Spune grupurilor sa deseneze o poza identikit a persoanei sale pe o coala de hartie. Acest
desen trebuie sa includa toate caracteristicile pe care le-au inclus pe lista. E important ca
poza/desenul sa fie reprezentatie grafica si sa nu se foloseasca cuvinte. pentru aceasta
activitate-40 min.

108

all different
all equal
5. Grupurile sa-si schimbe desenele, astfel incat grupul care a trebuit sa deseneze "un
castigator" sa schimbe cu cei care au desenat un "invins" si sa le interpreteze. pentru aceasta
activitate 15 min.
6. Pune pozele pe perete astfel incat sa le vada toata lumea.
7. In plenar, fiecare grup trebuie sa-si prezinte interpretarea desenului primit. Grupul care a
facut desenul original nu trebuie sa faca comentarii la acest nivel.
8. Odata ce toate grupurile sia-u facut interpretarea, grupul care si-a realizat desenul poate
face comentarii daca vor sa adauge ceva. pentru aceasta activitate 30 min.
EVALUARE SI CHESTIONARE
Pt discutie sa existe 30 min. Grupurile sa identifice si sa discute criteriile prin care
societatea atribuie succesul si esecul social. Urmatoarele intrebari pot face discutia mai
usoara: Care sunt trasaturile principale a succesului? Si care sunt acelea ale esecului? Care
sunt cauzele, "radacinile"succesului si esecului? Ce factori deter mina diferenta? Sunt
persoane care reprezinta in "poza identikit" mai prezente in anumite grupuri sociale, straturi
sau clase decat in altele? Au oamenii aceleasi oprtunitati in toate grupurile si sectoarele
sociale de a avea succes? Cine sunt in pozitii mai favorizate si cine in mai putin favorizate?
INDICII pentru FACILITATOR
Unii participanti vor gasi dificila desenarea "pozei identikit" pentru ca vor spune ca nu sunt
bunila desen. Ii poti incuraja si spune-le ca nimeni nu caita capodopere ci doar o forma de
comunicare alta decat vorbirea. Trebuie sa le dai indicii cine sa fie reprezentate corect
grafic sau vizual. In discutii, subliniaza ideea ca daca indentificam succesul social cu cel
economic trebuie sa ne dam ca persoana care are succes nu e neaparat aceea care atinge
dezvoltarea personala sau experienta cea mai inalta, ci doar aceea care reuseste sa
acumuleze sau sa castige avutiile. Exista o zicala in Anglia:"Banii nu inseamna tot". Ia in
vedere ce poate face societatea in legatura cu factorii sociali si economici care micsoreaza
posibilitatea "succesului social" precum lipsa de educatie sau marginalizarea datorita
factorilor precum culoarea pielii sau apartenenta la o minoritate. pentru a continua poti
identifica si analiza baza discriminarii si excluderii oamenilor sau grupurilor diferite
datorita culturii, originii, orientarii sexuale, limbii, ceea ce insemna ca de la inceput cateva
grupuri sociale sunt dezavantajate in comparatie cu altele.
SUGESTII pentru CONTINUARE
Castigatorii sociali pot avea succes in anumiti termeni, dar ii consideram eroi oamenii pe
care ii admiram?Care sunt eroii tai si care sunt calitatile pe care le admiri la ei?Te poti uita
la "Eroi Personali". Daca ti-a placut sa interpretezi "poza identikit"poti interpreta si altele in
"Ce Vedem?"

REFUGIATII
NIVELUL 2-TEMELE I, M, A
Un refugiat ar vrea sa aiba problemele tale. Ce stim noi despre problemele care i-au fortat
altii sa-si paraseasca tara, familia casa si slujba pentru ca sa traiasca intr-o tara unde nu
sunt doriti?

109

all different
all equal
PROBLEME DE DISCUTAT
?? Problema refugatilor si a celor care cauta aziluri;
?? Empatia fata de oamenii fara casa;
?? Stereotipuri, prejudecati si xenofobie fata de straini;
SCOPURI
?? Intelegerea realitatii cu care fac fata refugiatii si imigrantii;
?? Generarea curiozitatii problemelor pe care le au in tara gazda;
?? Promovarea empatiei si solidaritatii fata de situatia refugiatilor si imigrantilor;
?? Analizarea problemelor excluderii si integrarii si perceptiile noastre despre oamenii
si tarile diferite;
?? Introducerea discutiei despre dezechilibrul dintre nord si sud si relatiiile lor cu
problemele zilnice ale oamenilor;

PREGATIREA
Facilitatorul trebuie sa aiba intelegere fata de motivul care i-au impins pe oameni sa
imigreze sau sa caute azil. Vei gasi informatii in partea A.
Fa copii la inceputul povestii sau fi pregatit sa le spui participantilor(numele,
originea refugiatilor sau a imigrantilor ar trebui sa se potriveasca cu circumstantele). Ia
contactul cu cineva care e refugiat sau imigrant, daca nu e posibil, cu un NGO care lucreaza
cu ei.
Tabel si pixuri.
INSTRUCTIUNI
1. Citeste tare sau da-le copii ale urmatoarei povestiri:
"Miriam e refugiata in orasul tau. A ajuns acum 2 zile din tara sa unde s-a temut pentru
viata sa datorita circumstantelor economice(sau crezurilor politice)"
2. Sa se formeze grupuri de 4 sau 6 persoane si sa scrie o poveste scurta sau un articol
despre cum Miriam si-a parasit tara si cum e sa traiasca aici. Ganditiva:
-Cum e viata lui Miriam aici?
-Ce dificultati intampina?
-Cum e suportata(sau nu)?
-Cum invata limba?
-Poate lucra si ce fel de slujba?
-Crezi ca e usor pentru ea?
-Ce parere are despre noi?
-Ce crezi ca a trebuit sa faca pentru ca sa ajunga in oras?
-Cum a calatorit?
-Unde a gasit bani?
-Care au fost procedurile administrative?
-Ce a lasat in urma?
3. Fiecare grup sa-si prezinte povestea sau raspunsul la intrebari. Noteaza principalele
puncte facute de fiecare echipa.

110

all different
all equal
EVALUARE SI CHESTIONARE
Incepe discutia invitand fiecare grup sa reflecteza asupra concuziilor lor, in special
intreband care au fost presupunerile "reale" sau "ireale". Daca discutia se impotmoleste
potipune intrebari ca "Crezi ca a fost corect?"Cunosti pe cineva care a trecut sau trece prin
experiente similare?Ti-ai inchipuit ca ti se poate intampla? Grupurile sa se gandeasca ce pot
face sa-isprijine pe refugiati sau imigranti din orasul lor, sau de ce alt sprijin au nevoie
pentru a se integra in societate.
INDICII pentru FACILITATOR
Aceasta activitatea e potrivita pentru grupurile locale pentru ca poate genera solidaritate si
actiune. Dar functioneaza si cu un grup international daca accentul e pus pe cresterea
constiintei comparand diferite structuri legale. Continua bine cu "Etichete" e esential sa fi
bine informat si sa ai informatii relevante si actuale. Daca rolul tau de facilitator poti oferi
anumite informatii despre refugiatii din
tara/orasul tau. In acest caz e util sa le dai copii sau figuri grafice sau tabele despre
refugiatii din diferite tari pentru a face comparatie. Date si informatii despre refugiati pot fi
obtinute cu usurinta de la Comitetul Campaniei Nationale sau birourile nationale sau sa se
ia contactul cu Comisarul
Inalt al Natiunilor Unite de Refugiati(CINUR) sau UNICEF precum si de la NGO
umanitare, ex;Crucea Rosie, Amnesty International.
VARIATII
1. Decat sa se scrie stiri, grupurile mai bine sa "dramatizeze" sau sa se faca o scurta schita
despre un episod in timpul plecarii lui Miriam din tara sa sau sosirea ei in oras.
2. Cheama un refugiat sau imigrant in discutia ta. Daca e posibil cheama pe cineva din
orasul tau. Invita-i sa le spuna grupurilor de ce si-a parasit tara de origine cum au calatorit si
ce li s-a intamplat pe drum. Continua cu intrebarile si raspunsurile. Aveti nevoie de mai
mult timp pentru aceasta optiune.
3. Citeste o poveste. Daca nu e usor sa gasesti un refugiat sau un imigrant care le-ar putea
ajuta, o alternativa e sa citesti sau sa distribui o poveste despre un refugiat real.
SUGESTII pentru CONTINUARE
Programeaza timpul pentru o sesiune urmatoare pentru lucrarea la ideile dezvoltarii in
aceasta activitate si decide ce atitudine practica si reala poate lua grupurile pentru a-i
sprijine pe imigrantii locali. Fii activ in promovarea bunelor relatii din tara ta. Uneori e
dificil sa sti cum sa reactionezi intr-o situatie cand vezi ca se face discriminare. Se intampla
tot timpul, in autobuse, in magazine, pe strada-dar cum reactionezi? Exploreaza acest lucru
in "Impartirea Discriminarii". In mod alternativ daca vrei sa vezi cum e bazata cunostiinta noastra despre alte persoane pe informatii
partiale foloseste "Fiecare poza spune o poveste".

111

all different
all equal
REGULILE JOCULUI
NIVELUL 3-TEMA M
Toate organizatiile trebuie sa aiba reguli si membrii trebuie sa tina unul la altul. Dar, tot
timpul sunt corecti unii cu ceilalti?Sunt corecti fata de minoritate?
SUBIECTE DE DISCUTAT
?? Relatiile majoritate-minoritate
?? Putere si autoritate
?? Excluderea minoritatilor de la accesul la resurse si oportunitati
SCOPURI
?? Inceperea discutiei despre regulile din societate si situatia majoritatilor si
minoritatilor
?? Experimentarea discriminarii
?? Experimentarea puterii si lipsei de putere
TIMP
2 ore, o sesiune. Stabileste limita.
MARIMEA GRUPULUI
oricare
PREGATIREA
-etichete de hartie colorate cu 2 culori diferite ex, galben si verde;
-banda si ace;
-scrie o lista cu 6-8 reguli potrivite pe o bucata de hartie, de ex. PERSOANE CU
ETICHETE VERZI
-nu trebuie sa stea pe scaun
-sa nu stea impreuna cu mai mult de o persoana
-nu trebuie sa vorbeasca cu "un galben" numai daca acesta i se adreseaza
-nu trebuie sa aiba acces la echipament fara permisiune speciala
PERSOANELE CU ETICHETE GALBENE
-au prioritate la tabel si la alte jocuri cu tabele
-au prioritate in alegerea muzicii
-au acces liber la orice echipament de care au nevoie
-au dreptul la bautura gratuita sau ciocolata la sfarsitul sesiunii daca tin la reguli
INSTRUCTIUNI
1. Imparte etichetele la intamplare si spune-le sa le poarte tot timpul. Toti din grup trebuie
sa aiba una.
2. Pune regulamentul pe un loc proeminent si spune-le ca trebuie sa fie observate fara
exceptie.
Aceasta sesiune trebuie sa fie cat se poate de normala.

