Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ghid Metodologic
Ghid Metodologic
IMPLEMENTAREA STANDARDELOR
DE CALITATE PRIVIND
DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE
VIATA INDEPENDENTA
Cap 1. Introducere
________________________________________________
Ghidul metodologic este un instrument la ndemna celor care lucreaz n
serviciile de formare, dezvoltare i mbuntire a deprinderilor de via independent
pentru adolescenii i tinerii aflai n evidena sistemului de protecie a copilului.
Ghidul se adreseaz ntr-un stil accesibil fa de potenialii utilizatori , persoane
cu pregtire divers i cu roluri diferite n raport cu clienii darr toi avnd posibilitate s
ajute la formarea i dezvoltarea deprinderilor de via independent: refereni de formare,
manageri de caz, lucrtori n servicii de tip rezidenial i centre de zi, asisteni maternali
profesioniti, prini. Pornind de la cerinele formulate n standardele minime obligatorii
n vigoare1 , autorii au cutat s propun soluii posibile la cerinele dezvoltrii
deprinderilor de via independent ale diferitelor categorii de clieni.
Deprinderile de via independent
Specific fiinei umane este ponderea deosebit de mare a comportamentelor
nvate n raport cu cele nnscute.Deprinderile reprezint asemenea comportamente
nvate despre care, un cunoscut psiholog2spunea c l nsoesc continuu pe om, putnd
reprezenta un mare ajutor dar i mai mare handicap: unele l pot propulsa nainte,
asigurnd succesul aciunilor sale, altele l pot trage n jos pn la ratarea complet. Din
alt perspectiv, unele deprinderi sunt abiliti de a face ceva legat de obiecte, altele sunt
priceperi n relaiile cu ali oameni; unele au un caracter concret (deprinderi tangibile ),
altele sunt mai abstracte, mai puin palpabile ( deprinderi intangibile ), dar tot att de
importante.
Deprinderile pentru viaa independent sunt acele abiliti tehnice i psihosociale,
nsuite pn la automatism, care i permit individului s duc o existen normal, fr
a depinde de asistena din partea societii i folosind oportunitile pe care societatea i
le ofer.
Sintagma via independent nu trebuie s ne creeze impresia c ar fi vorba
despre o viaa unui individ singuratic care duce o existen n afara societii, fr reguli
care trebuie respectate. Dimpotriv, viaa independent reprezint viaa de zi cu zi, n
societatea modern, mpreun cu semenii notri.
Viaa independent poate fi dobndit n mai multe grade n funcie de potenialul
biologic i psihologic al copiilor i tinerilor.Pentru tinerii cu handicap va fi vorba desigur
despre o independen limitat .
Categorii de deprinderi
1
Situaii de acest fel nu sunt specifice doar copiilor crescui n instituii. i copiii din
familii naturale sau ncredinai unor asisteni maternali pot acuza deficiene n privina
deprinderilor de via independent.Si ei pot avea nevoie s dezvolte anumite
deprinderi, se pot confrunta cu deficiene de socializare, de adaptare la viaa social i la
cultura comunitii din care fac parte.
CASETA-Serge Moscovici citat in cartea Psihologia relatiilor cu ceilalti Polirom 1998
Competente sociale
Multiple elemente ale personalitatii, precum si experienta personala, suportul
colectiv precum si prezenta sau absenta unor deficiente sau incapcitati determina asa
numiteleCompetente sociale. Prin acestea intelegem pattern-uri ale comportamentului
social care dau indivizi competenti din punct de vedere social, cu alte cuvinte capabili sa
produca efectele dorite asupra celorlalti indivizi. Acestea sunt cultivate din motive strict
personale ca de ex: dorinta de a fi popular, de a se face placut celorlalti sau datorita
raportarii la ceilalti , mimetismului, identificarii cum ar fi dorinta de a invata,
competente profesionale, competente de viata in general (Serge Moscovici-Polirom
1998). In general, se considera ca prezenta acestor competente pot influenta radical
viata sociala si chiar sanatatea mentala. Ca urmare a acestor concluzii s-au dezvoltat
diverse programe de antrenare a competentelor sociale chiar si la bolnavi psihic sau
chiar pentru anumiti indivizi provenind din diverse medii profesionale. Ideile progresiste
propuse de aceste tipuri de programe pun in discutie chiar competente ce tin de viata
intima, ex: competente si aptitudini sexuale sau munca in anumite conditii, munca in
strainatate, participarea la formari de pregatire pentru interviuri profesionale,etc.
Competentele sociale constituie in egala masura un model de comportament social care
utilizeaza analogia intre performanta sociala si competentele motrice, de ex: sofatul.
Necesitatea antrenarii competentelor sociale
Pentru dezvoltarea competentelor sociale sunt propuse mai multe tehnici: jocul
de rol, grile de indicatori efectivi ai performantei, evaluarile prin comparatie intre
indivizi. Cati indivizi au nevoie de antrenare, se intreaba Moscovici, presupunand ca
acest tip de formare ar fi eficace? Se poate spune ca toti indivizii si-ar putea ameliora
competentele sociale insa cu siguranta se poate afirma ca exista diferente intre indivizi in
ceea ce priveste prezenta acestor competente.
Dupa autor indivizii cei mai lipsiti de competente sunt:
- copiii respinsi, in general, datorita agresivitatii sau turbulentelor ori cei lipsiti de
prieteni sau izolati;
- adolescenti si tineri singuri, timizi, non-conformisti sau cu probleme sexuale.
Aproximativ 40% dintre studenti se declara timizi, 55% dintre ei sunt adeseori singuri;
adulti care nu au prieteni sau cei care au probleme conjugale (un al treilea divort sau
probleme cu copiii;
- persoanele varstnice singure, care intampina dificultati in a pastra legatura cu familia
sau care au un caracter dificil.
In contextul deprinderilor de viata, competentele sociale acopera o arie larga de
elemente caracteristice comunicarii sociale. Conditiile de crestere, algoritmul superficial
educativ al CP-urilor si mai ales probabilitatea redusa ca in aceste servicii copilul sa
poata experimenta roluri si competente ii face subiectii principali ai unui program de
le are despre sine, despre rolul sau, despre meserie, trasaturi de caracter si corpul sau./
Respectul fata de sine este limita pana la care un individ are o parere buna despre el
insusi/ Prezentarea de sine este comportamentul care vizeaza influentarea manierei in
care suntem vazuti de ceilalti. (in prezentarea de sine , spre exemplu, jena face parte din
anxietatea sociala rezultand in parte dintr-o atentie excesiva fata de sine si din teama de
a nu fi dezaprobat de ceilalti)
Modelul competentelor sociale dupa modelul competentei motorii (ex: mersul pe
bicicleta, sofatul)
Perceptie
Motivatie
obiectiv
Transfer
Bucla de feedback
Schimbari in
lumea exterioara
Reactii
motrice
Cap 2. Cum
independent
se
formeaz
deprinderile
pentru
via
___________________________________________________________________
nsuirea deprinderilor necesare pentru a tri pe cont propriu reprezint un proces
care dureaz ntreaga via.
Aa cum se mentioneaz n standard ( 3.2.4), pregtirea pentru viaa
independent este o form particular de educaie non-formal, participativ, de
stimulare i dezvoltare personal.
Formarea i dezvoltarea de deprinderi se poate face n dou modaliti:
- ca o activitate organizat cu scopul formrii sau dezvoltrii unor deprinderi de via
independent;
- ca o latur a diferitelor activiti educative la care iau parte adolescenii n instituiile
rezideniale sau n cadrul ngrijirii AMP.
Formatorii de deprinderi pornesc de la ideea c acele deprinderi pe care copiii /
adolescentii- tinerii nu le au, se pot dobndi prin exerciiu, voin ( n baza unor motivaii
corespunztoare ) i cu ajutorul unor persoane de sprijin. Dup nvare i cteva
repetri, deprinderile se automatizeaz. La vrsta lor, aceti copii/adolescenti- tinerii pot
Definiie
Cursantul achiziioneaz informaii. La
acest nivel el ar trebuis fie capabil s
identifice, s descrie sau s ofere
informaii depre subiectul respectiv.
Cursantul
ajunge
s
utilizeze
cunotinele dobndite n afara
mediului de studiu. El este capabil s
demonstreze deinerea deprinderii n
mod regulat, fiind contient de
progresele sale.
Sursa :
Serviciile pentru dezvoltarea deprinderilor de via independenta.
Scopul principal al serviciilor pentru deprinderi de via independent este de a le
oferi adolescenilor acele competene necesare pentru a tri o via adult sntoas, util
i independent.
Serviciile care au ca scop formarea de deprinderi pentru o via independent
trebuie s fie in concordan cu nevoile n continu schimbare ale tinerilor, pe msur ce
acetia i dezvolt competenele i i mbuntesc performanele.
Activitile pentru dezvoltarea d.v.i. se pot desfura n cadrul unui serviciu
specializat sau n cadrul altor servicii pentru protecia copilului: servicii de tip rezidenial,
centre de zi, asisteni maternali profesioniti.
Serviciile pentru o via independent se adreseaz adolescenilor care au fost
separai de familie i au nevoie s obin acele deprinderi necesare unei viei sntoase,
utile i responsabile ca aduli independeni.Asemenea adolesceni pot fi cei care:
au prsit/urmeaz s prseasc sistemul de protecie a copilului
au dizabiliti dezvoltaionale
nu au locuin
triesc ntr-o form de reziden temporar
au familii fr suficiente resurse pentru a-i sprijini n obinerea unei viei
independente.
11
posibile
13
14
15
16
17
iar o foarte mica parte dintre tulburari necesita o ingrijire, un cadru si o atentie deosebita.
Iata de ce este necesar ca aceste tulburari sa fie cunoscute nu doar de specialisti (medici,
psihologi, psihoterapeuti) ci si de catre restul personalului care lucreaza direct cu copii,
adolescenti si tineri care au fost institutionalizati.
Drept rezultat pot aparea:
Tulburari diagnosticate pentru prima data in copilarie si adolescenta:
1.Deficienta mentala.
Se caracterizeaza printr-o functionare intelectuala semnificativ sub medie ( IQ sub
70) cu debut inainte de varsta de 18 ani si prin deficite sau deteriorari concomitente in
functionarea adaptativa.
2.Tulburarile de invatare.
Se caracterizeaza printr-o functionare scolara substantial sub cea asteptata data
fiind varsta cronologica a persoanei, inteligenta masurata si educatia corespunzatoare
varstei. Sunt incluse aici dislexia, discalculia, disgrafia, tulburarea de invatare fara alta
specificatie.
3. Tuburarea aptitudinilor motorii.
Include tuburarea de dezvoltare a coordonarii care se caracterizeaza printr-o
coordonare motorie substantial sub cea asteptata, data fiind varsta cronologica a
persoanei si inteligenta masurata.
4. Tuburarile de comunicare.
Se caracterizeaza prin dificultati in vorbire sau in limbaj si include tulburarea de
limbaj expresiv, tulburarea mixtta de limbaj receptiv si expresiv, tuburarea fonologica,
balbismul si tulburarea de comunicare fara alta specificatie.
5. Tuburarile de dezvoltare pervasiva.
Se caracterizeaza prin deficite severe si deteriorare pervasiva (in multiple domenii
ale dezvoltarii). Aceastea se caracterizeaza prin: deterioare in interactiunea sociala
reciproca, deteriorarea in comunicare, prezenta de comportamente, preocupari si activitati
stereotipe. Tuburarile specifice incluse in aceasta sectiune sunt: tulburarea autista,
tulburarea Rett, tulburarea dezintegrativa a copilariei, tulburarea Asperger, tulburarea de
dezvoltare pervasiva fara alta specificatie.
6. Deficitul de atentie si tulburarile de comportament disruptiv.
Sunt incluse aici: tulburarea de hiperactivitate / deficit de atentie, carcterizata prin
simptome de inatentie si/sau de hiperactivitate impulsivitate. Tuburarile de
comportament disruptiv sunt: tulburarea de conduita, tulburarea opozitionismul
provocator, tulburarea hiperactivitate / deficit de atentie fara alta specificatie si tuburarea
de comportament disruptiv fara alta specificatie.
7. Tulburarile de alimentare si de comportament alimentar ale perioadei de
sugar sau micii copilarii.
Se caracterizezaza prin tulburari persistente in alimentare si in comportamentul
alimentar. Tuburarile specifice incluse sunt: pica, ruminatia si tulburarea de alimentare a
perioadei de sugar sau a micii copilarii., anorexia nervoasa, bulimia nervoasa. Anorexia
nervoasa se carcterizeaza prin refuzul de a mentine o greutate corporala normala minima.
Bulimia nervoasa se caracterizeaza prin episoade repetate de mancat excesiv urmate de
comportamente compensatorii inadecvate (de ex. varsaturile auto provocate, abuzul de
laxative, diuretice sau alte medicamente, posturi sau exercitii fizice excesive.
18
8. Ticurile.
Sunt caracterizate prin: ticuri motorii si / sau vocale. Includ: tulburarea Tourette,
ticul motor sau vocal cronic, ticul tranzitor si ticul fara alta specificatie.
9. Tulburarile de eliminare.
Includ encopresisul si enurezisul.
10. Alte tulburari ale perioadei de sugar, ale copilariei sau adolescentei:
Anxietatea de separare, mutismul selectiv, tulburarea reactiva de atasament a
perioadei de sugar sau a micii copilarii, tulburarea de miscare stereotipa, tulburarea
perioadei de sugar, a copilariei sau adolescentei fara alta specificatie.
Abordari in formare
Principii ale muncii cu copilul respectand dezvoltarea lui (Carmen Anghelescu)
Copilul are nevoie sa fie respectat. Respectul fata de copil se obiectiveaza in
timpul care se acorda fiecarui copil pentru a integra senzatiile corporate si pentru a-si
construi repere pe care se structureaza psihologicul sensul individului ca existenta.
Dezvoltarea este unitara. Orice act al copilului presupune implicarea mai multor
arii de dezvoltare.
Schimbarile consecutive dezvoltarii sunt complexe si pot sa fie dificil de observat
sau in observabile celor de langa ei; de aceea, observatia cuiva din exterior poate
evidentia ceea ce cei apropiati nu vad.
Dezvoltarea este reciproca, schimbarile dintr-un domeniu influenteaza toate
celelalte domenii de dezvoltare. O achizitie motorie duce la acumulari cognitive insotite
de trairi ce pot consolida achizitia sau dimpotriva, o pot bloca.
Variatia este un criteriu al dezvoltarii. Dezvoltarea este un proces individual, de
exemplu, unii copii merg mai devreme si comunica verbal mai tarziu, altii invers,
comunica mai intai si apoi achizitioneaza mersul.
Dezvoltarea este un proces dinamic care alterneaza. Achizitiile realizate de un
copil intr-un interval de timp necesita apoi un timp pentru organizare. Organizarea si
structurarea pot absorbi toata atentia copilului, ceea ce poate avea ca efect regresia in alte
domenii si dezechilibre tranzitorii. Cel mai bun exemplu este cel al anxietatii fata de
strain, care se manifesta in jurul varstei de 8 luni si care marcheaza achizitia diferentierii
intre persoane necunoscute si cunoscute (R. Spitz).
Dezvoltarea se realizeaza cu precadere in context social si se bazeaza in copilarie
pe formarea atasamentului.
Principii ale muncii cu clienti adolescenti si tineri. Actori si roluri implicate in
proces.
Principii
1. Trebuie folosita experienta deja acumulata de clienti.
2. Reducerea temerilor si a perceptiei negative asociate procesului de invatare cu
care unii clienti vin.
3. Angajare activa in procesul de invatare al deprinderilor. La sfarsitul fiecarei
sesiuni de formare participantii trebuie sa poata face o demonstratie practica asupra a
ceea ce au invatat.
4. Trebuie creata o atmosfera in care sa fie posibile erorile si greselile. O mare
parte dintre sesiunile de formare se bazeza pe procedee gen Incercare Eroare (de
exemplu gatitul).
19
20
Practica asistentei sociale a copilului difera de cea a adultului sub cateva aspecte
importante. Arareori masura de protectie este solicitata de copil. El este adus de adulti
care considera ca un anumit aspect al vietii, securitatii si dezvoltarii copilului este sau
merge inspre anormalitate si / sau patologie. Foarte multe lucruri depind de atitudinile si
toleranta adultilor si de felul in care ei percep comportamentul copilului. Un factor
corelat este dat de faptul ca cel mai adesea problema unui copil este o reactie la
tulburarile din cadrul familiei. O alta diferenta fata de protectia adultului consta in faptul
ca atunci cand hotaram ce este normal si ce este anormal trebuie acordat o mai mare
atentie stadiului de dezvoltare a copilului (adolescentului, tanarului) si duratei, decat
problemei in sine. Ca exemplu, urinatul in pat poate si considerat normal la un copil de 34 ani, dar indica o serioasa problema la un tanar de 18 ani. Interventia se realizeaza
punand accentul mai ales pe atitudinea profesionistilor, pe incurajarea si cresterea stimei
de sine, cat si pe coordonarea resurselor (persoane de sprijin, cadru, abilitati si
competente personale ale clientului).
