ANALIZA SITUATIEI

ECONOMICO-FINANCIARA
A NTREPRINDERII PE BAZA DE BILANT
5.1 Analiza echilibrului financiar
Cresterea gradului de complexitate a activitatii economice a
ntreprinderilor, n contextul mecanismelor pietei, are implicatii profunde n
procesul de conducere, care nu se poate realiza pe baza de rutina, ci pe o
studiere atenta a realitatii, pe o analiza stiintifica care sa faciliteze adoptarea
deciziilor corespunzatoare.
Ca activitate practica, analiza economico- financiara are un caracter
permanent si nu constituie un scop n sine, ci un mijloc pentru atingerea
unui obiectiv. Ea trebuie sa ofere solutii pentru fundamentarea
corespunzatoare a deciziilor.
n procesul de conducere, un mijloc de cunoastere a modului n care
sunt gestionate fondurile, capitalul, precum si bunurile n care acesta este
investit, l constituie bilantul contabil. Astfel, bilantul reprezinta o sinteza de
informatii contabile finale, pe baza carora se analizeaza situatia financiara a
societatii comerciale.
Analiza situatiei financiare constituie un ansamblu de rationamente
si judecati pe baza carora se analizeaza situatia financiara a societatii
comerciale.
Analiza situatiei financiare constituie un ansamblu de rationamente
si judecati pe baza carora se dezvaluie:
laturile esentiale ale situatiei financiare;
legaturile dintre fenomenele financiare reflectate n cadrul
bilantului;
tendinta lor de dezvoltare.
Obiectivul ei contabil este acela al cercetarii echilibrului dintre
mijloace si surse, cu scopul de a stabili masura n care s-a asigurat
integritatea lor financiara, precum si capacitatea financiara a unitatii de a
acoperi cheltuielile din propriile sale venituri, iar n final de a obtine profit.
Situatia financiara este o rezultanta, o expresie concentrata a
situatiei economice. O situatie financiara bine echilibrata creeaza premisele
materiale necesare pentru desfasurarea activitatii economice n cele mai
bune conditii.

A analiza un bilant nseamna a- l descompune n partile lui

componente, fie cu scopul de a studia raporturile dintre ele, fie cu scopul de
a studia raporturile care exista ntre elementele unui bilant sau elementele
mai multor bilanturi succesive. Bilantul da o orientare completa asupra
mersului activitatii unitatii numai n ipoteza n care are la baza mai multe
bilanturi succesive. Comparatia datelor unui exercitiu cu datele altui
exercitiu, sau comparatia datelor unei unitati cu datele altei unitati, da
posibilitatea analizei marimilor absolute si relative.
n analiza bilantului se folosesc mai multe procedee:
analiza bilantului pe verticala;
analiza bilantului pe orizontala;
analiza combinata.
Analiza bilantului pe verticala consta n studierea separata a
grupelor de activ si pasiv a fiecarui post care se ncadreaza n grupele
respective pentru a determina greutatea specifica a acestora si a
modificarilor intervenite n grupele si posturile de bilant. Ea se refera la:
- analiza structurii bilantului si a modificarilor care au intervenit n
continutul grupelor, capitolelor si posturilor;
- analiza situatiei stocurilor la nceputul si la sfrsitul perioadei de
gestiune;
- analiza creantelor ntreprinderii;
- analiza obligatiilor ntreprinderii si a posibilitatilor de lichidare a
acestora din disponibilitatile banesti.
Analiza pe orizontala consta n examinarea grupelor si posturilor
din activul bilantului, n comparatie cu cele din pasiv.
Analiza combinata a bilantului consta n folosirea concomitenta a
celor doua procedee mai sus aratate. Analiza combinata este cea mai
raspndita n practica.
Bilantul este instrumentul de reflectare a echilibrului financiar al
ntreprinderii la ncheierea exercitiului.
Asimetria dintre alocarile permanente (n imobilizari) si sursele
permanente (capitaluri proprii si datorii financiare) au determinat
constituirea unei marje de securitate denumita fond de rulment (F.R.). El
este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei
acestuia la nfaptuirea echilibrului finantarii pe termen scurt.
Relatia de calcul a fondului de rulment prin partea de sus a bilantului
este:
FR = Capitaluri permanente - Active imobilizate

@ sau prin partea de jos a bilantului:

FR = Active circulante - Datorii pe termen scurt
Schematic, fondul de rulment se prezinta astfel:
Active imobilizate

Capitaluri permanente
Fond de rulment

Active circulante

Datorii pe termen scurt

Din calcularea FR pot apare una din situatiile:

1) Capitaluri permanente > Active imobilizate, rezulta FRN > 0.
Daca FRN > 0 semnificatia este urmatoarea: capitalurile permanente
permit sa se finanteze integral activele imobilizate si o parte din activele
circulante.
2) Capitaluri permanente < Active imobilizate, rezulta FRN < 0.
Daca FRN este negativ, capitalurile permanente nu reprezinta o suma
suficienta pentru a finanta integral imobilizarile. Acestea trebuie deci sa
fie partial finantate prin resurse pe termen scurt.
3) Capitaluri permanente = Active imobilizate, rezulta FRN = 0.
Aceasta situatie este putin probabila exprimnd o armonizare totala a
structurii resurselor cu utilizarea acestora.
Necesitatile de finantare ale productiei, respectiv ale ciclului de
exploatare sunt acoperite n cea mai mare parte din surse temporare
corespunzatoare (datorii de exploatare: furnizori, creditori etc.). Diferenta
dintre necesitatile de finantare ale ciclului de exploatare si datoriile de
exploatare este numita nevoia de fond de rulment (NFR).
Nevoia de fond de rulment = Alocari ciclice Surse ciclice
= (Stocuri + Creante) Surse ciclice
Daca NFR > 0 ea semnifica un surplus de nevoi temporare (ciclice)
n raport cu sursele temporare posibile de mobilizat.
O atare situatie poate fi judecata ca fiind normala daca este rezultatul
unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de
exploatare. Astfel, nevoia de fond de rulment poate evidentia un decalaj

