Testament

R2 Poezia testament care deschide volumul cuv potrivite de T. A. Este o arta

poetica prin definirea metaforica a creatiei si prin exprimarea conceptiei cu
privire la procesul poetic. Considerandu-se un depozitar al val morale si al
intelepciunii celor de pana la el, poetul lasa posteritatii singura lui avere: un
nume adunat pe o carte. Cartea s-a plamadit din efortul si suferinta
inaintasilor,care s-au metamorfozat in poezie.Treapta pt ascensiunea spirituala
cartea este un hrisov al celor care au trait inaintea poetului.
In viziunea argheziana,orice categorie se poate transforma in contrariul sau :
materialul in spiritual, uratul in frumos,nepoeticul in poetic.Prin transfigurare si
sintetizare, realitatea se schimba,iar uratul devine obiect estetic.
A este un reprezentant al poeticii antipoeticului,prin credinta lui prin puterea de
izbavire a unei pure frumuseti.Nu e vb de o subliniere a uratului pentru a pune in
lumina frumusetea, ci de o transformare a lui la o stralucire tainica folosindu-i
propriile resurse.Rezultatul acestei operatiuni este poeticul, metaforizat in
sintagma cuvine potrivite
R3 Titlul poeziei Testament sugereaza ideia de mostenire literara,versul incipit
(nu-ti voi lasa drept bunuri dupa moarte) anunta chiar de la inceput ca poetul
lasa prin creatia sa o mostenire spirituala.
Pronumele de pers a2a ti vizeaza instanta referentiala, urmasulfiul, simbol al
generatiilor urmatoare. Vb la pers 1 nr. Sg nu voi lasaidentifica prezenta eului
liric metafora din al 2 lea vers un nume adunat pe o cartesintetizeaza intreaga
opera a poetului semn ca autentica avere pe o poate lasa urmasilor sai este
creatia sa.Metafora personificatoare (seara razvratita) si enumeratia (rapi si
gropi adanci) puncteaza trecutul zbuciumat al poporului, distanta dintre
stramosi si urmasi,suferintele, eforturile inaintasilor pt pastrarea fiintei nationale,
dar si a celei spirituale.In ultimele 2 versuri ale primei strofe e sugerata ca ideea
fiecarui poet este o treapta in evolutia unei literaturi.Nu se poate ajunge la poezia
autentica fara asumarea celei anterioare.
A doua strofa este un catren ce avanseaza idea ca literatura rep piatra de
temelie a evolutiei spirituale a unui popor .Metafora hrisovului este relevanta in
acest sens.Metaforele: saricile pline,osemintele,varsate induc idea legaturii cu
stramosii.
A treia strofa este o polimorfa ce debuteaza cu ideia ca trecerea de la munca
fizica la cea intelectuala sau de la formele traditionale la cele moderne au
necesitat eforturi de generatii (ca sa schimbam acum intaia oara /sapa in condei
si brazda-n calimara).Remarcam prezenta unor metafore aflate intr-un raport de
antiteza:indemnuri pt vite-cuvinte potrivite,zdrenta-muguri si
coroane,veninul-miere,cenusa-Dumnezeu de piatra.Sunt sugerate prin
aceste procedee artistice urmatoarele idei:realitatea urata e prelucrata in
poezie;limbajul poetic va fi largit cu un vocabular aspru,dur.Metafora
creatiei:cuvinte potrivite sugereaza insasi poezia obtinuta prin transfigurarea
lirica a realitatii celei mai dure.Lexemele din campul semantic al trudei

(framantate.am prefacut.facui.) sugereaza faptul ca actul creatiei presupune

truda,efort.Metafora veninului preschimbat in miere vizeaza ideia suferintei
filtrata poetic astfel incat sa apara in verssuri cu aceeasi putere.
Limbajul
poetic trb sa aiba o dubla valenta:capacitatea de a elogia dar si de a critica:am
pus-o cand sa-mbie,cand sa-njure.Din finalul strofei reiese ideia ca poetul are
datoria de a reactualiza trecutul(am luat cenusa mortilor din vatra) si de a
imortaliza in structuri poetice esenta istorica a poporului sau,de a o transforma
intr-un ideal artistic(si am facut-o Dzeu de piatra).Cultul stramosilor devine astfel
in poezie o noua religie.