Cu grupe de vrst diferite trebuie abordate i teme diferite. De exemplu formarea
deprinderii de a completa un formular de angajare nu va putea fi n mod normal abordat
nainte de vrsta de 15 ani a copilului. La fel interpretarea informaiilor privind valoarea
nutritiv a alimentelor care apar pe diferitele etichete ale produselor alimentare.In schimb
problema riscului de a consuma anumite alimente, n anumite condiii de igien sau cu o
anumit frecven poate fi discutat de la vrste mai fragede : 10 - 11 ani.
Pentru diferitele grupe de vrst vor fi utilizate i metode de formare diferite,
adaptate caracteristicilor psihosociale specifice.
Va trebui s se lucreze cu grupuri de adolesceni avnd nivel de vrst i
cunotine apropiate. E bine s fie desprii cei mici de cei mari pentru a-i elibera de
orice inhibiie pe cei dinti i a-i face mai responsabili pe cei din urm.
Caracteristici ale potentialilor clienti ai serviciilor de formare de deprinderi de viata
Recomandari.
1. Clientii care fac solicitari si cereri de ajutor chiar au nevoie de ajutor. Chiar
daca sunt manipulativi nu inseamna ca nu sunt in suferinta si chiar pericol. Este de aceea
nejustificat sa fie intampinati cu agresivitate sau indiferenta. Trebuie multa rabdare.
Desigur ca este foarte posibil ca motivul pentru care se solicita ajutorul sa fie
neintemeiat.
2. Este lipsit de realism sa te astepti din partea clientilor la un comportament
normal si sanatos. Aceasta nu inseamna ca toti sunt bolnavi, ci doar ca toti au trecut prin
evenimente si perioade dificile exact in cele mai vulnerabile momente ale lor: in
copilarie. Efectele institutionalizarii trec in timp si pentru aceasta este nevoie de rabdare
si de efortul sustinut al profesionistilor si a retelei de suport.
3. Indiferent de efortul depus pentru verificari, evaluari si studiul dosarului in
faza initiala nu poti vedea decat varful icebergului. Este de aceea necesara o permanenta
conlucrare intre institutii, referenti, asistenti sociali, psihologi si chiar apartinatori (fie ca
sunt membrii ai familiea extinse sau educatori care i-au avut in agrija). Aceasta pentru a
21
22
23
pe fiecare asa cum trebuie, fara a ceda revendicarilor rezultate din comparatii. Asumati-va
raspunderea de a fi nedrepti.
13. Anxietatea la clienti
Adolescentii au in mod normal un anumit grad de anxietate. Castigati-le
increderea, dati-le senzatia de siguranta, in primul rand, in dumneavoastra ca persoane si
profesionisti apoi pe realitatea inconjuratoare si apoi pe ei ca principale resurse si factori
de schimbare. Folositi simtul umorului din plin. Atentie, radeti cu ei, nu de ei, nu-i
ironizati. De exemplu incercati sa elaborati impreuna cu ei consecintele cele mai rele ale
intorsaturilor de situatie si relativizati-le apoi prin umor.
Nu va lasati atrasi in delirul lor, nu trebuie sa impartasiti viziunea lor asupra
lumii, aratati-le ca exista si alte posibilitati. In nici un caz, insa, nu-i impartasiti propriile
dvs. nelinisti si frici, are el suficiente, iar daca nu viata ii va oferi suficiente.
Rezistati tentatiei de a-i surprinde, de a-i speria. Evitati sa-l puneti in dificultate.
14. Revendicativitatea
In mod firesc clientii proveniti din institutii dau dovada de neincredere,
suspiciozitate si prudenta. Nu este ceva patologic, nu trebuie confundat acest lucru cu o
tulburare paranoida de personalitate. Ei au fost abandonati in realitate o data ( la
momentul institutionalizarii) si mai apoi real sau simbolic ori de cate ori altcineva
disparea din viata lor ( de exemplu la schimbarea referentului, la trecerea dintr-o institutie
in alta, la plecarea unui coleg cu atat mai mult cu cat acesta a fost adoptat si respectivul
nu) Explicati-va clar intentiile si conduita. Nu ii evitati. Explicati-le ca cunoasteti regulile
jocului. Evitati sa le atacati stima de sine. Evitati sa le ajungeti datori, sa ii recomandati
sa se caute la mansarda, sa-i barfiti. Purtati-va cu tact si prudenta..
15. Impetuozitatea solicitarii , a revendicarii.
Cererea, solicitarea, revendicarea, trebuie satisfacuta imediat, pentru ca are
nevoie. Daca nu se poate cel putin sa i se spuna imediat pentru ca nu cumva sa ii incurce
cineva treburile. Ori in cel mai rau caz sa i se dea ceva ca sa nu fi batut drumul degeaba
sau ca demersul sa nu fie zadarnic. Acest lucru face parte cel mai adesea dintr-o strategie
generala: Daca demonstrez ca problema mea este foarte acuta atunci poate se pun
lucrurile in miscare mai repede si fara prea multe probleme. Acest gen de energie
trebuie canalizata in directia rezolvarii personale a problemelor ce va inlocui treptat
rezolvarea insotita si mai apoi rezolvarea asistata. Este desigur si mult infantilism afectiv
aici: Problema mea este cea mai grava! Eu am cea mai mare nevoie de ajutor! Problema
mea nu sufera amanare! Eu merit ! Este o conduita foarte asemanatoare cu aceea a unui
copil care nu poate inca intelege ca nu intreaga lume se invarte injurul lui. De aceea este
necesar un cadru, se impun limite, se stabileste o relatie contractuala. Nu trebuie in nici
un caz acuzat clientul de egocentrism. Preocuparea pentru propria-i bunastare este o
resursa ce poate fi folosita. Oricum odata cu cresterea afectiva si cu trecerea treptata la o
viata independenta acest gen de conduita va deveni (cu atat mai repede cu cat resursele
interioare devin mai consistente) insignifiant si va disparea.
24
25
cand asteptam asistenta si indicatii si pentru a lua o aspirina. Cu alte cuvinte nu este ceva
grav, daca profesionistul poate face deosebirea si se poate comporta nuantat.
21. Proba muncii
In tot domeniul social este greu sa probezi faptul ca ai muncit, ca ai si succese, ca
se schimba ceva prin munca ta. Prezentatul clientului la diferite concursuri, prezentari de
caz, sarbatoriri are astfel un rol de proba: Uite, de cand a venit in S.D.V.I. cat de bine
crescut a devenit! In subsidiarDe cand ma ocup eu de el uite cat de bine ii merge ! Si
eu am un rol important in asta. Cu alte cuvinte Nu doar norocul, Dumnezeu, si natura
mama fac cate ceva. Cate ceva mai fac si eu! Iata de ce este nevoie de recunoastere
profesionala, de o fina analiza a muncii, si nu doar de tabeluri in care se bifeaza activitati.
Munca cu oamenii nu poate fi cuantificata prin numar de reintegrari, reinsertii, si clienti
preveniti. O monitorizare a vietii ulterioare da o adevarata masura a muncii de calitate.
22. Infantilismul.
Institutionalizarea prin ceea ce este si prin ceea ce face (ingrijire in afara familiei,
ruperea relatiilor de atasament normale, duce persoanele gazduite la infantilizare. Acest
lucru se intampla oricui este gazduit intr-o institutie din afara casei personale spre
exemplu la spital. Trebuie facuta deosebirea inca de la inceput intre conduita infantila cu
care intra in sistemul de protectie (si care este datorata varstei) si cea pe care o
dobandeste aici. Unii dintre clientii protejatii incearca sa paraseasca sistemul pe portita
din spate (fuga, sarcina nedorita, excludere, etc.) in dorinta de a fi recunoscute ca
persoane adulte. Atentie, multi dintre acesti clienti sunt in risc de exploatare (lucru la
negru, trafic, etc.) Este deci bine si frumos ca in nici un caz infantilizarea sa fie
incurajata si orice progres si apropiere de maturitate sa fie marcate (unul din rolurile PPI).
Nu inseamna ca tentatia nu este mare. Un beneficiar infantilizat, iti pune mai putine
probleme, protesteaza mai putin, s.a.m.d. Astfel ai senzatia ca profesionist - ca lucrezi
mai usor, mai bine. De aceea (pentru constientizare si ajustare) sunt necesare reuniunile
de echipa, supervizarile, analiza muncii, P.P.I. ul, etc.
23. Slujbele si maturizarea
Impresia ca sunt necesari foarte multi bani pentru o viata independenta. Este de
fapt vorba despre a spune in alte cuvinte ca nu se cred in stare de a avea grija in acest
moment singuri de ei. Desigur ca daca ar avea un salariu mai bun (mult mai mult decat
este necesar decat se poate pe moment, lucrurile ar sta altfel.) Pare firesc deci sa ramana
sub protectia sistemului pana cand vor fi in stare sa castige acei bani. Iata un minunat
prilej de a cauta la nesfarsit un serviciu si de a-si-l parasi cand se apropie de desprinderea
de sistem. De aici si urmatoarea idee: toate problemele se pot solutiona cu bani. Clientii
se simt indreptatiti sa ramana dependenti pentru ca nu au bani. De aici porneste si
dezechilibrul flagrant intre calificarea pe care o au si slujba pe care o cauta. Este nevoie
de multa rabdare si de fermitate pe pozitii pentru a pregati desprinderea de sistem si de
mult profesionalism pentru a o face cu adevarat posibila. Este sortit esecului orice fel
26
intarcare fortata desi exista termene si resurse limitate care preseaza partasirea
sistemului.
24. Mirajul plecarii in strainatate.
Plecarea dincolo pare ca ar rezolva toate problemele. Acolo, in imparatia
cainilor cu covrigi in coada, se pot castiga foarte rapid si usor bani. In plus, ar putea pleca
departe tot si toate (daca au fost raniti au scapat si sunt in siguranta daca au fost sustinuti,
continuti si ocrotiti demonstreaza ca reusind departe cat de independenti si maturi sunt).
Este un fel de nou start, si deci o potentiala noua sansa. Trebuie avuta multa grija si mult
tact caci ceea ce vad ei cel mai des sunt exemplele de succes. Iata de ce este necesara o
buna informare asupra fenomenului de trafic de persoane, asupra legislatiei in domeniul
muncii, asupra realitatilor conditiilor din afara tarii. In nici un caz nu vor functiona
abordarile moraliste si brutale. Trebuiesc avute in vedere exemplele concrete, informarile
pertinente, cifrele exacte si pericolele reale. Desigur ca este necesar ca profesionistii din
S.D.V.I. sa aiba un minimum de cunostiinte in acest e domenii si trebuie sa-si actualizeze
periodic cunostiintele rolul formarilor si ale schimburilor de experienta.
25. Punerea in discutie a rolului p[rofesionistilort de catre clienti
Atunci cand vorbesc despre ceea ce au facut profesionistii pentru cresterea si
dezvoltarea lor se intampla ca, clientii sa uite munca profesionistilor. Uneori personalul
este topit in totalitate intr-un singur mare personaj Statul - care nu satisface asteptarile
adica nu este un bun parinte de substitutie - (Daca nu-mi aduc aminte de voi si nu va
individualizez este pentru ca nu ati fost ati fost tot ceea ce am avut nevoie.) Desigur ca
au dreptate. Nici un profesionist indiferent cat de bine calificat ar fi nu poate inlocui total
o familie buna. Si nici nu poate fi perfect. Este destul sa fie doar suficient de bun pentru
conditiile date. La fel sunt si parintii. Un parinte impune reguli, pune limite si iubeste
(este suficient de bun, niciodata fiinta perfecta, intotdeauna oam care poate deci sa si
greasca). Unui profesionist nu i se poate cere sa iubeasca clientii (nici nu este un lucru
sanatos). Acesta nu trebuie sa devina un factor de descurajare sau de scadere a implicarii
in educatia si cresterea aptitudinilor si deprinderilor clientilor. Trebuie doar constientizata
aceasta tendinta inconstienta si deloc rauvoitoare. Odata ce clientul s-a maturizat si a
devenit independent va recunoaste valoarea celor care l-au ajutat sa devina un bun adult.
Insasi faptul ca poate infrunta singur viata este un indicator al unei munci de calitate.
Nu trebuie sa uitam ca cea mai mare parte din meritul maturizarii si trecerii la o
viata independenta revine clientului (singurul fara de care nu se poate construi nici un fel
de plan sau PPI).
26. Sarcina ca simptom
O sarcina nedorita mai ales la o varsta frageda, dezechilibreaza situatia din
institutia in care se afla clienta (sau clientul in cazul tatalui adolescent). Este foarte
posibil ca aceasta sa fie una dintre semnificatiile simbolice.
In subsidiar se afla nevoia de independenta. Asta inseamna ca, copilul ei este
declaratia ei de independenta in fata profesionistilor, a parintilor, a concubinului, a
27
anturajului, etc. A schimba statutul de persoana asistat cu unul de mama pare o evolutie
catre independenta.Femeia care a ramas insarcinata are nevoie de cineva care sa o
iubeasca. Un copil - poarta cel putin virtual promisiunea de iubire neconditionata si
eventual de reparatie a trecutului ce i-a fost refuzat mamei. Prin ingrijirea adecvata a
copilului se ingrijeste pe sine si arata celor din trecutul ei cum ar fi trebuit ea ingrijita.
Mecanismul este asemanator si in situatia in care i-a murit o ruda apropiata sau copilul
anterior
Se mai intampla ca, tanara mama (sau potentiala mama) sa aiba nevoie nevoie de
ceva doar al ei cum ar fi un copil pe care sa nu-l imparta cu nimeni. Nu este asadar de
mirare de ce uneori nu se mai intereseraza de soarta tatalui copilului, sau mai degraba de
ce isi aleg drept concubin o persoana care nu sa nu se mai intereseze de copil.
Drogurile si mituri asociate conduitei dependente care circula printre clienti:
- Folosirea ocazionala a drogurilor nu poate face rau.
- Marihuana este la fel ca alcoolul sau ca tutunul.
- Doar cei slabi devin toxicomani.
- Toata lumea se drogheaza din cand in cand.
- Drogurile nu afecteaza decat drogatii.
- Este treaba fiecaruia daca se drogheaza sau nu.
- Drogurile nu prind la romani.
Este nevoie de un training specific pentru a combate aceste mituri / prejudecati si
de aceea este neaparat necesara cooperarea cu Centrele de Prevenire si Consiliere
Antidrog si consultarea legislatiei in vigoare ( 143 / 2000).
28
C. Cum sunt depistai cei care au nevoie de sprijin pentru formarea dezvoltarea i
mbuntirea deprinderilor de via independent
Identificarea copiilor care vor beneficia de servicii de formare de deprinderi de
viata, asisten specializat, se realizeaz direct, odat cu solicitarea prinilor copilului
sau a reprezentanilor si legali, exprimat n scris ctre Comisia pentru Protecia
Copilului sau SDVI.
Solicitarea prinilor copilului sau a reprezentanilor si legali se refer la
evaluarea complex a copilului n scopul obinerii, n primul rnd, a unei imagini despre
gradul de dezvoltare a DVI, iar in al doilea rind,certificat de ncadrare a copilului ntr-o
categorie de persoane cu handicap i,dup caz, a eliberrii unui certificat de orientare
colar sau stabilirii unei msuri de protecie a copilului. Serviciul de evaluare complexa
va analiza toate aspectele legate de caz si va face propuneri pertinente , indiferent de ceea
ce au solicitat iniial prinii copilului.
La nivel comunitar, persoanele care pot identifica deficienele si orienta copilul si
familia sa ctre un sdvi sunt profesionitii care ndeplinesc diferite roluri sau funcii n
comunitatea respectiv: educator, profesor, consilier colar, psiholog, medic de familie,
medic de specialitate, asistent medical comunitar, preot, primar, asistent social, lucrtor
social comunitar sau referent al primriei, alte persoane implicate n serviciile locale
pentru copil si familie.