112

all different
all equal
EVALUARE SI CHESTIONARE
Asigura-te ca au timp destul pentru chestionare. Intreaba ce parere au despre joc si ce au
invatat. Intreaba:
Cum te-ai simtit ca "galben" sau "verde"?
Care a fost cel mai bun/rau lucru cand ai fost "galben" sau "verde"?
A incercat cineva sa-si schimbe eticheta?
Ce tipuri de discriminare se intampla in viata de zi cu zi?
Cine are puterea sa faca reguli?
Cat de democratica e organizarea organizatia ta?
Ce poti face ca sa promovezi democratia in organizatia ta, in comunitatea locala, in
societatea ta la nivel regional sau national?
INDICII pentru FACILITATOR
Pregateste regulile cu grija inainte pentru a pastra controlul asupra jocului. Fii atent cine e
in care grup. Poate vrei sa manipulezi conducerea fiecarui grup dar jucatorii nu trebuie sa sti
acest lucru. Aceasta activitate poate genera emotii puternice. Acest tip de activitate se
potriveste in cursuri si seminarii. E important sa aiba o limita bine definita de ex 2 ore sau o
sesiune si ca inainte de evaluare participantii sa-si iasa din rol. Daca vrei sa adancesti
problema minoritatemajoritate poti aranja astfel incat sa existe o majoritate de oameni cu
etichete galbene si minoritate cu altele verzi.
SUGESTII pentru CONTINUARE
Revizuie regulile grupului sau organizatiei. Sunt corecte pentru fiecare membru? Sunt
potrivite pentru fiecare care vrea sa intre in organizatie sau grup?Uita-te la cine regulile si
cine detine puterea si vezi daca pot fi impartasite. Poti intreba cum ar fi o societate mai
corecta sau cum ar fi o societate ideala si gandeste-te ce ne opreste sa o realizam. O poti
asocia cu "BALOANE"

CAUTAREA SIMILARITATILOR SI DESCOPERIREA

DIVERSITATII
NIVELUL 1-TEMA G
Cat de usor e sa gasesti pe cineva care gandeste si are sentimente similare cu ale tale?
SUBIECTE DE DISCUTAT
-identitatea personala;
-acceptarea si celebrarea activitatii;
-toti suntem diferiti si egali;
SCOPURI
Descoperirea diversitatii din grup.
Dezvoltarea capacitatii de comunicare.
Sa ajungi sa-i cunosti pe toti si sa dezvolti un sentiment pozitiv in grup
TIMP:
20 minute

113

all different
all equal
PREGATIREA
-copii ale hartiei si pixuri 1 pe persoana
INSTRUCTIUNI
Fiecare jucator sa completeze intrebarile. Si sa gaseasca pe cineva cu aceleasi raspunsuri la
toate intrebarile. Daca nu gasesti pe nimeni, spune-le sa incerce sa gaseasca pe cineva cu
care sa imparta 4 caracteristici, daca nu pot atunci pe cineva cu 3 sau 2.
EVALUARE SI CHESTIONARE
Intreaba-i daca le-a placut aceasta activitate si de ce?Intreaba-i apoi ce au invatat. Apoi
intreaba:
Cati au gasit pe cineva cu 5, 4, 3, 2, 1 trasaturi in comun? Cate diversitati de religie , gusturi
in muzica sau cui nu-i plac animalele, sau au bautura favorita sunt in grup? Daca sunteti un
grup atat de divers cum veti lucra impreuna?
SUGESTII pentru CONTINUARE
Oamenii care sunt diferiti sunt deseori discriminati. Daca vrei sa vezi cum e sa faci parte din
majoritate incearca "CEL IMPAR AFARA" sau "KNYSNA BLUE" pentru a te relaxa si sa
asculti muzica sa afli mai multe despre gusturile muzicale ale altora din grup si sa exploreze
imaginea culturala pe care o castigi prin muzica.
CAUTAREA SIMILARITATILOR SI DESCOPERIREA DIVERSITATII
Scrie raspunsurile la raspunsurile de mai jos si incearca sa gasesti pe cineva din grup care
are aceste raspunsuri. Daca nu reusesti gaseste pe cineva cu care ai 4, 3, 2 caracteristici in
comun, sau esti unic?
M-am nascut in
Religia mea e
Sunt alergica la
Nu-mi place
Muzica favorita e

IMPARTASIREA DISCRIMINARII
NIVELUL 2-TEMA M&A
A fost ingrozitor, a fost o situatie jenanta, n-am stiut ce sa fac.
SUBIECTE DE DISCUTAT
-Manifestarea prejudecatii si a discriminarii din societate;
-Cum sa tratezi anumite situatii?
SCOPUL
-Sa fii mai constient de discriminarea din zilele noastre;
-Promovarea empatiei cu cei care sunt discriminati
-Sa-i ajute pe oameni sa devina mai "assertive"
TIMP
45 de minute

114

all different
all equal
MARIMEA GRUPULUI
Oricare. Daca grupul e mare imparte-l pentru discutie in sase, opt, grupuri.
PREGATIRE
tabel si marker
INSTRUCTIUNI
1. Fiecare persoana sa se gandeasca la o situatie cand au fost discriminati sau o situatie in
care au vazut acest caz.
2. Fiecare persoana sa-si descrie situatia grupului.
3. Scrie toate situatiile pe tabel si spune grupului sa aleaga o situatie pentru discutie.
4. Spune persoanei a carei situatii a fost aleasa sa descrie in detaliu ce s-a intamplat.
5. Apoi vorbiti despre:
-Cum s-a ivit situatia si ce s-a intamplat de fapt;
-Cum s-a simtit persoana discriminata;
-Cum s-a simtit persoana care a facut discrminarea;
-Cum au raspuns si ce s-a intamplat dupa incident;
7. La final intreaba grupul ce ar fi putut face in aceeasi situatie si sa gaseasca alte cai de
raspundere.
EVALUARE SI CHESTIONARE
Vorbiti despre discriminare in general. Care sunt cel mai comune motive pentru care
oamenii fac discriminare?Datorita varstei, culorii pielii sau datorita hainelor pe care le
porti? De ce altii fac discriminare fata de persoane diferite? Unde au invatat acest
comportament? Cat de important e sa provoci discriminarea?
INDICII pentru FACILITATOR
Persoanele sa se gandeasca la situatia reala dar trebuie sa le spui ca nimeni nu trebuie sa se
simta tensionat daca spun ceva care-i fac sa se simta disconfortant. De obicei, persoanele
discuta despre discriminarea negativa dar pot fi ridicate si problemele discriminarii
negative.
VARIATII
1. Foloseste jocul pentru a explora situatia. Cere o pereche sau un grup sa interpreteze
situatia la timp ce altii vorbesc. Cere apoi observatorilor sa sugereze raspunsuri alternative
la situatii.
2. Cere tuturor sa scrie un rezumat al situatiei pe hartie. Pune hartiile in palarie. Fiecare
persoana apoi sa-si aleaga o bucata de hartie. Fiecare persoana sa citeasca ce au pe hartie.
Fiecare sa incerce sa ghiceasca sentimentele celorimplicati.
SUGESTII pentru CONTINUARE
Organizeaza un antrenament 'aasertivness 'pt a te ajuta sa dezvolti indemnarile pentru
tratarea situatiilor dificile. Oamneii fac discriminari fata de altii care sunt diferiti cand e in
interesul lor, dar in acest timp le place multe din lucrurile aduse de straini precum pizza. ,
kebabul sau muzica jazz sau reggae. Daca vrei sa descoperi "amprente" straine du-te la
'Trailing diversity'. In mod alternativ incearca "Limita 20" pentru distractie.

115

all different
all equal
POVESTIRI ALE LUMII
NIVELUL 1-TEMA G&I
Povestirile sunt cele mai interesante si mai relevante expresii ale culturii. Ancorate in
istorie, transmise verbal, sunt purtatoarele morale ale culturii. Aceasta activitate foloseste
povestirile pentru a explora perceptiile(si stereotipurile)pe care le-am putea avea despre
culturi diferite.
SUBIECTE DE DISCUTAT
-perceptii si imagini pe care le avem despre alte culturi si despre cultura noastra.
-etnocentrism si stereotipie.
SCOPURI
-cresterea curiozitatii despre povestea altor culturi si popoare
-provocarea stereotipurlor si prejudecatilor despre valorile altor culturi
-cresterea curozitatii despre alte popoare, culturi, muzica sau limba
-intrigarea participantilor si introducerea unei atitudini pozitive ingrup
TIMP
60-90 de minute
PREGARTIREA
Alegeti toate sau cateva povestiri si o copie a "versiunii A" pentru fiecare participant.
Pregateste copii a povestirii intregi pentru a fi impartite la final, inclusiv daca vrei, copii ale
celor originale in limba originala.
MISTRETUL CEL SALBATIC SI ORB
VERSIUNEA A
VERSIUNEA COMPLETA
POVESTEA LUI W. X. CARE A PRINS PESTE pentru MAMA SA VITREGA IARNA
VERSIUNEA A
VERSIUNEA COMPLETA
PORUMBEII SI PLASA CELUI CARE PRINDE PASARI
VERSIUNEA A
VERSIUNEA COMPLETA
CUM SI-A CAPATAT IEPURELE COADA?
VERSIUNEA A
VERSIUNEA COMPLETA
INSTRUCTIUNI
1. Fiecare participant sa primeasca o copie a povestilor(versiune A) si da-le 15 minute
pentru a le citi.
2. Fiecare participant sa incerce sa ghiceasca de unde vin povestile. Ar fi mai bine sa le dai
participantilor o raza din care sa citeasca precum Europa de sud , Europa de nord, Europa
centrala, Europa de est, Africa, Orientul Mijlociu, America de sud, Asia, America de nord.
3. Persoanele sa se grupeze in grupuri de 4-6 pentru ca sa-si schimbe parerile si sa discute
motivele.

