DIVIZAREA GRUPULUI DE PARTIZANI DUP PIETRELE ALBE

Notarul Gheorghe IONESCU, nscut pe 30-08-1899 n com.Verendin domiciliat n com.Teregova, eful

grupului de partizani a plecat mpreun cu VLUSESCU D.Vasile, nscut pe 19 Feb.1915 n com. HorloveniiVechi, jud.Caras, domiciliat n com Prigor , lng Bozovici(fost ofier deblocat) si cu GHIMBOASE Iancu, zis
Nicut, din Teregova, au plecat n regiunea muntoas Almaj, la sud de Bozovici. Acolo li s'a alturat si Purdelea
Emil care rnise un comunist si doi miliieni pe 22 Mai 1949 cu o grenad. Acesta mpreun cu Pitic Iosif au
stat mpreun cu cei trei de la Teregova pn la 5 Aug. 1950 cnd s'au desprit. Pn atunci au stat prin mai
multe slae i din Almaj , din pdurile de la Grbovt ajungnd si n jurul Teregovei, de unde la aceast dat
Purdelea Emil si Pitic Iosif au plecat iar spre Grbovt unde pe 6 Oct.1950 cei doi fiind depistai au avut o lupt
cu miliia n urma creia au fost arestai.
Vasile VLUESCU care se desprtise de grup de la 3 Marti 1950 instalndu-se n pdurile din jurul com.
Prigor unde a stat mpreun cu Bejan Petru pn la data de 23 Iunie 1950 cnd a rmas singur. A fost arestat pe
16 Oct.1950.
PURDELEA A. Emi1, nscut 12-04-1920 n com.Borloveni, jud.Caras domiciliat com Grbovt (de pe
valea Nerei), deoarece unchiul sau Purdelea Iosif fusese afiat ca exploatator de ctre activiti comuniti
Orbulescu Iosif si Pducel Iosif, pe 24 Aprilie 1949 a luat arma si s-a dus sa-1 pedepseasc pe Orbulescu.
Ajuns n fata casei acestuia a tras un foc de arma. Intervenind garda comunal, Purdelea Emil a lovit cu muchia
toporului pe unul iar n celalalt (Boluloi a tras un foc de arm, rnindu-l la braul drept.Dup aceasta a luat
calea codrului si s'a ntovrit cu Damaschin Captn si au stat n slaul lui Pitic Iosif .Cnd a fost descoperit
a deschis foc asupra miliiei rnind doi dintre ei. In lupta Purdelea Emil si Pitic Iosif au fost mpucai pe 6
Oct.1950.
PITIC Iosif, dup ce s'a desprit de Ionescu Gheorghe si Valusescu Vasile pe 5 Aug.1950 ntorcndu-se la
Grbovt, pe 6 Oct.1950 cnd s-a ntlnit cu miliia care-1 cuta, a deschis foc asupra lor. A fost mpucat pe 6
Oct.1950
BEJAN Petre, ran partizan s'a ataat grupului Ionescu Gh. si Valusescu V., nsotindu-i de la Grbovt n
pdurile Teregove. A a fost prins pe 7 Oct.1950 n jurul comunei Rodna Veche din jud. Nsaud.
Dup torturile la care au fost supui de Mois Aurel, trib.Mil.Timioara prin Sent.nr.792/12-06-1951,
semnata de lt.col.Bdut tefan au fost condamnai:
IONESCU Gh.Gheorghe a fost condamnat la moarte, fiind executat pe 7-06-1952.
VALUSESCU Vasile a fost condamnat la munc silnica pe viata., prin Sent. nr.792/12 Iunie 1951, a Trib.
mil.Timioara, semnat de lt.col. Bju tefan si procuror Argeseanu Gheorghe. n aceiai sentin a fost
condamnat la moarte i IONESCU Gh.Gheorghe (notar public din Teregova).
NIMU Francisc a fost arestat pe 16 Oct.1950 n jurul Caransebeului.
ZOICA Dumitru, din acelai grup a fost arestat pe 17 Oct.1950 tot la Caransebe.
Aproape n totalitate grupurile de partizani erau formate din rani si muncitori care refuzau s devin
instrumentele regimului comunist de asuprire.
ANCHETELE
Arestrile cu sutele i torturarea celor ridicai s'a fcut din momentul ridicrii "nvinuiilor" de
dragoste de tara. N'a fost nimeni cruat, de la copii pn la oameni ce-si purtau btrneea sprijinii n
bastoane. S'a folosit si fierul rou, scosul unghiilor cu cletele, btile pn la lein si readucerea la viat
prin glei de ap aruncate pe victime , torturi scoase din minile bolnvicioase, puse n practic de Vida
Nedici si alii tot aa de fioroi. Printre clii anchetatori s'au numrat:
Ambrus Coloman, Mois Aurel, Steiner, Schnelbach Martin, Kling Zoltan,Weiss Adam, DARABANCEA
(locotenent), Groza Traian (cpitan), Kraus, Plcint Alexandru, Lois Traian, Iancu Valeriu, Koppe Rudolf, si
muli , muli alii.
JUDECTORII
Printre cei care s-au pretat s judece pe aceti romni ce cutau s nlture jugul sovietic, etichetai ca
trdtori s-au numrat:
STEFANESCU Mihai, lt , colonel care a condamnat nainte comuniti, a fost folosit n pronunarea a
circa 20 condamnri la moarte, pronunnd mii de ani de temni . n 1951 a fost i el arestat i condamnat la
10 ani. A ajuns la Peninsula i s'a vzut nconjurat de ranii bneni pe care-i condamnase el, i care-i
aminteau mereu c i-a condamnat pe nedrept. N-a mai putut suporta afronturile verbale i a cerut s plece la
nchisoare. A ajuns la Aiud.

CONSTANTINESCU Nicolae, lt. colonel. procuror , acuzator, un mare ticlos.