Preluarea
In urma solicitrii prinilor copilului sau a reprezentanilor legali ai acestuia,
coordonatorul SDVI si managerul de caz vor desemna un responsabil de caz insarcinat de
coordonarea activitilor care au drept scop principal pregtirea raportului de evaluare
complex a copilului, care conine propunerile privind DVI ce vor fi abordate, orientarea
colar, msurile de protecie i, ca anex, programul de interventie specifica.
d. Metodologia evalurii deprinderilor de via. Instrumente de evaluare care
pot fi folosite:
Evaluarea iniial a cazului se refer la investigarea prin metode specifice a
situaiei n care se afl clientul la momentul prelurii cazului. Se vor analiza resursele
clientului i cele ale mediului sau social,nevoile clientului, disfunciile care apar i
cauzele care le genereaz precum i ariile de intervenie imediat i pe termen lung n
beneficiul clientului. In aceasta etap se realizeaz urmtoarele activiti obligatorii:
Culegerea informaiilor relevante
Organizarea informaiei
Evaluarea de tip unitar a situaiei clientului
Identificarea problemei
In general, evaluarea iniial trebuie s cuprind urmtoarele:
evaluarea punctelor tari i a nevoilor
identificarea i definirea problemelor
alegerea obiunilor posibile de via i a scopurilor
29
30
31
32
33
34
Informatiile obtinute pot da indicatii despre conditiile de viata din prezent (de
cand lucreaza ca bucatar are suficienti bani cat sa poata pleca la mare sau la munte in
fiecare weekend), despre aspiratiile personale ale clientului (de ex. lucreaza la
McDonalds pentru ca asa poate deveni sef in cel mai scurt timp), despre problemele de
sanatate diagnosticate si care au inraurire asupra traseului profesional ulterior (de ex. are
reumatism articular de cand a lucrat in piata), despre caracteristici ale personalitatii lui
(de ex. faptul ca a fost concediat in repetate randuri poate indica de exemplu din fericire
nu intotdeauna un caracter dificil, agresivitate, conduite antisociale).
De asemenea daca fiecare slujba este inferioara ca salarizare, conditii si perioada
celei dinainte poate fi luata in calcul o posibila tulburare mintala (ex. tumoare,
degenerescenta) sau chiar o dependenta de substanta (de ex. heroina). Intrebarile legate
de consum de substanta toxico-dependente pot incepe evaziv (de ex.: Luati in mod
regulat vreu medicament ? Care anume ?). Este important daca clientul dovedeste o buna
cunoastere a substantelor interzise (vezi Glosar de termeni substante interzise ) care
contin mici cantitati de opiacee sau potenteaza drogurile. La fel o buna cunoastere a
medicatiei psihiatrice poate indica o boala psihica in familie sau chiar a clientului.
6. Serviciul militar
V-ati efectuat serviciul militar (putin probabil sa se intample aceasta la tinerii
clienti ai serviciilor de deprinderi de viata dar)
Probleme de disciplina
Ati dori sa faceti armata? De ce?
Relatiile cu ceilalti
Explicatii:
Serviciul militar poate fi chiar un ritual de trecere la viata adulta si poate da
indicatii despre capacitatea clientului de adaptare la un mediu cu reguli si norme stricte.
Aceasta spune multe despre relatiile cu egalii si cu superiorii, similare cu cele de la
punctul 5. (ocupatiile)
7. Istoricul menstruatiei
Varsta primei menstruatii
Atitudinea fata de menstruatie
Dismenoree (dureri in timpul ciclului)
Sindrom premenstrual (SPM)
Data ultimei menstruatii\
Planuri de viitor in ceea ce priveste o relatie de cuplu , casatoriei, copii.
Explicatii:
Varsta primei menstre poate fi utila la identificarea unor posibile tulburari
hormonale, la maturizarea fiziologica a clientei.
Atitudinea fata de menstruatie influenteaza trairile ulterioare ale feminitatii si
poate da indicatii referitoare la diferenta dintre sex si gen.
Dismenoreea si SPM pot da informatii utile in ceea ce priveste atitudinea fata de
propriul corp si procesele de feminizare cat si in ceea ce priveste modificari ale energiei
si personalitatii in perioada ciclului.
35
36
Prieteni apropiati
Relatii cu colegii
Relatia cu autoritatea
Probleme cu politia
Hobby-uri
Temperament (vezi Glosar de termeni)
Aptitudini (vezi Glosar de termeni)
Vointa (vezi Glosar de termeni)
Inteligenta (vezi Glosar de termeni)
Vocabular
Caracter (vezi Glosar de termeni)
Atentie (vezi Glosar de termeni). Concentrare in sarcina.
Obiceiuri
Planuri de viitor
Religie. Schimbarea religiei
Explicatii:
Cea mai mare parte dintre aceste intrebari fie nu mai trebuiesc puse daca tot
interviul a decurs normal pana la acest punct, fie pot fi aflate prin instrumente specifice
( de ex.: baraj de semne pentru atentie, Raven pentru inteligenta atentie, nu este nevoie
de aflarea QI-ului, ci doar de incadrarea in normalitatea generala sau identificarea unei
eventuale deficiente, CPI, alte inventare de personalitate).
Este necesar ca in mod special acest capitol sa fie supraveghiat in completare de
catre psiholog. Acesta isi poate lua informatii de la asistentul social (este chiar necesar)
sau din alte surse.
Se cuvine o atentie deosebita la cateva puncte: relatia cu autoritatea, probleme cu
politia, schimbarea religiei. Acestea indica rupturi in traseul de viata al clientului, si chiar
posibile directii de actiune (de ex.: daca are o relatie proasta cu autoritatea poate fi ghidat
catre o meserie ce presupune mai mult legaturi pe orizontala, trecerea la alta religie indica
poate o schimbare la nivel valoric si caracterial).
37
FORMULAR
(National Resource Center for Youth Services din Tulsa, Oklahoma)
FORMULAR
PUNCTE TARI
Ce poate sa faca paiticipantul. ce i-ar
placea sa fac si ce pot face persoanele
care doresc sa 1 ajute pentru ca el sa-si
atinga obiectivele.
NEVOI
Transcrieti pozitiv - - Ce i doreste
participantul sa obtina.
2. Social / Personal
Cum te-ai descrie in fata celorlalti?
Ce anume iti place cel mai mult la tine?
3. Familie si prieteni
Cine consideri ca iti este familia?
Cine iti sunt prietenii?
In ce sens esti un bun prieten pentru
ceilalti?
Ce prieteni ai chema in ajutor?
38
5. Educatie i ocupatie
Ce iti place cel mai mult la scoala?
Ce scoli ai absolvit?
Care sunt mateniile tale preferate?
Ce slujbe ai avut?
Ce parte din munca ta iti place mai mult?
7. Conditia fizica
Care sunt performantele tale fizice?
Cum apreciezi starea ta de sanatate
fizica?
Cnd te simti cel rnai bine din punct de
vedere fizic?
Cnd ai fost ultima data la dentist?
39
9. Altele
(Aceasta categorie este pentru observatie si intrebri care nu se ncadreaz n celelalte
categorii).
Care este cea mai mare realizare cu care
te mndresti?
Ce deprindeni ai care te ajuta sa
locuiesti pe cont propriu ?
Ce iti doresti sa realizezi in urmatorii 5
ani?
Ce ti trebuie pentru a te pregati pentru
viaa independent?
40
ECOHARTA
Ecoharta este o simipla hirtie si o stimulare, un instrument de evaluare, planificare
si intervenie. In mod dinamic, reprezint sistemele ecologice ale clientului. Include sistemele
de baza cu care clientul interactioneaza.
Cum este utilizat?
Ecomap poate fi utilizata sa adune citeva tipuri de informaii:
1). Sa identifice membri gospodriei, familia extinsa(complexa), natura relaiilor
dintre indivizi, resursele pe care le schimba cu clientul.
2). Sa identifice alte persoane si sisteme in acest mediu social al clientului si
resursele schimbate cu ei.
3). Sa identifice relaiile clientului cu sistemele din comunitate.
4). Sa identifice contribuiile prezente si trecute ale clientului fata de alii.
5). Sa identifice sistemele cu ajutorul crora resursele suplimentare pot fi
alocate.
De ce este Ecoharta un instrument folositor?
1). Furnizeaz si organizeaz o mare varietate de informaii pentru evidenta clientului.
2). Creind o ecohart angajeaz clientul in procesul de evaluare a relaiilor cu
mediul social.
3). Ajuta sa identifice contribuiile clientului pozitive la mediu, posibilele resurse
pentru ajutor, pentru lipsurile in suportul acordat pentru mediu.
4). Poate fi modificat peste timp, permitind asistentului social si familiei pentru a nota
schimbrile.
5). Poate fi adoptat la toate tipurile de situaii sociale si tendine.
6). Asigura o imagine clara ce poate fi prezentata cu uurina la toi.
Cum este Ecoharta creata?
Sa spun clientului ce dorine are, sa ii ajui prin crearea unei
imagini a relaiilor familiale de baza, a relaiilor in comunitate, cu persoane importante si cu
sistemele de suport. ncepe cu gospodria clientului. Membri gospodriei trebuie encadrati
intr-un cerc, intr-o genograma tradiionala, folosind ptrate pentru a indica genul masculin si
cercuri pentru a indiica genul feminin. Membri care au decedat, se consemneaz cu un X.
Acele sisteme de mediu care afecteaz viata clientului sint identificate pe harta. In momentul in
care natura tranzaciei a fost identificata pe harta, o linie a fost desenata pentru a exprima atit
legaturile cit si calitatea relaiilor. Sgei pot fi desenate de-a lungul liniilor de legtura pentru
a indica direcia fluxului resurselor, energiei si scopul. Conectiile pot fi desenate la cercul familiei
ca un intreg sau la fiecare membru individual. Alte sisteme de mediu pot fi identificate in
termen ale istoriei si al viitorului. Sa deseneze cercurile si sistemele adiionale. In timp ce se
deseneaze ecomap, alte zone pot fi uor sau corespunztor explorate. Cum un client
percepe schimbul cu alte sisteme? In particular, cum clientul se simte atunci cind este
ajutat? Cum membri familiei se simt atunci cind ajuta? Cit de adecvat simte clientul
schimbul pentru a avea intilnite nevoile identificate? Clientul percepe alte sisteme care sint
valabile pentru a explora ca potenial sursa de ajutor. Asigura unele sisteme resursele
clientului pentru a face fata conflictelor sau arata uzura datorata ngrijorrii?
Nota: Ecoharta are potenialul de a identifica calitile precum si nevoile si defectele.
Poate fi construita cu o persoana individuala sau cu o familie. Poate fi folosita sa reprezinte
relaiile trecute, prezente si viitoare.
Ecoharta pentru
Completat de
Data ..
Desenai cercuri pentru a indica clientul si alte sisteme, ca ngrijire medicala, munca,
religie, familia extinsa (complexa), timp liber, scoal, vecintatea, bunstarea sociala. Indica
natura relaiei cu un cuvint discriptiv sau desenind diferite tipuri de linii:
pentru mai puternic,
pentru mai slab,
+++
pentru stres.
Desenai sgei de-a lungul liniilor pentru a evindentia fluxul energia si resursele.
Identifica persoanele semnificante si adaug cercurile care sint necesare. Se indica liniile
frinte sau intrerupte cu slashuri(//) si data
ECOHARTA
DATA
NUMELE CLIENTULUIU.
ASISTENT SOCIAL
MEDI
C
SCOALA
PRIETENI
FAMILIE
CLIENT
VECINI
Etapa 1
Etapa 2
Etapa 3
Etapa 4
Practica supervizat
Autonom
54
Vrsta pentru trecerea la viaa independent Agenia pentru protecia drepturilor copilului
trebuie s fie flexibil n determinarea vrstei potrivite pentru trecerea la viaa independent i s
permit un proces gradual de trecere n funcie de nevoile tnrului.
Reglementrile care stabilesc ieirea din sistemul de ocrotire la vrsta de 18 ani sunt
contraproductive. Sunt astfel necesare eforturi de advocacy pentru ndeprtarea acestor bariere
artificiale.
Cerinele serviciilor publice si private nainte de trecere la viaa independent SPSPC
trebuie s-l ajute pe adolescent s se pregteasc pentru viaa independent prin realizarea
urmtoarelor activiti: discutarea cu tnrul a planului de trecere la viaa independent implicarea
familiei biologice n procesul de trecere, dac este cazul s se asigure c familia foster sau cei care
au grij temporar de adolescent au un rol important n planificarea i implementarea procesului de
trecere ncetarea custodiei; asigurarea c resursele de baz exist; asumarea rolului de familie,
dac este necesar oferirea tnrului a informaiilor personale i despre familie i datele de
identificare.
Informaii personale i despre familie i datele de identificare dac este necesar nainte de
trecerea la viata independent Agenia pentru protecia drepturilor copilului trebuie s ofere
adolescentului urmtoarele informaii personale i despre familie i datele de identificare nainte
de prsirea sistemului de ocrotire:
carnetul de conducere
cartea de identitate
numrul de asigurare social
fia medical personal, incluznd lista tuturor clinicilor, medicilor sau
spitalelor unde acesta a fost ngrijit
certificatul de natere
certificatul de deces al prinilor, dac este cazul
fotografii
lista colilor la care a fost
diploma de absolvire
lista tuturor celorlalte plasamente prin care a trecut (nume, adresa)
In plus, agenia poate oferi un set de informaii de plecare, care include:
lista serviciilor de sntate care sunt uor accesibile
lista numerelor de telefon de urgen
ghid juridic
curriculum vitae
scrisoare de recomandare de la angajatori
o scurta prezentare a evalurii iniiale, punctelor tari,
nevoilor i progresului fcut
o list a serviciilor de consiliere uor accesibile
o list a persoanelor de contact care l pot ajuta cu angajarea i cu instruirea
vocaional
cum s contacteze agenia n continuare pentru eventuale servicii viitoare
o prezentare sumar a planului de trecere la viaa independent care
include opiunile ulterioare n cazul n care planul a euat
Pregtirea pentru prsirea instituiei
Pregtirea trebuie s fie foarte bine planificat
Pregtirea trebuie s fie orientat spre viitor
Pregtirea trebuie sa fie direcionat n sensul ruperii ataamentului de
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
55
instituie
Este recomandabil ca rezidentul s fie inclus ca partener activ n
planificarea prsirii instituiei.
Predictori ai succesului adolescentului dup ce a prsit instituia:
Atitudinea adolescentului fa de prsirea instituiei;
Suportul social perceput
Cu ct adolescentul are o atitudine mai pozitiv fa de prsirea instituiei i cu ct
percepe c dispune de un suport social mai mare cu att mai pozitiv va fi situaia sa de via dup
ce prsete instituia. Unele arii de pregtire pentru prsirea instituiei necesit mai mare atenie
dect altele. Este recomandabil ca pregtirea pentru prsirea instituiei s se bazeze pe un plan de
prsire a instituiei, preferabil ntr-o form scris i
pe activiti pregtitoare. Pentru a preveni efectele negative ale activitilor pregtitoare, cum ar fi
creterea nesiguranei, pregtirea ar trebui s duc nu doar la cunoaterea problemelor care vor
aprea la prsirea instituiei, ci i a modalitilor i deprinderilor necesare pentru a face fat
acestora.
Recomadri privind relaia cu clienii/tinerii n dezvoltarea deprinderilor de via
permanena persoanei de referin
ndeplinirea corect i coordonat a funciilor
(f. practic, f. pedagogic, f. psihologic, f. social)
cunoaterea real a nevoilor tinerilor
planificarea ntlnirilor, respectarea planificrii
evitarea excesului n organizarea ntlnirilor de grup, accent pe ntlniri individuale n
spaii special amenajate
comunicare eficient limbaj simplu, implicit folosirea jargonului
verificarea nelegerii corecte
folosirea notelor scrise
abordarea pozitiv a clientului cu accentuarea a ceea ce are bun
renunarea la critic i la folosirea de exemple din experiena personal
acompaniere, nu rezolvarea problemelor clientului de ctre angajat
stimularea progreselor
adaptarea programului de formare (personalizat)
construirea planului de formare numai cu luare n considerare a prerilor, propunerilor i
iniiativelor manifestate de copil sau tnr (client).
c. Servicii ( activiti ) de devoltare a deprinderilor de via independent
Important!
Trebuie s se fac distincie clar ntre serviciile oferite n cadrul sistemului de ocrotire i
serviciile ce vor fi oferite dup ieirea din sistem.
Supoziii de baz
Se pune accent pe lucrul cu familia, acolo unde este cazul;
Necesitatea de a construi mai multe tipuri de servicii, la care adolescenii s apeleze n
funcie de problemele i nevoile lor particulare;
Rezultatele trebuie privite ntr-o manier relativ;
Deprinderile pentru o via independent pot fi mprite in patru arii:
deprinderi elementare (de scris, citit i socotit),
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
56
deprinderi de angajare,
deprinderi de via (de zi cu zi),
deprinderi psiho-sociale.