nefavorabil ntre lichiditatea stocurilor si creantelor si exigibilitatea

datoriilor de exploatare (s-au ncetinit ncasarile si s-au accelerat platile).
Daca NFR < 0, atunci ea semnifica un surplus de surse temporare n
raport cu nevoile corespunza toare de capitaluri permanente. Ea poate fi
apreciata pozitiv daca este rezultatul accelerarii rotatiei activelor circulante
si al angajarii de datorii cu scadente mai relaxate. n caz contrar, acesta nu
poate fi dect consecinta unor ntreruperi temporare n aprovizionarea si
rennoirea stocurilor.
NFR difera de la un agent economic la altul, fiind influentat de
numerosi factori:
durata ciclului de exploatare fata de care NFR este direct
proportional;
valoarea adaugata. Cu ct aceasta este mai mica, cu att creditul
furnizorilor trebuie sa compenseze pe cel acordat clientilor.
ritmul de crestere al cifrei de afaceri; NFR are o evolutie
paralela.
Daca fondul de rulment la un moment dat este superior nevoii de
fond de rulment, atunci excedentul de finantare se regaseste sub forma
trezoreriei nete, concretizata n disponibilitati n conturi bancare si casa.
Trezoreria neta = Fond de rulment - Nevoia de fond de rulment
Trezoreria neta este expresia cea mai concludenta a desfasurarii unei
activitati eficiente.
Trezoreria neta (TN) > 0 este rezultatul ntregului echilibru financiar
al ntreprinderii. Excedentul rezultat trebuie plasat eficient si n deplina
siguranta pe piata de capital.
Trezoreria neta (TN) < 0 evidentiaza un dezechilibru financiar la
nchiderea exercitiului. Deficitul monetar astfel constatat a fost acoperit prin
angajarea de noi credite (de trezorerie sau scont). n aceasta situatie se
urmareste obtinerea celui mai mic cost al noilor credite, prin negocierea mai
multor surse de astfel de capital.
Exemplificarea celor enuntate va fi prezentata pe exemplul
S.C. AFM S.A. BUCURESTI, societate producatoare de bunuri alimentare.

Nr.

Crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.

Elemente

N-1

Capital propriu
13.906.139 13.949.721
Datorii pe termen mediu si lung
13.400
Capital permanent (1 + 2)
13.906.139 13.963.121
Active imobilizate
12.839.974 13.016.462
Fond de rulment (FR )(3 4)
1.066.165
946.659
Active circulante
8.547.409 7.773.295
Disponibilitati
398.055
315.126
Active circulante fara disponibilitati (6-7) 8.149.354 7.458.169
Datorii curente
8.331.552 6.826.636
Nevoia de fond de rulment (8-9) NFR
- 182.198
631.533
Trezoreria neta
1.248.363
315.126

Pornind
de
la
acest
tabel
se
poate
aprecia
ca
S.C. AFM S.A. BUCURESTI a nregistrat un FR > 0 n cei doi ani
analizati, scaznd n N cu 11,21% fata de N-1.
n cazul acesta capitalul permanent a reusit sa finanteze activele
imobilizate.
n viitor, pentru a asigura o valoare majorata a FR, se poate actiona
asupra celor doi termeni ai relatiei de calcul, astfel:
1. majorarea capitalului permanent care se obtine prin:
- aporturi noi ale asociatilor;
- recuperarea la mprumuturi pe termen lung;
- punerea n rezerva de profituri;
- consolidarea mprumuturilor pe termen scurt.
2. diminuarea activelor imobilizate care se obtine prin:
- majorarea fondului de amortizare n conditii posibile din punct
de vedere fiscal; aceasta masura permite cresterea autofinantarii;
- cedarea unor elemente de active fixe, cu precadere din cele ce se
afla n afara procesului de exploatare.
NRF n N-1 a fost negativa, ceea ce semnifica un surplus de surse
temporare, n raport cu nevoia de active circulante. Caracterul negativ poate
fi determinat de o valoare adaugata slaba, o rotatie accelerata a stocurilor.
n aceasta situatie, finantarea prin credite comerciale acopera NFR
ntr-o proportie mai mare dect sumele blocate n stocuri si creante ale
clientilor.
n N NFR este de 631.522 mii lei, ceea ce semnifica ca exista un
surplus de nevoi temporare. Aceasta semnifica un decalaj nefavorabil

ntre lichiditatea stocurilor si creantelor si exigibilitatea datoriilor de

exploatare. S-a ncetinit ritmul de ncasari si s-a marit ritmul platitilor.
Trezoreria neta nregistreaza valori pozitive n ambii ani (situatie
favorabila), dar nregistreaza o scadere cu 74,76% n N fata de N-1, ceea ce
semnifica reducerea disponibilitatilor.
O asemenea situatie apare la prima vedere ca favorabila n termeni
de echilibru financiar si de risc, nsa pe termen mediu si lung poate fi
semnul unei fragilitati potentiale. Existenta unei abundente de resurse ar
putea nsemna o utilizare neeficienta a acestora, ceea ce ntr-o perspectiva
ndelungata genereaza dificultati n remunerarea capitalului si rambursarea
mprumuturilor.
O asemenea apreciere trebuie formulata cu prudenta ntr-o
conjunctura financiara caracterizata printr-o rata a dobnzii foarte ridicata,
care ncurajeaza firmele sa-si orienteze capitalul spre utilizarea de trezorerii
mai putin riscante.
Informatiile oferite de bilant si de contul de profit si pierdere nu sunt
suficiente pentru a da raspunsuri la posibile ntrebari despre fluxurile
financiare ale unei societati. Adesea, rezultatele diferitelor societati, asa cum
apar n contul de profit si pierdere, nu sunt comparabile, datorita metodelor
de evaluare diferite.
O prima ncercare n eliminarea acestor deficiente a constituit-o
tabloul de finantare.
Un asemenea tablou prezinta evolutia patrimoniului de la un bilant la
altul, de la un exercitiu la altul prin prisma raporturilor dintre utilizari si
resurse, fond de rulment si necesarul de fond de rulment, disponibilitati si
trezorerie.
Logica analizei proprii Tabloului de finantare se bazeaza pe
urmatoarele clasificari:
a) Clasificarea elementelor patrimoniale n utilizari si resurse:
Utilizari
Cresterea activelor
Diminuarea pasivelor

Resurse
Cresterea pasive lor
Diminuarea activelor

b) Diferentierea utilizarilor si resurselor, n stabile si temporare:

Utilizari stabile:
distribuirile de dividende (N-1) n cursul exercitiului N.;
achizitii de imobilizari corporale;
cheltuieli de repartizat asupra mai multor exercitii;
diminuarea capitalurilor proprii;
rambursarea de datorii financiare pe termen lung si mediu.

Resurse stabile:
capacitatea de autofinantare;
cesiunea sau reducerea activelor imobilizate;
cresterea capitalurilor proprii;
cresterea datoriilor financiare pe termen mediu si lung.
c) Determinarea variatiei elementelor patrimoniale ca diferenta
ntre soldul activelor la nceputul si la ncheierea exercitiului,
respectiv cel al pasivelor la aceleasi momente.
Astfel, n acest sens se ntocmeste bilantul diferenta.
Bilantul diferenta la

Specificare

Bilant
N

Bilant
N1

Variatii
(+, -)

d) Elaborarea bilantului functional.