STANESCU Simion, lt.col. procuror acuzator, tot un ticlos ordinar.
ARGESEANU Gheorghe, cpitan, procuror acuzator tot acelai calificativ. Judectori-asesori:
PATRICIU tefan maior combatant
DANAU Ioan maior combatant
MIHAILA Efrem, cpitan magistrat
DARIE Silviu cpitan combatant.
BADUT Stefan.lt.col. preedinte
LEIBOVICI. Wili.lt.major
TEFAN Mihai, lt.major
SIGHETI tefan, locotenent
Romnii notrii care si-au aprat cu demnitate moia strmoeasc au fost condamnai de cei de mai
sus, de la Trib. mil. Timioara, n peste 10 procese.
Sentina 1091/ 21-06-1949
Au fost condamnai:
Spiru BLANARU, condamnat la moarte;
Petre DOMASNEANU, condamnat la moarte;
Petre PUSCHITA, zis Mutascu, condamnat la moarte;
Romulus MARITESGU, condamnat la moarte;
Aurel VERNICHESCU, condamnat la munc silnic pe viat;
Ion TANASE condamnat la moarte;
Gheorghe POPOVICI condamnat munc silnic pe viat;
Nicolae GHIMBOASE zis Miclut condamnat la 20 ani;
M.S. Teodor UNGUREANU, condamnat 20 ani M.S. ;
Gheorghe SMULTEA, condamnat 20 ani M.S. ;
Petre PUSCHITA, zis Liber condamnat la 15 ani M.S. ;
Gheorghe LUMINOSU , condamnat la 10 ani M.S.
Executia celor condamnai la moarte i nu numai a lor, ci a ntregului lot de 12 persoane, s'a fcut pe 2
Aug. 1949 de fa fiind procurorul Stnescu Simion si din partea Ministerului de Interne cp. Cmpeanu
Cornel. Cei 7 care nu aveau sentine de condamnare la moarte au fost pur si simplu asasinai. Reprezentanii
autoritilor nu s-au ntrebat pe ce baz sunt omori. Moartea celor 7 asasinai a fost nregistrat dup 7 ani,
adic pe 14 Aug.1957, ntr'un registru secret al Oficiului Strii Civile de la Primria Timioara. Moartea a fost
declarata de un securist anume Nica Vasile, care n'a fost depistat nici pn astzi , cine este, unde locuiete.
Declaraia a fost fcuta pe motive imaginare, toi fiind mori n aceiai zi si nu numai cei 7 din acel lot, ci n
total un numr de 25 politici. mpreun cu cei asasinai n Martie si Mai 1950, tot fr forme si pe baz de
diagnostice fanteziste.
La cei 7 din lotul partizanilor bneni li s-au eliberat certificate de deces dup cum urmeaz:
Certificat deces 101 LUMINOSU Gheorghe nscut 27-07-1914 la Fdimac asasinat pe 2-08-1949,
nregistrat pe 14 -08-1957 cu "insuf.Cardiac".
GHIMBOASE Nicolae, cert.deces 102/14-08-1958 cu TBC pulmonar, fusese asasinat pe 2-08-1949 cu un
glon n ceaf. Era nas.pe 3-06-1901 la Teregova.
POPOV1CI Vasile, cert.deces 193/14-08-1957 cu miocardit cronic, asasinat pe 2-08-1949 cu un
glon n ceaf. Era n.5-07-1906 la Sngeorgiu-Timis.
PUSCHITA Petru, cert.deces 104/ 14-08-1957 cu hipertensiune arterial, fusese asasinat pe 2-08-1949 cu
un glon n ceaf. Era nscut 31-08-1910 la Domasna.
SMULTEA Gheorghe, cert.deces 105/14-08-1957 cu TRC pulmonar, fusese asasinat pe 2-08-1949 cu un
glon n ceaf.Nscut 17-03-1920 la Teregova.
VERNICHESCU Aurel, cert.deces 106/14-08-1957 de hipertensiune, fusese asasinat pe 2 -08-1949 cu un
glon n ceaf. Era nscut pe 24-05-18990 la Vrciorova.
UNGUREANU Teodor, cert.deces 107/14-08-1957 cu TBC pulmonar, asasinat cu un glon n ceaf pe :208-1949.Era nas.16-02-1913 la Petricani-Bacu.
Acesta a fost primul lot al partizanilor din Banat exterminat, unii prin Sentine comandate judectorilor,
restul asasinai mielete, nici mcar cu acte justificative.Numai dup 8 ani au ntocmit certificate de deces false
tinndu-le . ascunse ntr'un registru dublu al Oficiului Strii Civile.
ALI ARESTAI, TORTURAI SI CONDAMNAI
-n legtur cu Spiru Blnaru
ANGULIA Ana din Teregova, a fost arestat

ANGULIA Moise, ran din Teregova , implicat n Sent.nr.49/25-01-1950.

ANGULIA Petru, om de serviciu la pretura din Teregova a fost mpucat n lupt pe 22 Feb.1949 la
Pietrele Albe.
ANGULIA Romulus zis Miloi, nasc.11-09-1905 n com.Teregova, tat a 4 copii ( Ana, Romulus, Salomie
si Elena) arestat pe 16-03-1949 a fost condamnat 10 ani prin Sent.49/25-01-1950.
ANDREI Paraschiv , ran din Globul Craiovei arestat pe 7/8 Feb.1949 pentru gzduirea a 2 persoane
(Grozvescu Dragu-Petre si Popet Ion). A fost rnit soia lui si internat n spital.
ARTINESCU Gh.Petre, n.11-06-1923 la Mehadia, arestat pe 30 Nov. 1948.
BUMBACILA Petru zis Grigorescu, n.8-02-1922 n com.Teregova tatl unui copil (Clin), arestat pe 1103-1949 a fost condamnat 3 ani cu Sent.49/25-01-1950. BERZESCU Atanase, nvtor din com.Slatina-Timi.
BERZESCU Ion zis Berda, n.11-04-1918 n com.Teregova, tmpIar de meserie, arestat pe 13 -03-1949 a
fost condamnat 15 ani Sent.nr. 49/25-01-1950. Tat a doi copii: Ioan si Elena.
BERZESCU Petre zis Psul, n.28-01-1911 n com.Teregova, ran, tat a 5 copii (Gheorghe, Petru, Ilie,
Roza si Ion), arestat pe 13-01-1949 a fost condamnat 15 ani M.S. prin Sent .49/25-01-1950.
BONA Pavel zis Ilovanu, n.22 Oct.1923 n com.Ilova-Severin, ran, tatl unui copil ( Matei), arestat pe
10-03-1949 a fost condamnat la 4 ani, sen.49/1050.
BOBA Petre, din Domasna nr.100, nscut 1915, tat a 4 copii a fost arestat.
BERZESCU Ioan, ran din Teregova a fost rnit mortal pe 11-03-1949.
CARAIMAN Ion, cojocar din com. Fenes a fost trdat de socrul su, rnit de securitate. i-a tras un glonte
n cap ntr'o rpa. Atunci a tras i securitatea , 8 Feb.1949.
CIMPOCA Iacob, tran din Teregova, a reusit s scape din incercuirea de la Fenes din 11 Martie 1949 cnd
a murit Caraiman. Arestat a fost condamnat 15 ani.
COJOCARU Ilie, tran din com.Teregova a fost arestat.
COLTAN Ana din Teregova a fost arestat.
COLTAN E. Ion, n.14-10-1922 din com.Teregova arestat pe 4 Feb.1949 a fost condamnat la 8 ani prin
Sent.nr.49/25-01-1950. Tatl unui copil : Iconia.
COLTAN I.Petru, n. 15 Nov.1898 n com.Teregova , tatl lui Ion de mai sus, ran, arestat pe 26
Oct.1949 a fost condamnat 6 ani prin Sent.49/25-01-1950.
COPACEANU Martin a fost arestat n Martie 1949, i s'a gsit un pistol.
COSTESCU Cornel, avocat din Teregova, n. 1915, arestat pe 5-03-1949 a fost condamnat 8 ani prin
Sent.49/25-01-1950.
CRISTESCU Clina a fost arestat.
CRISTESCU Ianos, ran din com.Domasna, tatl unui copil, frate cu Cristescu Gheorghe-Gogu, tmplar
din lotul Zaharia Marineasa, arestat n Feb.1949. CRISTESCU Gheorghe zis Galea din Domasnea a fost arestat
n Feb.1949.
CRISTESCU Maria, n.14 Nov. 1914 a fost condamnat n 1951 la 4 ani.
CRISTESCU Tudor , sef de tren din Orusovt a fost condamnat 8 ani n 1949-prin Sent.nr.307.A fost
chinuit n anchet de col.Ambrus Coloman.
DOMASNEANU Petre, nepotul comandorului executat, student an. V la Medicina. Veterinar de la
Bucureti, arestat n Nov.1949 a fost condamnat 8 ani. .
GALESCU Petre, a fost condamnat 3 ani prin Sent.307/ 1949.
GHIMBOASE Ana, soia lui Nicolae arestat si torturat n mod barbar.
GHIMBOASE Iancu arestat n Feb.1949 a fost condamnat.
GHIMBOASE Ilie zis Covaciu a fost arestat n Feb.1949 si condamnat.
GHIMBOASE Nicolae, ran din Teregova a fost arestat n timpul luptelor de la Pietrele Albe din 22
Feb. 1949 a fost mpucat cu lotul din 2-08-1949.
G0RG0V Mihai a fost condamnat 3 ani prin Sent. 307/21 Nov.1949GROZAVESCU Florica a fost arestat.
GROZAVESCU Ilie, zis Prvu, nscut 1925, ran, tatl unui copil( Anuta), arestat pe 9 Martie 1949 a fost
condamnat 3 ani prin Sent. nr.49/25-01-1950.
GROZAVESOU Gheorghe, zis Mutu, n.l920 , ran, tat a doi copii ( Salomia si Maria) arestat pe 10
Martie 1949 a fost condamnat la 6 ani, prin.S.nr.49/25-01-1950.
GROZAVESCU Ion zis Prvu , n. l902, din com.Teregova, arestat pe 13 Martie odat cu Spiru Blnaru , a
fost condamnat la 25 ani M.S.prin Sent.49/25-01-1950.
GROZAVESCU Petre, zis Dragu, a fost arestat la slaul din ciobul Craiovei mpreun cu
proprietarul slaului Andrei Paraschiv pe 7/8 Feb 1949 si condamnat prin Sent.49/25-01-1949.
GROZAVESCU Petre zis Prvu n.1921 a fost condamnat 1 an, s.49/25--01-1950.
GROZAVESCU Romulus, zis Roman, n. 13 Februarie 1896, ran din Teregova, a fost arestat pe 503-19949 i a fost condamnat la 3 ani prin Sent.49/25-01-1950.
GROZAVESCU Toma, zis Prvu, n. 19-03-1893, n com. Teregova a fost arestat a fost arestat pe 5-031949 i condamnat la 3 ani prin S.49/25-01-1950.
HORESCU Ana, din Domasna, student la Cluj 03-1893(Fac.de istorie), a fost arestat pa 13 Martie si
condamnata.