116

all different
all equal
4. Fiecare grup sa gaseasca o decizie comuna despre originea fiecarei povesti. Da-le 30-45
de minute pentru acesta discutie.
5. In plenar fiecare grup sa-si prezinte concluziile si motivele. Acest lucru va duce la alte
discutii dupa cum oamenii reevalueaza incercarile si alte grupuri aduc alte idei sau sugestii.
6. Trebuie sa te decizi cand sa pui punct discutiei apoi da intreaga versiune a
povestii(inclusiv in limba originara)sau citesti intreaga versiune si spune de unde e
versiunea.
EVALUARE SI CHESTIONARE
Daca crezi ca e bine, incepe discutia intreband participantii daca le-au placut povestea si
daca au fost surprinsi de origini, daca li s-a parut dificil si daca s-au simtit bine.
INDICII PENRTU FACILITATOR
Povestile exprima valori fundamentale si aceeasi poveste poate fi in versiuni diferite din
alte tari datorita variatiilor in conditii geografice si climatice in religie sau in valori.
Activitatea merge mai bine daca participantii trec peste circumstantele practice
stricte(precum climatul sau daca exista un anumit animal intr-o regiune data)si sa vada
anumite valori transmise de poveste.
SUGESTII pentru CONTINUARE
O activitate in continuare, in special intr-un grup multicultural, e sa le spui anumitor
participanti sa aduca povesti din tara lor intr-o sesiune viitoare. Ar fi un mod interesant sa
apropii diferite generatii. Daca iti place sa citesti povesti, poate iti place sa te si joci "Limita
20". Daca iti place sa faci colaje
poti incerca portrete.
POVESTIRI-VERSIUNEA A(copiata si impartita)
MISTRETUL SALBATIC SI ORB
A fost odata un vanator care a plecat in padure cu pusca sa. Acolo a zarit doi pui de mistret
mergand unul in spatele celuilalt. Vanatorul a ochit si-a impuscat cel de al doilea mistret dar
s-a intamplat ceva care l-a surprins. Conducatorul a fugit iar ce de al doilea nu stia ce sa
faca. A fost abandonat stand cu ceva ce parea sa fie o nuia uscata in gura. Vanatorul s-a
apropiat cu grija, crezand ca mistretul salbatic il va ataca observat ca sta unde s-a oprit fara
sa-si urmeze prietenul. vanatorul s-a apropiat pentru a vedea mai bine. A observat ca ceea
ce parea a fi o nuia uscata era de
fapt coada mistretului care fugise. Acum vanatorul a inteles ca mistretul era orb si ca
glontul atinse coada conducatorului sau si o taiase. A luat mistretul salbatic, l-a dus acasa
si tot timpul tinand in gura coada. Acasa, vanatorul l-a hranit si l-a ingrijit foarte bine. E
ciudat chiar si animalele arata consideratie pentru creaturile din neamul lor. N-ar trebui si
noi, cei inzestrati cu inteligenta sa avem grija de parintii nostri si prietenii care au nevoie de
ajutor?
POVESTEA LUI W. X. CARE A PRINS PESTE IARNA pentru MAMA LUI VITREGA.
W. X. era un barbat care a trait mai demult. Mama sa adevarata a murit si tatal sau s-a
recasatorit cu o femeie a sarui nume de familie era Z. Prin urmare ea a devenit mama lui
WX. Mama vitrega era rea si nu-l placea pe WX, si obisnuia sa-l defaimeze pe WX in fata
tatalui sau. Cu timpul tatal a inceput si el sa-si displaca fiul. WX era bun si recunoscator
parintilor. Intr-o iarna, vremea era foarte

117

all different
all equal
rea, ningea puternic, de multe ori ningea toata ziua. Era atat de rece, incat dupa ce ningea,
raul din apropiere, care curgea atat de cristalin, era acum tacut si inghetat. Oamenii stateau
acasa din pricina frigului, la fel si animalele, rareori ieseau afara. Pamantul era acoperit in
intregime cu zapada. Intr-o zi mama vitrega a lui WX s-a hotarat ca vrea peste proaspat si ia spus fiului sau vitreg S-a gandit:-De unde pot face rost de peste proaspat daca ninge toata
ziua si raul a inghetat?Cum s-a spus inainte, WX era un fiu recunoscator si a icsit in
imensitatea alba sa gaseasca peste. WX a cautat timp indelungat, dar cum sa gaseasca peste
proaspat?Intr-un final s-a dus in aval. Pamantul era tare si vantul batea. Era atata de frig
incat tremura Acum WX statea acolo uitandu-se la rul inghetat si s-a gandit: -Nu ma pot
duce acasa cu mana goala cand mama mea vrea peste. Ce sa faca? WX s-a gandit si tot
gandit, dar nu a gasit o solutie. In final a izbucnit in lacrimi e disperare. Cu cat plangea mai
mult cu atat ii curgea lacrimile. In final s-a format o gaura in gheata care acoperea raul. Au
inviat datorita caldurii lacrimilor lui WX. Foarte bucuros, Wx a ridicat pestii si l-a dus acasa
la mama lui.
Ca si WX, nu trebuie sa renuntam la speranta.
PORUMBEII SI PLASA CELUI CARE PRINDE PASARILE
A fost odata un stejar batran in care traiau multi porumbei. toata ziua zburau sa-si caute
mancare , dar seara se intorceau sa-si petreaca seara in stejar.
Intr-o zi porumbeii erau
plecati, ca de obicei. Dintr-o data, un porumbel mic a spus: -Uite, uite cate seminte!Cat de
multa mancare este pe pamant!
Celalalt porumbel i-a dat dreptate si a zburat sa se stabileasca acolo, dar un porumbel batran
a spus: -Stop!Nu zbura acolo!Cum de acolo exista asa multe seminte? -N-are importanta!a
spus alt porumbel:Hai sa mergem sa mancam impreuna! Intregul stol a zburat cu exceptia
porumbelului batran. Au inceput sa sarbatoreasca, in timp ce le urmarea miscarile de la
distanta. Dupa ce s-au saturat, au vrut sa plece de acolo, dar n-au putut. Au fost prinsi in
plasa celui care prin de pasari si au strigat in disperare: -Ajutor!Am fost prinsi!Ajutor!
Porumbelul batran a spus: -Linistiti-va! Dar unul din porumbei a spus: -Priviti, cineva se
indreapta spre noi. E cel care prinde pasari si vine sa ne
prinda. Porumbelul batran a spus: -Calmati-va. Ridicati-va de la pamant deodata si puteti
ridica si plasa. Intreg stolul a ridicat putin plasa. Apoi porumbelul cel batran a spus, in timp
ce le arata copacul: -Va puteti stabili aici. Un prieten de-al meu sta aici, un soricel. A
chemat soricelul care a facut o gaura in plasa asa ca porumbeii au fost liberi. Intreg stolul a
multumit soricelului.
CUM SI-A CAPATAT IEPURELE DE CAMP COADA CEA SCURTA.
In vie lupul sapa si planta vita de vie. Le-a cerut vulpii si iepurelui sa-l a jute. Le-a pregatit
o masa gustoasa-o oala de miere. Toti au muncit, dar vulpea era tentata sa guste din miere
inainte de masa, asa ca s-a dus langa vita de vie cea mai apropiata si a tipat:-Helo!Helo!-Ce
se intampla?a intrebat lupul. -Sunt invitata la o petrecere, a mintit vulpea. -Fugi, a spus
lupul. -Si intoarce-te repede, a spus iepurele. Dar vulpea s-a dus direct la tufisul unde lupul
ascunsese oala cu miere. A mancat pe saturate si apoi s-a intors la lup si la iepure. -Cum a
fost la petrecere?a intrebat lupul. -Am fost ocupata, a zambit vulpea cu gura pana la urechi.
-Cum a fost mancarea?a intrebat iepurele. -Dulce si gustoasa, a raspuns cu viclenie vulpea.
Apoi au continuat sa sape. Curand, vulpea s-a intors si a tipat:-Helo!Helo!-Ce e acum?a
intrebat lupul si iepurele. -Sunt invitata la o alta petrecere, a raspuns vulpea. -Du-te atunci, a

