CURS INVESTITII FINANCIARE-

CREDITUL OBLIGATAR
Prof. univ. dr. Dan Armeanu

27 Mai 2021
Creditul Obligatar- Tehnici de rambursare a împrumuturilor obligatare

Rambursarea creditului obligatar reprezintă operaţiunea de stingere a obligaţiei

emitentului faţă de creditorii săi, fiind echivalentă cu răscumpărarea titlurilor emise şi
vândute anterior. În practica financiară internaţională se utilizează următoarele modalităţi
de rambursare:

 Rambursarea prin anuităţi constante

 Rambursarea în rate (amortismente) constante
 Rambursarea la scadenţă
 Rambursarea prin cupon unic
Creditul Obligatar- Tehnici de rambursare a împrumuturilor obligatare

 Rambursarea prin anuităţi constante

Această metodă de rambursare presupune plata în fiecare an a unei sume constante de către emitentul obligaţiunilor.
Această sumă, denumită anuitate, se compune din principal (partea din credit rambursată) şi din dobândă (calculată prin
aplicarea procentului nominal de dobândă asupra valorii din credit rămase nerambursate). Formula de calcul a anuităţii
constante este:
rn
A  N  VN  (15),
1  1  rn 
n

unde:
- A = anuitatea
- N VN = valoarea totală a împrumutului
- rn = rata nominală de dobândă
- n = numărul de ani în care se realizează rambursarea creditului
Creditul Obligatar- Tehnici de rambursare a împrumuturilor obligatare

 Rambursarea prin anuităţi constante

Graficul de rambursare a împrumutului obligatar se prezintă astfel:

Capitalul rămas de
Anul Dobânda Rata Anuitatea
rambursat
1 K r1  N  VN D1 r n K r1 a1  A  D1 A
2 K r2  K r1  a1 D 2 r n K r2 a 2  A  D2 A
… ... ... ... ...
n K rn  K rn-1  a n -1 D n r n K rn a n  A  Dn A
Am folosit următoarele notaţii:
- K rk = capitalul rămas de rambursat în anul k
- D k = dobânda din anul k
- a k = rata de rambursat în anul k
- A = mărimea anuităţii constante
Creditul Obligatar- Tehnici de rambursare a împrumuturilor obligatare

 Rambursarea prin anuităţi constante

Vom prezenta acum modalitatea de determinare a formulei anuităţii constante (relaţia (15)). Deoarece suma dintre rata
anuală de rambursat şi dobânda anuală este egală cu anuitatea constantă A, vom avea:

a1  D1  a 2  D2    a k  Dk    a n  Dn (16)

Ținând cont că dobânda de plată aferentă primei perioade este D1  N  VN  rn , iar pentru a doua perioadă
avem D2  N  VN  a1   rn , deducem:

a1  N  VN  rn  a 2  N  VN  a1   rn (17)

În urma prelucrării relaţiei (17) rezultă:

a 2  a1  1  rn 
(18)
Creditul Obligatar- Tehnici de rambursare a împrumuturilor obligatare

 Rambursarea prin anuităţi constante

a i  a 1  1  rn  , i  2, n
i 1

a
i 1
i  N  VN

n
a 1   1  rn 
i 1
 N  VN
i 1

a1 
1  rn   1
n
 N  VN
1  rn   1
Creditul Obligatar- Tehnici de rambursare a împrumuturilor obligatare

 Rambursarea prin anuităţi constante

De aici rezultă imediat expresia ratei aferente primei perioade:

N  VN  rn
a1 
1  rn n  1 (23)

Anuitatea constantă va avea expresia:

N  VN  rn  1  (24),
A  a 1  D1   N  VN  r  N  VN  r 
n  1  
1  rn n  1 n
 1  rn n
 1 

sau, echivalent,

A  N  VN  rn 
1  rn 
n
 N  VN 
rn
1  rn n  1 1  1  rn 
n

adică exact expresia dată de relaţia (15).