HORESCU Nicolae, tatl Anisoarei si socrul lui Spiru Blnaru a fost arestat pe 13-03-1949 i condamnat
IENASIGA Grigore, zis Ionescu, n.l891 n com.Teregova, a fost arestat pe 28 Ianuarie 1949 i condamnat 4
ani prin Sent. nr. 49/25-01-1950.
ILIESCU Ion, profesor din comuna Cuptoare, funciona la Mehadica, a fost condamnat n 1950.
IUGA Ion, fierar , n.l9l4 , din Domasna, tat a 2 copii a fost arestat, 1949.
IVANICI Gheorghe, mcelar din Teregova a fost arestat n Feb.1949.
IZBASA Horia, zis Micescu, partizan din grupul lui Spiru Blnaru , originar din com.Canicea a fost
mpucat pe 6-03-1949 n lupt la slaul lui Laitin Pavel, de pe Cracul Stnei .
JURCHESCU Moise, n.1902 , a fost condamnat 8 ani prin S. 1508/ 21 Noiembrie 1949.
LAITIN Dumitru, ran gazd a partizanilor, din com.Plugova arestat 7 Februarie 1949.
LAITIN Ioana, casnic , din com.Plugova a fost arestat pe 7/8-02-1949.
LAITIN Pavel, proprietarul slaului de pe Caracul Stnei, unde au fost ascuni partizanii din grupul
Domsneanu, a fost arestat.
LALESCU, potcovar din Mehadia, a fost arestat n Feb.1949
LAZARESCU Elena, arestat n Martie 1949, anchetata cu duritate si folosit ca martor n proces pentru
soul ei Lzrescu Ion.
LAZARESCU Ion zis Mutu din Teregova a trecut prin duritatea anchetelor din Martie-Aprilie 1949 , ns .
1896 , din Teregova a fost condamnat n 21.-01-1950.
LAZARESCU Ion zis But junior , tat a 2 copii (Ion si Stana), nscut 1922 arestat pe 5-03-1949 a fost
condamnat 5 ani prin Sent.49/25-01-1950
LIUBA Filimon a fost arestat pe 1 Feb.1949
LIUBA Ion zis Lulea din Bolvasnita a fost arestat pe 19-03-1949 n legtur cu Aurel Vernichescu.
LIUBA Nicolae zis Boldan a fost arestat pe 19-03-1949 din Bolvasnita.
MARAN Petre zis Cornerevintu, n.l2 Feb.1916 n com.Teregova, tat a 2 copii (Petru si Ilie), arestat
pe 15-03-1949 si condamnat 2 ani S.49/25-01-1950.
MILOS Gavril, sanitar , a fcut pe curierul ntre comandorul Petre Domsneanu si Spiru Blnaru,
condamnat 2 ani prin Sent.1507/21 Nov.1949, arestat pe 1 Februarie 1949.
MOATER Martin, cojocar din Slatina Timi, a fcut legtura ntre Verca Filon 81 Spiru Blnaru si a
participat la lupta de la Pietrele Albe(22-02-1949), arestat.
MUNTEANU Constantin, arestat pe 1-02-1949, din com.Glimboca a deinut armament mpreun cu
Romnu Teodor si Blnescu Nicolae.
MUNTEANU Constantin din Domasna arestat pe 1 Feb.1949.Era eful organizaiei legionare a lui
Spiru Blnaru din comun Domasna.
NICOLICI Alexandru, preot din Teregova, tatl unei fete(Sperana), arestat pe 5-03-1949 pentru sprijin si
mrturisirea partizanilor, condamnat 15 ani pin Sent.49/25-01-1950.A fost nscut pe 3-10-1911 n
com.Vlisoara si a pstorit la Tufri si Teregova iar dup eliberare la Timioara unde a murit 9-07-1987
NICOLICI Pavel, frateIe preotului a fost arestat si el.
ORZA Ilie, tran din Globul Craiovei, gazda partizani, arestat 8-02-1949.
PARVULESCU I.Ilie, n.24 Mai 1903 n com.Teregova, ran, tat a 5 copii(Silvia, Ana, Clina, Ilie si Ion),
a fost arestat pe 5-03-1949 si condamnat 4 ani prin Sent.nr.49/25-01-1950.
POPESCU Dumitru zis Talia, n.1920 din com. Teregova, arestat pe 10-03-1949 a fost condamnat la 6
ani prin S.nr.49/25-01-1950. A avut o fetit Lucretia.
POPESCU Petre din com.Globuru-Severin, a fost condamnat 5 ani S.49/1950.
PEPA Ion, ran nscut 1926 cu un copil, a fost arestat pe 15-O8-1951.A fost condamnat 5 ani: " Nici pui de
arpe s nu peasc ce am pit noi..."
POPET Ioan a fost arestat pe 7/8 Feb.1949 cu Grozvescu Petre n slaele din Globul Craiovei
PUSCHITA Vichente zis Liber, n.28 Mai 1930 la Domasna , arestat 13-03-1949, a fost condamnat la
3 ani prin Sent.49/25-01-1990.
ROMAN Teodor zis Bubi, biat de colonel din Caransebe, student, curier legionar lsat de Filon Verca
pentru, legturi cu Timioara a fost arestat.
ROMANU Constantin, cismar din Domasna, legionar , curier arestat n 1949.
ROMANU Nicolae, ran din Domasna a restat n 1949 si condamnat.
ROMANU Petre a fost arestat pe 30-01-1949.
ROSET Petre, zis Duma , n.l9O5 , ran din Teregova , arestat pe 27 Oct.1949 a fost condamnat la 6 ani
prin Sent.nr.49-21-01-1950 .
ROSET Tudor zis Ciorei, ns. 1922, fiul lui Petre, a fost condamnat la 20 de ani prin Sent.nr. 49/25-011950 .a fost arestat pe 5-03-1949.
SMULTEA Gheorghe, elev la scoal comercial din Teregova a fost arestat pe 22 Feb.1949 si executat
pe 2-08-1949.