Un asemenea bilant are la baza o analiza a activitatii ntreprinderii
prin prisma diferitelor cicluri de operatii:
operatii de investitie;
operatii de finantare;
operatii de exploatare;
operatii n afara exploatarii;
operatii de trezorerie.
Pentru elaborarea tabloului de finantare este necesara calcularea
capacitatii de autofinantare.
Capacitatea de autofinantare reprezinta ceea ce ramne
ntreprinderii o data ce au fost remunerati partenerii sai:
- personalul (salarii);
- statul (impozite si taxe);
- creditorii (furnizori si alti creditori);
- actionarii (dividende).
Capacitatea de autofinantare se poate calcula pe baza a doua metode
1. Metoda excedentului brut de exploatare
Excedentul brut de exploatare;
+ Alte venituri din exploatare;
- Alte cheltuieli din exploatare;
+ Venituri financiare (exclusiv reluarile de amortizari si provizioane
cu caracter financiar);
- Cheltuieli financiare (exclusiv cheltuieli cu amortizarile si
provizioanele financiare);

+ Venituri exceptionale (exclusiv cesiunile de imobilizari, cotele

parti din subventiile pentru investitii virate la venituri si reluarile de
amortizari si provizioane cu caracter exceptional);
- Cheltuieli exceptionale (exclusiv valoarea contabila a imobilizarilor
cedate, cheltuielile cu amortizarile si provizioanele exceptionale);
- Impozitul pe profit.
= CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE A EXERCITIULUI
(CAF)
2. Metoda rezultatului net contabil
Rezultatul net contabil
+ Cheltuielile cu amortizarile si provizioanele (exploatare,
financiare, exceptionale)
- Venituri din reluari de amortizari si provizioane (de exploatare,
financiare, exceptionale)
- Plus valori din cesiuni sau + minusuri din cesiuni de elemente de
activ
- Cote parti din subventii pentru investitii virate la venituri
= CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE (CAF)
Plecnd de la formulele prezentate, n continuare vom prezenta
calculul capacitatii de autofinantare (CAF) la S.C. AFM S.A. BUCURESTI.
1) Metoda substractiva:
EBE
+ alte venituri din exploatare
- alte cheltuieli de exploatare
+ venituri financiare
- cheltuieli financiare
+ venituri exceptionale
- cheltuieli exceptionale
- impozit pe profit

3.210.569+
30.993
7.697
119.040
2.424.655
58.280
90.557
94.097
801.876mii lei

2) Metoda aditiva:
Rezultat net
+ cheltuieli cu amortizarea provizioanelor aferente
activitatii de exploatare, financiara, exceptionala
CAF =

87.199
714.677
801.876 mii lei

Deci, la S.C. AFM S.A. BUCURESTI s-a nregistrat n anul N o

capacitate de autofinantare de 801.876 mii lei.

Tabloul de finantare se prezinta astfel:

Partea I

TABLOUL UTILIZARII RESURSELOR PERMANENTE

(n mii lei)
Utilizari stabile
N-1
N
Resurse stabile
N-1
N
Distribuirile de dividende n
257.915Capacitatea de autofinantare a
801.876
cursul exercitiului
exercitiului
Achizitionari de elemente de
Cesiunile sau reducerile de
activ imobilizat:
elemente de activ imobilizat
Imobilizari necorporale
Imobilizari necorporale
Imobilizari corporale
1009321 Imobilizari corporale
126.206
Imobilizari financiare
4.979 Imobilizari financiare
Reducerea capitalurilor proprii
Cresterile de capitaluri proprii
Rambursarea datoriilor
173.200Cresterea de datorii financiare
928.081
financiare
TOTAL UTILIZARI
144415TOTAL RESURSE
928.081
Variatia fondului de rulment
Variatia fondului de rulment
517.334
net global (resursa neta)
net global (utilizare neta)

Partea a II-a

TABLOUL VARIATIILOR FONDULUI DE RULMENT NET

GLOBAL
(mii lei)
Variatia fondului de rulment net global

Exercitiul N
Necesar Degajari
Sold
(1)
(2)
(2) - (1)

I. VARIATIILE EXPLOATARII

1. Variatia activelor de exploatare

1.1. Stocuri si productia n curs de executie
840.617
1.2. Avansuri si aconturi varsate pe comenzi
9.079
1.3. Creante clienti, conturi asimilate si alte
1.536.838
creante disponibile
2. Variatia datoriilor din exploatare
2.1. Avansuri si sconturi primite n cadrul
2.370
comenzilor n curs
2.2. Datorii fata de furnizori, contur asimilate si 2.012.393
alte datorii din exploatare
TOTAL
2.864.459 1.536.838
A. Variatia neta EXPLOATARE
-1.327.621
II. VARIATIILE N AFARA EXPLOATARII
4.043
1. Variatia altor debitori
8.612
2. Variatia altor creditori
TOTAL
8.612
4.043
B. Variatia neta N AFARA EXPLOATARII
431
TOTAL A + B
Necesar al exercitiului n fond de rulment
-1.327.190
Degajarea de fond de rulment a exploatarii
III. VARIATIILE TREZORERIEI
82.929
1. Variatiile disponibilitatilor
726.927
2. Variatiile concursurilor bancare curente si a
soldurilor creditoare ale conturilor
TOTAL
- 809.856
C. Variatia neta TREZORERIE

