ACADEMIA NAVALA MIRCEA CEL BATRAN

Organizarea si supravegherea activitatilor specifice de

pe dana pentru receptia si depozitarea marfurilor
cerealiere

MATEI DANIELA-IULIANA
GRUPA:371C

UNITED SHIPING AGENCY

United Shipping Agency opereaz un terminal de cereale modern si performant, construit
in danele 31-32-33 ale portului Constana. Cu aproape 3 milioane de tone de cereale operate prin
terminal n 2013, United Shipping Agency a nregistrat un sfert din totalul traficului de cereale
prin Portul Constana.
Terminalul are o locaie excelent n Portul Constana el nsui un important portal european
pentru exportul de cereale, fiind conectat la coridoarele pan-europene de transport: Coridorul VII
prin Canalul Dunre Marea Neagr, Coridorul feroviar nr. IV i Coridorul rutier TRACECA.
Terminalul va dispune incepand cu sezonul 2014/2015 de o capacitate de depozitare mrit la
250.000 tone, odata cu punerea in functiune a magaziei de 50.000 tone capacitate, aflat n
constructie la dana 30-31 i proiectat ca o extensie a silozului. mpreun cu terminalul din
Agigea din dana 102, capacitatea de stocare total oferit depete 320.000 tone cereale i
sroturi.
Proiectat pentru o nalt productivitate i flexibilitate maxim a operaiunilor, terminalul este
capabil s opereze trei nave simultan (dintre care dou Panamax-uri) i poate s recepioneze i
s livreze simultan mrfuri din i n orice mijloace de transport trenuri, camioane, nave i barje.
Terminalul dispune de 2 portale ce incarca 1200 tone pe ora fiecare, 5 macarale de cheu a cate 16
tone, echipate cu graifere, 3 buncare pentru descarcare, staii de mostrare automate, rampe de
cntrire / descrcare autocamioane i vagoane, usctoare de mare capacitate pentru
condiionarea mrfii . Controlul temperaturii i ventilaia n interiorul celulelor silozului asigur
cele mai bune condiii de monitorizare i conservare a calitii mrfii.
Terminalul asigur cele mai mari rate de ncrcare a cerealelor dintre toate terminalele de la
porturile Marii Negre. Cea mai mare performan nregistrat la o nava post Panamax (101,652
tone DWT) a fost de peste 40.000 de tone operate n 24 de ore marf ncarcat din siloz.
Patru macarale plutitoare cu mobilitate oriunde n portul Constanta asigura transbordul direct al
marfurilor vrac din barje n navele maritime, fie separat, fie simultan cu operarea din siloz Cinci
barje depozit cu o capacitate totala de 20.000 tone asigur flexibilitate n operare prin
posibilitatea depozitarii temporare i / sau transferului de marf ntre terminal i nava la orice
dana de operare din port, n functie de cerinele beneficiarilor.
Oferim clientilor notri solutii complete i servicii profesionale. Asigurm transportul mrfii cu
barje pe Dunre pn n portul Constanta, depozitarea mrfii n siloz i apoi ncrcarea la nave
sau ncrcarea n transbord direct din barje cu macarale plutitoare, oferim servicii de agenturare
i angajm nave pentru a transporta cereale catre orice port maritim din lume, toate acestea cu
performane de neegalat i la preuri competitive.
United Shipping Agency desfoar activiti de operare portuar, care includ transbordarea
mrfurilor n nave/barje, depozitarea, dezumidificarea acestora n portul Constana i Constana
Sud-Agigea din Romnia.
United Shipping and Chartering are ca obiect de activitate activiti de servicii anexe
transportului pe ap. Societatea a fost nfiinat n scop investiional, respectiv pentru construirea
unei capaciti de depozitare n zona danei 31 din portul Constana.