SMULTEA Horia, ran din Teregova a fost mpucat mortal pe 11 Martie 1949 la slaul de la Cracul
Farcului(com.Fenes).
SMULTEA zis Crisu , n.1900, ran din com.Teregova,, arestat pe 17 Feb.1949 tata a 6 copii (Maria,
Grigore, Ion, llie, Traian i Nicolae) a fost condamnat la 6 ani prin Sent .nr .49/25-01-1950 .
SPATARESCU Ion, nscut 1915 din com.Teregova, tatl unui copil(Marta) , a fost arestat.
SPATARESCU tefan , n.1919, din Teregova, tatl unui copil .arestat pe 1 Aprilie 1949 a fost condamnat
1 an prin Sent.nr.49/25-01-1950 .
STEPANESCU Clina din Teregova arestata a fost obligat s vin martor la procesul din 25 ianuarie
1950.
STEPANESCU Petre zis Vlaicu, n.ll-04-1923 din Teregova arestat 10 Martie 1949 a fost condamnat la 2
ani prin Sent.49/25-01-1950.
STEPANESCU Traian zis Vlaicu, tatl lui Petru, nscut 3-01-1901 la Teregova, arestat pe 10 Martie 1949,
a fost condamnat 1 an prin S .49/25-01-1949
STEPANESCU tefan, n.4-01-1919 n com.Ibnesti-Dorohoi , domiciliat n com.Teregova arestat pentru
gzduirea lui Stoichescu Pavel si Ionescu Gheorghe.
STOICHESCU Gavril, zis Hugda, n.25-03-1927 n com.Teregova, a fost condamnat la 1 an n 1947 pentru
activitate legionar si rearestat pe 10-03-1949 si condamnat la 6 ani prin Sent.nr.49/25-01-1950.Avea o fat pe
Clina.
STOICHESCU Horia zis Oica, n.l897 din com.Teregova , tat a 6 copii(Maria, Clina, Tasia, Petru, Valeria
si Ctlin), arestat pe 5 Martie 1949 a fost condamnat la 1 an prin Sent.49/25-01-1950.
STOICHESCU Ion, zis Oica, nscut 1914 , tran din Teregova , arestat 2-03-1949 a fost condamnat la
10 ani prin Sent.49/25-01-1950.
STOICHESCU Pavel, zis Stirban, n.l917 din com.Teregova arestat pe 5-03-1949 a fost condamnat la
25 ani M.S.prin Sent.nr.49/25-01-1950.
STOLOJESCU Petre, mecanic din com.Cuptoare-Crusovt a fost arestat pe 19-02-1949 si a fost condamnat.
SULEA Miron din com.Borlova avea un sla n care se adposteau partizanii, ntre comunele Borlova
si Zlagna, pus n urmrire.
TRZIU Nicolae, nvtor diu com.Iablanita arestat n Martie 1949 n legtura cu comandorul Petre
Domsneanu si Spiru Blnaru.
TRZIU Ion, ran din Crusovt, membru organizaiei legionare, curierul comandorului P.Domsneanu
arestat n Martie 1949.
URECHIATU Ion, lctu din com. Crusovat sprijinitor al partizanilor.
VADRARIU Tudor, pdurar din com.Mehadica arestat pentru nedenunare.
VELA Ion, zis Boieru, n. 20 nov. l897 ncom.Teregova , tat a 6 copii (Gheorghe, Jurj, Maria, Clin, Marta
si Elena), arestat pe 5 Martie 1949, a fost condamnat 5 ani prin Sent.nr.49/25-01-1950.
VUCULESCU Petre zis Nisiporescu, n.l9l6, ran din Luncavita, a fost arestat.
ARESTAI DIN LOTUL ION U T A - PETRE DOMASNEANU
ANGHEL Nicolae, netiutor de carte din Domasna, arestat in Dec. 1949; i-au smuls unghiile de la picioare
si a fcut 5 ani.Biatul i-a fost si el arestat si nepotul ADAM Sever, lt.Colonel din Lugoj . a fost arestat pentru
legaturi cu I.Uta.
ANCULEA Horea, morar din com.Horea a fost arestat pentru sprijin.
ARMAS Nicolae, tran din com.Cornereva, sprijinitor a fost arestat.
ARMAS Pantelimon, ran din Domasna, nscut 1924, sprijinitor arestat.
ARMAS Nistor zis Grbin, tran a fost rnit la Cracul Stnei, spre Cornereva si a reuit sa scape, pierznd
mult snge pe zpada si i s'a pierdut urma.
BCILA Ioan ran din Valea Bolvasnita a fost convins prin informatorul securitii recrutat din comun, s
se predea si a fost dus la securitatea din Caransebe unde a intrat n anchet.
BSULESCU Dumitru, ran din Valea Bolvasnitei, folosit curier a fost arestat pe 7/8 Feb.1949,
proprietarul slaului a fost prins mpreuna cu comandorul Petr Domsneanu dup declaraiile lui Bcil Ion
dup arestare.
BSULESCU Ilie, ran din com.Valea Bolvasnitei a fost arestat ca sprijinitor.
BIOA Ilie, ran din com.Teregova, informator si antajist, mergea pe la rani si-i amenina c daca nu-i
dau uic si bani i denun.A fost arestat si el si condamnat 5 ani a trecut prin Peninsula unde fcea pe
informatorul administraiei si al ofierului politic Chirion.

CAREBA Dionisie , ran din com.Borlovenii Noi , gazd si curier al colonelului Ion Ut a fost arestat n
noaptea 7/8 Feb.1949 prin trdarea lui Andrei Vadrariu ntr'un sla de la Mehadia spre Bozovici, odat cu
col.Ion Ut. Era nscut n 1912, avea o fata(Ana) si a fost condamnat 10 luni cu Sent.1507/21-11-1949.
CAREBA Meil, proprietarul slaului unde era adpostit Ion Ut a murit n lupt cu securitatea pe 7/8
Feb.1949.
CAREBA Gavril , ran din com.Borlovenii Noi a fost arestat pentru legaturi cu col.Ion.Ut.
CERNESCU Nicolae, sublocotenent disponib., funcionar la Vliug, era originar din Cornereva si prin el
urmrea col.Ion Ut sa extind organizaia de partizani si n jud.Caras.
CRISTESCU P.Dumitru, cojocar din com. Domasna arestat pe 21 Mai 1949 a fost condamnat 4 ani si a
trecut prin temniele din Caransebe, Timioara, Gherla si munca forat de la Poarta Alb de unde s'a eliberat
pe 30-04-1953.
CRISTESCU Ianos, n.l929 la Caransebe arestat n Feb.1949 a fost condamnat.
CRISTESCU Ghit din Caransebe a fost mpucat n 1950 la Timioara.
CRISTESCU Ilie zis Voica din comuna Domasna a murit n lupta cu securitatea pe 7/8 Feb.1949 odat cu
col.Ut, n acelai loc.
DAVIDESCU Grigore, absolvent de liceu fcea legtura ntre col.Ion Uta si lt. col. Adam Sever din Lugoj.
A fost condamnat.
DANIELESCU Gheorghe, tran din com. Valea Bolvasnitei , curier si gazd a fost arestat pe 7/8 Feb.1949
mpreun cu comandorul Petre Domsneanu.
DOMASNEANU Petre, comandor, trecut la executai pe 2-08-1949.
DRAGANESCU Ion din Cornea, a fost arestat ca sprijinitor.
DRAGHICESCU Pavel din com.Valea Bolvasnitei a fost condamnat pentru gzduirea col.Ion Uta.
DRAGULESCU Serafim, colonel n rezerva din Plugova, arestat pe 3 Feb.1949 pentru pretinse legturi cu
col.I.Ut si comandorul P.Domsneanu. A fcut 4 ani.
DUICU Ion, din Domasna a murit n lupt la Pietrele Albe pe 22-02-1949.
DUICU N Nistor, din com.Domasna a participat la luptele de la Pietrele Albe din 22 Feb.1949 reuind s
se retrag si a continuat cu Nicolae Ciuricu lupta de partizan. A fost mpucat mai trziu n lupt , pe 28
august 1952. Era nscut pe 20-01-1920.
DUIGU Petre, n.1926 la Domasna a fost arestat dup lupta de la Pietrele Albe si condamnat la 25 ani s'a
eliberat n 1964 cu decretul de graiere.
DUIGU Samoil din Domasna cel de al patrulea frate a fost arestat n Martie 1949 si condamnat 3 ani prin
Sent.nr.15O7 din 21 Noiembrie.
FERESCU Crstea , ran din Cornereva a fost arestat n Martie 1949.
GURGU Mihai din Caransebes, colonel n rezerv, arestat pe 8 Feb.1949 pentru legaturi cu col.I.Ut si
condamnat n 1950.
GURAN Petre, ran din Mehadica, nscut n 1914, tat a 2 copii a fost arestat n lotul partizanilor.
IDVOREANU Ileana, funcionar din Lugoj a fost arestat n Feb.1949 pentru legturi cu organizaia
col.I.Ut.
ILITESCU Gheorghe, pensionar CFR din com.Globul Ru a fost arestat n Feb. 1949 pentru legturi cu
col.I.Ut.
IRIMESCU Pantelimon, ran din com.Luncavita a fost mpucat pe 8 Feb.1949 n lupt alturi de col.Ion
Ut;
JUCU Constantin, cru din Lugoj a fost arestat pentru legturi cu I.U.
JUCU Dandu, din com. Rchita de lng Fget, fost senator P.NT., urmrit dup alegerile din 19 Nov.1946
a stat ascuns cu col. Ion Ut si avocatul Ion Trziu si n anul 1947 s-au desprit stnd ascuns n Lugoj si prin
1952 arestat a murit la nchisoarea Aiud.
LUMINOSU Gheorghe, crciumar din Lugoj asasinat pe 2-08-1949.Trecut.
MUTASCU Fus a reuit s scape din ncercuire pe 8 Feb. 1949 n ncercuirea colonelului Ion Ut. A
continuat lupta si a murit mpucat pe 28-11-1954 n pdurea de lng Vliug(Caras) n lupt cu securitatea.
MURARIU Zevedei, profesor din Lugoj arestat n legtur cu Ion Ut.
NICOARA Ion, nvtor din com.Cnicea arestat pentru legturi cu I.Ut.
NICOARA Petre, student din Iablanita a fost arestat n Feb.1949.
PAU Ion, crciumar din Lugoj arestat pentru sprijinire.
SURU Toma, preot din com.Verendin arestat pentru legturi cu col.I.Ut.
SANDRU Petre, ran din com.Cornea a fost arestat ca sprijinitor.
TALPES Samson, comerciant a fost arestat.
TARCO Dumitru, fost perceptor din Lugoj arestat ca sprijinitor.