Pentru ca adolescentul s fie pregtit s triasc independent trebuie ca acesta s
stpneasc deprinderi n toate cele patru arii, care de altfel sunt interdependente. Acesta este
motivul pentru care coordonatorul de caz trebuie s evalueze nivelul de dezvoltare a deprinderilor
n toate cele patru arii nainte de a determina ce servicii i ce tip de training sunt potrivite i care ar
fi eficiena lor n cazul aplicrii.
Pregtirea cu succes a adolescenilor pentru o via independent depinde de nsuirea de
ctre acetia a deprinderilor de via 'hard', cum sunt cele pentru angajare, locuire i administrarea
locuinei i a deprinderilor de via 'soft', cum sunt ncrederea de sine i deprinderile individuale,
personale i interpersonale.
apte uniti de msur a pregtirii pentru o via independent:
l) deprinderile de via
2) competena social
3) informaiile despre sntate
4) cunoaterea resurselor comunitare
5) gndirea practic
6) planurile de viitor
7) pregtirea pentru viaa independenta-autoevaluare
Dezvoltarea de deprinderi de supravieuire de baz
Adolescenii trebuie s nvee deprinderile sociale de baz pentru a putea sa negocieze cu
succes cu instituiile din cadrul comunitii i cu sistemele care le pot oferi suport n situaii
critice, cum ar fi ngrijirea sntii, educaia, angajarea si recreerea.
Tnrul trebuie s nvee cum s identifice i cum s obin resursele necesare,
cum ar fi poliia, dentistul, biserica, banca.
Tnrul trebuie s nvee s fie conectat la reeaua de suport din cadrul
comunitii i la sursele de mbogire spiritual, cum sunt bisericile, activitaile
recreaionale sau persoanele adulte ca mentori.
Tnrul trebuie s aib oportunitatea s experimenteze rolul de membru al
comunitii.
Tnrul trebuie s nvee s se comporte asertiv, dar adecvat cu instituiile
birocratice, cum ar fi localizarea ageniei potrivite pentru oferirea serviciului de care
are nevoie; identificarea persoanei cu care trebuie s vorbeasc; punerea ntrebrilor
potrivite; i s-i dea seama cnd trebuie s ceara ajutor pentru a se descurca cu
birocraia.
Dezvoltarea deprinderilor pentru managementul banilor
Adolescenii trebuie s nvee cum s-i foloseasc banii i s-i planifice cheltuielile
pentru scopurile pe care vrea s le ating. Aceste deprinderi includ: realizarea
bugetului; deschiderea unui cont de economii; stabilirea creditelor pentru planurile de viitor;
nvarea modului n care s previn problemele financiare prin evitarea cheltuielilor la primul
impuls, mprumutarea de bani i ntrzierea cu plata chiriei sau a ntreinerii.
Responsabilitatea pentru comportamentul sexual
Adolescenii trebuie s-i dezvolte simul responsabilitii pentru propriul comportament
sexual, incluznd, valorile personale i familiale; prietenia pe termen lung si permanent, relaia
cu o familie; respectul de sine i legtura sa cu comportamentul sexual, informaii despre controlul
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
57
58
Ingrijirea personal
Adolescenii trebuie s nvee deprinderile de ngrijire personal necesar pentru
pstrarea bunstrii sale fizice, emoionale i spirituale.
Deprinderile includ:
ngrijirea proprie i igiena
prevenirea mbolnvirilor
hrnire i nutriie
exerciii
oportuniti de a participa la activiti cu caracter spiritual
Adolescenii trebuie s nvee care sunt opiunile pe care le au in ceea ce priveste pstrarea
sntii i cum s o aleag pe cea mai potrivit.
Adolescenii trebuie s tie cum s foloseasc serviciile medicale de urgen i cum s
ajung la ele.
Asistenii sociali trebuie s ofere consilierea necesar pentru cresterea ncrederii n sine a
adolescentului, pentru contientizarea propriei identiti i pentru ca acestea s-i asume
responsabilitatea pentru meninerea i mbuntirea calitii vieii sale
Asistentul social trebuie s monitorizeze periodic bunstarea general a adolescentului i
s-i dea informaii necesare atunci cnd este nevoie.
Adolescenii trebuie s nvee cum s cera ajutor n problemele emoionale
Trebuie s li se acorde o instruire de tip experenial pentru facilitarea
comunicrii sentimentelor i exprimarea verbal.
Asistentul social trebuie s monitorizeze mediul de via al adolescentului, starea sa fizic,
modul cum se mbrac, obinuinele de hrnire i atitudinea general.
Toi tinerii trebuie s beneficieze de consiliere n cazul depresiilor sau chiar al sinuciderii
n plus, toi adolescenii pot beneficia de consiliere n managementul stresului - cum s determine
cauzele i consecinele stresului i cum s-i fac fa.
Identificarea si utilizarea resurselor comunitare
Adolescenilor trebuie s li se ofere posibilitatea de a experimenta identificarea i
utilizarea resurselor comunitare pe care le pot folosi atunci cnd vor tri independent.
Asistenii sociali trebuie s evalueze abilitatea adolescentului de a identifica i utiliza
resursele comunitare
Adolescenii trebuie s fie ncurajai s ia ei iniiativa de a conecta resursele comunitare, de
preferat sub supravegherea staff-ului, cu scopul de a evalua deprinderile de comunicare, limbajul
folosit, maniera n care converseaz, abilitatea de raionament, gradul de nelegere i abilitatea de
a respecta orele de ntlnire.
Experienele trebuie s se focalizeze iniial pe serviciile primare, cum ar fi cele medicale,
educaionale i vocaionale i s se continue cu alte servicii, cum ar fi cele bancare sau de timp
liber.
Trebuie s fie acoperite urmtoarele resurse comunitare: de asisten medical de urgen,
sntate, educaie, instruire, angajare,psihologice, reacionale,financiare,juridice, de locuire,
transport i consum.
Formarea de relaii utile i semnificative cu familiile, colegii i alte persoane
Asistenii sociali trebuie s ofere consiliere i suport pentru dezvoltarea relaiilor
adulte pe termen lung.
Relaiile curente ale adolescentului cu familia, colegii i alte persoane semnificative trebuie
s fie incluse n planul de dezvoltare a independenei
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
59
60
Adolescenii trebuie s neleag relaia dintre scopurile pe termen scurt i cele pe termen
lung n domenii cum ar angajarea, educaia i banii proprii Ei pot beneficia de primirea de feedback atunci cnd scopurile lor sunt realiste.
Obinerea de informaii factuale despre istoria personal, medical i sociala a
familiei
Tinerilor trebuie s li se ofere toate informaiile disponibile care privesc istoria personal,
medical i social a familiei.
Deseori, tinerii care au stat n sistemul de ocrotire pentru mult timp nu au informaii
complexe despre evenimetele trecute care au determinat plasarea lor aici.
Acest gol n cunoaterea tnrului l poate mpiedica s-i rezolve problemele legate de
separarea de familie i pot avea ca rezultat ateptri nerealiste despre suportul pe care l poate oferi
familia n viitor.
Asistentul social trebuie s se asigure ca tnrul s primeasc aceste informaii i c le-a
neles i trebuie s evite erorile de interpretare.
Muli tineri n-au primit informaii vitale despre ei inii i despre istoria medical a
familiei, lucruri care vor deveni importante pentru ei n momentul n care vor deveni independeni.
Asistenii sociali trebuie s se asigure c tinerii au primit un scurt rezumat n scris al fiei lor
medicale nainte de prsirea sistemului, i s fie siguri c tinerilor le este clar informaia
coninut i consecinele a ceea ce este scris.
Inelegerea i deprinderea cu pierderile din trecut, respingerile si furia
Asistenii sociali trebuie s ofere adolescenilor consiliere n ce privete separarea lor de
familia biologic, de persoanele care i-au ingrijit, de ceilali semnificativi i n ce privete efectele
sentimentelor nerezolvate asupra prezentului i ajustrile viitoare.
Adolescenii pot beneficia din nvarea faptului c furia i sentimentele de pierdere i
respingere sunt normale i de neles i c sentimentele pot fi astfel orientate nct s nu inhibe
dezvoltare prezent sau progresul n atingerea scopurilor.
Utilizarea grupului de colegi cu experiene similare poate fi cea mai bun modalitate de
lucru cu acest aspect.
Folosirea crii vieii, autobiografiilor sau a altor mijloace care s ofere o perspectiv s-au
dovedit a fi folositoare.
Inelegerea i deprinderea cu figurile care reprezint autoritatea
Adolescenii care se pregtesc pentru viaa adult trebuie ajutai s neleag funciile
autoriii, necesitatea unei ordini sociale i rolul specific al figurilor autoritii n
vieile lor.
Pentru a se descurca eficient cu persoanele investite cu autoritatea, cum ar fi proprietarii,
angajatorii, lucrtorii de caz, poliia, judectorii, adolescenii trebuie s fie ajutai s recunoasc
faptul c este n interesul lor s fie cooperani i s ia n considerare regulile de baz i conveniile
din cadrul societii.
Consilierea, n special jocul de rol cu situtii care pot aprea s-a dovedit a fi o metod
eficient pentru situaii cum ar fi contactul cu poliia, discuia cu un judector, nenelegerile cu
lucrtorul de caz, descurcarea cu o persoan furioas.
Rolul fiecrui membru al echipei trebuie s fie acela de profesor, consilier i ghid,oferind
tnrului oportuniti de a nva i exersa deprinderile necesare pentru a deveni un adult autonom.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
61
Ei trebuie s-1 ncurajeze pe tnr s-i asume riscurile necesare pentru a deveni independent. Este
important de recunoscut c adulii n preajma crora triete tnrul au o influen considerabil
asupra abilitii tnrului de a-i forma deprinderi de via independent.
Roluri ale (adultului) n dezvoltarea deprinderilor de via
Profesor
Caut momentul adecvat predrii (teachable moments)
Introduce noi concepte prin vorbire direct i demonstraii practice
Ofer oportunitatea tinerilor dea practica noi deprinderi
Recunoate diferenele dintre tineri n procesul de nvare
Permite tinerilor s nvee prin ncercri i greeli
Instructor
Explic regulile jocului
ncurajeaz tnrul
Asigur feedback pozitiv
Provoac tinerii s obin cele mai bune rezultate
Asist de la tu
Consilier
Este tent la preocuprile tinerilor
Asist tnrul n clarificarea sentimentelor, valorilor, scopurilor
Pune accentul pe rezultatele tnrului i nu pe problemele acestora
Permite tinerilor s i conduc viaa
ncurajeaz tinerii s acioneze pentru atingerea unui scop
Mentor
Caut noi oportuniti i resurse
Deschide pori pentru tnr
Permite tnrului s l nsoeasc la rezolvarea unor probleme personale
l prezint pe tnr diferitelor persoane i organizaii de valoare
62
63
64
Obiective
Dezvoltarea capacitii de a face legtura ntre alimentaie i starea de sntate / boal;
deprinderea unor obiceiuri alimentare sntoase pentru via;
Dobndirea unor cunotine despre aprovizionarea cu alimente, pstrarea acestora i
pregtirea hranei;
Dobndirea unor cunotine despre instrumentarul buctriei i utilizarea acestuia;
S nvee cum se citete o carte de bucate i s neleag utilitatea ei.
La sfritul acestui modul, adolescenii vor fi capabili s:
Defineasc alimentaia;
ncadreze corect alimentele dup elementele nutritive pe care le conin n cele 5 grupe,
prezentate n anex;
Explice ce este o afeciune cauzat de alimentaie;
Cunoasc regulile de baz ale unei alimentaii sntoase;
nlocuiasc anumite alimente cu altele, echivalente nutritiv, atunci cnd sunt obstacole
legate de pre, aprovizionare, preferine etc;
Utilizeze corect instrumentarul / dotrile buctriei;
Prepare cteva feluri de mncare, simple i sntoase, din buctria romneasc.
Resurse necesare
Fie, plane cu grupele de alimente cu instrumentarul buctriei; Carte de bucate; Elemente
de recuzit (or, bonet, mnui de buctrie, toctor, cuite etc.); Pliante de educaie pentru
sntate (diabet, obezitate, cancer); Resurse financiare pentru o aprovizionare minim cu alimente;
Accesul ntr-o buctrie i materie prim pentru pregtirea ctorva feluri de mncare din buctria
romneasc.
Recomandri pentru formatori
Adolescenii se simt foarte puternici i atottiutori. De aceea vor oferi propriile lor
motive pentru care nu este nevoie s mnnce corect; perspectiva mbolnvirii, a morii le este
ceva foarte ndeprtat, care nu li se va ntmpla.
De aceea, n abordarea leciilor, trebuie s utilizai acele argumente la care ei sunt
sensibili: aspectul fizic plcut, capacitatea de seducie, performan sportiv, economii pentru a-i
cumpra obiectele care le plac, a fi la mod etc.
Pentru a le ctiga interesul ncepei cu motivele pentru care oamenii mnnc; solicitai-le
participarea, preciznd c nu exist rspunsuri corecte sau greite i ajutai-i s coreleze informaia
cu propriul lor mod de via;
Stimulai participarea i n cadrul demonstraiilor practice favorizai fiecrui cursant
alegerea meniului, accesul la utilizarea instrumentarului, gtitul propriu-zis etc.
Activitatea 1
De ce mncm ?
Se tie c a mnca este o necesitate. Motivele pentru care mncm fac parte din aspectele legate de
alimentaie. Alimentaia este tiina modului n care organismul utilizeaz alimentele pe care le
consumm. Cu toate c este o tiin foarte complicat, cunoaterea ctorva principii simple i
nsuirea ctorva reguli legate de alimentaie ne ajut s avem obiceiuri alimentare sntoase.
Scopul : Este acela de a-i ajuta pe adolesceni s defineasc alimentaia, s contientizeze
importana i rolul alimentaiei i s nceap s-i pun ntrebri despre modul n care fiecare
dintre ei o face.
Durata : 40-60 de minute.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
65
66
Procedura
Activitatea cupleaz informaii obinute din completarea chestionarelor cu cele din discuia
de grup.
n prima faz a activitii li se va cere participanilor s rspund ct mai sincer la
ntrebrile chestionarului care li se va pune la dispoziie. Se precizeaz c este anonim i c
rspunsurile lor vor ajuta la nelegerea mai bun a problemelor i preocuprilor lor legate de
alimentaie.
Dup completarea chestionarelor acestea vor fi adunate i se va trece la urmtoarea faz a
activitii. Se va scrie pe tabl urmtorul titlu: CE LUCRURI / FACTORI influeneaz modul de a
mnca al oamenilor ?
Participanii sunt stimulai s rspund, fiind ajutai prin sugestii i exemple legate de
posibilele rspunsuri la aceast ntrebare.
Rspunsurile vor fi grupate subsumat factorilor care influeneaz alimentaia:
Modelul cultural motenit de consumator;
Ereditatea consumatorului;
Modul de via al grupului din care face parte consumatorul;
Preferinele / aversiunile personale fa de anumite alimente;
Tipul de activitate (intelectual, activitate fizic uoar, activitate fizic grea);
Vrsta consumatorului.
Se solicit participanilor s rspund la ntrebri de genul:
Pe voi ce factori v influeneaz mai mult ?
Ce credei despre felul n care v hrnii acum ?
Dac ai putea, ce alimente ai consuma ?
Ce alimente credei c v-ar putea ajuta s artai / s v simii mai bine ?
Ce factori care v influeneaz alimentaia putei controla i cum ?
Recomandri pentru formatori
Formatorul va selecta din rspunsurile date n chestionare care vin n sprijinul structurrii
informaiei dup modelul oferit mai sus. El va relua opiniile emise pentru a facilita succesiunea
schimburilor de preri i progresele grupului;
n anumite situaii (ex. din chestionar: Ce alimente i plac / displac i de ce ?) reia
ntrebarea i antreneaz n discuie un numr ct mai mare de cursani pentru facilitare
schimburilor de opinii;
Formatorul trebuie s refac n mod regulat sinteza celor discutate pentru a permite
grupului s treac de la un punct la altul, s fac bilanul opiniilor emise, s recapituleze punctele
de divergen i s treac la o alt faz.
Activitatea 3
Ce tim despre alimente ?
Alimentele sunt cele care ne asigur agenii nutritivi de care avem nevoie: vitamine,
minerale, aminoacizi din proteine, acizi grai, glucide i grsimi. Aceti ageni nutritivi provin
dintr-o varietate de alimente i fiindc pentru o sntate bun avem nevoie de peste 40 de ageni
nutritivi, tinerii trebuie s tie care alimente conin aceti ageni i cum pot fi ele combinate.
Scopul
Este acela de a-i nva pe cursani s ncadreze corect alimentele n cele 5 grupe
alimentare i de a le face cunoscute funciile principale ale fiecrei grupe (v. anexe: lapte, carne,
legume, fructe, cereale).