Nidera a anunat n decembrie c a cumprat un terminal pentru cerelale n Portul Constana, cu

o capacitate de stocare de 250.000 tone i un potenial de ncrcare simultan a dou vase de tip
Panamax. O nav de marf de tip Panamax are o capacitate de transport de 55.000-80.000 tone.
Cu o cifr anual de afaceri de peste 17 miliarde de dolari, Nidera deine operaiuni n 21 de ri
i distribuie materii prime agricole n alte peste 60 de state. Compania este deinut n proporie
de 51% de COFCO, cel mai mare trader de cereale din China.
n Romnia, Nidera deine dou silozuri pentru cereale, iar planurile de investiii includ
construcia a dou noi uniti de nmagazinare.
Anul trecut, compania a nregistrat n Romnia o cifr de afaceri de 686,69 milioane de lei
(153,6 milioane euro) i o pierdere de aproape 3,2 milioane de lei, potrivit datelor Ministerului
Finanelor.

Operatorul portuar
Ocupaia operator de dan presupune coordonarea activitilor de pe dan i nav,
conform tehnologiilor de lucru, implicnd i sarcini de reprezentare a societii de
operare portuar cu reprezentani ai transportatorilor i ai beneficiarilor de prestaii,
n vederea desfurrii operaiunilor portuare de ncrcare / descrcare /
depozitare / transport i manipulare a mrfurilor.
Operatorul de dan:
-Asigur aplicarea normelor de sntate i securitate n munc i de prevenire i
stingere a incendiilor
-Urmrete respectarea normelor de protecia mediului
-Organizeaz activitile specifice de pe dan
-Coordoneaz activitile formaiilor complexe
-Menine legtura cu reprezentantul navei
-Coordoneaz stivuirea i depozitarea mrfurilor
-Monitorizeaz operaiunile specifice de pe dan
-Coordoneaz activitile de expediere a mrfurilor
- ntocmete documentele specifice activitii de operare a mrfurilor n porturi
Operatorul de dan presteaz o activitate complex care depinde de:
- diversitatea locurilor de munc;
-diversitatea tehnologiilor de lucru;
-categoriile de mrfuri operate;
-modul de prezentare a mrfurilor la transport;
-traseul urmat de marf n port; modul de stivuire a mrfii;
-condiiile de securitate pentru marfa manipulat;
- condiiile de securitate pentru personalul care lucreaz la locurile de munc sau n
zona acestora.

ORGANIZAREA ACTIVITILOR SPECIFICE DE PE DAN

Elemente de competen
Criterii de realizare
1. Pregtete efectuarea activitilor
1.1. Informaiile privind activitile de
ncrcare/descrcare a mrfurilor sunt
preluate corect i n totalitate de la
compartimentele specializate de
import /export.
1.2. Activitile specifice de
ncrcare/descrcare a mrfurilor sunt
corect identificate.
1.3. Pregtirea activitilor specifice se
face conform planului de operare,
inndu-se seama de normele de operare
portuar.
1.4. Stabilirea prioritilor de
ncrcare/descrcare a mrfurilor se face
cu responsabilitate
2. Stabilete activitile i metodele de
2.1. Activitile specifice sunt stabilite cu
lucru
exactitate pentru a se asigura
desfurarea ritmic a procesului de
ncrcare/descrcare a mrfurilor. 2.2.
Activitile de ncrcare/ descrcare sunt
repartizate pe formaii complexe, avnd
n vedere realizarea n timp a planului de
ncrcare/descrcare.
2.3. Sarcinile i responsabilitile
repartizate fiecrei formaii complexe
sunt concrete, precise, cu termene
stricte de realizare.
2.4. Metodele de lucru la operarea
mrfurilor sunt stabilite n mod adecvat
pentru tipurile de marf
ncrcate/descrcate.
3. Planific cerinele operaionale
3.1. Activitile de ncrcare/descrcare
mrfuri sunt planificate cu rigurozitate n
scopul ncadrrii n termenii contractuali.
3.2. Cerinele operaionale specifice
procesului de lucru sunt planificate cu

4. Identific / evalueaz riscurile i

oportunitile care pot influena
activitile

5. Asigur continuitatea i eficiena

derulrii activitilor

realism pe fiecare formaie complex.