TOTIR Constantin, nvtor din Lugoj, secretarul organizaiei PNT -ora, a fost arestat pentru legturi cu
partizani si sprijin.
TRZIU Ion, avocat din Lugoj, secretarul general PNT al judeului Severin, a stat cu col.I.Ut si Aurel
Vernichescu pe la slae si dup 19-03-1949 a plecat n Arad unde a stat ascuns pn n 1952 cnd arestat si
condamnat pe viat a ajuns la Aiud unde a murit n 1958.
VADRARIU Andrei, ran din Mehadica a stat cu col.Ut i n seara de 7 Feb. 1949 s'a dus si a trdat
securitii locul. A servit de cluz si la sfrit a fost condamnat 5 ani.
VLADESCU Mircea rnit n lupta alturi de col.I.Ut pe 7/8-02-1949, tat a trei copii( Ioana, Iconia si
Mircea).A fost condamnat la 20 ani prin Sen. nr.1507/21 Nov.1949.
VELTANESCU Grigore, ran din com.Globul Craiovei a fost arestat n 7 Feb..
1949 ntr'un grup de 51 de arestai si a declarat c la slaul lui Andrei Paraschiv sunt ascuni 2 Partizani
mpreun cu 10 jandarmi a mers la slaul denunat si au fost arestat 4 partizani.
VOICA Ilie a fost mpucat mortal n dimineaa de 8 Feb.1949 alturi de colonelul Ion Ut.
VLADESCU Maria, care avea soul care fusese arestat, avea legtur cu grupul partizanilor Isfnut , a fost
infiltrat de Budescu Iosif(urmrit si fcut informator) reuind s fie depistai n vara 1953.
VADRALIU Lazr, din grupul partizanilor lui Isfnut Dumitru, continund aciunea a fost arestat n 1953.
VULPES Gheorghe, ran din com.Oornereva a fost arestat n Feb.1949 ca sprijinitor al grupului Ion Ut.
VULPES Petru, ran din com.Cornereva arestat pentru sprijinirea lui Ut.
UTA Ion, n.22 Dec.l891 la Caracal. A participat la Campania din Bulgaria n 1913, a fost comandantul
Reg. 17 infanterie Lugoj n 1940 si dup rebeliunea legionara a fost numit prefectul jud.Severin, funcie
deinuta pn la 31 Oct. 1943 cnd a demisionat, iar peste o luna a ieit din armat. A activat n PNT ca eful
organizaiei oraului Lugoj si n Sept.1946 n plin campanie electoral i s'a cerut condamnarea pentru c stenii
din Balint btuser un comunist care veniser s perturbe manifestaia ranilor mpotriva comunitilor .
mpreun cu Ion, Trziu si Aurel Vernichescu s'au retras n slaele din jurul Vrciorovei, iar n Sept.1948 s'a
retras n regiunea muntoas a Semenicului organiznd un grup de partizani care colabora cu comandorul Petre
Domsneanu si Spiru Blnaru.
Trdat de Andrei Vdrariu din Mehadia a fost mpucat n lupt pe 8 Feb. 1949 mpreun cu nc 3
partizani.
VDRARIU Andrei, din Mehadia, trdtorul grupului Ion Ut, dup ce i-a dus pe jandarmi la locul
unde se gseau partizanii a fost arestat si el si condamnat la 5 ani. De fapt cam aceiai soart au avut-o
toate iudele.
Aceti lupttori nenfricai ai Banatului au fost numai o parte. Satele gemeau sub teroarea securitii."De la
Caransebe la Orova toat ntinderea era controlat de un batalion de securitate si o patrul de avioane."
Andrei Ptru, copil de 14 ani si amintete: "eram cioban la oi....Pe mine m-au btut s spun ce-am vzut.
Erau muli cu arme si m trnteu pe jos si m articulau cu cizmele...Pe bunicu l-au arestat si i-or tras unghiile de
la mini si de la picioare, c de ce o dus haine si mncare la partizani. Sracu mo a fcut 5 ani . Si pe tata l-or
dus la Timioara si l-ar nefericit acolo, nici nu mai putea vorbi c l-au btut cu un cauciuc. Aici la Domasna era
mare fric atunci.Nu aveam voie s ieim n strad nici dup ap. Seara, dup ora 9 eram prini, eram dui cu
duba si pn dimineaa ne bteau ca s spunem pe cine am vzut.Odat m-or prins la hor, m'or dus la postu'de
jandarmi s le spun de unu' Sfrloag .Io nu le-am zs nica .apte ofieri stteau la o mas si tapau la mine.Mi-o
stat inima-n gt, da 'tot n-or scos nica de la mine."
Atanase BERZESCU, coordonator ntre Spiru Blnaru si col.Ion Ut:
"La Pietretrele Albe au fost cele mai mari lupte din tot partizanatul romnesc:33 de oameni contra unei
companii de securitate. Focul a fost continuu, de la 15,30 pn dup, miezul nopii. Cu doar 2 pierderi, n timp
ce tabra advers (securitatea) i ncrca morii n crue". Mois (clul securitii) recunoate c partizanii erau
putini dar nfrii cu terenul. Securitatea avea n spatele ei tancurile ruseti iar partizanii, codrul si pe
Dumnezeu".
Ion DUICU si reamintete c Spiru Blnaru a ordonat: Nu mai trage Ioane cu mitraliera c-i omorm pe
toi romnii tia. S'a trecut la pistoale, astfel, din toat compania nu mai rmnea nimic ... "
Petre DUICU unul dintre cei 4 frai eroi care au luptat la Pietrele Albe si amintete:
"Sraca mama si pe ea or anchetat-o, dar n'a recunoscut nimic. Or btut-o sa spun ca tie despre noi, dac
are legturi cu noi...Eram cu Romnu Petru cnd m-au prins. Am vrut atunci s m mpuc, s nu ajung viu n
mna lor. Ne-or legat de mini si de picioare ntre dou mese, atrnai de un par si ne loveau cu ce apucau. Iar la

Timioara n cldirea securitii am vrut s m spnzur. Nu mai puteam suporta chinurile....M-am spnzurat si
n-am murit. Aveam picioarele umflate, nu mai puteam suporta...Am stat nchis 14 ani si jumtate."
Maria povestete ndurerat dup o jumtate de veac despre moartea fratelui Ion Caraiman: "In seara aia
nimeni n-a dormit. Toi erau la fereti. Neaua era alb , luna era plin. Se vedea ca zaua. L-or adus trndu-1 de
picioare. Cnd pe mum-sa or pus-o s-1 ating era cald nc. Dup aia l-or crat la Armenis si-o stat acolo
aruncat n strad. I-or luat bocancii din picioare si hainele de pe el. Nici cruce n'are bietu' frate'mio.."