N-1

Din aceasta schema globala se poate deduce relatia de echilibru

financiar functional si anume:
Variatia FR net global Variatia NFR = Variatia trezoreriei nete
- 517.334 + 1.327.190 = 809.856
Din tabloul de finantare prezentat se observa ca activitatea de
investitii prezinta un necesar de 517.334 mii lei (o variatie negativa a FR).
Activitatea de exploatare negativa are un necesar de 1.327.190 mii
lei. Deci, activitatea de exploatare, ca si cea de investitii au demonstrat ca o
parte din activele lor nu-si gasesc resursele necesare n alte activitati.
Se deduce ca aceste activitati si vor cauta resursele necesare n
activitatea de trezorerie.
Activitatea de trezorerie degaja o resursa temporara de 809.856 mii
lei. Folosirea acestor resurse n cele doua activitati amintite poate ridica
unele probleme financiare, datorita faptului ca ele au fost degajate pe un
termen foarte scurt.
ngrijorator pentru S.C. AFM S.A. BUCURESTI este scaderea
creantelor clientilor ce a avut repercusiuni asupra disponibilitatilor (au
scazut cu 82.929 mii lei) determinnd societatea sa apeleze la credite de
trezorerie.
Concluzie: echilibrul financiar functional al societatii analizate
este unul fragil.
5.2 Analiza rentabilitatii pe baza tabloului soldurilor
intermediare de gestiune (S.I.G.)
Pe baza contului de rezultate se poate determina o serie de indicatori
valorici privind volumul si rentabilitatea activitatii ntreprinderii.
Constructia n trepte a indicatorilor, pornind de la cel mai
cuprinzator (productia exercitiului + marja comerciala) si ncheind cu cel
mai sintetic (profitul net al exercitiului), a sugerat denumirea seriei lor
cascada a soldurilor intermediare de gestiune.
n fapt, soldurile intermediare de gestiune sunt indicatori sub forma
de solduri, numite si marje, ce evidentiaza etapele formarii rezultatului
exercitiului n strnsa conexiune cu structura de venituri si cheltuieli
aferente activitatilor unei ntreprinderi.

Utilizarea soldurilor intermediare de gestiune este, n practica

contabila europeana, de data relativ recenta.
Ea este impusa de doua cerinte majore: analiza economico- financiara
a ntreprinderii plecnd de la datele contabile, n general, si de la
documentele contabile de sinteza, n special, si functionarea contabilitatii
nationale.
n unele tari, stabilirea soldurilor intermediare de gestiune este
obligatorie. n Romnia nu se prevede obligativitatea ntocmirii unui
document care sa redea soldurile intermediare de gestiune si nici nu au lasat
la dispozitia ntreprinderilor o astfel de optiune. Totusi, structura contului de
profit si pierdere acceptata n tara noastra permite ntocmirea soldurilor
intermediare de gestiune, raspunznd att nevoilor ntreprinderilor n
analiza economico-financiara ct si functionarii Sistemului Conturilor
Nationale.
Principalele marje de acumulare utilizate n analiza financiara a unei
ntreprinderi industriale se calculeaza astfel:
a)
Marja comerciala = Venituri din vnzarea de marfuri - Costul marfurilor vndute

Contul 707

Contul 607

b)
Productia = Venituri din vnzarea+
exercitiului
productiei
Contul 701

Variatia productiei+
Productia de
stocate
imobilizari
Contul 711
Contul (721 + 722)

Acest sold intermediar de gestiune permite evaluarea performantelor

anuale ale ntreprinderii.
c)
Valoarea

Productia +

Marja

adaugata

exercitiului

comerciala

provenit de la terti

(b)

(a)

Conturile (60 607 + 61 + 62)

Consumul exercitiului

Valoarea adaugata exprima crearea sau cresterea de valoare adusa de

ntreprindere bunurilor si serviciilor provenite de la terti.
Se mai poate determina si prin metoda remunerarii factorilor de
productie, n baza relatiei:
Valoarea adaugata = Suma remunerarii factorilor de productie
= Salarii si alte cheltuieli sociale Personalul
+ Impozitele si taxele
Statul
+ Dobnzile
Bancherii
+ Amortismentul
Investitorii
+ Rezultatul exercitiului
Capitaluri proprii
d)
Excedent brut =
de exploatare

Valoare

+ Subventii de

adaugata

exploatare

(c)

Contul 74

Impozite, taxe si
alte varsaminte
asimilate
Contul 63

Cheltuieli
de personal
Contul 65

Excedentul brut de exploatare este o resursa folosita de ntreprindere

pentru mentinerea si dezvoltarea potentialului productiv si remunerarea
capitalurilor utilizate precum si statul.
Acest indicator este esential n analizele de gestiune si analizele
comparative ntre ntreprinderi.
e)
Rezultatul = Excedentul + Alte venituri
exploatarii
brut de
din
exploatare
exploatare
(d)
Contul 75

Cheltuieli
de exploatare
cu amortizarile si
provizioanele
Contul 681

Alte
cheltuieli
din
exploatare
Contul 65

Rezultatul exploatarii exprima marimea absoluta a rentabilitatii

activitatii de exploatare.
f)
Rezultatul curent = Rezultatul
nainte de
exploatarii
impozitare
(c)

Venituri financiare
contul 76

Cheltuieli financiare
conturile 66

Rezultatul curent este determinat att de rezultatul exploatarii ct si

de cel al activitatii financiare.

g)
Rezultatul exceptional

= Venituri exceptionale conturile 77

Cheltuieli exceptionale
conturile 67

Rezultatul exceptional este soldul intermediar de gestiune ce situeaza

rezultatul (sub forma profitului sau pierderilor) activitatii cu caracter de
exceptie a ntreprinderii, fie ca se refera la operatiuni de gestiune, fie la
operatiuni de capital.
h)
Rezultatul
exercitiului
(f)

Rezultatul curent
nainte
de impozitare
(g)

Rezultatul
exceptional
contul 691

Impozitul pe
profit
contul 691

Rezultatul exercitiului reprezinta soldul final al contului de profit si

pierdere supus repartizarii.
Plecnd de la contul de profit si pierdere pe N al S.C. AFN S.A.
Bucuresti, vom prezenta n continuare tabloul soldurilor intermediare de
gestiune.
Analiznd tabloul soldurilor intermediare de gestiune se pot
desprinde urmatoarele aspecte:
Productia exercitiului a crescut n N fata de N-1 cu 10.665.045 mii
lei (39%), situatie favorabila deoarece a crescut productia vnduta cu
14.462.979 mii lei (59%), n timp ce productia stocata va scadea (n N
realizndu-se un stocaj de 1.164.077 mii lei).
Valoarea adaugata a crescut n N cu 80% fata de N-1, situatie
considerata favorabila. Aceasta crestere se datoreaza faptului ca productia
exercitiului a sporit n N cu 39%, n timp ce consumul intermediar a crescut
cu 28,38%.
Excedentul brut din exploatare a crescut n N cu 38,11%. Aceasta
crestere considerata favorabila se datoreaza cresterii valorii adaugate cu
80% care corespunde cu dublarea impozitelor si varsamintelor asimilate si a
cheltuielilor cu personalul.
Rezultatul din exploatare este profit, reprezentnd o crestere cu
24,41% fata de anul anterior (situatie pozitiva).
Rezultatul curent al exercitiului nregistreaza o scadere n N cu
70,83%. Aceasta situatie se datoreaza scaderii cu 158,47% a veniturilor
financiare, n timp ce cheltuielile financiare au crescut cu 81,10%. Aceasta
situatie este considerata negativa datorita cheltuielilor cu dobnzile.