3.3. Planificarea cerinelor operaionale
se realizeaz cu responsabilitate, n
funcie de tipurile de mrfuri manipulate,
de mijloacele de transport a mrfurilor i
de instalaiile tehnologice din dotare.
4.1. Identificarea posibilelor riscuri se
face n vederea nlturrii eventualelor
consecine negative asupra activitilor
de operare.
4.2. Identificarea oportunitilor se face
cu discernmnt n vederea eficientizrii
cerinelor operaionale identificate.
4.3. Identificarea msurilor pentru
prevenirea i contracararea riscurilor se
face adecvat tipului de risc.
4.4. Riscurile legate de avarierea
mrfurilor i accidentele n munc sunt
identificate la timp i evaluate corect
5.1. Continuitatea derulrii activitii se
realizeaz prin aplicarea de proceduri
clare i complete, n vederea obinerii
rezultatului dorit.
5.2. Asigurarea continuitii activitii se
realizeaz innd cont de cerinele
operaionale. 5.3. Eficiena derulrii
activitilor de operare mrfuri se
regsete n realizare la termenul stabilit
a planului de operare.

Aducerea si depozitarea marfii in port

Receptionarea marfii in port se face cu ajutorul vagoanelor, auto sau a barjelor. Marfa
adusa in port cu ajutorul masinilor sunt aduse la punctul de control de unde se extrag probe
fizice precum umiditatea, umiditatea hectometrica, verificarea impuritatilor si a insectelor ce pot
fi prezente in marfa. In terminal se pot descarca 4 camioane simultan, avand o rata de descarcare
de 24-25 tone/h. Daca marfa trece de aceste probe fizice, monstrele prelevate se trimit catre
analizele chimice.De aici daca calitatea marfii este buna, masina trece la cantar unde i se ia
greutatea bruta. De aici se merge pe rampa de descarcare, de unde marfa este transferata cu
ajutorul unor benzi si utilaje in silozuri sau cele 4 magazii recent construite. Fiecare tip de marfa
este depozitata in celula in functie de orgine,tipul marfii, destinatie etc.Compania dispune de un
numar de 18 silozuri( silozul nr.0 este mai mic fata de celelalte). Acestea au o capacitate de

200.000 tone si un grad de siguranta ridicat (sunt prevazute cu un sistem de aerisire a marfii
pentru evitarea exploziilor care ar putea avea loc pe perioada verii din cauza temperaturilor
ridicate).
Receptia loturilor de marfuri este operatia de identificare si verificare
cantitativa sicalitativa a marfurilor si se realizeaza de catre beneficiar n
p r e z e n t a s a u a b s e n t a furnizorului. Locul de desfasurare poate fi la sediul furnizorului sau al
beneficiarului si seefectueaza de catre comisii de receptie formate din 3-5 membri.
Receptia se deosebeste de controlul tehnic de calitate si prin modalitati si prin
efectele pe care le produce. Receptia are un caracter tehnic, dar n acelasi timp are caracter econo
mic si juridic.
Scopul receptiei consta n verificarea modului n care furnizorul si ndeplinesteobligatiile
asumate prin contract (cu privire la sortiment, calitate, cantitate, ambalare,marcare) si daca
organele de transport si respecta obligatiile legate de integritateamarfurilor pe toata durata
transportului. Controlul final de receptie are rolul de aconstata daca produsele sunt
corespunzatoare sau nu calitativ [119-125]. Comisia dereceptie are rolul de a urmari,
n continuare, evolutia starii calitative a marfurilor receptionate n ul depozitarii si pna n
momentul livrarii din depozit.