REZISTENTA ARMATA DIN BANAT, RAMURA VARCIOROVA

Cauzele care au generat solidaritatea anticomunista
Comportamentul trupelor de "ocupaie" sovietice si al oportunitilor care s-au pus la dispoziia lor
dezlnuind teroarea si jaful populaiei.
Regimul instaurat prin for de URSS a cutat s se legitimeze printr'o parodie de alegeri pe care le-au furat
si falsificat cu neruinare.
Aceast atitudine mpotriva populaiei si bineneles a voinei naionale a fcut ca ranii s riposteze si
nainte si dup 19 Noiembrie 1946.
Sperana salvrii si intrrii n legalitate se ndrepta spre Iuliu Maniu si marea majoritate (peste 80%) au dat
votul Partidului National rnesc. Fiind prini cu furtul voinei lor exprimate prin vot secret si mpotriva
minciunilor neruinate pe care le spuneau, oamenii au reacionat prompt.
Intr'o astfel de ntlnire a reprezentanilor P.N.T din com. Balint.jud.Severin ,1a care fruntaii PNT, ion
Trziu, aurel Vernichescu, ion Ut si Dandu Jucu prezentau programul partidului -a sosit, o main
mprumutat de la fabrica de igl "Muschong" din Lugoj si au nceput s provoace strignd: votai soarele.
Unul din ei a fost rnit de steni si seara a murit.
Fcndu-i vinovai, fr motiv, pe vorbitori care n acelai timp erau si candidai pe listele de deputai, s-a
cerut de ctre autoritile comuniste arestarea lor si condamnare. Dup o anchet superficial pentru c nu
aveau motive de reinere, de la Timioara au fost pui n libertate pn la proces. Acesta n'ar fi trebuit s aib
loc, dar aa erau ordinele autoritilor comuniste. eful legiunii de jandarmi, locotenent colonel tefan Popescu
i-a sftuit s dispar fiindc se fac presiuni pentru a fi condamnai. Au mai stat ctva, c se apropiau alegerile
din 19 Nov.1946 si puin nainte de acestea, ing.Aurel Vernichescu, avocatul Ionul Trziu si colonelul Ion Ut
si-au luat raniele n spate si suii n trenul ce mergea spre Orova au cobort n gara Crpa. Fostul senator
Dandu Jucu rmsese ascuns la nite prieteni din Lugoj.
Cei trei, ncet ncet au pornit la drum trecnd prin satul Bolvasnita, fr s opreasc si au poposit la intrarea
n Vrciorova, sub umbra unui nuc stufos, rcorindu-se pe fat din apa unui firav fir de ap ce mai iroia n acel
an secetos .
CINE ERAU CALATORII:
Ion Trziu , renumit avocat din Lugoj, secretarul organizaiei judeene PNT al crei preedinte era Emil
Ghilezan, un om curajos si foarte popular.
Ion Ut, nscut pe 22 Oct.1891 la Caracal, a fcut campania din 1913 n Bulgaria, apoi primul rzboi
mondial i n 1940 a fost numit la comanda Reg. 17 Infanterie Lugoj , iar pe 19 Ianuarie 1940 pn la 31 oct.
1943 a deinut funcia de prefect al judeului Severin. Dup 23 Aug: 1944 a ocupat funcia de preedinte a
organizaie PNT din oraul Lugoj. Dup "incidentul" de la Balint, mpreun cu ceilali au fost trimii sub
escort la Timioara si dup ancheta preliminar, pn la proces lsai liberi, dar sftuii s dispar.
Aurel Vernichescu , n.24 Mai 1898, inginer agronom, fost directorul Camerei agricole din jud.Severin
(stabilit n Lugoj), fiul preotului Martin Vernichescu un patriot deosebit care sub austro-ungaria a militat n
rndurile Partidului National si dup condamnarea memorandistilor a cunoscut si el schingiuirile din temniele
de la Budapesta si Seghedin, continund s sprijine Unirea si apoi pn la moarte P.N.T-ul. A avut trei copii, pe
Aurel si dou fete. Una, Aurelia cstorit cu Sergiu Morariu , directorul Bncii agricole din Orova, fost
deputat PNT n timpul guvernrii din 1928-1931(amndoi arestai si trecui din nchisoare cu D.O. la Rubla pe
Brgan, si a doua fat, cstorit cu un colonel, czut prizonier i mort n lagrele de exterminare din URSS.