118

all different
all equal
raspuns lupul. vulpea s-a dus din nou. Cand s-a intors, iepurele si lupul a intrebat daca i-a
placut. -Nici pe jumatete ca data trecuta. Cand vulpea s-a furisat pentru a treia oara, a
terminat mierea din oala, iepurele si lupul au adormit pentru ca erau obositi. Cand vicleana
vulpe s-a intors, aceasta i-a uns nasul iepurelui care dormea, cu restul de miere. apoi a
strigat: -Treziti-va somnorosilor! -Oh, te-ai intors deja?Cum a fost la petrecere?a intrebat
lupul, apoi a cascat. -S-a terminat, a zambit vulpea. -Ai mancat bine?a intrebat iepurele si
si-a plecat ochii. -Bine si gustos, a spus vulpea lingandu-si gura. -Frate lupule, nu ne inviti
sa mancam acum?-Ba da, desigur, a dat din cap lupul, imediat se face vremea pentru dejun.
A aratat spre tufisul unde ascunsese oala cu miere.
Dar s-a intors cu oala goala si a strigat:-Cineva a mancat toata mierea!Daca as stii sine e
hotul, i-as suci gatul!Vulpea a raspuns ingratios:-Iepurele a mancat toata mierea in timp ce
dormeai! -Nu e adevarat!Nu eu am fost!a protestat iepurele. Lupul, furios, a sarit pe iepure
sa-i suceasca gatul. Iepurele a luat-o la sanatoasa. Dupa un timp, lupul aproapa ca l-a prins
si a reusit sa-i muste coada. Dar din fericire pentru iepure, lupul nu a reusit sa-l prinda din
urma ca sa-i suceasca gatul. De atunci, iepurele are o coada scurta.
POVESTIRILE-VERSIUNEA COMPLETA
MISTRETUL CEL SALBATIC SI ORB
A fost odata un vanator care a plecat in padure cu pusca sa. Acolo, a zarit 2 mistreti
salbatici, unul in fata celuilalt. Vanatorul a ochit si l-a impuscat pe cel de-al doilea, dar s-a
intamplat ceva care l-a uimit:cel din fata a fugit, in timp ce celalalt nu stia ce sa faca. statea
acolo cu ceva care parea a fi o nuia uscata in gura. Vanatorul s-a apropiat cu grija, crezand
ca mistretul il va ataca. Aobservat ca statea unde se oprise, fara a-si urma prietenul.
Vanatorul s-a apropiat pentru a se uita mai bine. A observat ca, ceea ce parea o nuia uscata,
era de fapt coada mistretului care fugise. Acum vanatorul a inteles ca mistretul era orb si ca
glontul atinsese coada celui din fata taindu-i-o. A luat mistretul orb si l-a dus acasa tot
timpul purtandin gura coada taiata. In casa lui, vanatorul l-a hranit si
a avut grija de el. E ciudat. Chiar si animalele manifesta respect pentru creaturi. N-ar trebui
ca noi, cei inzestrati cu ratiune, sa avem grija de parintii nostri, prietenii nostri care au
nevoie de ajutor?
(Aceasta poveste e din Tigrea-Etiopia, Africa)
POVESTEA LUI WANG XIANG CARE A PRINS PESTE IARNA pentru MAMA SA
VITREGA.
Wang Xiang era un om care a trait in timpul dinastiei Jin. Mama s-a murit si tatal sau s-a
recasatorit cu o femeie a carei nume era Zhu. Prin urmare, a devenit mama vitrega a lui
Wang Xiang. Mama vitrega era rea si nu-l placea pe Wang Xiang, obisnuia sa-l defaimeze
in fata tatalui sau. Timpul trecea si tatal incepuse sa-l displaca si el. Fiul era bun si
recunoscator parintilor in ciuda acestui fapt Intr-o iarna, vremea era foarte rea, ningea
puternic zile in sir. Era atat de frig incat dupa ninsoare, raul din apropiere care era atat de
cristalin, era inghetat Oamenii stateau in casa, la fel si animalele. Pamantul era tot acoperit
cu zapada Intr-o zi mama vitrega a lui Wang Xiang s-a hotarat ca vrea crap proaspat la cina
si i-a spus fiului vitreg. El s-a gandit:-De unde pot aduce crap proaspat daca ninge tot timpul
si raul e inghetat? Dupa cum s-a spus, Wang Xiang era un fiu recunoscator, asa ca s-a dus
repede sa caute peste. Wang Xiang a cautat mult, dar unde sa gaseasca peste?S-a dus in
aval. Pamantul era tare si rece, vantul batea puternic. era atat de frig incat tremura. Acum

119

all different
all equal
Wang Xiang statea holbandu-se la raul inghetat gandindu-se: -Nu ma pot duce acasa cu
mana goala, daca mama vrea peste. Ce sa faca?Wang Xiang s-a gandit si s-a tot gandit, dar
nu a gasit o solutie. Intr-un final a izbucnit in lacrimi de disperare, curgandu-i pe obraz. Cu
cat palngea mai mult cu atat erau mai multe lacrimi. Intr-un final a observat o groapa in
gheata care acoperea raul. Dintr-o data doi crapi au zburat pe gheata langa gaura. Au inviat
datorita caldurii din lacrimile lui Wang Xiang.
Foarte entuziasmat Wang Xiang a luat pestii si i-a dus acasa la mama lui vitrega. Acesta
minune a fost explicata mai tarziu. A fost un rezultat al simtului datoriei lui Wang Xiang.
(Poveste originala chineza)
PORUMBEII SI PLASA CELUI CARE PRINDE PASARI
Intr-o jungla a existat un stejar in care traiau mai multi porumbei. Toata ziua acestia
zburau sa caute hrana dar seara se intorceau in stejar. Intr-o zi porumbeii zburau dupa
hrana ca de obicei. Dintr-o data un porumbel mic a zis: -Uite cate seminte!Cat de multa
mancare se afla pe pamant. Ceilalti porumbei i-au dat dreptate si au zburat intr-acolo dar
porumbelul batran a spus: -Stati!Nu zburati acolo. Cum se face ca exista seminte in mijlocul
junglei? -Nu conteaza, a spus alt porumbel. Haideti sa mancam impreuna. Tot stolul a
plecat cu exceptia porumbelului batran. Au inceput sa sarbatoreasca. Dupa aceasta
porumbeii au vrut sa zboare dar nu au putut. Au fost prinsi in plasa celui care prinde pasari,
si zbierau cu disperare: -Ajutor!Am fost prinsi!
Porumbelul batran a raspuns: -Linistiti-va! Dar un alt porumbel a strigat: -Priviti!Cineva se
indreapta spre noi. E cel care prinde pasari. Porumbelul intelept a spus: -Linistiti-va.
Ridicati-va de la pamant, astfel ridicati si plasa. Stolul a ridicat putin plasa. Acum
porumbeii au incercat si au reusit sa ridice plasa astfel incat sa zboare. Porumbelul intelept a
zburat primul si ceilalti l-au urmat. Au zburat mult, pana au ajuns la un copac. Porumbelul
intelept le-a spus in timp ce le arata copacul: -Va puteti aseza aici. Un prieten bun de-al meu
sta aici, un soricel. A chemat soricelul care a facut o gaura in plasa, astfel porumbeii s-au
eliberat Tot stolul i-a multumit soricelului. (aceasta poveste e din India)
CUM SI-A CAPATAT IEPURELE COADA SCURTA
In vie lupul sapa si planta vita de vie. Le-a cerut vulpii si iepurelui sa-l ajute. Le-a pregatit o
masa gustoasa-o oala de miere. Toti au muncit, dar vulpea e ra tentata sa guste din miere
inainte de masa, asa ca s-a dus langa vita de vie cea mai apropiata si a tipat: -Helo!Helo!
-Ce se intampla?a intrebat lupul. -Sunt invitata la o petrecere, a mintit vulpea. -Fugi, a spus
lupul. -Si intoarce-te repede, a spus iepurele. Dar vulpea s-a dus direct la tufisul unde lupul
ascunsese oala cu miere. A mancat pe saturate si apoi s-a intors la lup si la iepure. -Cum a
fost la petrecere?a intrebat lupul. -Am fost ocupata, a zambit vulpea cu gura pana la urechi.
-Cum a fost mancarea?a intrebat iepurele. -Dulce si gustoasa, a raspuns cu viclenie vulpea.
Apoi au continuat sa sape. Curand, vulpea s-a intors si a tipat: -Helo!Helo!-Ce e acum?a
intrebat lupul si iepurele. -Sunt invitata la o alta petrecere, a raspuns vulpea. -Du-te atunci, a
raspuns lupul. vulpea s-a dus din nou. Cand s-a intors, iepurele si lupul a intrebat daca i-a
placut. -Nici pe jumatete ca data trecuta. Cand vulpea s-a furisat pentru a treia oara, a
terminat mierea din oala, iepurele si lupul au adormit pentru ca erau obositi. Cand vicleana
vulpe s-a intors, aceasta i-a uns nasul iepurelui care dormea, cu restul de miere. apoi a
strigat: -Treziti-va somnorosilor! -Oh, te-ai intors deja?Cum a fost la petrecere?a intrebat
lupul, apoi a cascat. -S-a terminat, a zambit vulpea. -Ai mancat bine?a intrebat iepurele si

120

all different
all equal
si-a plecat ochii. -Bine si gustos, a spus vulpea lingandu-si gura. -Frate lupule, nu ne inviti
sa mancam acum?-Ba da, desigur, a dat din cap lupul, imediat se face vremea pentru dejun.
A aratat spre tufisul unde ascunsese oala cu miere. Dar s-a intors cu oala goala si a strigat:
-Cineva a mancat toata mierea!Daca as stii sine e hotul, i-as suci gatul!Vulpea a raspuns
ingratios: -Iepurele a mancat toata mierea in timp ce dormeai! -Nu e adevarat!Nu eu am
fost!a protestat iepurele. Lupul, furios, a sarit pe iepure sa-i suceasca gatul. Iepurele a luat-o
la sanatoasa. Dupa un timp, lupul aproapa ca l-a prins si a reusit sa-i muste coada. Dar din
fericire pentru iepure, lupul nu a reusit sa-l prinda din urma ca sa-i suceasca gatul.
De atunci, iepurele are o coada scurta.