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
67
68
Scopul
Identificarea legturii dintre diferitele afeciuni i alimentaie.
Durata : 60 de minute.
Resurse : Pliante, brouri, plane i alte materiale din sfera educaiei pentru sntate;
Eventual se vor utiliza i filme documentare de specialitate i / sau se va invita un medic ori
asistent nutriionist;
Procedura
Li se cere cursanilor s numeasc afeciuni i probleme de sntate de care acetia sufer;
Li se cere s spun dac cred c este o legtur ntre alimentaie i unele dintre aceste
afeciuni;
Se noteaz pe tabl, n stnga, afeciunile i n dreapta alimentele / obiceiurile alimentare;
Apoi se confirm, utiliznd exemplele pertinente, aceast legtur. Se trece treptat la
prezentarea bolilor provocate / accentuate de o alimentaie proast. n sprijinul afirmaiilor se
utilizeaz pliantele, planele sau ajutorul invitatului;
La sfrit se scriu pe tabl principalele afeciuni determinate de o alimentaie defectuoas:
Subponderalitatea / supraponderalitatea (pn la obezitate);
Afeciunile dentare;
Bolile inimii i ale aparatului circulator;
Diabetul.
Fiecare afeciune mai sus menionat se va trata astfel:
Caracteristicile bolii / afeciunii;
Regimul alimentar care o provoac;
Repercursiunile n plan personal generate de boala / afeciunea n cauz;
Remedii prin modificarea regimului / obiceiurilor alimentare.
La sfritul leciei cursanii vor fi stimulai s rspund sintetic la mai multe ntrebri:
Ce legtur exist ntre afeciunile lor i alimentaie ?
Cunosc i alte persoane care au probleme de sntate din cauza alimentaiei ?
Ce boli provocate de alimentaie i ngrijoreaz cel mai mult ?
Ce ar dori / putea mbunti n favoarea sntii din regimul lor alimentar ?
Ultima parte a leciei va fi alocat unui mic joc de rol. Scopul acestui exerciiu este de a
fixa cunotinele dobndite i pentru a termina lecia ntr-un mod relaxant, chiar vesel.
Jocul de rol
Personaje: trei personaje, interpretate de cursani.
Scenariu:
Andrei, 13 ani, scund i gras, mnnc multe dulciuri, pine, nu face micare, complexat
de felul n care arat i de faptul c nu-i poate face nici o prieten.
tefan, prieten cu Andrei, i procur uneori dulciuri sau mncare n schimbul altor servicii. Victor,
prieten cu Andrei, ncearc s-l conving c trebuie s-i schimbe obiceiurile alimentare i s fac
sport. ntr-o zi Andrei i cere lui tefan s-i cumpere prjituri n schimbul coleciei de timbre.
Victor se opune i ncearc s le explice c nu procedeaz corect.
Cursanii implicai n jocul de rol trebuie s aduc argumente pro i contra solicitrii pe
care Andrei i-o face lui tefan.
Ce ar trebui s spun Victor astfel nct Andrei s neleag c greete ?
Ce ar trebui s spun Andrei nainte i dup ce ar putea fi convins de Victor ?
Ce argumente ar putea oferi tefan pentru a obine timbrele ?
Recomandri pentru formatori
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
69
70
71
Funcia
principal
Grupe alimentare
Calciu
Riboflavin (B-2)
Proteine
Creterea
oaselor i a
dinilor
72
Vitaminele A i C
Hidrai de carbon
Tiamin (B-1)
Fier
Grupe alimentare
Stimuleaz Creterea
funciile
muchilor
organismului
Proteine
Acid nicotinic
Fier
Tiamin (B-1)
Funcia
principal
Asigur
energie
73
Personalitatea omului este alctuit din tot ceea ce se ntiprete n mintea omului i este
evideniat prin comportamentul lui n diferite situaii pe parcursul ntregii viei;
Experiena pe care o acumulm de-a lungul vieii determin o permanent dezvoltare
adaptiv, dar rmnem constani n trsturile de fond: suntem mereu altfel, dar totdeauna noi
nine;
Ceea ce suntem fiecare dintre noi, ceea ce putem fi i ce am dori s devenim sunt
componentele luptei pentru devenire, ntre ele trebuind s existe echilibru i armonie;
Cunoaterea de sine i educaia trebuie s stea la baza modelrii propriei personaliti;
Scop
Pregtirea adolescenilor pentru asumarea i exercitarea corect a statutului de adult
independent n rolurile sociale fundamentale.
Obiective
Contientizarea de ctre adolescent a faptului c oamenii sunt, n elementele lor eseniale,
toi la fel: se nasc, cresc i se dezvolt psihosocial, mbtrnesc i mor;
Fixarea elementelor caracteristice dezvoltrii n adolescen, implicit a diferenelor
determinate de identitatea de sex;
Abilitarea adolescenilor cu informaii i metode de autoevaluare;
Dezvoltarea interesului pentru cunoaterea de sine;
Stimularea relaionrii sociale, cunoaterea limitelor individuale n relaia EU
CEILALI.
Cunoaterea caracteristicilor creterii i dezvoltrii bio-psiho-sociale la pubertate i
adolescen;
Recomandri pentru formatori
Verificarea materialului de suport al leciei naintea ntlnirilor, luarea msurilor legate de
spaiu, participani astfel nct s se evite surprizele neplcute;
Activitatea de formare va implica utilizarea tehnicilor specifice alternnd secvenele de
pregtire prin metode afirmative, interogative i active.
Metode afirmative:
Prezentarea unui material, de ctre formator sau de specialitii invitai de acesta, sub forma
unor mici expuneri;
Exerciii utilizndu-se tehnica creion hrtie, tabla, flip chartul etc;
Metode interogative:
Verificarea cursantului privind gradul de nvare i de fixare a unor informaii;
Metode participative
Discuii de grup, joc de rol, brainstorming, studii de caz, mici proiecte individuale sau de
grup.
Evaluarea iniial va permite comparaia informaiei de baz, deinut iniial de
participani, cu informaia similar obinut dup un timp i va demonstra influena pe care au
avut-o activitile derulate i dac lecia i-a atins scopul propus.
Resurse necesare
Un spaiu adecvat numrului de cursani i tipului de activitate; Materiale informative de
tipul planelor, pliantelor, mici cri de popularizare n domeniul sntii comportamentului
sexual; Flip chart, tabl, creioane colorate; fie, chestionare, foi de evaluare, etc; dosare i
eventual albume foto; diferite obiecte de recuzit pentru jocul de rol; reportofon, casete audio.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
74
Activitatea 1
Aa sunt EU
Cunoaterea de ctre adolesceni i tineri a prilor pozitive i negative ale personalitii lor
joac un rol important n gsirea unor modaliti de depire a aspectelor negative i a unor
modaliti de dezvoltare a ceea ce au mai bun. Exist foarte multe elemente ale personalitii n
formare de care ei nu sunt contieni, elemente pe care le ignor sau le minimalizeaz precum i
elemente de care sunt mndri.
Autocunoaterea sau autoaprecierea reprezint cunoaterea calitilor i defectelor proprii,
a capacitilor, aptitudinilor i atitudinilor, a trsturilor de personalitate precum i a gradului lor
de dezvoltare. Ea se realizeaz prin comparaie cu ceilali oameni i evideniaz particularitile
individuale n cadrul unor grupuri.
Exerciiul 1
Cine sunt? Ce sunt?
Fiecare din noi ndeplinete n viaa de zi cu zi mai multe roluri: om, european, cretin,
fiu/fiic; elev, prieten, coleg, frate / sor, etc.
Vorbii despre voi identificnd ct mai multe roluri pe care le ndeplinii.
Timp de lucru: 5 minute reflexie, 5 minute expunere individual
Explicaii pentru formator
n dinamica articulrii identitare se disting trei niveluri de definire a eului.
- un nivel supraordonat care trimite la identitatea speciei umane, la fiina uman i
diferenele dintre aceasta i alte specii (eu sunt / noi suntem oameni);
- un nivel intermediar al definirii propriei persoane ca membru al unui grup; este vorba de
o identitate social bazat pe similitudinile din interiorul grupului i diferene fa de alte grupuri;
- un nivel subordonat al definirii propriei persoane ca fiin singular, unic; identitatea
este bazat acum pe comparaii interpersonale, pe diferenele dintre eu i cellalt n interiorul
grupului de apartenen (eu i X suntem elevi n aceeai clas, dar spre deosebire de X care nu are
frai, eu am 2 frai i tiu s cnt la ghitar).
Prezentarea conceptului de identitate. Ce reprezint procesul de socializare?
Pornind de la exerciiul 1, se discut prezentrile membrilor grupului, subliniindu-se
asemsnrile i deosebirile identitare.
Timp de lucru: 20 min.
Exerciiul 2
Cum m prezint ?
Scop
Facilitarea autocunoaterii de ctre subieci.
Dezvoltarea capacitii de prezentare a propriei persoane.
Resurse necesare: Covor /mochet; Tabl / flipchart; Creioane i cret colorat; Coli de
scris; Fie de autoevaluare; Scenariile pentru jocul de rol; Studii de caz.
Procedura:
Dup ce grupul s-a ntrunit, formatorul le prezint scopul activitilor care se vor derula; va
trebui s-i informeze, n linii generale, n ce vor consta acestea i se va accentua caracterul
informal, distractiv al lor.
Participanii vor sta n cerc pe covor mpreun cu moderatorul grupului i vor face o scurt
prezentare a lor; nume, vrst, autodescriere fizic, orice informaie pe care ei o consider
important i cred c i reprezint.
Recomandri pentru formator
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
75
76
ea rezult din interaciunea dimensiunilor social i individual ale fiinei umane i, ca i cultura,
nu este dat odat pentru totdeauna ci se construiete i re-construiete permanent, fiind
multidimensional.
n cazul copiilor instituionalizai, formatorul va sublinia n discuii pe marginea
exerciiilor diversitatea identitar a acestor copii, faptul c ei nu sunt deosebii de celelalte
grupuri de aceeai vrst, beneficiaz de acelai tip de instrucie, aparin aceleiai culturi, aceleiai
naiuni, etc. i trebuie, n consecin, s i valorifice la maximum potenialul individual pentru a
se integra n viaa social i profesional fr complexe de apartenen la un anumit grup supus
unor etichete discriminatorii.
Exerciiul 4 Cine sunt ei?
Alege din exerciiul 2 dou grupuri din care ai afirmat c faci parte i enumer trei
caracteristici ale lor. ntreb-i pe colegii prezeni (care s-au afirmat sau nu ca aparinnd acelorai
grupuri) dac sunt de acord cu tine. Compar caracteristicile gsite de tine, cu cele gsite de ali
colegi ce au afirmat c aparin unui aceluiai grup cu tine. Timp de lucru: 20 min.
Exerciiul 5
Ce fel de persoan te consideri?
Se va rspunde n scris, individual. Rspunsurile nu se vor discuta n grup. Fiecare membru
al grupului va fi invitat s reflecteze singur asupra profilului personal ce reiese din chestionar.
Timp de lucru: 15 min.
Sunt :
Sunt
o M consider:
M consider o Crezi n:
persoan:
fiin:
mai
curnd
1.generos
1.foarte fericit 1.propriile fore
optimist
1.indiferent
2.individualist
2.mai
curnd 2.destin
mai
curnd 2.negativist
3.interesat
fericit
3.noroc
pesimist
3.susceptibil
4.nu tiu
3.mai
curnd 4.nu tiu
nu tiu
4.nu tiu
nefericit
4.foarte
nefericit
5. nu tiu
Exerciiul 6
Chestionar pentru a te autocunoate
Care consideri c este:
Cea mai mare fericire:..
Cea mai mare nefericire:..
Cea mai frumoas floare:.
Cel mai mare defect la persoana iubit:
Cea mai mare calitate la persoana iubit:..
Cea mai frumoas vrst:
Cel mai frumos oras :..
Timp de lucru: 15 min.
Rspunsurile individuale se scriu de ctre formator pe tabl i se comenteaz cu ntregul
grup pentru a se vedea spre ce se ndreapt preferinele grupului respectiv.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
77
Exerciiul 7
Povestete despre tine!
Povestete colegilor o ntmplare din viaa ta n care i-ai pus n valoare una sau mai multe
caliti personale; relateaz ntmplarea i amintete-i cum te-ai simit dup aceea. Ce au spus sau
au fcut celelalte persoane care au participat sau au asistat la ntmplare (i-au mulumit, i-au
recunoscut meritele, etc.)?
Timp de lucru: 3 min. pentru fiecare membru al grupului.
Concluziile formatorului la tem
Timp de lucru: 5 min.
Formatorul va pune n eviden ce cunotine i mai ales ce atitudini i comportamente au
manifestat copiii / tinerii n cadrul activitilor subliniind aspectele pozitive i implicarea
personal a fiecruia.
Joc autodescoperire: Palariile
De-a lungul vietii noastre vom purta multe si diferite palarii precum rolurile pe care le
vom interpreta. Dandu-ne seama ce palarie ar trebui sa purtam si totodata de rolul pe care ceilalti
cred ca il jucam, putem invata mai multe despre noi insine si cum sa ne integram mai bine in
peisaj.
Aceasta activitate le da frau liber participantilor in a alege o palarie care sa reprezinte
starea de spirit zilnica a fiecaruia. Fiecare participant va trebui sa creeze o palarie pentru o alta
persoana din grup, pentru a-i arata cum este perceputa.
Impartasirea sentimentelor despre perceptia de sine intr-un grup si costientizarea fiecarui
individ asupra modului in care este privit de examinator (grup).
Participani : Membri ai unui grup care deja se cunosc bine n numr par.
Resurse necesare : Ziare sau hartie creponat; Panglica ; Markere colorate
Fiecarei persoane i este stabilit un alt membru din grup, caruia va trebui sa i
confectioneze o palarie din hartie. Fiecare participant va confectiona o palarie pentru sine si alta
pentru corespondentul sau in joc. Palariile trebuie sa fie colorate in asa fel incat sa fie o palarie
semnificativa, care sa reprezinte persoana pentru care a fost confectionata (ex. o palarie colorata in
bleu-culoarea cerului, ar fi pentru o persoana calda cu toti cei din jurul sau sau o palarie de
bucatar pentru o persoana care "aduna toate lucrurile mici si le transforma intr-un lucru mare").
Incurajati participantii sa fie creativi.
Cand palariile au fost confectionate, initiati o ceremonie in care fiecare are ocazia sa isi
prezinte propria palarie si sa explice palaria pe care a confectionat-o pentru corespondentul sau.
Aceasta activitate ar trebui sa se desfasoare intr-un grup cu participanti care se cunosc bine intre
ei.
1. Ce parere ai despre palaria care a fost creeata pentru tine?
2. Cum te-ai hotarat ce fel de palarie sa iti confectionezi?
3. Cate palarii diferite porti in viata ta cotidiana?
4. Ai palarii pe care le porti in viata ta cotidiana si pe care ai vrea sa le schimbi? Daca da,
care sunt si de ce vrei sa le schimbi?
Jocuri de autoapreciere Pentru tine, dar de la cine?
Cateodata este dificil sa auzi si sa accepti complimente, mai ales atunci cand acestea iti
sunt adresate in fata altora. Dar daca aceste complimente sunt parte dintr-un joc in care trebuie sa
ghicesti, este mult mai usor sa le auziti, si mult mai distractiv sa le faceti.
Invatarea deprinderii de a face si primi comentarii pozitive, ca o cale de imbunatatire a
imaginii de sine.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
78
Pentru persoane cu o stima de sine scazuta, care ar putea beneficia auzind comentarii
pozitive despre ei/ele si, in acelasi timp, pentru cei care trebuie sa exerseze deprinderea de a face
comentarii pozitive despre altii.
Intre 4 si 15 participanti
Resurse necesare : Cate un plic per persoana; Hartie ; Pixuri sau creioane
Procedura
Dati fiecarei persoane cate un plic, pix sau creion si mai multe bucati de hartie. Cereti
fiecaruia sa isi scrie numele pe plic si sa dea plicul persoanei de langa el/ea. In momentul in care
ai primit plicul celui/celei de langa tine, scrii pe o bucata de hartie un atribut pe care il admiri la
acea persoana, si il introduci in plic dar iti scrii numele pe acea hartie, si continua dand plicul la
urmatoarea persoana, pana cand fiecare a scris cate ceva despre toti ceilalti din grup.