Acetia erau cei trei, care dup ce s-au rcorit la marginea satului Vrciorova, s-au oprit In mijlocul
satului, n fata casei cele mai artoase si au btut la poart. A aprut o btrn de 77-78 de ani, mic de stat dar
cu o privire ager , le-a deschis, si-a mbriat ndelung feciorul si i-a poftit pe cel trei n cas. Era btrna
preoteas care-si tria acele zile, nu prea linitite pentru tar, n casa printeasca cldit de tatl ei , preotul
Dumitrescu mort n 1908, iar soul, printele Martin venise din comuna Crpa de unde era de origine.
In aceast cas ndestulat si-au nceput existenta de proscrii ai regimului comunist, pui sub urmrire
dup furtul alegerilor din 19 Nov.1946 n vederea lichidrii tuturor adversarilor regimului de venetici.
Dup plecare lor din Lugoj, col.tefan Popescu, eful legiunii de jandarmi,1-a chemat pe Constantin
Jumanca, tnr din Vrciorova ce-si. fcea armata n termen la jandarmi si cunoscndu-l ca om de mare
caracter i-a spus c-1 mut la postul de jandarmi din com. Crpa, unde era la 7 km.de cas avnd obligaia s
vegheze asupra celor trei si. s le transmit ce era nevoie din partea lui . I-a dat si trei puti mitralier, una
pentru fiecare ca s le aib ca aprare, fiindc dintre ei , numai colonelul lor, Ut avea un parabelum.
Nici nu s'a sfrit luna Noiembrie si Constantin Jumanca a fost chemat la legiune unde colonelul i-a spus s
le comunice c au fost pui sub urmrire si e bine s-si schimbe locul. Colonelul avusese grij ca la postul din
Crpa s fie un adjutant, pe nume Cioclov pe care 1-a ntiinat s colaboreze cu Constantin Jumanca n
ajutorarea celor trei.
Iarna fiind pe aproape n-au avut timp s-si gseasc adpost prin pdure si au apelat la Nicolae Dare, bun
cunoscut al familiei Vernichescu si care avea slaul la marginea pdurii. De abia s-au mutat si agenii
siguranei au si vizitat pe btrna preoteas, dar n-au gsit nimic suspect. Dar sigurana nu s'a mulumit. A
trimis un agent care s'a angajat ca slug la un fost primar ce era prieten cu familia Vernichescu si sluga nou,
sptmnal fcea un drum pn la Caransebe, probabil pentru a tine la curent stpnii cu vetile adunate.
Pentru c noua gazd era un om mai nevoia , cei trei au angajat un om de ncredere, pe Nicolae-Lae
Stngii zis Picicu. Era un igan muncitor si foarte cinstit care a acceptat cu bucurie s mearg sptmnal la
Lugoj si s care cte o rani cu alimente si n special carne de la mcelarul Luca. A fcut acest serviciu pn n
Martie 1949, aprovizionndu-i peste tot unde-si schimbau locul.
Armele pe care le-au avut nu le-au folosit, nici mpotriva mistreilor, pentru a nu atrage atenia prin
zgomotul lor.
Nu la mult timp dup alegerile din 19 Nov., colonelul tefan Popescu naintat n funcie a ajuns la
Timioara. A avut grij s-1 pun la curent pe nlocuitorul lui, maiorul Ion Corciova, cu situaia celor trei. In
toamna anului 1947 maiorul nsoit de cpitanul Mateescu au venit la Vrciorova si au stat de vorb cu cei trei
n casa lui Constantin Jumanca-ngerul lor pzitor.
In primvara anului 1947, au hotrt s se mute si ing.Aurel Vernichescu a luat legtura cu Mogos
Ivnescu, om de ncredere, pe care-1 cunotea de cnd mergeau la vntoare si acesta le-a pus la dispoziie un
sla, cu dou ncperi, care se gsea la 8 km., la punctul "Pojorta", unde s'au simit mai bine, puteau s se si
mite. Alimentaia era mai greoaie, Lae Stngii ducea mncarea la Mogos acas, iar acesta o aducea cu calul la
sla.
Numrul "partizanilor" de la Pojorta a crescut la patru. Mogos Ivnescu avea un nepot de sor, pe Miron
Ivnescu din comuna vecin Borlova, care dezertase din armat , cu o carabin Z.B., si pe care unchiul 1-a
alturat celorlali.
In toamna anului 1947 s'a hotrt de "sus" s se fac razii n toat tara, n regiunile unde erau semnalai
"partizani" pentru a fi arestai. Maiorul Ion Corciova 1-a anunat pe Constantin Jumanca s-i muta pe cei
urmrii. In comun a sosit adjutanii Cioclov, cu plutonierul Fleancu de la Otelul Rou si opt jandarmi ntre
care se aflau si ageni ai siguranei. De cazarea si mncarea celor zece s'a ocupat Constantin Jumanca si
lucrurile bine aranjate au mulumit pe toi. Dup trei zile, cuttorii, au plecat mulumii ca nu avuseser
probleme.
Dar vetile se adunau si din alte parti. Jandarmii si pdurarii rscoleau desiurile pdurii , ntre Petrosnita,
Bucosnita pe valea Golotului; pn spre creasta Nemanului Mare, n cutarea tbcarului Nicolae Crestoi si a
tmplarului Ion Brnzei care slluiau mpreun cu Filon Verca(evadat de la cur tea marial a Timioarei,

refcnd legturile micrii legionare si ascunzndu-se prin viroagele de neptruns ale Semenicului. Si-i vor
cuta mereu.
Ct au stat la Pojorta "cei patru" au cunoscut un pdurar, petre Jumanca zis Neagra(nscut la Vrciorova n
1920 si care le-a pus la dispoziie un sla pe raza cantonului su, la numai 4 km. distant de Vrciorova, la
punctul numit "Ogaul cireilor" si unde i venea si lui Lae Stngu mai uor s-i alimenteze. Au stat ctva timp
pan ce ntr'o zi a trecut pe acolo un cioban cu o turm de oi si de team s nu-i. denune s'au rentors la
Pojorta.
Nesigurana ncepuse s pun stpnire pe munte mai ales c dup vnzarea de ctre Vasile Comau (venit
si el din Germania) , a curierului Dragos Hoinic, ce fcea legtura cu occidentul, s'a trecut pe 15 Mai 1948 la
arestarea a circa 5000 de legionari , n toat tara, desfcndu-se pactul dintre Nicolae Petrasu i Teohari
Georgescu. Poterile erau din ce n ce mai dese, devenind anexele jandarmilor(ochii si urechile stpnirii) iar
numrul informatorilor mrindu-se n lumea statelor, unde antajul si banul ncepuse s corup.
Intr'o astfel de atmosfer, pe 9 Iulie 1948 mult cutatul Filon Verca s'a pomenit nconjurat de 7 evi de
puti, printre mnuitori depistnd pe plutonierul major de jandarmi Cojocari , caporalul Dragomir, pdurarii
Madincea, soanda s.a, Fusese arestat si avea buletin pe numele de Ion Moraru din com.Leucusesti la circa 30
km.de Lugoj. Intrat pe minile chestorului Kling Zoltan(fost geamgiu) si a comisarului Anghelescu , unul mai
ticlos dect cellalt. Lsm acest grup trimis de la Lugoj n torturile lui Mois Aurel Ambrus Coloman, de la sigurana din Timioara si ne ntoarcem la"cei patru" din regiunea Vrciova.
Lae Stngu mpreun cu tatl su, plecat n luna August la poalele muntelui Tarcu pentru confecionarea
ctorva mii de buci de indril pentru acoperi. Pentru a schimba decorul si a se mica fr fric si mai ales
pentru a se grbi confecionarea s-au dus si "cei patru" partizani dai n urmrire. Acolo nu mai erau deranjai de
ciobanii cu oi din cauza pdurii seculare, fr iarb de pscut .
Dup terminare, n Septembrie s'au ntors la Pojorta unde s'a nceput iar aprovizionarea cu calul. Dar si
raziile erau mai accentuate si mai dese deoarece Filon Verca reuise s evadeze pentru a doua oar de la
Timioara si era cutat peste tot, cu asiduitate, mai ales c masivele pduroase unde se adposteau erau vecine .
Dou rude apropiate ale lui Aurel Vernichescu, adic Zrie Vernichescu si Petru Murgeal au venit la
Pojorta spre sfritul lui Septembrie 1948 si i-au invitat s poposeasc si la slaele lor situate pe teritoriul
com.Crpa. S-au dus si nu au regretat pentru aceste rude fiind nstrite i-au omenit cum se cuvine si cu de toate
nct n-a mai fost nevoie de ajutorul lui Lae Stngu.
O alt grup de partizani legionari ce aciona, n faz de organizare, n regiunea Bile Herculane-Orova a
fost arestat ncepnd din 5 Sept. 1948 cu Marineasa Zagaria pn la 20 Nov cnd dup arestarea lui Petchescu
Ion, maiorul Kling Zoltan a ntocmit dosarul de trimitere n judecat. Unul din principalii membri ai
organizaiei, cristegu Gheorghe, tmplar din Plugova a fost omort pe 29 Oct. 1950 la Lugoj n temni de
ctre criminalul Kling Zoltan.
CEI PATRU AU RMAS TREI
Dup instalarea n slaul de la Crpa, colonelul Trziu i-a prsit si a plecat n regiunea Globu CraioveBorlovenii Noi unde aciona cu un grup de 30 de rani.
Tot n toamna anului 1948, pe 12 Noiembrie s'a retras n munte si comandorul Petre Domsneanu care cu
un grup mic s'a ataat lui Spiru Blnaru care se organizase n jurul comunei Teregova.
Cei trei rmai n jurul comunei Crpa si-au continuat existenta peste iarna destul de grea, n care tnrul
Miron Ivnescu s'a mbolnvit de o boal grav de plmni. In timpul unei nopi geroase a fost adus cu sania
doctorul Jurca de la Caransebe.Nu s'a putut face nimic si a fost nevoie s fie transportat tot cu sania la un
cunoscut din Caransebe unde a fost tratat pn la vindecare.
Intensificndu-se urmrirea partizanilor , pe 21 Ianuarie 1949 s'a insituit Comandament unic la dispoziia
generalului Ion Bjenaru (comandantul zonei) si din care fceau parte lt.col.Ambrus Coloman si maior Mois
Aurel. Acest organ va raporta zilnic generalului Pintilie Gheorghe( Bodnarenco Pantiusa). La dispoziie li s-au
pus Batalionul 5 securitate la Caransebe si Batalion 9 securitate la Orova. Toate satele au fost mpnzite cu
militari si prin antaj se recrutau informatori chiar si din rndurile familiilor celor retrai n munte.