 Rezultatul exceptional nregistreaza o evolutie negativa, n 1997

nregistrndu-se o pierdere de 32,277 mii lei (situatie negativa pentru
ntreprindere).
Rezultatul exercitiului. Avnd n vedere ca rezultatul curent a
scazut n N cu 70,83%, iar rezultatul exceptional este o pierdere, rezultatul
exercitiului care cumuleaza cele doua rezultate prezentate anterior
nregistreaza, de asemenea, o scadere cu 88,10%. Aceasta situatie este
negativa pentru societate.
Desi societatea analizata a realizat n N un profit de 87.199 mii lei,
situatia este alarmanta avnd n vedere diminuarea majora a acestuia fata de
N-1 (cu 88,10%).
Pe viitor se recomanda o diminuare a cheltuielilor financiare, n
special a celor cu dobnzile, care au determinat scaderea rezultatului
financiar ce a avut o influenta negativa asupra rezultatului net al exercitiului.
5.3 Analiza eficientei activitatii sub forma ratelor
Rentabilitatea si eficienta sunt trasaturile fundamentale ale
economiei si autonomiei financiare care angajeaza agenti economici pe
calea realizarii unor profituri ct mai mari.
Eficienta economica este forma concreta cu cea mai larga sfera de
actiune pe care o mbraca rationalitatea n domeniul activitatii economice.
Ea reprezinta o cerinta fundamentala care se impune oricarei activitati
economice si actiunii oricarui agent economic.
O forma a eficientei este si rentabilitatea activitatii economice.
Aceasta se realizeaza atunci cnd respectiva activitate are capacitatea de a
produce profit.
Ratele de rentabilitate sunt constituite prin raportarea unui rezultat,
fie la sursele angajate, fie la fluxul de activitate care l- a generat. Varietatea
indicatorilor implicati n calcul face posibila determinarea unui numar,
practic nelimitat, de rate ale rentabilitatii. Esential pentru analiza financiara
este constituirea unui sistem de rate care, prin structura si continut, sa
reprezinte un instrument de lucru util, operational si performant.
n cele ce urmeaza, se vor aborda cele mai importante rate, utilizate
n practica economica:
rata rentabilitatii comerciale;
rata rentabilitatii economice;
rata rentabilitatii financiare.

RATA RENTABILITATII COMERCIALE arata eficienta

politicii comerciale (a procesului de aprovizionare, stocare si desfacere), si
mai ales a politicii de preturi.
Formula de calcul este:
Rc =

n care: Rc
RE
CA
REX

RE
R
.100 sau R c = EX .100
CA
CA

rata rentabilitatii comerciale;

rezultatul exploatarii;
cifra de afaceri;
rezultatul exercitiului.

Pentru exemplificare vom folosi datele din urmatorul tabel:

Nr.
INDICATORI
N-1
N
INDICI
crt.
1. Cifra de afaceri
26.666.871 42.568.047 1,596
2. Rezultatul din exploatare
2.024.950 2.519.188 1,244
3. Rata rentabilitatii comerciale
7,59
5,92
n anul N, societatea a nregistrat o rata de rentabilitate comerciala
inferioara celei aferente anului precedent.
RATA RENTABILITATII ECONOMICE
Aceasta rata masoara eficienta mijloacelor materiale si financiare
alocate ntregii activitati a ntreprinderii.
Capitalurile asupra carora se analizeaza profitabilitatea sunt cele
angajate de ntreprindere n cadrul exercitiului.
Rentabilitatea economica a acestor capitaluri investite ne apare ca o
rentabilitate intrinseca ce nu tine seama de modalitatea de procurare a lor
(proprii sau mprumutate). Este deci independenta de politica de finantare
promovata de ntreprindere.
Formula de calcul este:

Re =

Pb
x100
kp

n care: Re
Pb
kp

rata rentabilitatii comerciale;

profit brut;
capital permanent.

Analiza ratei de rentabilitate economica nu se poate face dect prin

studierea evolutiei n timp a indicatorilor si a componentelor acestora
(rezultate, capitaluri) referitoare la aceeasi ntreprindere. De asemenea, rata
rentabilitatii economice trebuie sa fie superioara ratei de inflatie pentru ca
ntreprinderea sa-si poata mentine substanta economica.
Rata rentabilitatii economice trebuie sa remunereze capitalurile
investite la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a
dobnzii) si al riscului economic si financiar pe care l- au asumat furnizorii
de capitaluri (actionarii si creditorii ntreprinderii).
Pentru exemplificare vom folosi datele din tabelul:
Nr.
INDICATORI
crt.
1. Profit brut
2. Capital permanent
3. Rata rentabilitatii

N-1
744.028
13.906.139
5,35

N
181.296
13.963.121

INDICI
0,24
1,004

n anul N se remarca o scadere semnificativa a ratei rentabilitatii

economice. Aceasta scadere se datoreaza diminuarii profitului brut; desi
capitalul permanent a nregistrat o crestere cu 1%, aceasta este
nesemnificativa fata de diminuarea profitului brut cu 76%.
Aceasta scadere a ratei rentabilitatii economice denota o ineficienta a
mijloacelor materiale si financiare alocate ntregii activitatii a ntreprinderii.
RATA DE RENTABILITATE FINANCIARA
Aceasta rata masoara randamentul capitalurilor proprii, deci al
plasamentului financiar pe care actionarii l-au facut prin cumpararea
actiunilor ntreprinderii. Rentabilitatea financiara remunereaza proprietarii
ntreprinderii prin acordarea de dividende si prin cresterea rezervelor care,
n fapt, reprezinta o crestere a averii proprietarilor.
Formula de calcul este:

Rf =

Pn
x100
k pr

n care: Rf Pn kpr -

rata rentabilitatii financiare;

profit net;
capital propriu.

Este de dorit ca rata rentabilitatii financiare sa fie mai mare dect

rata medie a dobnzii de piata pentru a face atractive actiunile ntreprinderii
si a creste cursul lor bursier.
Calculul de rentabilitate financiara se prezinta astfel:
Nr.
crt.
1.
2.
3.