DIVERSITATEA URMELOR
NIVELUL 3 TEMA I&M
Dimensiunea multiculturala a societatilor noastre e exprimata in multe forme. Amprentele
altor culturi sunt peste tot, astfel incat nicimacar nu le observam cateodata. AceasTa
activitate permite participantilor sa urmareasca semnele fenomenului multi-culturalsi sa
observe mediul social din jurul lor.
SUBIECTE DE DISCUTAT
-traim intr-o lume interdependenta;tarile noastre depind una de cealalta.
-in fiecare societate gasim indicii ale prezentei diferitelor culturi.
-relatia dintre culturile diferite si recunostiinta ca influenta comuna asupra fiecaruia ne
imbogateste.
SCOPURI
-Participantii sa aiba posibilitatea sa identifice influenta asupra altor culturi in societatea lor
si contributiile facute.
-Sa pretuiasca valorilein mod pozitiv.
TIMP
Partea A:planificarea activitatii:30 min;
Partea B:urmarirea:2-2h 1/2
Partea C:raportul-1 h
Partea D:expunerea (optional);daca poti colecta poze, filme, inregistrari, trebuie
sa acorzi mai mult timp pregatirii si expunerii.
MARIMEA GRUPULUI
:min 10-max25 oameni
PREGATIREA
-pt partea A ai nevoie de hartie, pixuri si table si markere de diferite culori;
-pt partea B materialele cerute depind de resursele disponibile. Pot fi folosite camere
video, casetofoane. Daca nu se prinde, participantii sa fac o lista de "amprente" pe care le-ar
putea intalni.
-pt partea D daca participantii pot face fotografii sau inregistrari aranjeaza spatiu si
timp pentru ca acestea sa fie auzite.
INSTRUCTIUNI
PARTEA A:PLANIFICAREA

121

all different
all equal
1. Imparte participantii in grup cu max 6 persoane/grup.
2. Spune-le ca trebuie sa exploreze mediul local(sate, resedinte de judet, orase) si sa caute
"amprente" de la alte tari si culturi si sa faca o lista si sa le docementeze cu poze,
inregistrari audio-video(sau sa faca o lista daca grupul nu prea are resurse).
3. Cauta unele zone unde oamenii ar putea gasi "amprente". Gastronomic:mancaruri,
conidmente, din alte culturi care nu sunt folosite in mancarea lor, restaurantele din
strainatate, bauturi. Imbracaminte si moda:haine care se trag din alte tari si culturi, pantofi
sau haine facute in strainatate si importate. Muzica:uita-te la programele muzicale la statiile
de radio locale. Asculta muzica din alte tari in locuri publice precum cafenele, baruri sau
discoteci. Cauta locuri specializate in muzica din anumite zone sau tari. Massmedia:cumpara diferite canale TV din programe straine incorporate in programele lor.
Limba:cuvinte din alte tari pe care le folosesti in viata de zi cu zi.
PARTEA B-URMARIREA
1. Cere grupului sa planifice un moment in timpul saptamanii viitoare cand pot petrece 2
ore explorand mediul(sate, resedinte de judet, orase)si sa caute "amprente" din alte tari si
culturi.
PARTEA C:PREZENTAREA
1. Fiecare grup sa-si prezinte concluziile cercetarii lor si sa faca un rezumat a lucrarilor
gasite.
2. Ajuta-i sa-si gaseasca un logo cu documentarea"amprentelor". Acest lucru ii va ajuta sa
obtina o viziune globala a muncii colorate facute in timpul partii B
EVALUARE SI CHESTIONARE
Prezentarile trebuie sa se termine cu o discutie. Poti facilita evaluarea cu intrebari precum:
Au fost surprize?
Ce inseamna faptul ca exista atat de multe "amprente" din alte tari si culturi in jocul
nostru?
Cum pretuim faptul ca exista o cunoastere crescanda despre alte culturi si societati
cand aceasta cunoastere e partiala si superficiala?
Ce ne aduce aceasta cunoastere?Care ii sunt limitele? Ar fi folositor sa o
marim?Cum am putea face acest lucru?
Poti descoperi anumite modle sau curente in "amprente"?Vin mai mult din anumite
tari decat din altele?De ce?
INDICII pentru FACILITATOR
E important sa motivezi grupurle astfel incat sa le placa activitatea?De ce poti stimula
oamenii comparand cercetarile cu o poveste cu detectivi, o calatorie de descoperire sau de
aventuri. E important sa subliniezi ca cercetarile trebuie sa fie un efort colectiv. In discutii
incearca sa punctezi:
-ca traim intr-o lume interdependenta si ca tarile depind una de cealalta. In fiecare
societate exista dovezi ale prezentei altor culturi.
-revolutia tehnologica si de comunicare ne ofera posibilitati enorme pentru schimbul
si de cunostiinte pentru schimbul cultural si de cunostiinte.
-relatia dintre diferite culturi si influenta comuna ne imbogateste
-contributiile fiecarei culturi ar trebuui apreciate ca atare si nu in contextul tarii sau
societatii din care se trag.

122

all different
all equal
Daca e posibil si daca participantii vor, poti chema oamenidin alte tari sau
culturi(relationate cu descoperirile)sa vada logourile, de ex un DJ de la o statie de radio
locala, cineva din asociatia minoritatii locale, cineva care lucreaza intr-un magazin.
SUGESTII pentru CONTINUARE
Poate vrei sa-ti impartasesti logo-urile cu altii. Invita persoane din grupurile locale sau
organizatii. E usor sa acceptam lucrurile care ne plac din alte culturi precum mancarea, Sau
bautura, dar deseori oamenii care vin nu sunt atat de ospitalieri. Ce se intampla cand vecinii
tai au obiceiuri diferite si nu e usor sa te intelegi cu ei? Poti explora cateva probleme "In
Blocul nostru". In mod alternativ, daca esti interesat de ce s-ar putea intampla cand se
intalnesc cu 2 culturi, incearca jocul "Insula"

COPACUL VIETII
NIVELUL 2-TEMA M

De un de venim?
De vin parintii si bunicii nostri?
In aceasta activitate participantii isi exploreaza arborele genealogic si daca rudele au fost
straini.
SUBIECTE DE DISCUTAT
-nationalismul si puritate etnica;
-empatia fata de straini, imigranti si refugiati;
-identitatea personala si nationala;
SCOPURI
-participantii sa fie constienti de mediul cultural si real al lor;
-intelegerea relatiei dintre noi si lume;
-generarea empatiei fata de alti oameni care au calatorit sau emigrat in alte tari si
fata de minoritati;
-lucrul la identitatea participantilor si perceptiilor asupra lumii
-cresterea curiozitatii despre cultura noastra si a lor
-observarea prejudecatilor si partinirilor sociale si culturale;
TIMP
Partea A:planificarea activitatii:30 min;
Partea B:cercetarea-o zi sau o saptamana depinde de timpul disponibil;
Partea C:impartasirea copacului familiei:30-60 min, depinde de marimea grupului
Evaluarea:30 min;
MARIMEA GRUPULUI
:3-20 persoane
PREGATIREA
un exemplu de copac al familiei;

123

all different
all equal
INSTRUCTIUNI
Partea A
1. Explica grupului conceptul de arbore genealogic.
2. Intreaba-i daca s-au gandit vreodata sa-si faca arborele genealogic sau daca cineva din
familie are unul.
3. Spune-le participantilor sa mearga acasa si sa discute cu parintii lor si sa incerce sa-si
deseneze copacul.
4. Discutati despre ce fel de lucruri ar trebui sa-si intrebi familia, de ex daca au existat:
-rude au emigrat in alta tara sau s-au mutat in alt oras;
-rude care au venit din alta tara ca si emigranti sau refugiati sau refugiati sau s-au
casatorit in familie;
-rude care sunt membrii unei minoritati(rasiale, religioase, sexuale) sau daca s-au
casatorit cu cineva care face parte din minoritate;
PARTEA B
1. Da participantilor timp(de la 1 zi->1 saptamana, depinde de cat timp ai, sa-si faca
copacul)
PARTEA C
Spune-le participantilor sa-si impartaseasca descoperirile, cu restul grupului. Acest lucru
poate fi facut in diverse moduri:
1. Participantii sa-si arate copacul, punctand pana unde in timp se intinde. Daca vor, pot
spune care rude s-au mutat in strainatate sau au venit din alta tara. E important ca
participantii sa dezvaluie numai ce vor(nimeni nu trebuie sa se simta presat in dezvaluirea
faptelor) sau,
2. Participantii nu-si arata copacul, dar discuta despre lucrurile gasite despre
familia lor pe care nu le-au stiut.
EVALUARE SI CHESTIONARE
Depinzand de marimea grupului, aceasta activitate poate fi facuta prima data in grupuri mai
mici. Fiecare grup soune lucruri comune pe care le-au descoperit. Spune-le sa raspunda la
intrebari precum:
De ce s-au mutat rudele tale in alta tara?(sau au imigrat)
Crezi ca e normal sa ridici bariere fata de nevoile oamenilor de a gasi alte oportunitati in
alte tari?
Te-ai gandit sa te muti in alta tara?
Daca da, cum ai vrea sa fi tratat la sosire?
Cum te-ai simti daca nu ai putea sa:iti practici religia, sa vorbesti limba ta, sau sa ai
drepturi mai putine decat alte persoane?
INDICII pentru FACILITATOR
Cateva intrebari sau descoperiri pot fi personale, sau se poate intampla ca rude le
participantilor sa nu vrea sa le spuna copiilor lor lucruri pe care le considera neplacute sau
dezonorante, de ex:cineva care e homosexual, sau a fost in inchisoare. Din acest motiv
trebuie sa te asiguri ca nimeni nu e presat sa spuna mai mult decat trebuie. De asemenea,
trebuie sa existe o atmosfera de incredere in interiorul grupurilor, care permite distantei sa
fie pusa deoparte. Altfel, participantii pot fi retinuti in impartasirea anumitor lucruri despre
familiile lor care ar putea duce la excludere. trebuie sa fi pregatit sa le dai idei in alcatuirea

124

all different
all equal
copacului genealogic. Daca vrei sa fie competitie, spune-le ca, cu cat mai departe se duce
arborele, cu atat e mai bine. Aceasta activitate e potrivita pentru ca participantii sa fie
constienti de faptul ca, de-alungul istoriei, oamenii s-au mutat intotdeauna in alta tara. Cele
mai bune exemple sunt miscarile de colonizare, dar si in europa oamenii s-au mutat tot
timpul:evreii si romanii au fost nevoiti sa-si paraseasca tara, razboaiele au cauzat mutari ale
oamenilor pentru ca sa se mute si granitele. Spre deosebire de mutari, nu trebuie sa uitam
mutarile de sezon ale oamenilor de ex:plecarea in vacantele de vara in alte tari, sau plecatul
la munca in timpul recoltei. Se intampla deseori ca tinerii nu sunt constienti de mediul
familiei lor. Putem fi mandrii de trecutul nostru ca natiune, dar nu suntem constienti de
faptul ca stramosii nostri au venit din alta tara, sau au emigrat in alte continente. daca
aceasta mutare a oamenilor e normala, atunci de ce miscarile si existenta altor persoane in
tara noastra e ceva negativ si trebuie prevenit?
SUGESTII pentru CONTINUARE
Daca ti-a placut aceasta activitate, uita-te la istoria tarii tale in"Linia Istoriei". E interesant
pentru ca ceea ce invatam in scoli e aproape intotdeauna bazat pe punctele de vedere
nationaliste si etnocentriste ale majoritatii.