Creditul Obligatar- Tehnici de rambursare a împrumuturilor obligatare

 Rambursarea în rate (amortismente) constante

În această situaţie, emitentul obligaţiunilor rambursează în fiecare an o rată egală cu

N  VN
a (25)
n
Graficul de rambursare este următorul:

Capitalul rămas de
Anul Dobânda Rata Anuitatea
rambursat
K r1  N  VN D1 r n K r1  1
1 a N  VN   rn  
 n
n 1 D 2  r n K r2 N  VN
2 K r2   N  VN a  1  rn  n  1
n n
... ... ... ... ...
N  VN D n r n K rn N  VN
n K rn  a  1  rn 
n n
Creditul Obligatar- Tehnici de rambursare a împrumuturilor obligatare

 Rambursarea la scadenţă

În fiecare an, emitentul obligaţiunilor plăteşte numai dobânda aferentă creditului, urmând ca valoarea împrumutului să fie
rambursată la scadenţa acestuia:

Capitalul rămas de
Anul Dobânda Rata Anuitatea
rambursat
1 K r1  N  VN D1 r n K r1 0 A1  rn  N  VN
2 K r2  N  VN D 2 r n K r2 0 A2  rn  N  VN
... ... ... ... ...
n K rn  N  VN D n r n K rn a n  N  VN An  N  VN  1  rn 
Creditul Obligatar- Tehnici de rambursare a împrumuturilor obligatare

 Rambursarea prin cupon unic

În acest ultim caz, întreaga valoare a creditului, precum şi dobânda aferentă, sunt rambursate la scadenţă:
Capitalul rămas de
Anul Dobânda Rata Anuitatea
rambursat
1 K r1  N  VN 0 0 0
2 K r2  N  VN 0 0 0
... ... ... ... ...
K rn  N  VN a n  N  VN A n  N  VN  1  rn 
n
n Dn

Dobânda de plată în anul va fi egală cu:


D n  N  VN  1  rn   1
n

Creditul Obligatar- Valoarea reală a unei obligaţiuni

Valoarea reală a unei obligaţiuni (sau preţul corect al obligaţiunii) este reprezentată de valoarea actualizată a
tuturor fluxurilor de trezorerie (cashflow-urilor) care se degajă din deţinerea titlurilor respective:

n
Ak
VR  
k 1 1  i 
k
Creditul Obligatar- Valoarea reală a unei obligaţiuni

-În situaţia rambursării în anuităţi constante, vom avea:

n n
A 1
VR    A  
k 1 1  i k
k 1 1  i 
k

Suma reprezintă o progresie geometrică; efectuând calculele, obţinem

1
1
VR 
A

1  i
n

1 i 1 1
adică 1 i

(28)
VN rn  1 
VR    1  

 1  i 
n
i 1 1 
1  rn n

-Dacă împrumutul este rambursat în rate egale, avem:

n
Ak
VR  
k 1 1  i 
k
Creditul Obligatar- Valoarea reală a unei obligaţiuni

 1  rn  n  k  1 .
VN
unde Ak  Înlocuind în expresia lui VR , vom avea:
n

 1  rn  n  k  1
VN
n
VR   n
k 1 1  i k
de unde rezultă:

VN  n n n
k 
VR   
1
 r  n  1  
1
 rn 
 k
n  k 1 1  i k k 1 1  i  k 1 1  i  
n k

şi apoi
VN   n  n
k   (29)
  1  rn  n  1  rn  
1
VR     k 
n   k 1 1  i     
k
 k 1 1 i 

În relaţia (29) avem 1 1

1 1 
n
1 1 1  i
n
1  i
n


k 1 1  i 
k
 
1 i 1 1

i
1 i
Creditul Obligatar- Valoarea reală a unei obligaţiuni

n  x n  2  n  1  x n 1  x
  
Se poate demonstra că n pentru x 1 . Alegând x  1 , i  0 ,
kx  k
1 i
obţinem: k 1
x  12
 n  1 
1 1 1
n 
n
k 1  i n2
1  i n 1
1 i
 1  i  k
 2
k 1  1 
  1
1 i 

adică
n
1  

k
   n 
1
 n  1 
1
 1  i 
k 1 1  i  i 2  1  i n 1  i n 1
k


Aşadar, valoarea reală a obligaţiunii va fi:

 1  (31)
1 
VN  1  i 
n
 n n 1 
 1  rn  n  1  n2
r
VR      1  i 
 1  i  1  i 
n n 1
n  i i 

 