INDICATORI
Profit net
Capital propriu
Rata rentabilitatii
financiare

N-1
732.952
13.906.139
5,27

N
87.199
13.949.721
0,62

INDICI
0,12
1,003

n anul N rata rentabilitatii financiare a nregistrat o scadere

semnificativa fata de N-1. Aceasta scadere arata ineficienta plasarii
capitalului.
Scaderea se datoreaza diminuarii semnificative a profitului net (cu
88%) ceea ce denota o scadere a rentabilitatii firmei.
Pentru ntreprinderile care coteaza la bursa se poate calcula un
randament bursier al acestora cu ajutorul coeficientului de capitalizare
bursiera PER.
PER = Cursul bursier al actiunii
Profitul pe actiune
PER masoara de cte ori investitorii sunt dispusi sa cumpere profitul
per actiune, permitnd o comparatie a ntreprinderilor din aceeasi ramura
economica.
Alte rate ce mai pot fi calculate pentru a analiza eficienta unei

ntreprinderi sunt prezentate n tabelul urmator:

mii lei
INDICATORI
1. Profit brut
2. Active totale
3. Cheltuieli totale
4. Venituri totale
5. Rata rentabilitatii
activului total
6. Rata rentabilitatii
resurselor consumate
7.Rata rentabilitatii
veniturilor

FORMULA DE
N-1
N
CALCUL
744.028 181.296
22.237.691 20.789.757
28.768.438 41.430.987
744.028 181.296
3,35
0,87
Profit brut
x100
Active totale
2,59
0,44
Profit brut
x100
Cheltuieli totale
2,52
0,444
Profit brut
x100
Cheltuieli totale

Se observa o scadere n anul analizat a celor trei rate calculate

anterior. Aceasta scadere s-a datorat n special diminuarii profitului brut cu
76%. Totodata se remarca o majorare a cheltuielilor totale cu 44,02% (ce
afecteaza rata rentabilitatii resurselor consumate n sensul scaderii acesteia)
si o diminuare a veniturilor totale cu 75,63% (afecteaza rata rentabilitatii
veniturilor n sensul scaderii).
Plecnd de la valorile ratelor de rentabilitate calculate, putem aprecia
ca societatea prezinta o rentabilitate scazuta si este neatractiva din punct de
vedere al unui investitor. n anul analizat, este ngrijoratoare tendinta de
reducere a valorii ratelor de rentabilitate.
RATELE DE STRUCTURA A CAPITALURILOR
Aceste rate caracterizeaza modalitatile de finantare a investitiilor
ntreprinderii.
Se pot grupa n:
rate ale echilibrului financiar;
rate ale ndatorarii.
Ratele echilibrului financiar sunt de fapt expresia fondului de
rulment, nevoii de fond de rulment si a trezoreriei, respectiv a importantei si
evolutiei lor n timp.
a) Rata de finantare a activelor fixe evidentiaza existenta sau nu a
unui fond de rulment (rfr), chiar a unui fond de rulment propriu (rfp ). Este
normal ca aceste rate sa fie supraunitare.

rf r =

Capitaluri permanente
Active fixe brute

rf r =

Capitaluri proprii
Active fixe brute

Calculul ratei de finantare a activelor fixe ale societatii actualizate se

prezinta astfel:
Nr.
INDICATORI
crt.
1. Capital propriu
2. Active fixe brute
3. Rata de finantare a activelor fixe

N-1

13.906.139
12.839.974
1,08

13.949.721
13.016.462
1,07

Rata de finantare a activelor fixe nregistreaza o diminuare

nesemnificativa, ceea ce nseamna ca exista resurse pentru finantarea
activelor fixe.
b) Complementar cu aceste rate, se poate calcula rata de finantare a
nevoii de fond de rulment (rfr), care este de preferat sa fie, de asemenea, mai
mare ca 1, pentru a evidentia existenta, la sfrsitul exercitiului, a unei
trezorerii nete.
rf r =

Fond de rulment
Nevoia de fond de rulment

Nr.
INDICATORI
crt.
1. Fond de rulment
2. Nevoia de fond de rulment
3. Rata de finantare a NFR

N-1
1.066.165
-182.198
-5,85

N
946.659
631.533
1,50

n N se constata o rata de finantare a nevoii de fond de rulment

supraunitara (1,50) ceea ce reflecta existenta la sfrsitul exercitiului a unei
trezorerii nete.
c)
Ratele de trezorerie, de asemenea, complementare ratelor de
finantare, masoara capacitatea de plata a ntreprinderii (solvabilitatea pe
termen scurt). O valoare supraunitara a acestor rate dovedeste ca, cel putin
pe termen scurt, ntreprinderea are capacitatea de a-si achita datoriile
exigibile.

c1 ) rata capacitatii de plata a ciclului de exploatare (numita si rata de

lichiditate = r1 ):
Active circulante
r1 =
Datorii exigibile pe termen scurt
c2 ) rata capacitatii de plata imediata (numita si rata de trezorerie
imediata = ri )
ri =
Nr.
crt.
1.
2.
3.
4.
5.

Disponibil itati
Datorii imediat exigibile
INDICATORI

Active circulante
Disponibilitati
Datorii pe termen scurt
Rata de lichiditate
Rata de trezo rerie imediata

N-1
8.547.409
398.055
8.331.552
1,03
0,05

N
7.773.295
315.126
6.826.636
1,14
0,05

O rata a lichiditatii r1 > 1 ne indica existenta unor active circulante

mai mari dect obligatiile pe termen scurt si prin urmare, utilizarea unei
parti a capitalului permanent pentru finantarea activitatii de exploatare.
Deci, pe termen scurt, ntreprinderea are capacitatea de a-si achita
datoriile exigibile.
n ceea ce priveste rata capacitatii de plata imediata ri < 1 conducnd
la imposibilitatea de plata a obligatiilor pe termen scurt, doar cu numerarul
de casa si disponibilitatile din conturile bancare. Aceasta situatie va
determina societatea la mprumuturi ce vor majora datoriile ntreprinderii.
RATE ALE NDATORARII
Ratele ndatorarii masoara importanta ndatorarii pentru gestiunea
financiara a ntreprinderii:
a) rata ndatorarii, levierul (1):

1=

Datorii (pe termen lung si pe termen scurt)

Capitaluri proprii

Normele bancare impun existenta unui levier mai mic dect unu (1)
pentru a acorda n continuare credite n conditii de garantie sigura.
Nr.
crt.
1.
2.
3.