CE VEZI?
NIVELUL 1 TEMA G&M
Se spune ca o poza buna valoreaza cat 1000 de cuvinte.
SUBIECTE DE DISCUTAT
Perpetuarea stereotipurilor si prejudecatilor prin media. Folosirea si utilizarea proasta a
imaginilor pentru a da informatii si pentru a evoca raspunsuri emotive
SCOPURI
Sa explorezi felul in care sunt folosite pozele in presa. Sa-ti dezvolti capacitatile de analiza
critica.
TIMP 45 de minute
MARIMEA GRUPULUI 6+
PREGATIREA
Aduna 5 sau 6 poze din reviste si ziare si pune-le pe o bucata mare de hartie. Hartie, pixuri
si lipici. Ace sau banda pentru a atasa pozele pe perete.
INSTRUCTIUNI
1. Pune pozele pe perete.
2. Da-le participantilor bucati de hartie simpla si spune-le sa se uite la fiecare poza pe rand
si sa scrie 2 titluri, unul pozitiv, altul negativ.
3. Cand toata lumea e gata, lipeste titlurile sub poze.
4. compara titlurile.
CHESTIONARE SI EVALUARE
Discutati despre ceea ce s-a intamplat in activitate si ce au invatat oamenii.
Cate interpretari au existat pentru fiecare poza?

125

all different
all equal
Au existat persoane diferite care au vazut lucruri diferite in aceeasi poza?
Cand citesti ziare si reviste, la ce te uiti prima data, la poze sau la titlul de articol?
In ce proportie arata pozele adevarul a ceea ce s-a intamplat intr-o situatie?
Cum folosesc editorii pozele pentru a transmite o informatie, pentru a starni vreo emotie,
sau pentru a provoca simpatii?
INDICII pentru FACILITATOR
Incearca sa gasesti poze care pot fi interpretate in moduri diferite. De ex:o poza a site-ului
calatorului cu 10 nivele. O persoana poate "vedea"numai gunoaie le lasate in urma la 2
nivele in timp ce alta persoana poate vedea 8 parti curate.
SUGESTII pentru CONTINUARE
Fii mia constient de felul in care sunt folosite pozele din ziare, in reclame sau in caritate.
Provoaca grupurile sa vada cine poate gasi poza care a fost folosita in modul cel mai
poiztiv, si alta care a fost folosita in modul cel mai inselator. Dupa ce s-au uitat la pozele
din presa, poti explora felul in care jurnalistii prezinta sitrile, incercand singuri "Realizarea
stirilor"

CUM/UNDE STAI?
NIVELUL 3 TEMA M&A
Ce credem noi despre rasism si discriminare?Cat de capabili suntem noi sa ne a apram
punctul de vedere si sa-i intelegem pe ceilalti?
SUBIECTE DE DISCUTAT
Rasism, antisemitism, xenofobie, intoleranta.
Responsibilitatea propriilor actiuni.
SCOPURI
Provocarea vederilor participantilor si a opiniilor lor despre rasism, antisemitism,
xenofobie, intoleranta.
Cresterea constiintei rolului pe care participantii il joaca ca membrii ai socitatii
Participantii sa-si impartaseasca gandurile si opiniile
Distrugerea barierelor comunicarii si incurajarea tuturor in exprimarea opinii lor.
Participantii trebuie sa fie constienti cat de rapiiz trebuie sa fim in luarea unor decizii si apoi
cat de mult ii luam apararea.
MARIMEA GRUPULUI 10-40 de oameni
TIMP 1 ORA
PREGATIREA
Tabel si markere, sau un proiector
O lista cu constatari
Inaintea inceperii activitatii scrie constatarile pe tabel.

126

all different
all equal
INSTRUCTIUNI
1. Spune-le participantilor sa isi imagineze ca intr-o parte a camerei exista un minus(-), si ca
in partea opusa exista un plus(+)
2. Spune-le ca vei citi constatarile si ca cei care nu sunt de acord cu aceasta sa se mute in
partea unde se afla (-). Aceia care sunt de acord sa se mute in partea cu (+). Cei care nu au
pareri sau sunt indecisi sa stea la mijloc, dar nu vor putea vorbi.
3. Citeste prima constatare
4. Odata ce toata lumea sta in pozitia aleasa, spune-le celor de la perete, pe rand, sa le
explice celorlalti de ce si-au ales pozitia respectiva. Ei trebuie sa convinga si restul grupului
ca au dreptate, si prin urmare, ceilalti sa li se alature. Da-le intre 5 si 8 minute.
5. Dupa ce toata lumea a vorbit spune-le celor care vor sa-si schimbe pozitia, sa o faca daca
vor.
5. Citeste apoi cealalta constatare si repeta procesul.
6. Odata ce toate constata rile s-au discutat, treci la evaluare.
EVALUARE SI CHESTIONARE
Incepe cu urmatoarele intrebari:
Cum te-ai simtit in timpul exercitiului?
A fost dificil sa alegi?De ce?
A fost greu sa stai in mijlocul camerei si sa nu poti vorbi?
Ce fel de argumente au fost folosite, cele bazate pe un fapt, sau acelea care au declansat
emotii?
Care au fost mai eficiente?
Exista comparatii intre ceea ce au facut oamenii si au spus in timpul acestui exercitiu, si
intre realitate?
Sunt valide constatarile?
A fost util exercitiul?
INDICII pentru FACILITATOR
Pt a facilita participarea, poti invita membrii care sunt retinuti in a-si spune opinia. In
acelasi mod spune celui care intervine prea des, sa aiba rabdare. Constatarile sunt neaparat
controversate. E important sa explice acest lucru la sfarsitul evaluarii.
Poti dezvolta discutia pe diferite punct: In ciuda ambiguitatii exista un anumit adevar in
constatari. Explica faptul ca in comunicare, oameni diferiti inteleg lucruri diferite in acelasi
context. E normal ca oamenii sa gandeasca in mod diferit. Nu e neaparat o atitudine pozitiva
sau negativa. ceea ce e mai important e sa stii si sa intelegi cauzele care au motivat pozitia.
Incearca sa punctezi legatura cu realitatea vietii. Deseori ne gandim numai la un aspect al
problemei. Se intampla ca deseori sa fim rugati sa sprijinim o problema, dar nu avem
intotdeauna sansa sa ne gandim de ce sa facem acest lucru. Poti spune grupului sa se
gandeasca cum afecteaza acest lucru democratia. Cat de mult ascultam argumentele
altora?Cat de bine ne spunem punctul de vedere Cu cat de vagi suntem sca atat suntem mai
ambigui si riscam sa nu fim intelesi. Cat de consistenti suntem in parerile is opiniile
noastre?
SUGESTII pentru CONTINUARE
Nu e usor sa te impui si sa fi ascultat, cateodata e chiar periculos. Dar nu trebuie sa te simti
singur, sunt si altii care vor o lume mai buna. Exista intotdea una ceva ce poti face.

127

all different
all equal
Gandeste-te cum poti imbunatati vietile minoritatilor din comunitatea ta si cum poti sprijini
drepturile oamenilor din tara ta, sau din strainatate, si ia o atitudine indiferent cat e de mica.
Daca vrei sa grabesti activitatea care ii imparte pe oameni in grupuri si in acelasi timp care
ridica probleme despre izolare, incearca"Exceptia". Te poti gandi mai mult de ce nu se fac
oamenii auziti. Cine are puterea si de ce nu asculta? "regulile jocului"
EXEMPLE DE CONSTATARI
MUSULMANII NU PREA SE POT INTEGRA IN SOCIETATILE EUROPENE.
NATIONALISM INSEAMA RAZBOI.
BARBATII SUNT MAI RASISTI DECAT FEMEILE.
E MAI BINE SA FII DE CULOARE DECAT HOMOSEXUAL.
ROMANII(TIGANII) SUNT SINGURII EUROPENI ADEVARATI.
TINERII SUNT pentru FRONTUL ATACURILOR RASISTE.
IMIGRANTII FURA CASELE SI SLUJBELE.
IUBIREA REZOLVA ORICE PROBLEMA.
VIITORUL ALB
NIVELUL 2 TEMA M.
Ce imagini asociezi sintagmei"viitor alb"?
Ce imagini asociezi sintagmei"viitor negru"?
Daca spunem ca viitorul e negru inseamna ca nu e de bine. In scoala v-au spus profesorii
"ca veti primi o nota proasta pentru acest lucru"?Ceea ce au vrut sa spuna e ca nu era o nota
buna!E negru asociat cu lucruri proaste-si prin asociere oamenii de culoare sunt rai?
SUBIECTE DE DISCUTAT
Felul in care sunt transmisa valorile prin limba.
Stereotipuri si prejudecati
Pericolul utilizarii limbii intr-un mod critic.
SCOPURI
Sa fii constient ca limba nu e lipsita de valori.
Sa fii constient de felul in care limba poate reflecta discriminarea impotriva minoritatilor.
Sa stii sa apreciezi importanta folosirii limbajului non-discriminant.
TIMP 45 de minute
MARIMEA GRUPULUI orice numar care poate fi impartit in grupe de 6-8 persoane.
PREGATIREA
o bucata mare de hartie si markere pentru grupuri
o copie marita a tabelului agatat unde toti il pot vedea.
INSTRUCTIUNI
1. Imparte grupurile in subgrupe de 6-8 presoane
2. Spune fiecarui grup sa gaseasca loc in camera pentru ca sa poata lucra.
3. Da o bucata de hartie si un marker fiecarui grup si spune-le sa copieze urmatorul tabel:
+
0
4. Explica-le ca aceasta activitate e despre limba pe care o folosesc, si ca trebuie sa se
gandeasca la expresii care cuprind cuvinte precum:alb, negru, indian, romani(tigani),
evreu, arab, rus. In timp ce ei se gandesc la expresii, gandeste-te cum sunt folosite
aceste cuvinte. Daca sintagma are sonotatie pozitiva, scrie-o in prima coloana, daca are
conotatie neutra, sscrie-o in a doua, si daca are conotatie negativa, in a treia. De