Nu din ntmplare, la Timioara se formeaz un grup care "iniia" o lovitur de stat armat, prin ocuparea
autoritilor din Arad , Timisoara , Caransebe si blocarea accesului feroviar pe valea Timiului pn la
Arnenis. In vederea acestui scop au fost trimii n Feb. 1949 la. Vrciorova Tnase Ion , popovici Gheorghe,
Ungureanu Teodor si Voichita Constantin(din Vrciorova originar). Prin intermediul unui bun gospodar din
Vrciorova, ion Dalea zis Cioca, au reuit s-i aduc pe Aurel Vernichescu si Ion Trziu de la sla n casa lui
Ion Jumanca , n sat, unde au stat de vorb asupra aciunii ce intenionau s'o declaneze. Au fixat chiar data
18/19 Martie.De la Timioara au mai venit o dat interesndu-se dac tiu de aciunea grupului lui Ion Ut si
oameni pentru a ocupa autoritile din Caransebe.
De fapt datorit informatorilor , trupele de securitate au pornit atacul mpotriva partizanilor si numai n
noaptea de 7/8 Feb. 1949 au fost distruse trei puncte de adpostire a partizanilor:
1 . In com. Globul Craiovei la locuina lui Paraschiv Andrei a fost capturat partizanul Grozvescu Petre
zis Dragu, de ctre securistii slt.Giuchici Rista condui de o cluz.
2.In aceiai noapte spre orele 2, securitii nsoii de o cluz de la Ocolul silvic Mehadia sub comanda
plutonului slt.Srteanu Vasile, au mers pe Valea Bolvasnitei la slaul lui Dumitru Bosulescu zis Radoslav
unde au arestat pe comandorul Petre Domasneanu cu nc dou persoane.
3.Tot n aceiai noapte, n urma trdrii lui Vdrariu Andrei si tot de la Mehadica au pornit 20 de securisti
condui de maiorul Corapciu Pamfil, care ctre ora 6,45au ajuns la Poiana Baciului, la slaul lui Careba Meil
unde n timpul luptei ce s'a angajat a fost mpucat colonelul Ion Ut cu nc 3 partizani.
Mai notm, tot fr a intra n amnunte c pe 22 Feb. 1949 a avut loc lupta de la Pietrele Albe (la 8 km.de
Teregova) ntre grupul partizanilor condui de Spiru Blnaru si securitatea condus de slt.Airoaei Gh.Vasile
czut grav rnit n lupt.Din partea partizanilor au dost mpucai Petre Anculia si Ghit Ungureanu si prini
Nicolae Ghimboase si Gheorghe Smultea pe cnd securitatea a avut 3 rnii. Restul partizanilor s-au retras n
noapte, s-au mprit n diferite direcii i a nceput urmrirea lor.
Pe 6 i 7 Martie a avut loc urmrirea unor partizani si la punctul "Cracul Stnei" (22 km. vest de
Cornereva; a fost mpucat Izbasa Horia din Cnicea si a scpat rnit Nistor Armas zis Grbin.
Intre 11 si 13 Martie a avut loc ciocnirea dintre grupul Spiru Blanaru si securitatea condusa de cap.
Mihlcescu Gheorghe ajutat de 3 plutoane. Aciunea n urma trdrii socrului lui Ion Caraiman a avut loc la
slaele de pe Cracu Farcului la circa 2 km. de com Fenes. Au fost mpucai Caraiman Ion, Berzescu Ion si
Smultea Horia. Rnit, Spiru Blnaru a fost urmrit pn a fost prins.
La aceste aciuni de lichidare a grupului de partizani din Semenic a participat si compania de securitate
condus de cpitanul Trandaf Narcis. De subliniat c acest cpitan a fost arestat dup aceia, de la Oradea si a
trecut prin mina de plumb de la Baia Sprie unde a ntlnit pe unii dintre cei urmrii de el si arestai .
Aciunea de "lovitura de stat" din 18/19 Martie 1949
Am pus sub semn de ntrebare aceast aciune deoarece ea se ntea odat cu deplasarea forelor securitii
n cadrul Comandamentului Unic n vederea lichidrii partizanilor din Semenic.Si aceast ideie "se nate"la
Timioara si Arad unde Tnase Ion (nscut n corn Bratovoieti -Dolj Impreun cu Popovici Gheorghe(din
Sngiorgiu jud.Timis), Ungureanu Teodor(fost gardian public originar din com.Petricani-Iai si Volchita si
Voichita Constantin hotrsc s dea lovitura de rsturnarea regimului. A fcut si un manifest pe care 1-a dat si
n satul Checsa lui Giulvezau E.Ion(n.l925) Pe care 1-a declarat la arestare. Manifestele au fost scrise de el si
sapirografiate iar la multiplicare 1-a ajutat si Popovici Gheorghe. A luat legtura si cu Bucurestiul unde a
contactat pe Florea Stefnescu si Corbu Constantin. Planul de ocuparea instituiilor din Arad a fost conceput de
Tnase Ion mpreun cu avocatul Bugariu B.Vasile, nscut la Arad in 1913 .
In ceea ce privete armamentul 1a locuina lui Popovici Gheorghe s-au "depozitat 4 pistoale, un pistol
automat si 15-16 grenade. Iar formaia de aciune era format din 11 oameni. Aceasta era situaia n seara de 17
Martie 1949 cnd s-au convocat oamenii ca s li se citeasc ordinul scris de ctre Bugariu Vasile trimis de
Tnase Ion si prin care se cerea trecerea la ocuparea instituiilor si arestarea conductorilor autoritilor.
A doua zi , pe 18 Martie 1949, Constantin Jumanca a fost trimis de Aurel Vernichescu la Timioara s ia
legtur cu colonelul tefan Popescu si la Lugoj cu maiorul Ion crora s 1e transmit mesajul ca s opreasc
unitile n subordine ca s lupte a doua zi cnd vor trece la ocuparea autoritilor din Caransebes. Dar ceea ce

nu se tia, era faptul c eful miliiei Severin-Ion Corciovu -participase la uciderea grupului colonelului Uta si
la prinderea comandorului Petre Domasneanu.
Seara de 18 Martie cnd se ntorcea spre cas Constantin Jumanca, la marginea comunei Crpa a vzut 8
camioane ncrcate cu armat ce se ndreptau spre Vrciorova. Un cunoscut din acest sat l-a oprit s doarm
acolo spunndu-i c la Vciorova a intervenit armata.
Din raportul securitii semnat de col.Ambrus Coloman adresat lui Pintilie Gheorghe reiese c n noaptea
de 18/19 au cobort de la Sla, ing.Aurel Vernichescu, lonut Trziu, Miron Ivnescu, fostul prim procuror
Sebastian Crasnaru si ali civa steni, n casa ranului Ion Jumanca din Vrciorova. In cursul zilei de 18
Martie au fost arestai Cristea Gheorghe si Victor C. Bisericosul amndoi din Vrciorova, socotiti curieri de
legtur ai partizanilor. S'a aflat c n noaptea de 17/18 se adunaser circa 30-35 rani la Ion Jumanca. Au mai
fost arestai Buhevici Mihai, Prvu Nicolas Stngu zis Pecicu si Stngu Silvestru zis Peciu. Din cercetrile
fcute asupra arestailor , n noaptea de 18/18 Martie 1949 , nsoiti de Cristea Gheorghe zis Doilei au plecat la
rscolirea slaelor din comunele Borlova si Bolvasnita.