INDICATORI
Datorii
Capitaluri proprii
Levierul

N-1
8.331.552
13.906.139
0,60

N
6.840.036
13.949.721
0,49

Se remarca un levier mai mic dect unu (1), ceea ce indica faptul ca
datoriile sunt inferioare capitalurilor proprii, reducndu-se astfel
ndatorarea.
b) rata datoriilor financiare (rdf) caracterizeaza gradul de ndatorare
pe termen lung:
Datorii financiare pe termen lung

rd f = Capitaluri permanente

Normele bancare impun o rata mai mica de 0,5:

Nr.
INDICATORI
crt.
1. Datorii financiare
2. Capitaluri permanente
3. Rata datoriilor financiare

N-1
13.906.139
-

N
13.400
13.963.121
0,00095

n anul N-1, neexistnd datorii financiare, nu se poate calcula rata

datoriilor financiare.
n anul N se observa o rata a datoriilor financiare sub 0,5 (rata
impusa de normele bancare), ceea ce nseamna ca exista resurse de finantare
a acestor datorii.
c) rata creditelor de trezorerie (rct ) caracterizeaza gradul de
ndatorare (bancara) a activitatii de exploatare:
Credite de trezorerie
Nevoia de fond de rulment
Aceasta rata este complementara celei de finantare a nevoii de fond
de rulment (rfn = 1 - rct ) si deci caracterizeaza apelarea de catre ntreprindere

rct =

la credite pentru a suplini capacitatea de autofinantare a investitiilor de

exploatare.
Cheltuieli financiare
Excedentul brut de exploatare
Aceasta rata separa ntreprinderile sanatoase de cele falimentare.
Daca aceasta rata este mai mare de 0,6, ntreprinderea nregistreaza
probleme grave de gestiune financiara si risca sa intre n stare de faliment.
De asemenea, daca cheltuielile financiare depasesc excedentul de
trezorerie al exploatarii, ndatorarea devine insuportabila pentru
rentabilitatea economica a ntreprinderii
Calcularea acestei rate pentru S.C. AFMSA este:
r =

r=

2.424.655
= 0,76
3.210.569

Acest rezultat este ngrijorator, firma nregistrnd probleme grave de

gestiune financiare, riscnd sa intre n stare de faliment.
d) rata capacitatii de rambursare (rcr) exprima, n numar de ani,
capacitatea ntreprinderii de a rambursa datoriile financiare.
Datorii financiare
rcr =
Capacitatea de autofinantare
Normele bancare impun un numar de maxim trei ani pentru
rambursarea teoretica a datoriilor financiare prin capacitatea de
autofinantare.
Pentru exemplificare se va avea n vedere CAF calculata pentru
ntocmirea tabloului de finantare.
Nr.
INDICATORI
crt.
1. Capacitatea de autofinantare
2. Datorii financiare
3. Rata capacitatii de rambursare

N-1
1.131.461
-

N
801.876
13.400
0,02

Rata capacitatii de rambursare a datoriilor financiare ale societatii se

ncadreaza n normele impuse de banca (maxim trei ani).
Pentru o analiza mai profunda a ratelor de rentabilitate prezentate

se procedeaza la descompunerea lor n doua rate:

de structura valorica a cifrei de afaceri (rate de marja);
de rotatie a capitalurilor prin cifra de afaceri.
Ratele de structura caracterizeaza conditiile de exploatare economica
(capitaluri consumate), iar ratele de rotatie caracterizeaza eficacitatea
capitalurilor angajate de ntreprindere n desfasurarea activitatii sale
economice si financiare.
Rate de rentabilitate = Rata de structura x Rata de rotatie a capitalurilor
valorica a CA
prin CA
Descompunerea ratelor de rentabilitate evidentiaza influenta a doi
factori:

R1 =

un factor cantitativ (marja de acumulare);

un factor calitativ (rotatia capitalurilor).
Rata rentabilitatii economice poate fi descompusa astfel:
Profit brut
Profit brut
=
Capital permanent
CA
rata marjei brute

CA
Capital permanent
rotatia capitalurilor

n continuare va fi prezentata analiza factoriala a ratei rentabilitatii

economice.
Modificarea globala: R1 = R11 - R10 = 1.30 5.35 = - 4,05
Aceasta scadere a ratei rentabilitatii economice se datoreaza
influentei:
1. modificarea marjei brute:
Pb Pb1 CA0
P
CA0
181.296 26.666.871
:

b0
=

5,35 = 54%
CA CA1 k perm0 CA0 k perm0 42.568.047 13.906.139

2. modificarea ratei de rotatie a capitalului:

CA Pb1 CA 1
P
CA 0
:

b1
= 1,30 0,004 x 1,92 = +1,29 %
k perm CA1 k perm1 CA1 k perm0

Scaderea ratei rentabilitatii economice n N fata de N-1 cu 4,05% se

datoreaza scaderii marjei brute cu 5,34%, ceea ce nseamna ca cifra de
afaceri nu a reusi sa acopere cheltuielile (situatie nefavorabila).
Desi rata de rotatie a capitalurilor prin cifra de afaceri a crescut cu
1,29%, aceasta nu a putut compensa scaderea marjei brute de acumulare.
Situatia este alarmanta pentru viitor, avndu-se n vedere faptul ca
veniturile obtinute din vnzarea marfurilor nu pot acoperi cheltuielile.
Rata rentabilitatii financiare poate fi descompusa astfel:
Rf =

Profit net (Pn )

Profit net (Pn )
=
Capital propriu (C p )
CA

CA
Profit net

Sau
Analiza factoriala n primul caz se prezinta astfel:
Modificarea globala: Rf1 Rf0 = 0,62 5,27 = -4,65%
(1) Modificarea marjei nete:
Pn Pn1 CA0
P
CA0
87.199
26.666.871
:

n0
=
.
5,27 = 5,26
CA CA1 Cp0 CA0 Cp0
42.568.0,47 13.906.139

(2) Modificarea ratei de rotatie a capitalului propriu:

Pn Pn1 CA 0 Pn1 CA0
:

= 0,62 0,002.1,92 = +0,62

CA CA1 C p1 CA1 Cp0

Se constata o scadere a ratei rentabilitatii financiare cu 4,65%.