128

all different
all equal
exemplu expresia"viitorul e"negru", se refera la un viitor nesigur si tulburat, deci pune-l
in a treia coloana. In Anglia se vorbeste despre "vara indiana", cand vremea e buna la
inceputul toamnei. Indian se pune in coloana intai. pentru aceasta activitate e nevoie de
15 minute.
5. Grupele sa se uite la sintagmele din coloana a treia, cele cu conotatii negati ve, si sa
sugereze expresii alternative. Scrieti-le in coloana a patra, care se poate intitula"limba
alternativa"
6. Daca grupurile au terminat, spune fiecarui grup sa citeasca expresiile pe care le-au gasit.
EVALUARE SI CHESTIONARE
Evaluarea trebuie centrata in jurul expresiilor gasite:
Care a fost coloana cea mai plina?
Ce fel de cuvinte gasim in coloanele 1, 2, 3?
Daca limba nu e neutra, ce valori reflecta limba noastra despre cultura noastra si a altora?
E important sa folosesti limbajul care nu are conotatii negative despre alte culturi?De
ce?Daca da, ar trebui sa schimbam limba?
INDICII pentru FACILITATOR
Daca grupul e international, e interesant sa imparti participantii in grupe dupa limba natala,
pentru a face o analiza comparativa. Cateodata, dezbaterea care are loc dupa activitate, se
transforma intr-una despre "limba corecta din punct de vedere politic". Nu acesta e scopul
activitatii, ci sa se reflecteze de ce e mai comun sa dai conotatii pozitive cuvantului "alb"
dacat cuvantului "negru", sau "tigan", si vice-versa. Totusi daca se pune intreba rea, mai
bine o tratezi decat sa o ignori. Unii participanti spun ca atunci cand spun "E intr-o
dispozitie neagra", adica intr-o dispozitie proasta, nu se gandesc la persoane de culoare si nu
fac discriminari. In acest caz e bine sa diferentiezi atitudinile personale de valorile
transmise de limba. Foarte des folosim sintagme fara sa fim constienti de originea lor si prin
urmare de valorile pe care le implica. Aceasta e o dezbatere si milara discutiei despre
limbajul sexist din multe expresii.
SUGESTII pentru CONTINUARE
Spune tuturor sa fie constienti de felul in care folosesc limba si de felul in care il folosesc
altii, cand vorbesc, in media sau in publicitate. Fa o competitie pentru a gasi exemple de
sintagme care sunt folosite in mod intentionat pentru a face discriminari, sau pentru a gasi
originea sintagmelor folosite normal. Poti sa te uiti la rolul mediei in transmiterea sau
perpetuarea prejudecatii in "Partiniri Media"sau daca iti plac cuvintele sau calambururile,
uita-te la "Concursul Eurojoke"pt a explora implicatiile zicerii de glume, atat cui le spunem,
cat si impotriva cui le zicem.

SPARGATORI DE GHEATA
NIVELUL 0 TEMA G
Urmatoarele secvente sunt activitati scurte si distractive pentru energizarea grupului. Sunt
utile atunci cand incepi sa lucrezi cu un grup nou pentru a dezvolta o atmosfera buna
interiorul grupului, si la inceputul unei sesiuni pentru a "incalzi" oamenii. Activitatile au
fost impartite in 2 sectiuni. Prima e o colectie de activitati menite a incalzi atmosfera, si a

129

all different
all equal
dezvolta o atmosfera pozitiva in interiorul grupului, iar a doua contine altele, care la fel ca
incalzirea, ii ajuta sa se cunoasca intre ei, si sa inceapa sa lucreze la problemele
campaniei. Trebuie subliniat faptul ca toti au intentionat sa fie veseli pentru ai face pe
oameni sa lucreze impreuna inainte de a trece mai departe. Acestea sunt doar sugestii.
Daca cunosti altele le poti folosi. Daca incepi activitatea cu un grup nou, sugeram ca dupa
1 sau 2 spargatori de gheata, sa incerci activitati care ajuta la construirea grupului si la
munca cu imagini de exemplu:"Visuri", Exceptia", "Si eu", Cautarea similaritatilor si
descoperirea diversitatii", sau "1Egal cu 1".
LISTA ACTIVITATILOR
ADUC O SCRISOARE pentru . .
ITI FAC SEMN CU OCHIUL
PODUL
CINE A INCEPUT?
4 SUS
BINGO-UL UMAN
SALUTURI
SECTIUNEA 1
Scopurile urmatoarelor activitati sunt:
incurajarea interactiunii
incalzirea grupului
dezvoltarea capacitatilor de comunicare
incurajarea oamenilor pentru a lucra cooperant
distractia
Cand grupul e incalzit, treci la unul din spargatorii de gheata, sau la una din activitatile
listate mai sus.

ADUC O SCRISOARE pentru . .

PREGATIREA
Scaune mai putine decat numarul participantilor
TIMP 5-10 minute
MARIMEA GRUPULUI 20-30
INSTRUCTIUNI
1. Aranjeaza scaunele in forma de cerc.
2. participantii sa stea pe scaune iar cei care nu au unul, sa stea in mijloc.
3. Persoana din mijloc sa spuna ceva de genul:"Aduc o scrisoare pentru aceia ce . . . poata
ochelari(. . . au facut un dus in dimineata aceea. . . , poarta pantaloni. . . , pentru aceia care
poarta ceas, sau orice, in functie de imaginatia lor. )
4. Toti cei care poarta ochelari trebuie sa schimbe scaunele, in timp ce persoana din mijloc
foloseste aceasta oportunitate ca sa aduca un scaun pe care sa stea.
5. Persoana care e in mijloc sa aduca alta scrisoare.
6. Opreste jocul dupa 5, 10 minute sau cand toata lumea a vorbit si cand toata lumea a
schimbat locul.

130

all different
all equal
ITI FAC SEMN CU OCHIUL
TIMP 10-15 minute
MARIMEA GRUPULUI 5-15. Enevoie de un numar impar pentru acest joc
PREGATIREA
Scaune, acestea sa fie jumatate+1 din numarul participantilor.
INSTRUCTIUNI
1. Aranjeaza scaunele in forma de cerc.
2. Imparte partiicpantii in 2 grupe.
3. Persoanele din grupul mai mic sa stea pe scaune(unul din scaue sa fie gol)
4. Persoanele din al doilea grup sa stea in spatele fiecarui scaun(si in spatele scaunului gol
va sta cineva)
5. Spune-le ca persoana care sta in spatele scaunului gol trebuie sa incerce sa cheme o
persoana care sta joc, facandu-i cu ochiul. Persoana caruia semnul e adresat trebuie sa
incerce sa se mute pe scaunul gol fara sa fie atins de persoana care sta in spatele lui. Daca e
atins, atunsi se reintoarcs la loc, iar cel care face semnul cu ochiul sa incerce sa faca semn
altcuiva.
6. Daca reuseste sa se mute, atunci persoana care sta acum in spatele scaunului gol va fi
urmatorul care va face semn.
7. Explica-le inca o regula:persoana caruia ii este adresat semnul, nu trebuie sa-l ignore, ei
trebuie sa incerce sa sa mute.
INDICII pentru FACILITATOR
Aceasta activitate e distractiva daca e jucata repede.

PODUL
TIMP aprox. 15 minute
MARIMEA GRUPULUI 10-20(e nevoie de un numar par de jucatori)
PREGATIREA
Un loc gol
Acelasi numar de scaune ca si participantii+2
INSTRUCTIUNI
1. Imparte jucatorii in grupuri egale.
2. Aranjeaza scaunele in 2 randuei fata in fata, la distanta de 1 sau 2 metri. Fiecare rand
trebuie sa aiba atatea scaune cati participanti sunt intr-o echipa plus unu. liniile trebuie sa
aiba aceeasi lungime.
3. Fixeaza un punct in camera care sa fie punctul termimal, la egala distanta de cele doua
linii de scaune. Ultimul scaun, care e cel mai departe de linia finala trebuie sa fie gol.
5Explica-le cum se joaca:persoana care sta cel mai aproape de scaunul gol trebuie sa-l
ridice si sa-l dea persoanei urmatoare din echipa care-l da la urmatorul, si asa mai departe
pana la sfarsitul liniei. Scaunele trebuie date in mana Cand scaunul ajunge la ultimul
membru al echipei, acesta il pune jos, sta pe el, si ceilalti membrii ai echipei muta inainte un
scaun. Incep prin mutarea scaunului urmator pana la capat si se repeta pana cand intrecerea
e castigata deprima echipa care ajunge la final cu scaunul gol.
6. Da semnalul de inceput de joc.

131

all different
all equal
INDICII pentru FACILITATOR.
Jucatorii trebuie sa stea pe scaun tot timpul. Daca cineva cade, iese din joc, si echipa lui
trebuie sa paseze 2 scaune.

CINE A INCEPUT?
TIMP 10-15 MINUTE
MARIMEA GRUPULUI 10-20
PREGATIREA
spatiu gol
ceas sau un cronometru
INSTRUCTIUNI
1. Cere ca un voluntar sa paraseasca camera.
2. Spune restului de grup sa stea in cerc.
3. Hotareste cine va fi conducatorul. Spune-le sa inceapa o actiune(sa-si scarpine burtile, sa
faca din mana, sa-si miste capul, sa simuleze cantatul la un instrument. . . )si spune celorlalti
sa faca la fel.
4. Spune conducatorului sa schimbe actiune des, si toata lumea trebuie sa faca la fel.
5. Cheama inapoi voluntarul si spune-le sa stea in mijlocul cercului si sa ghiceasca cine e
conducatorul. Au 3 minute si 3 incercari. Daca nu reusesc, trebuie sa faca ceva distractiv.
6. Daca persoana ghiceste, persoana care a fost conducatorul paraseste camera si grupul
cauta un nou conducator. Si tot asa pana la sfarsitul jocului.
INDICII pentru FACILITATOR
Din moment ce timpul e un factor presant, e important sa-l folosesti pentru a grabi dinamica
jocului, spunand lucruri precum:"A trecut deja un minut si prietenul nostru e confuz", "vor
reusi sa ghiceasca?
4 SUS
MARIMEA GRUPULUI 10+
TIMP 5-10 minute
PREGATIREA
scaune, unul pentru fiecare persoana.
INSTRUCTIUNI
1. Spune tuturor sa stea in cerc.
2. Explica-le ca regula jocului e ca 4 oameni trebuie sa stea la oricine, si ca nici un jucator
nu trebuie sa stea mai mult de 10 secunde, desi pot sta mai putin daca vor.
3. Jucatorii nu trebuie sa comunice intre ei, ci ca toti din grup trebuie sa vada ce se intampla
si sa-si imparta responsabilitatea ca sa se asigure ca 4 oameni nici mai mult, nici mai putin,
stau la oricine.
INDICII pentru FACILITATOR
Va dura catva pana cand persoanele sa-si intre in ritm, dar odata ce se intampla acest lucru,
vor avea un ritm bun in statul in picioare sau sezutul si vor lucra bine impreuna.
Ii poti intreba pe jucatori cand au stiut sa stea jos?