Terminologie si simboluri (STAS 2631-82, STAS 3160/2-84)

Terminologia, procedeul si tabelele statistico-matematice pentru verificarea calitatii loturilor
pe baza nivelului de calitateacceptabil (AQL) sunt specificate n
STAS 3160/2-84 [119] iar n cazul caracteristicilor de calitate masurabile n
STAS3160/3-84[120]. Standardul anterior a fost nlocuit de SR ISO 3951.
Aplicatii ale metodelor statistice sunt date si n STAS2631-82 [121].Sunt definite o serie
de notiuni, ca de exemplu:
Unitatea de produs (UP)
- obiectul verificat cu scopul de a determina valoarea unei caracteristici de
calitatemasurabila;
Efectivul lotului (N)
- numarul de unitati de produs prezente n lot;
Esantionare
-procedura folosita pentru extragerea sau constituirea unui esantion;
Plan de esantionare
- planul conform caruia se preleveaza unul sau mai multe esantioane, n vederea obtinerii
deinformatii pentru luarea unei decizii;
Efectivul esantionului (n)
- numarul unitatilor de produs prelevate din lot;
Esantionare simla
- prelevarea unui singur esantion pe lot;
Esantionare dubla
- este posibila prelevarea unui al doilea esantion, functie de informatia oferita de primul;
Esantionare multipla
- modul de esantionare presupune posibilitatea prelevarii pna la sapte esantioane succesive;
Defect

-neconformitatea unitatii de produs cu conditiile stabilite pentru una din caracteristicile sale
Defect critic
-defectul care este susceptibil sa conduca la lipsa de securitate sau la riscuri de
accidentare autilizatorilor;
Defect major
-defectul care este susceptibil sa provoace o defectare
sau sa reduca substantial posibilitatea deutilizare a produsului;
Defect minor
-defectul care nu este susceptibil sa reduca mult posibilitatea de utilizare a produsului sau care
serefera la aspectul exterior al acestuia;
Defectiv
- sinonim cu unitatea de produs cu defecte si poate fi critic, major sau minor;
Nivel de calitate acceptabil (AQL)
- corespunde unei probabilitati de acceptare specificate. Valorile AQL se stabilesc prin
contractul economic sau pot fi prevazute si n alte documente tehnice. Valoarea pentru AQL
poate fiunica pentru o clasa de defecte sau pot fi mai multe valori pentru subclasele de defecte
din clasa respectiva;
Calitate limita (LQ)
- reprezinta nivelul de acceptare care corespunde unei probabilitati de acceptare
specificate,relativ redusa;
Probabilitate de acceptare
- probabilitatea ca un lot de o anumita calitate sa fie acceptat pe baza aplicarii unui plande
verificare dat

Acestea sunt principalele avantaje de a avea o instalatie de insilozare proprie:

-un control mai bun si planificarea recoltei si a transportului.
-mentinerea controlului asupra cerealelor, cea ce ofera o siguranta mai mare a incasarilor.
-inputuri de o calitate mai buna
-recoltarea anticipata a recoltei.
-un control mai bun asupra greutatii si calitatii transporturilor expediate.
-un tarif mai bun la transport
-o flexibilitate mai buna in alegerea canalelor de comercializare si a destinatilor.
-imbuntirea condiiilor de introducere pe piata inseamna sa vanda cerealele la un pret mai bun
decat cel din timpul recoltarii.
-reducerea costurilorde intermediere.

Marfa stationeaza in acest loc maxim 30 de zile, deoarece aceste port fiind un port de
tranzit.Toate acvizitatile prezentate mai sus sunt coordonate de la centrul de comanda( aici
coordonandu-se orice miscare).
Vagoanele ajunse in terminal vor stationa pe una dintre cele 2 rampe de receptie vagoane pentru
prelevarea de probe fizice si chimice. Prelevarea se face cu ajutorul unor instrumente care sunt
introdu-se in vagoane prin niste orificii situate in diferite locuri si inaltini ale vagonului. Numele
vagonului, tipul marfii transportate, originea marii sunt inscrise pe o tablita pe vagon.
Daca probele fizice si chimice au iesit afirmative, acestea trec la urmatoarea etapa cea de
cantarire si descarcare. Cea din urma se realizeaza prin deschiderea prin partea de jos a
vagonului si caderea marfii pe benzile transportoare pana in siloz. La un tren rata de descarcare
este de 1000 tone/ h.