Aceasta scadere se datoreaza scaderii marjei nete cu 5,27% ce nu a putut fi
compensata de cresterea ratei de rotatie a capitalului propriu.
Situatia este nefavorabila pentru ntreprindere aratnd o ineficienta a
utilizarii capitalului propriu ca sursa de finantare.

n cel de al doilea caz pentru realizarea analizei factoriale se vor

folosi datele din urmatorul tabel:
Nr.
crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

INDICATORI
Venituri
Active totale
Capital propriu
Profit net
Rata rentabilitatii financiare (4/3)
Viteza de rotatie a activului ( )
Prghia financiara ( 2/3 )
Rentabilitatea neta a veniturilor ( 4/1 )

N-1
29.512.466
22.237.691
13.906.139
732.952
5,27
1,33
1,60
0,02

N
41.612.283
20.789.757
13.949.721
87.199
0,62
2,00
1,49
0,002

Modificarea globala: Rf = Rf1 Rf0 = 0,62 5,27 = -4,65

Din analiza modificarii vitezei de rotatie a activelor totale
modificarea prghiei financiare si rentabilitatii nete a veniturilor se constata
urmatoarele:
w scaderea cu 4,65% a ratei rentabilitatii financiare se datoreaza
scaderii vitezei de rotatie a activului cu 5,206 adica au scazut vnzarile pe
unitatea monetara investita.
w cu ct rotatia activelor este mai mica cu att sporeste ineficienta
capitalului investit.
w modificarea prghiei financiare n sensul diminuarii cu 0,4%
nseamna o reducere a surselor mprumutate, activele putnd fi finantate n
mare parte din capitalul propriu.
w cresterea rentabilitatii veniturilor cu 56,1% denota eficienta
activitatii de exploatare.
n vederea mentinerii sau dezvoltarii pozitiei pe piata activa, o
ntreprindere are nevoie de o nnoire continua a produselor si serviciilor.
creativitatea si calitatea bunurilor ocupnd un rol important.
Astfel, obiective le unei ntreprinderi trebuie orientate catre cresterea
economica, pe de o parte si autonomia financiara, pe de alta parte.
n general, aceasta lupta n mijlocul unui mediu concurential da loc
la doua tipuri de obiective: cresterea economica, pe de o parte, si autonomia
financiara, pe de alta parte.
La S.C. AFM S.A. activitatea economico- financiara a anului N a
fost apreciata pozitiv, ntruct veniturile realizate au fost mai mari dect
cheltuielile efectuate si, n consecinta, anul financiar s-a ncheiat cu profit.

La obtinerea rezultatelor economico-financiare a contribuit ndeosebi

conceperea si aplicarea unor strategii si politici de mentinere si dezvoltare a
firmei corelarea eforturilor financiare si ale fortei de munca existente cu
corelatie cu cerintele etapei pe care o parcurgem, cu transformarile si
restructurarile stabilite si cu obiectivele ce urmau sa fie nfaptuite de
societatea analizata.
Plecnd de la bilantul contabil pe N se observa ca:
activele imobilizate au crescut cu 1,37% fata de N-1 urmare a
cresterii imobilizarilor corporale;
stocurile au crescut cu 16,79% fata de anul precedent;
o situatie favorabila este cresterea creantelor cu 22,17% atta timp
ct sunt ncasate la termenul stabilit;
o scadere importanta se remarca n cadrul rezultatului exercitiului de
la 732.952 mii lei n N-1 la 87.199 mii lei n N, o scadere cu 88,10%;
datoriile firmei nregistreaza o scadere cu 17,90% fata de N-1.
Profitul societatii n N ar fi fost mai mare daca nu s-ar fi confruntat cu
situatii deosebite, ce merita luate n consideratie pentru exercitiul 2000:
dobnzile extraordinar de mari la creditele primite;
aprovizionarea neritmica a materiei prime de baza datorata
scumpirilor de preturi la materii prime si materiale;
cresterea preturilor la energie, combustibil si la alte servicii;
scaderea puterii de cumparare a populatiei, a produselor din carne si
n primul rnd a preparatelor.
Cu toate acestea, n anul financiar N firma a realizat un volum de
venituri de 41.430.987 mii lei, cu un profit brut de 181.296 mii lei, din care
se plateste impozitul pe profit de 94.097 mii lei, ramnnd de repartizat un
profit net de 87.199 mii lei.
n cadrul veniturilor, ponderea cea mai mare o detine venitul din
productia vnduta, n procent de 90,7%, n timp ce vnzarea de marfuri prin
magazine proprii este de 8,79% care este mai mica n comparatie cu spatiile
si capacitatea de desfacere a magazinelor.
n cadrul cheltuielilor, ponderea cea mai mare o detin cheltuielile cu
materiile prime, n procent de 35,92% si materiale cons umabile, n procent
de 21,59%, n timp ce ponderea salariului reprezinta un procent de 11,50%.
Pentru anul N, la creditele primite, dobnzile bancare reprezinta
5,79% din totalul cheltuielilor fata de 4,65% ct au reprezentat n anul N-1,
fiind mai mari, cu toate ca la nceputul anului N se prevedeau scaderi de
dobnzi pentru creditele acordate de banca.
Evidenta operatiunilor economico- financiare s-a facut pe baza de
acte legale tipizate, ncepnd cu documentele de evidenta primara, situatiile

justificative, fisele analitice si sintetice, documentele ce au fost contabilizate

n evidenta contabila n momentul producerii fenomenului economic n
societate.
La ntocmirea bilantului contabil s-au nscris date care corespund cu
cele nregistrate n evidenta contabila, fiind puse de acord cu situatiile reale
ale elementelor patrimoniale stabilite pe baza de inventar.
n cadrul societatii preocuparile permanente trebuie orientate pentru:
mentinerea n stare de functionare a masinilor si utilajelor din
activitatea de productie, repararea unora si nlocuirea altora;
aprovizionarea si asigurarea unui mare volum de materii prime si
materiale;
repararea si ntretinerea acoperisului, att a cladirii principale de
productie a societatii, ct si a anexelor;
asigurarea unor mai bune conditii de munca si, pe ct posibil, a
reducerii efortului fizic al oamenilor;
majorarea si indexarea salariilor;
plata la timp a drepturilor salariale cuvenite salariatilor societatii;
punerea de acord a organigramei cu profilul, compartimentele si
forta de munca.
Sistemul managerial trebuie sa respecte urmatoarele cerinte:
imprimarea unui caracter anticipativ;
intensificarea caracterului motivational al conducerii;
informatizarea managementului;
perfectionarea managementului firmei.
Elementele metodologice aplicate de echipa manageriala se bazeaza
pe sursele de informatii furnizate de compartimentul financiar-contabil
nsotite de o serie de elemente de analiza economico- financiara. Aceste date
sunt necesare managerului societatii pentru a dirija cu eficienta activitatea
economica spre scopul propus, deci spre un profit maxim.
n concluzie, putem afirma ca societatea analizata se afla ntr-o
situatie financiara instabila, prezentnd un risc ridicat, orice perturbare
aparuta n procesul de ncasare a clientilor, corelate cu exigibilitatea unor
datorii ce nu pot fi amnate, pot genera efecte deosebit de grave.
De aceea, pentru viitor, se propune gasirea unor noi surse de
finantare, a unor piete de desfacere, dublate de un management eficient si
apt sa ia masuri curente pentru restructurarea activitatii societatii.