132

all different
all equal
SECTIUNEA 2
Scopul acestor spargatori de gheata e sa:
sa incalzeasca grupul
sa se cunoasca unul cu altul
sa-i incurajezi sa lucreze cooperant
sa introduci cateva idei despre campanie
sa incurajezi interactiunea
sa se simta bine

BINGO-UL UMAN
TIMP 20 de minute
MARIMEA GRUPULUI 8+
PREGATIREA
Fa copii a chestionarului de mai jos, una pe persoana
creioane-unul pe persoane
INSTRUCTIUNI
Explica-le ca scopul e ca fiecare persoana sa vorbeasca cu cat mai multe persoane diferite,
pentru a afla ceva despre fiecare persoana si sa scrie un nume diferit in fiecare cutiuta.
BINGO-UL UMAN
Gaseste pe cineva din grup care sa intrebe:"Esti cineva care. . . ?"
Incearca sa gasesti un nume diferit pentru fiecare cutiuta:
si-a vopsit sau si-a decorat recent casa
ii place sa gateasca
a calatorit intr-o alta tara europeana
traieste impreuna cu alti membrii ai familiei
citeste in mod regulat ziarele
isi face singur(a) hainele
are animale
canta la un instrument muzical
are parinti sau bunici carec s-au nascut intr-o alta tara
poate vorbi orice limba esperanto
a calatorit in afara Europei
INDICII pentru FACILITATOR
Daca vrei sa ai o discutie despre ce au gasit, incepe prin a-i intreba daca le-a placut. Apoi
discuta despre diversitatea aptitudinilor si intereselor din grup, si ce interese culturale pot
detecta in felul in care oamenii au raspuns. De ex:Exista un numar egal de barbati si femei
care gstesc si fac haine?Dar nu o fa prea dificila-treci la alta activitate care ii va da
oamenilor posibilitatea sa vada similaritatile si diferentele de ex:"1 Egal cu 1 "
SALUTURI
TIMP 15 minute

133

all different
all equal
MARIMEA GRUPULUI 10+
PREGATIREA
Fa copii ale foilor, taie cutiile rotund si pune bucatile de hartie intr-o caciula. Vei avea
nevoie de un "salut"pe persoana.
INSTRUCTIUNI
Spune participantilor ca fiecare sa ia o bucata de hartie si sa ae amestece in cercul din
camera si sa se salute cu altul spunandu-si numele si folosind actiunea descrisa pe foaie.
Saluta cealalta persoana imbratisand-o sau sarutand-o de 3 ori alternativ pe obrajii
Saluta cealalta persoana imbratisand-o si sarutand-o de 2 ori pe fiecare obraz
Saluta cealalta persoana imbratisand-o si sarutand-o de 4 ori pe obraji alternativ.
Saluta cealalta persoana tinandu-ti mainile in pozitie de rugaciune si apleaca-te in fata.
Saluta cealalta persoana frecandu-va nasurile
Saluta cealalta persoana printr-o imbratisare calda.
Saluta cealalta persoana printr-o strangere de mana foarte ferma.
In timp ce saluti cealalta persoana, pastreaza o distanta de 2 picioare intre voi si dati-va
mana, dar cu o strangegr usoara.
INDICII pentru FACILITATOR
Acesta e menit sa fie un spargator de gheata vesel si il poti folosi cu un grup de oameni care
nu se cunosc prea bine. Punem accent pe faptul ca nu incurajam stereotipia. O discutie
scurta despre reactiile oamenilor trebuie sa se opuna oricarei tendinte de stereotipie si poate
fi un pas folositor pentru activitatea urmatoare. Poti intreba:
Puteti ghici de unde sunt diferitele saluturi?
Pana la ce punct sunt ele stereotipuri?De ex:Toti germanii isi strang mana puternic?
Cu care salut te-ai simtit comfortabil/necomfortabil si de ce?
Te-ai aflat intr0o situatie jenanta cand in alta tara, cineva te-a salutat cu caldura sarutandu-te
de 3 ori si te-ai comportat neindemanatic si ai dat inapoi pentru ca nu ai stiut codul social?
Treci la alta activitate care exploreaza stereotipuri precum"Primele Impresii"
Nota:Jucatorii vor intreba de unde sunt obiceiurile. Spune-le sa ghiceasca, daca nu
raspunsurile sugerate sunt:Cand saluti cealalta persoana pastreaza o distanta de 2 picioare
intre voi si dati-va mainile, dar numai cu o strangere usoara(Anglia) Saluta caelalta
persoana imbratisand-o si sarutand-o de 3 ori pe obraz alternativ(Olanda/Belgia) Saluta
persoana imbratisand-o si sarutand-o de 2 ori pe obraz alternativ(Portugalia/Spania)
Saluta cealalta persoana imbratisand-o si sarutand-o se 4 ori pe obraz alternativ(Parizienii)
Saluta cealalta persoana tinandu-ti mainile in pozitie de rugaciunesi apleaca-te
inainte(Japonia)
Saluta cealalta persoana frecandu-va nasurile(inuit)
Saluta cealalta persoana imbratisand-o cu caldura(Rusia/Palestina)
Saluta cealalta persoana printr-o strangere de mana puternica(Germania)

FELURI IN CARE INCEPE MUNCA LA TEMA CAMPANIEI

NIVELUL0 TEMA G

134

all different
all equal
Aceasta activitate a fost scrisa pentru oamenii din toata Europa care se intalnesc intr-o
diversitate de locuri. Anumiti oameni vor lucra cu grupuri care s-ar putea sa aiba nevoie de
activitati simple care nu cer aptitudini de discutie. Urmatoarele activitati pot fi puncte de
inceput utile pentru a ajuta la stimualrea intrebarilor si la inceperea discutiei despre
problemele campaniei. Odata ce persoanele din grup se arata interesati, treci la activitatile
mai simple din sectiunea 1, de ex:ceva la nivelul 1 pentru a incepe munca la asemenea
imagini precum"1 Egal cu 1", "Primele impresii"sau "Cultionary"
SCOPURI
sa se furnizeze informatii
sa se incurajeze interactiunea si cooperarea
sa se stimuleze interesul pentru probleme
TIMP variabil
MARIMEA GRUPULUI oricare
INDICII pentru FACILITATOR
Foloseste si adapteaza ideile de mai jos pentru a se potrivi oamenilor din grup
In orice discutie incearca sa discuti despre:
ce au spus oamenii si ce au facut
ce au invatat de la exercitiu si felul in care ceea ce au invatat are de lega
tura cu viata lor, cu comunitatea si cu lumea.

1.POSTERE
Gaseste poze ale oamenilor care sunt diferiti intr-un anumit fel, lipeste-le pe bucati mari de
hartie si scrie sub ea o propozitie neterminata. Alege acea propozitie pentru ai face pe
participanti sa se gandeasca la problema pe care vrei sa o ridici, de ex:"Sunt din. . . ".
"Mancarea mea favorita e . . . ". "Muzica mea preferata e. . . ". "Numele meu e. . . ". Spunele sa termine propozitia. In mod alternativ spune le sa-si scrie sugestiile pe postere. O
alternativa e sa aduni poze cu persoane care sunt faimoase pe plan local, national sau
international care se impotrivesc rasismului, care lupta impotriva vi olentei, care
promoveaza libertatea si spune persoanelor sa-si spuna numele si pentru ce sunt faimosi.

2. MANCARURI DIFERITE-GUSTURI DIFERITE

Daca vinzi snacksuri in clubul tau, cumpara o varietate care vin din alte culturi. Vinde
sucuri cu embleme in alte limbi. Incearca sa-i faci pe oameni sa incerce diferite mancaruri.

3. REVISTE NOI-LIMBAJE NOI

Adu reviste de tineret in alte limbi. Lasa-le imprejur pentru ca tinerii sa le ia, fadin aceasta o
oportunitate pentru ca ei sa-si dea seama de oamenii care sunt diferiti.

4. JOCURI
Adu mai multe jocuri din alte tari. Din nou, intrebarile sensibile, vor face sa creasca
curiozitatea despre alte culturi.

5. INTREBARI SI CHESTIONARE
1. Proiecteaza si fotocopiaza cercetarile cuvintelor, de ex gasirea numelor diferitelor
festivaluri culturale raspandirea

135

all different
all equal
2. Cat de mult vrei?chestionare despre persoane faimoase care au promovat toleranta, de ex
Mahatma Ghandi a fost faimos pentru ca a)a fost un fotbalist, b)a fost conducatorul luptei
de independenta indiene si c)a fost prim-ministrul Pakistanului(raspuns b). Olaf Palme a
fost a)primul prim-ministru de culoare suedez, b)un om de stiinta care a dovedit ca toti
suntem o rasa umana si c)a castigat Premiul Nobel pentru pace(raspuns c).
Intrebari in care sa potrivesti propozitia:
Fa liste cu mancaruri traditionale si cu tara lor de origine. Spune-le sa deseneze o linie intre
mancare si tara de unde vine.
ex. spaghetti. . . . . . Spania
paella. . . . . . . . . Scotia.

136