Cand plicurile s-au umplut, sunt inmanate conducatorului de grup. Acesta deschide
plicurile pe rand, si citeste cu voce tare cate un comentariu de pe foaia de hartie dar fara sa citesca
numele celui care l-a scris, iar cel al carui nume este scris pe plic trebuie sa ghiceasca cine i-a
adresat comentariul/complimentul respectiv si, daca ghiceste, primeste un punct. Scopul este ca la
sfarsit sa acumulezi cat mai multe puncte. Continuati pana cand plicurile au fost deschise si toate
comentariile citite. Cand jocul s-a sfarsit, fiecare participant poate pastra plicul cu complimente ca
sa-si aminteasca de calitatile sale remarcate in acest joc.
1.Cum te simti dupa ce auzi toate aceste lucruri pozitive despre tine?
2.Ti se intampla deseori ca ceilalti sa-ti faca complimente? Cum te influenteaza acest
lucru?
3.Vei pastra acest plic? De ce da sau de ce nu?
4.De ce este important sa auzim lucruri pozitive de la ceilalti?
5.Crezi tot ce a fost spus (scris) despre tine? De ce da sau de ce nu?
Dupa ce toata lumea a scris atributele si le-a introdus in plicuri, redistribuiti plicurile
printre participantii la joc, in asa fel incat fiecare va citi comentariile din plicul care i se va da.
Este o cale mai simpla pentru a implica mai mult pe fiecare participant in proces.
Oglinda
Cand ne privim intr-o oglinda, s-ar putea sa nu ne vedem in acelasi fel in care suntem
vazuti de catre alte persoane. Deseori, vedem parti negative, lucruri care nu ne plac la noi,
greselile pe care le facem atunci cand facem ceea ce credem ca este bine. Putem efectiv sa nu ne
vedem partile bune asa cum le vad ceilalti.
Aceasta activitate este una de reflectare asupra propriei persoane. Suntem prea duri cu noi
insine? Acordam vreodata atentie calitatilor noastre? Cand oamenii realizeaza cat de duri pot fi cu
propria persoana, incep sa-si vada si partile bune. Poate ca se vor simti mai bine in legatura cu ei
insisi.
Explorarea modului in care membrii grupului se percep pe sine si compararea acestei
perceptii cu modul in care sunt perceputi de ceilalti membrii din grup.
Crestere stimei de sine prin formularea de afirmatii pozitive din partea celorlalti membrii ai
grupului si recunoasterea originilor acesteia.
Pentru persoane care au o imagine de sine negativa. Este recomandabil ca membrii
grupului sa se cunoasca intre ei.
Se poate lucra individual precum si intr-un grup
Resurse necesare: Coli albe de hartie, Rigla, Markere colorate, Pixuri, creioane
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
79
Procedura
Dati fiecarui membru al grupului cate o coala alba in care sa deseneze chenarul unei
oglinzi, lasand cel putin 2,5 cm spatiu pe margine.Fiecare trebuie sa-si treaca numele ca titlu si sa
scrie cuvinte si convingeri in interiorul oglinzii, care sa descrie felul in care se percep.
Cand fiecare si-a indeplinit sarcina, adunati colile si asezati-le intr-un teanc. Acordati
suficient timp pentru ca fiecare din grup sa scrie in spatiul alb din jurul oglinzii comentarii
pozitive pentru fiecare dintre colegi.
Aceste comentarii trebuie sa reflecte cum ii vede fiecare individ pe ceilalti din grup. Incurajati
grupul sa fie pozitiv.
Dupa ce toti si-au indeplinit sarcinile, dati oglinzile inapoi celor ce le-au creeat, si acordati
timp pentru citirea comentariilor inainte de o analiza finala
1.Este vreo diferenta intre modul in care va percepeti si modul in care sunteti perceputi de
ceilalti?
2.Sunteti surprins de modul in care va percep ceilalti?
3.De ce este important sa decoperim aspecte pozitive ale propriei personalitati?
4.Cum va apreciati stima de sine?
Daca grupul este prea mare, impartiti-l in grupuri mai mici atunci cand este timpul sa se
scrie in spatiul alb de pe marginea oglinzilor.
Daca grupul este format din copii mai mici sau cu deficiente, desenati-le Dvs. conturul
oglinzii, urmand ca ei sa deseneze in interior.
In functie de tipul grupului, ar fi indicat sa permiteti jucatorilor sa scrie orice, nu numai
lucruri pozitive, dar Nu evidentiati acest fapt. Aceasta creste increderea celor cu o stima de sine
scazuta in cele scrise.
Activitatea
2
Identitatea sexual
Adolescenii i tinerii preiau n comportament elementele care i caracterizeaz din punct
de vedere al identitii sexuale, fiind puternic influenai de modelele culturale, ateptrile
familiale, prerea grupului de prieteni, influena mass media, mod.
Factorii care influeneaz modelarea lor sexual nu se afl neaprat n echilibru i pot
determina uneori un comportament sexual deviant, fie prin cenzurare excesiv, fie printr-o
exacerbare a comportamentului sexual.
Scopul
Contientizarea de ctre adolesceni i tineri c viaa sexual este condiionat de toate
aspectele vieii omului i c nu poate fi abordat corect dect n contextul relaiilor sociale i al
maturizrii socio-afective a fiecrui individ.
Durata :30-40 de minute.
Participanti :8-10 cursani.
Resurse: Tabl i cret; Hrtie, creioane; Pliante despre educaia sexual; Plane
anatomice;
Procedura Se mparte grupul n dou subgrupe respectiv de biei i de fete. I se solicit
fiecreia dintre grupe s completeze un minichestionar:
Bieii
Fetele
Fetele sunt
Bieii sunt
Bieii sunt
Fetele sunt
La sfrit are loc o discuie general n care s se evidenieze diferenele de percepie i s
se dezvolte un dialog n care tinerii de sexe diferite s nvee c diferenele sexuale nu sunt doar
biologice ci i psihologice, emoionale i individuale. Rolul acestui exerciiu este de a diminua
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
80
stressul i nelinitea care are uneori loc n relaiile sexuale ale tinerilor. Ei confund adesea
dragostea cu sexul sau atracia fizic, ignornd universul individual, calitile, prietenia pe care o
pot gsi la o persoan de sex opus.
Exerciii Cum m raportez la sexul opus; ce tiu despre prietenie i dragoste?
Loc de desfurare: centru de plasament i cinematograf; formatorul va alege un film
despre prietenie sau un film de dragoste , n funcie de vrsta patrticipanilor.
Probleme abordate:
Cum comunic cu o persoan de sex opus de aceeai vrst / mai n vrst?
Ce sentimente (admiraie prietenie, respect lista va fi completat de membrii grupului)
dezvolt fa de aceast persoan?
Cum mi exprim aceste sentimente? Cum m comport?
Exerciiul 1
Timp de lucru: 3 min. / persoan
Povestii (fiecare membru al grupului) o ntmplare n care cineva v-a oferit o dovad de
prietenie.
mpreun cu formatorul, pe baza povestirilor, analizai:
Ce caliti trebuie s aib un prieten adevrat?
Ce defecte ale unei persoane v mpiedic s-i devenii prieten?
Exerciiul 2
Acest exercciiu reia tema prieteniei i are rolul de a identifica:
Ce caliti trebuie s aib un prieten / o prieten (enumerai minimum 5)?
Ce defecte s nu aib prietenul / prietena (enumerai minimum 5)?
Chestionar (a se rspunde n scris, individual)
Timp de lucru: 30 min.
Crezi n dragostea la prima vedere?
da
nu
nu tiu
Persoana iubit ar trebui s fie:
frumoas
inteligent
sentimental
senzual
sensibil
nu tiu
Chestionarul se lucreaz individual, apoi cu ajutorul formatorului, se listeaz pe tabl
scorul calitilor / defectelor n ordinea descresctoare a frecvenei apariiei lor n completarea
individual a chestionarului. Se comenteaz de ctre ntregul grup tipul de rspunsuri furnizate i
caracteristicile cele mai apreciate n relaia de prietenie cu sexul opus.
Exerciiul 2
Timp de lucru: 30 min.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
81
82
Da, cu plcere.
E drgu din partea ta. Vin cu plcere.
E simpatic. De ce nu?
De acord.
Dac spui tu
Eu tiucred c da.
A refuza o invitaie
E drgu din partea ta, dar
Sunt dezolat (), darnu sunt liber () mine searnu potam de lucru
Regret, darnu potnu-I posibilpoate alt dat
Nu, nu m intereseaz.
Nu-mi plac filmele
Nu tiu dac sunt liber ()Poate, voi vedea(dac vrei s te mai gndeti asupra
rspunsului ce-l vei da)
A mulumi pentru o invitaie
Mulumesc (mult).
Oh, mulumesc.
Mii de mulumiri.Sunt ncntat ().
E foarte drgu din partea ta
Nu tiu cum s-i mulumesc
mi face mare plcere
A rspunde la mulumiri
N-ai pentru ce.
Cu mult plcere.
Plcerea e de partea mea.
M bucur c ai acceptat
Exerciiul 3 : film pe tem adecvat, la cinematograf
Timp de lucru: 2 ore.
Not: formatorul poate fructifica experiena din exerciiul precedent stimulnd membrii
grupului s invite la acest film pe cineva astfel nct pe ct posibil s ias n perechi cu o
persoan pe care o simpatizeaz. La ntlnirea viitoare se vor rezerva 15 20 min. / grup pentru
comentarea filmului vzut i concluziile care se pot desprinde la sfritul ntregii teme (nevoia de
comunicare deschis, de cunoatere, criterii de alegere a unui prieten, valori ce stau la baza
relaiilor dintre fete i biei, etc.).
Este recomandabil ca organizarea ieirii, cumprarea biletelor, alegerea filmului dintr-o ofert de
filme cu tematica respectiv ce ruleaz n localitate s fie fcute de ctre copii / tineri cu ajutorul
formatorului. Se vor repartiza responsabiliti: cine se intereseaz de orarul filmelor i de costul
biletelor, cine cumpr biletele; dac este cazul, cine se intereseaz de mijloacele de transport n
comun care circul n acea zon, etc.
83
84
85
Exemplele din aceast parte a Ghidului provin din lucrarea Formarea deprinderilor de via
independent. Manual pentru formatori, UNICEF, 2003
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
86
Dezbaterile n grupul de lucru (sau lucrul n grup): Grupurile mici doi, trei, patru cursani
sunt cele mai puin stanjenitoare. Odat ce, pe parcurs, gradul de ncredere este n cretere se va
putea trece la grupuri mai mari.
Grupurile trebuie formate prin diferite metode, uneori la ntamplare alteori dup criterii
date de instructori, n aa fel nct s nu lsm cursanii s-i formaze propriile lor grupuri si s
marginalizeze ali participani.
Va trebui s se confere responsabilitate grupurilor : de a produce anumite materiale, de a
respecta timpul, de a prezenta rezultatul activitatii n plen.In acest fel, va spori solidaritatea
grupului fa de realizarea sarcinii stabilite, implicarea tuturor componenilor.
Exemplu :
Am ales din grupa de biei, cinci, din care trei cu debilitatea mental grav i doi cu
debilitate mental uoar, iar eu nu prea i-am vzut nghesuindu-se la activitile din
buctrie.
Ne-am deplasat n buctrie unde aveau cteva fursecuri i cte un pahar cu suc. Le-am
spus c urmeaz s pregtim ceva de mncare, dar de data aceasta eu am s asist, iar ei trebuie
s gteasc. Trei dintre ei erau entuziasmai, iar ceilali doi mai rezervai.
nainte de-a ncepe treaba, i-am ntrebat ce neleg ei prin buctrie.
Buctria este o parte din gospodrie! mi-a rspuns unul din biei.
Buctria este locul unde pregtim mncarea i unde dormim vara! a rspuns altul.
Urmtoarea ntrebare a fost: Ce trebuie s se gseasc ntr-o buctrie? Rspunsurile
au fost clare, deoarece se aflau deja n buctrie, iar copiii au nceput s nu se mai simt
stingheri.
Cte mese se pregtesc zilnic n buctrie i cum se numesc ele?
Domnu nu tiu cum se numete prima, cnd mncm cel mai puin mi-a spus un elev.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
87
Astzi ncercm s pregtim o mas de prnz, dar fr ciorb, adic felul unu. O s
facem cartofi prjii i o salat! Ce trebuie s facem prima data?
S curm cartofii, mi-au rspuns.
Nu. S stabilim cte porii facem. O s avem nevoie de 6 porii. Apoi?
S curm cartofii!
Cartofii nainte de a fi curai trebuie splai!
Dar nu-i splm dup ce-i curm?
Da, dar aa vom fi foarte murdari i se mrete riscul de a ne mbolnvi.
Trei biei s-au ocupat de splatul i curatul cartofilor i doi de splatul roiilor,
castraveilor, a cepei i de pregtirea salatei. Unul dintre ei a spus c i este fric s curee
cartofi, s nu se taie, el doar i spla. I-am artat cum trebuie fcut. A fost mai greu la nceput, la
primi doi cartofi, dar s-a obinuit. Dup ce i-au tiat pai, lucru mai greu a fost s-i pun n
uleiul nchis.
Nu-i mai uor s-i punem n uleiul rece i apoi s punem tuciuleul pe foc ca s nu ne
frigem? a ntrebat unul din ei. I-am explicat de ce nu e bine, am pstrat doi cartofi i la sfrit iam demonstrat.
Cnd au terminat de gtit, i-am pus s aranjeze masa ca i cum s-ar servi i ciorb i
desert. Toi au pus numai lingura i furculia.
Dup ce le-am explicat cum trebuie aranjat vesela, mi-au spus: Ce rost mai are s
murdrim attea tacmuri Le-am explicat c trebuie s tii s mnnci manierat, chiar dac
acas nu respeci ntocmai regulile, c este mai bine s tii, ca s nu te faci de rs n societate.
Am povestit o ntmplare cu cineva care a mers la restaurant i a mncat ostropel de
pui. Si cnd i s-a servit mncarea i-au pus pe mas i un bol cu ap i petale de trandafir pe
deasupra. n timp ce mnca a but i apa din bol creznd c aa trebuie. Mai trziu, a observat
pe cineva care de fapt se spala pe degete n acel bol
Cred c aciunea a fost reuita, mai ales c i-am auzit dup aceea povestind colegilor cum
se pregtete i se servete corect masa.
Autor: instructor de educatie Ilie Vasile, Centrul de plasament Plopeni, Prahova
Brainstormingul
Tehnica prin care se accepta orice fel de raspuns exprimat la o anumita tema propus.
Nu se evalueaza n nici un fel rspunsurile, ci doar se consemneaz pe o tabla sau pe o
foaie de hartie. Urmeaza apoi perioada de reflectie si de ordonare a listei, sarcina care se
incredinteaza tot grupului. Aceasta tehnica poate fi recomandata acolo unde:
- apar probleme sensibile sau controversate si se impune o explorare a situatiei;
- se impune incurajarea participarii la discutie a unor cursanti mai timizi sau mai ezitanti
- se doreste recoltarera rapida a cat mai multor sugestii.
Exemplu :
Grupul de 6-8 subieci se aeaz n semicerc cu faa ctre tabl / flip-chart. Liderul
grupului, formatorul, i informeaz despre scopul ntlnirii.
Pe tabl se scrie tema discuiei: MNCARE;
Fiecare participant spune cte un cuvnt legat de acest titlu (ex.: foame, pine, fructe).
Nimeni nu este nevoit s-i apere punctele de vedere, fiecare fiind ncurajat s participe orict de
ciudate ar fi opiniile lui..
Un observator noteaz, separat pe o foaie de hrtie, tot ce se spune i fr comentarii.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
88
La sfrit se noteaz pe tabl rspunsurile n ordinea n care au fost exprimate prerile, apoi
formatorul le grupeaz astfel nct rspunsurile s se subsumeze mai multor idei ca:
Toi oamenii mnnc;
Alimentele sunt foarte variate;
Preferinele / aversiunile alimentare sunt foarte variate;
Mncm pentru c ne este foame etc.
Aceast prim parte a brainstormingului nu are rolul de a gsi soluii la o problem dat, ci
acela de a sparge gheaa i de a investiga atitudini, opinii privitoare la aceast tem. Este de
asemenea o bun metod de a obine idei de la care s nceap apoi discuiile.
Jocul de rol
Presupune prezentarea unei scurte scenete, realizata spontan prin care se descriu situatii
posibile de viata. Uneori e mai usor sa imitam pe altii decat sa ne exprimam propriile noastre idei
sau sentimente.Aceasta tehnica este eficienta dar totodata greu de stapanit.
Ea impune:
- utilizarea voluntarilor ( nu poate fi obligatoriu), a celor care sunt mai energici si mai
extravertii;
- implicarea si a instructorului intr-unul dintre roluri;
- asigurarea n prealabil a unui sumar scenariu sau a unor idei de pornire;
- utilizarea unei minime recuzite: plrii, cri de joc cu nume scrise pe ele, peruci
- obinerea unor momente hazlii dac se poate
- mparirea grupului n grupe mici ( eventual perechi n care fiecare s aib rolul su) n
acest fel eliminndu-se sentimentul de jen de a se afla in faa clasei sau grupului mai mare.
Exemplu :
Personaje: trei personaje interpretate de cursani.
Scenariu: Andrei, 13 ani, scund i gras, mnnc multe dulciuri, pine, nu face micare,
complexat de felul n care arat i de faptul c nu-i poate face nici o prieten. tefan, prieten cu
Andrei, i procur uneori dulciuri sau mncare n schimbul altor servicii. Victor, prieten cu Andrei,
ncearc s-l conving c trebuie s-i schimbe obiceiurile alimentare i s fac sport. ntr-o zi
Andrei i cere lui tefan s-i cumpere prjituri n schimbul coleciei de timbre. Victor se opune i
ncearc s le explice c nu procedeaz corect.
Cursanii implicai n jocul de rol trebuie s aduc argumente pro i contra solicitrii pe
care Andrei i-o face lui tefan.
Ce ar trebui s spun Victor astfel nct Andrei s neleag c greete ?
Ce ar trebui s spun Andrei nainte i dup ce ar putea fi convins de Victor ?
Ce argumente ar putea oferi tefan pentru a obine timbrele ?
Exerciiul d posibilitatea tinerilor s demonstreze n ce fel percep i neleg relaia dintre
alimentaie i sntate;
Formatorul poate modifica / alege un alt scenariu pentru jocul de rol;
La sfritul exerciiului formatorul are obligaia s sintetizeze observaiile i s formuleze
concluzii pe care s le ancoreze de informaia transmis n cadrul activitii.
Analiza de caz
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
89
Analiza de caz sau de situatie este o povestire imaginar care permite cursanilor s ia o
decizie privind modul n care o persoan ar trebui sa acioneze sau s rspund i ce consecine
ar putea s aib aceste aciuni.Se evit referirea cursantilor la propriile lor experiene, ceea ce
poate fi stnjenitor pentru ei la un moment dat.
Exemplu Exercitiul Arborele cauzal
Scop : a-i deprinde pe tineri sa faca o analiza rapida si sa identifice problema intr-un timp
scurt.
Instructaj: Discutai despre modul n care, n activitatile pe care fiecare le desfoar se
regsesc obiective imediate, pe termen scurt care la rndul lor sunt condiii pentru atingerea unor
scopuri mai ndeprtate (ca de exemplu dau tez astzi i am n vedere obinerea unei diplome n
viitor). De multe ori copiii din centrele de plasament consider c singura cauz pentru care ei nu
pot face anumite lucruri este lipsa banilor i sunt cantonai n aceast concluzie.
Istorioar
"Paul se duce la ora 16:00 s rezolve o problem la biroul forelor de munc i funcionara i
spune c nu mai este program cu publicul. Paul pierde ajutorul de omaj pe luna respectiv. Haidei
s analizm mpreun motivele pentru care Paul nu a ajuns la timpul potrivit pentru a obine ceea ce
dorea."
Facei rapid un tur de mas ntrebndu-i pe tineri de exemplu de ce cred ei c Paul, un
personaj imaginar, nu a ajuns la timp la o ntlnire pe care i-o programase. Utilizai plana notnd
n mijlocul ei problema i ncercnd s rspundei la ntrebare notnd n partea de jos a cadranului
motive invocate de tineri. Deci ntrebarea care va trebui s v ghideze este permanent DE CE? Pentru
o abordare eficient i o bun planificare trebuie nceput cu problemele marcate cu stelu,
consecinele mascnd uneori cauzele reale care le-au produs.
Practicnd acest exerciiu se poate ajunge la punctul cu care ar trebui s nceap orice
planificare, astfel nct obiectivele s poat fi atinse n timp util i cu maximum de eficien. Acest
exerciiu poate fi urmat de o planificare a activitilor ncepnd cu ultimul nivel ale schemei: paii
coreci pe care personajul ar trebui s-i urmeze pentru a-i atinge obiectivul de a ajunge la timp la
ntlnirea cu funcionarul de la Forele de Munc.
90
91
resurse si competenta
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
92
Sunt probleme observate de profesionisti insa nu doar observatia este instrumental de studiu ci si alte metode de cercetare.
Cererile
Sunt expresia unor probleme traite de tanar
Resursele si savoir-fair
Competentele dezvoltate de profesionisti si de catre tanar in vederea atenuarii problemelor
Cerere exprimata de tanar
Nevoile observate
De profesionisti
Resurse si competenta
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
93
In etapa de explorare, de evaluare, timpul limitat si nevoia obtinerii unor date cu acuratete fac ca aceste evaluari sa fie realizate
de profesionistii ehipei interdisciplinare in urma observatiilor sau aplicarii altor metode de cercetare in contactele directe cu tanarul
beneficiar. Pentru stabilirea nevoilor autentice este necesar un demers empiric dar si riguros de culegere a datelor toate aceste fiind
confruntate cu observatiile profesionistilor.
Cum sa formulam problemele
Exista o tendinta generala de a exprima problemele observate sau identificate in termenii absentei unei solutii deoarece , in
general, o persoana care formuleaza de obicei o problema o face ghidata de experienta personala . Ori, problemele trebuie formulate ca
o descriere a situatiei in care tanarul resimte o dificultate, o jena, o insatisfactie, o frustrare chiar intr-o situatie data, bine delimitata.
Formularea trebuie sa fie precisa, nuantata si sa dea indicatori de timp, populationali, de grup tinta, de loc.
Spre exemplu:
Intr-o comunitate se formuleaza o problema Nu este apa.
Ce se constata Este apa, insa aceasta nu este potabila
In continuare se reformuleaza problema Nu este apa potabila
Ce se constata Este apa potabila insa nu regulat
Nu este apa potabila regulat
Anumite persoane au apa potabila regulat insa ele se aprovizioneaza din amonte sau centrale de apa, sursa.
Este dificil pentru persoanele care locuiesc departe sa ia apa direct de la sursa
Ori, problema este reala doar in perioadele de mare seceta sau calamitate
Concluzia in urma demersului logic
In timpul sezonului de secetos, pentru persoanele care locuiesc departe de sursa de apa sa aiba acces in mod regulat la apa
potabila.
Sinteza datelor culese la evaluare
Nevoi
Observate de profesionisti
Cerere
Formulate de tanar
Cunoastere/resurse, competente
Ce exista local
Probleme
De aici pleaca planul
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
94
Deseori avem tendinta de a identifica problemele prioritare ca fiind cele mai grave. Ori, daca gravitatea este o problema de
priorizare, xista si alte criterii de care trebuie tinut cont: frecventa problemei, amploarea, evolutia, prognosticul, impactul psihologic,
social, economic. Daca abordezi problema din toate punctele de vedere, daca un tanar vi fi acompaniat sa castige anumite deprinderi de
viata acest lucru va diminua efectele negative pe termen lung?
Rezultate ale etapei de observare-evaluare: echipa de profesionisti are o viziune clara a situatiei, o viziune descriptive si
sistemica
Un anumit numar de probleme sunt identificate si listate
O problema (absenta unei deprinderi sau competente) este enuntata si este stabilita prioritatea.
ANALIZAREA PROBLEMELOR
Obiective:
a. Identificarea, analizarea si validarea cauzelor, efectelor si mecanismelor determinante ale problemei prioritare
b. Identificarea nevoii
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
95
Arborele causal
Reprezentarea grafica sub forma de arbore si trunchiul simbolizand problema, radacinile cauzele si ramurile efectele pe care le
produc.
Arborele se imbogateste direct proportional cu compozitia grupului care analizeaza care poate fi constituit din profesionisti,
tineri, parinti, etc.
Operational cauzele pot fi grupate in familii. Aceste familii determina numarul de radacini generale, nu mai mult de 3-4.
Efect
Efect
efect
efect1
efect
efect
efect
efect2
efect3
PROBLEMA
Cauza directa 1
Cauza directa 2
De ce?
Cauza cauzei 1
De ce ?
cauza cauzei 1
De ce?
Cauza
cauza cauzei 2
De ce?
cauza
cauza
cauza cauzei 2
De ce?
cauza
cauza
De ce?
cauza
cauza
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
cauza
96
Argumentarea
indicatorii
Se
identifica o data cu
construirea arborelui
Costurile de reintegrare sociala
sunt foarte mari
Sursa
Unde este posibil sa gasesti
valoarea indicatorului
Costul respectiv este disponibil
in statisticile primariei sau
caietul
administrativ
al
imobilelor. Salariul mediu este
obtinut din statistici nationale
Exemplul 2
CAUZE
ARGUMENTE
Se
identifica o data cu Informatie ca aceasta cauza sa
construirea arborelui
existe
Oamenilor le este teama de Cand merg
pe
strada in
tinerii cu deficiente
compania lor, copiii ii evita,
adultii intorc capul
INDICATORI
Permite masurarea amplorii
cauzei
NUmarul de personae care ar
declara ca au o anumita teama
de persoanele cu disabilitati
SURSA
Unde este posibil sa gasesti
valoarea indicatorului
Anchete de tip sodaj de opinie
in comunitate. Daca nu exista,
ea poate fi organizata special
pentru a obtine datele necesare.
Obiectiv 3
Stabilirea unei piramide a obiectivelor
Stabilirea obiectivelor generale, intermediare si specifice
Pentru obiectivele specifice definiti cateva activitati generice si rezultatele asteptate
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
97
Imbunatatirea deprinderilor de
viata independenta a tinerilor cu dizabilitati
Imbunatatirea accesibilitatii
Tinerilor la servicii de socializare
Deprinderilor de viata
Pregatirea personalului de
Specialitate
Imbunatatirea scolarizarii
tinerilor ci dizabilitati in domeniul
deprinderilor comune de auto-gospodarire
Ameliorarea accesului la
profesionale si de imbunatatire a
Achizitionarea de echipamente
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
98
Jocurile
Jocul este definit ca divertisment, recreaie bazat pe diferite combinaii de calcul
sau hazard Jocul de voie activitii s se manifeste. Legile i uzanele jocului : este suficient s
le cunoti i s le aplici n mod inteligent. Ele nu-l stingheresc dect pe nendemnatici care se
ncurc n reguli, pe proti care le ignor sau pe imbecili care le cred absolute ( Dicionarul
Larousse ).
Fiind creaii sociale prin excelen, este evident c jocurile ajut n procesul de
socializare.
Toi specialitii sunt de acord c activitatea lidic are efecte pozitive asupra creativitii,
mbuntirii flexibilitii i adaptrii la nou. Jocurile didactice pot fi folosite i la : cunoaterea
reciproc n cadrul grupului, educarea toleranei, evitarea excluderii, asumarea responsabilitii,
stimularea comunicrii.
Tipuri de jocuri :
Execiiu individual cu rol de a-i obinui pe copii i tineri cu dialogul interior, le
ncurajeaz spiritul critic, puterea de introspecie i concentrare.
Jocul de confruntare : n care se poate favoriza un anumit tip de comportament, anumite
strategii. Cei care pe practic corect vor ctiga. Jocul are nevoie de un regulament clar i de un
arbitru corect. La sfritul jocului, ctigtorii vor primi un premiu simbolic.
Jocul de simulare : folosit pentru a nva anumite modele comportamentale i procese pe
care obinuiete cineva s le foloseasc ntr-un rol specific, real sau simulat. Este un model de
realitate care permite participanilor s experimenteze limitele i s descopere aspecte noi.
Jocul trebuie urmat de o discuie evaluativ asupra semnificaiei jocului si asemnrilordeosebirilor dintre acesta i viaa real.
Practicarea deprinderilor
Exemple ( Din ghidul Programelor Casey )
Tineri care sunt deja n posesia propriului carneel de bucate i adaug reete pentru a le
folosi atunci cnd se vor muta n propria lor cas.
Tineri care merg n mod curent s cumpere diferite produse pentru nevoile centrului de
plasament sau pentru propriile nevoi.
Tineri care ajut la rezolvarea unor sarcini gospodreti.
Tineri care economisesc bani cu scopul de a cumpra ceva n viitor.
Asemenea deprinderi trebuie ncurajate.
Alte tehnici care pot fi utilizate:
Folosirea unor grile cu rspunsuri de tipul adevarat / fals
Desene care s poat fi comentate
Informatii utile sub forma unor pagini separate ce vor fi nmnate cursanilor
c. Utilizarea resurselor existente, locaii ce pot fi utilizate, costuri ale formrii de
deprinderi.
Conform cerinelor formulate prin standard, activitile de deprinderi de via se pot
desfura att n mediu instituional ct i n mediu deschis. Acesta din urm este de preferat,
favoriznd experiena social i deschiderea ctre comunitate, experiena, nvarea prin aciune
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
99
100
Activitatile de depridneri de viata independenta pot face obiectul activitatii unui centru
specializat sau progam specializat pentru atingerea acestui tip de obiective specifice sau pot fi
desfasurate in cadrul centrelor de plasament, centrelor de zi, apartamentelor de tip familial si
altor servicii deja existente.
Elaborarea propunerii de modificare a organigramei, statului de funcii si a
Regulamentului de organizare si funcionare a instituiei; propunerea trebuie avizata de Colegiul
Director si naintata spre aprobare Consiliului Judeean.
Aprobarea modificrii organigramei, statului de funcii si a regulamentului de organizare
si funcionare a instituiei; angajarea personalului urmarindu-se criteriile menionate la recrutare;
pregtirea personalului.
Dimensionarea serviciului, din punct de vedere al numrului personalului angajat, trebuie
realizata in urma analizei de nevoi. In vederea realizrii acestei analize se vor lua in considerare
cu prioritate numrul copiilor institutionalizati, numrul instituiilor si rata de ncrcare copil/
educator sau copil/ asistent social la nivelul centrului de plasament.
Indiferent de dimensionarea serviciului, SPPC trebuie sa depun eforturile necesare
optimizrii raportului copil/refernt de formarela nivelul fiecrui centru de plasament.
Serviciul acioneaz pe baza interveniei individualizate, structura serviciului fiind in acest
mod flexibila pentru a rspunde nevoilor clientului, (vezi principiul interveniei personalizate).
Astfel, in cadrul serviciului va activa un grup de specialiti cu funcia de supervizori a
echipei de implementare a PIS.
In desemnarea responsabiliulor, coordonatorul SDV va lua n considerare: expertiza
profesional necesar unui manager caz si unui responsabil de caz, numrul de cazuri din
responsabilitatea acestuia (12 conf standardului), complexitatea cazuisticii respective, relaia sa
cu copilul si familia, colaborarea cu reeaua de servicii si cunoaterea n ansamblu a problematicii
respective.
FORMAREA DE PERSONAL
Cum sunt identificate nevolie de formare ale profesionistilor ? (Cazuri, exemplificari)
Este desigur necesara formarea profesionistilor atunci cand exista indicatori masurabili
care semnalizeaza o nevoie intr-o anume directie (de ex. : din clientele unui serviciu pentru
deprinderi de viata au cel putin un avort, si au doua avorturi. Este indicata in acest caz o
formare a profesionistilor in consiliere si planning sexual, in consiliere pe teme de viata de cuplu,
etc.)
Este important pentru toata lumea sa inteleaga ca specialistii din domeniul social sunt
oameni cu sentimente, conduite si valori proprii. Clientii acestor specialistii sunt adesea persoane
dificile, agresive, in suferinta, anxioase, victime ale abuzurilor s.a.m.d.
Este de aceea foarte important ca munca lor sa se desfasoare intr-un cadru sigur si
securizant. Cind acest cadru este slab si nesigur este limpede ca exista o nevoie de formare caci
nu se pot rezolva toate problemele doar prin intermediul superviziei.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
101
Cu toate acestea, pentru a putea face fata complexitatii muncii cu copii si tineri
institutionalizati / ocrotiti in sistemul de protectia copilului, profesionistii dezvolta o serie de
strategii de functionare si adaptare. Este in acest caz necesara o formare pe problematica aparuta.
Cel mai adesea este vorba de folosirea cu precadere a catorva mecanisme de aparare specifice in
domeniul social.
Mecanisme specifice de adaptare ale profesionistului care semnalizeaza nevoia si
obiectivele formarii:
Identificarea cu clientul
Sunt atribuite clientilor sentimentele si atitudinile profesionistului. Sunt asteptate de la
client capacitati nerealiste de redresare si rezolvare a problemelor ( Imediat ce termina scoala
profesionala isi va gasi o slujba si noi il vom putea integra in societate. Nu cred ca un tanar asa
de bun a putut face asa ceva). Ca rezultat, vor aparea PPI uri fara nici un fel de legatura cu
realitatea sau cu adevaratele nevoi si posibilitati ale clientilor. De asemenea exista riscul de a
forta clientul sa se angajeze in niste demersuri si scopuri diferite de resursele de care dispune si
drept urmare vor urma noi esecuri care vor reduce si mai mult stima de sine si asa scazuta a
respectivului si implicit spre o si mai proasta functionare.
Este evitata prin acest fenomen o reala acceptare a clientilor asa cum sunt ei in realitate.
Nu vor putea fi oferite in acest fel suficiente posibilitati de schimbare interioara si
crestere/maturizare afectiva.
Este probabil ca mai tarziu cand asteptarile profesionistilor sunt (inselate) neindeplinite sa
apara tendinta de respingere a clientilor.
Pe langa aceasta identificarea cu clientul duce la implicarea pana la epuizare a
profesionistului. Inverstitia emotionala fara rezultat poate duce de asemenea la aparitia
simptomului de incompetenta la profesionisti.
Exemplu: Un tanar client este concediat. Profesionistul incepe o lunga batalie cu
angajatorii facand uz de toate parghiile. Clientul este din nou concediat. Profesionistul face el
demersuri pentru angajare, se duce el sa vorbeasca cu alti patroni, il impinge pe tanar de la spate
si acesta este angajat in alta parte. Povestea se repeta. Si inca o data. Profesionistul nu mai vrea sa
aiba de-a face cu acel client, vrea sa-i fie repartizat altuia sau si mai ine sa faca o munca de birou
caci nu mai poate s-o ia din nou de la capat.
Minimalizarea suferintelor clientului
Apare din necesitatea profesionistilor de a se proteja de imaginea suferintei si esecului
beneficiarului. Si in acest caz vor aparea PPI-uri nerealiste prin masurile care in cel mai bun caz
vor ajuta clientul sa supravietuiasca in nici un caz nu vor contribui la cresterea si maturizarea sa
pentru ca nu sunt legate de nevoile sale si nici de nivelul sau de dezvoltare.
Exemplu: Clientul se plange profesionistului ca nu poate face fata unui program de 8 ore
intrucat are probleme cu coloana, cu inima, etc. Este stimulat de profesionist sa continue pt ca
altfel ar fi lenes, puturos, neserios. Doar nu vrea sa strice bunatate de PPI?
Inlocuirea problemei
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
102
Se petrece atunci cand problemele sunt coplesitoare si par a nu avea nici o rezolvare.
Profesionistul se concentreaza doar asupra unui aspect minor al problemei si se amageste cu
gandul ca daca il va putea rezolva pe acesta atunci toate problemele vor disparea. Este stilul de
lucru asa-zis pompieristic al solutiei salvatoare.
Eventual se va petrece o rezolvare pe termen scurt a problemelor dar acestea vor aparea in
continuare la clienti.
Aceasta strategie are avantajul pentru profesionist ca-i da sentimentul ca a facut ceva si
deci ca munca si investitia depusa se vede undeva. Cel mai adesea clientul a iesit deja din
sistemul de protectie sociala atunci cand apare recurenta problemei si scapa oricaror statistici. De
aceea este folositor sa existe o monitorizare post serviciu pe o perioada mai lunga de timp.
Acest mod de lucru apare adeseori din necesitati financiare nu exista suficienti bani
pentru a rezolva toate problemele si atunci este aleasa una care promite cea mai spectaculoasa
rezolvare.
Exemplu: Un tanar este respins de la 20 de interviuri. Profesionistul se decide ca este
vorba de hainele cu care se prezinta la interviu clientul. Face demersuri la diferite fundatii si
obtine pentru tanar un foarte frumos costum de haine. La al 21 - lea interviu clientul este acceptat.
Nimeni nu se mai oboseste sa-i explice profesionistului victorios ca tanarul nu a purtat hainele
acelea la interviu.
4. Proiectia neajunsurilor
Profesionistii experimenteaza propriile lor neajunsuri atunci cand lucreaza cu clientii. Este
foarte greu sa te raportezi la agresivitatea, negarea / minimalizarea sau incercarilelor de evadare
ale clientilor din fata realitatii. Sentimentele profesionistilor de ineficienta sunt astfel intarite. In
loc sa se raporteze la toate acestea ca la o situatie strict profesionala profesionistii ajung adesea sa
se considere incapabili. Apare tendinta de a proiecta propriile lipsuri asupra colegilor sau
clientilor. De aici rezulta o agresivitate crescuta. Adesea aceasta strategie se succede unei
perioade de supraidentificare.
Exemplu: Un profesionist discuta cu un altul: Normal ca nu pot sa-l invat ce trebuie pe
acest tanar, mi-ar trebui mult mai mult timp si mai multi bani pentru asta...
Introiectia
Datorita haosului si dezorganizarii interne a clientului cu care se confrunta profesionistii
se poate intampla ca aceasta sa se transmit a si sa se introiecteze la profesionist. Ca rezultat se
poate intampla ca profesionistii in cauza sa aiba o activitate frenetica sau din contra sa fie blocati
de neputinta. Cel mai adesea acest lucru se intampla atunci cand apar abuzuri sexuale.
Exemplu: In mijlocul unei reuniuni de lucru imediat dupa ce s-a ajuns la problema unui
client victima a abuzului, toata lumea a inceput sa vorbeasca si sa se invinuiasca reciproc pentru
lipsa de atentie, de grija, pentru ca ca nu au facut la timp demersurile potrivite, pentru ca nu si-au
dat seama, etc. Comunicarea este haotica, nimeni nu asculta pe nimeni.Dupa lungi ore, sedinta s-a
incheiat fara sa fie propusa nici o solutie.
Retragerea
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
103
Profesionisti se simt incapabili sa actioneze si asta duce la o retragere atat emotionala cat
si fizica. Chiar si o intalnire cu clientul va fi evitata iar daca totusi clientul apare va fi evitata
discutarea problemei importante. Aceasta strategie apare cel mai adesea atunci cand profesionistii
stiu ca nu pot face nimic pentru a ajuta clientul.
Exemplu: Clientul vine pentru a discuta despre termenul pe care il are pentru a-si gasi
un job. La plecarea tanarului profesionistul realizeaza ca nici macar nu a adus vorba despre
problema in cauza.
Reducerea complexitatii
Pentru a depasii problemele profesionale complexe profesionistul desface in bucati
problema si apeleaza la o schema simpla de rezolvare astfel incat sa se potriveasca propriei
scheme de rezolvare bazandu-se pe propriile premise. Se poate ajunge astfel la o functionare
inrudita cu birocratia in care daca clientii nu indeplinesc conditiile unei scheme de functionare,
punctul lor de vedere nu are nici o importanta.
Exemplu: Clientul a intarziat 20 de minute la intalnire. Inainte insa sa apuce sa explice de
ce si cum, este dat afara si admonestat pentru neseriozitate.
Gandirea normativa si schimbarea de rol
Profesionistii ajung sa se bazeze in activitatea profesionala pe propriile norme si valori
morale. Desigur insa ca, clientii pot avea alte valori si poate nu au integrat toate normele morale.
Profesionistii pot aluneca foarte usor in roluri de salvator, acuzator, detectiv, s.a. Se ajunge astfel
la un conflict de rol: clientul este cel care trebuie ajutat nu judecat sau acuzat si nici salvat. Daca
interventia specialistilor are un rol pozitiv cu atat mai bine; nu trebue insa sa existe expectatii
miracloase la fiecare caz si client.
Exemplu: Un profesionist explica clientului: Nu are nici un fel de importanta in ce fel se
poarta fratele tau cu tine, esti dator sa-l ajuti pentru ca sangele apa nu se face
Aspecte simple de urmarit in cazul necesitatii unei formari:
1. Frica profesionistilor de a fi expusi furiei beneficiarilor.
2. Stapanirea si continerea propriei agresivitati.
3. Manifestarea dorintei de a avea satisfactie sufleteasca si profesionala in lucru.
4. Sprijinul profesional pe care se pot baza profesionistii.
5. Sentimentul incompetentei.
6. Asumarea responsabilitatii.
7. Proiectarea responsabilitatilor.
8. Sentimentul de responsabilitate pentru tot ceea ce i se intampla clientului.
9. Probleme in demarcarea vietii personale de cea profesionala.
10. Autovictimizarea profesionistilor.
11. Ambivalenta afectiva fata de un client
12. Ambivalenta fata de propria pozitie.
13. Dorinta de a avea mai multe parghii de control.
Toate aceste probleme identificate (cel mai usor in reuniuni de echipa) pot indica chiar
directii de actiune.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
104
SUPERVIZARE
Este un proces prin care activitatea este mentinuta in standardele de calitate prin:
- sprijin informational;
- suport emotional;
- abordarea prin prisma teoretica a cazurilor;
- asigurarea unei priviri obiective;
- posibilitatea de a reflecta asupra detaliilor cazului si a muncii in general;
- monitorizarea cazului.
In fapt, supervizarea este o modalitate de dezvoltare profesionala .
Prin supervizare angajatul se asigura ca ii sunt clare rolurile si responsabilitatile, ofera
posibilitati de reducere a stresului profesional, dezvolta un climat potrivit pentru practica.
Principiile care stau la baza activitatii de supervizare sunt:
- se realizeaza in interesul clientului;
- este definita de politica institutiei;
- supervizarea inseamna impartirea responsabilitatii;
- este regulata si continua;
- implica management, dezvoltare, evaluare, mediere si sprijin;
- promoveaza practica competenta, controlabila si imputernicita;
- promoveaza practica antidiscriminatorie;
- este bazata pe principiile invatarii adultului.
Supervizarea indeplineste trei functii: formare, control/coordonare si de suport.
Exista modalitati diferite de realizare a supervizarii:
- supervizarea formala structurata, focalizata si contextuala;
- informala de cele mai multe ori functioneaza in situatiile de criza
- individuala relatie directa supervizat - supervizor;
- de grup fiecare membru al grupului invata din experienta celorlalti.
105
Exemplu:
Cel mai des utilizata in cazul retelelor a fost supervizarea de grup, datorita
numarului mare de lucratori sociali (20) si un singur supervizor. In intalnirile
lunare de supervizare de grup fiecare lucrator social prezenta situatiile dificile cu
care se contrunta. Toate aceste situatii erau dezbatute, fiind comparate cu
experiente similare ale colegilor. In prezentarile cazurilor problema erau
mentionate urmatoarele aspecte:
- situatia initiala a familiei;
- situatia actuala;
- in ce a constat interventia asistentului social;
- metode folosite;
- lectii invatate.
In intalnirile de grup au fost discutate si activitatile comunitare realizate de catre
lucratorul social.
De asemenea, s-a considerat obligatorie consultarea supervizorului in momentele
cheie ale cazului: preluarea informatiei, planificarea interventiei, inchiderea
cazului. In etapa de interventie, supervizarea individuala s-a realizat numai la
solicitarea lucratorului social.
Supervizarea de grup se concretiza cu completarea unui raport de intalnire, iar
supervizarea individuala cu fisa de supervizare (atasa la dosar) si raportul de
supervizare.
Intreruperea relatiei de asistare a familiei trebuie sa fie precedata de o perioada de
pregatire si intarire a familiei. Familia este anuntata inaintea intreruperii relatiei de asistare.
Aceasta decizie se ia prin consultare cu supervizorul si se concretizeaza in raportul de inchidere a
cazului.
Orice caz poate fi redeschis in momentul in care situatia familiei impune aceasta decizie.
106
Glosar de termeni
ACLSA-Evaluarea Deprinderilor de Viata Ansell-Casey
A.N.P.D.C Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului;
C.P.C. Comisia pentru protectia copilului;
D.G.A.S.P.C.- Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului;
DVI-Deprinderi de viata independenta
S.P.A.S. Serviciul public de asistenta sociala.
SDVI - Serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de via independent
Ancheta social este evaluarea asistentului social i se realizeaz n urma vizitelor la
domiciliul familiei i interviurilor pe care acesta le va purta cu membrii familiei, rudele, vecini,
prieteni apropiai ai familiei i alte persoane ori profesioniti din reeaua social a familiei. Se
recomand ca o parte din interviuri s se realizeze n echip, de ctre un asistent social i un
psiholog sau un alt membru al echipei pluridisciplinare. specialitate elevilor cu dizabiliti
integrai individual n coala de mas n vederea depirii dificultilor de nvare i de integrare
socio-profesional.
Copil persoana care nu a implinit varsta de 18 ani si nu a dobandit capacitatea deplina
de exercitiu, in conditiile legii;
Contractul cu familia este un document ncheiat ntre familie i instituia responsabil
care prevede scopul, responsabilitile, obiectivele i activitile ncadrate n timp, necesare
implementrii planului personalizat de servicii. El cuprinde clauze comune, condiii de
modificare sau reziliere i semnturile prilor implicate.
Familie parintii si copiii acestora;
Familia extins cuprinde rudele copilului pn la gradul al IV-lea inclusiv.
Familie substitutiva persoanele, altele decat cele care apartin familiei extinse, care, in
conditiile legii, asigura cresterea si ingrijirea copilului;
Fia de nregistrare a copilului este prima fil din dosarul copilului care cuprinde datele
de identificare ale copilului i prinilor sau reprezentanilor si legali.
Fia psihologic este un instrument de nregistrare a rezultatelor psihologice i de redare
ntr-o manier sintetic a profilului psihologic al copilului.
Genograma este reprezentarea grafic a arborelui genealogic" pe trei generaii.
Managerul de caz este un profesionist din aria proteciei copilului, cu experiena practic
bogat i cu abiliti de coordonare, analiz, sintez i monitorizare. Acesta este responsabil,
conform standardului minim de calitate pentru managementul de caz publicat 2004 de realizarea
si implementarea PIP (Planul individualizat de protectie pentru copiii cu masura de protectie).
Pentru copiii fara masura de protectie se elaboreaza un plan de servicii care sa previna separarea
copilului de familia sa.
Planul individualizat de protectie documentul prin care se realizeaza planificarea
serviciilor, prestatiilor si masurilor de protectie speciala a copilului, pe baza evaluarii psihosociale a acestuia si a familiei sale, in vederea integrarii acelui copil care a fost separat de familia
sa, intr-un mediu familial stabil permanent, in cel mai scurt timp posibil;
Planul de servicii documentul prin care se realizeaza planificarea acordarii serviciilor si
prestatiilor, pe baza evaluarii psiho-sociale a copilului si familiei, in vederea prevenirii separarii
copilului de familia sa; reprezentant legal al copilului parintele sau persoana desemnata potrivit
legii sa exercite drepturile si sa indeplineasca obligatiile parintesti fata de copil;
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
107
108
Atasament: relatie intre indivizi, fondata pe calitati esential apetitive; este unul din fundamentele
legaturilor familiale si sociale. Este o forma primara a legaturii sociale, exprimata ca o trebuinta
innascuta de a fi aproape de mama si oarecum independent de cautarea satisfacerii alimentare.
Autoerotism: satisfactie sexuala obtinuta de subiect cu corpul sau, fara a avea un partener.
Autoevaluare: tehnici de evaluare a individului de catre el insusi care pot fi subiective sau
combinate si se pot aplica la orice stare, activitate sau comportament. Chiar si atunci cand este
nerealista sau deviata, evaluarea subiectiva poate fi lamuritoare pentru un observator din exterior.
Autonomia: dobandirea de catre un grup sau de catre un individ sau determinarea prin el
insusi a propriilor reguli de conduita; rezulta din interiorizarea regulilor si valorilor; coreleaza cu
construirea identitatii.
Autonomizare: procesul de castigare a autonomiei.
Balbism (balbaiala): deficienta a limbajului vorbit, caracterizata prin pierderea fluiditatii
discursului, ezitari, tulburari de ritm, intreruperi repetate ale fluxului verbal si uneori, spasme ale
muschilor respiratori si fonatori.
Beneficiu primar si secundar al bolii: prin beneficiu al bolii se intelege in general orice
satisfactie directa sau indirecta pe care un subiect o obtine de pe urma bolii sale. Beneficiul
primar este cel care participa la insasi motivarea unei nevroze: satisfactia aflata in simptom, fuga
in boala, modificarea avantajoasa a relatiilor cu cei din jur. Beneficiul secundar se distinge de
precedentul prin: aparitia sa ulterioara, ca un castig suplimentar sau o folosire de catre subiect a
unei boli deja constituite; prin caracterul sau extrinsec in raport cu determinismul initial al bolii si
cu sensul simtomelor; prin faptul ca este vorba de satisfactii narcisice sau legate de
autoconservare, mai degraba decat de satisfactii direct libidinale.
Bulimia nervoasa: se caracterizeaza prin episoade repetate de mancat excesiv urmate de
comportamente compensatorii inadecvate (de ex. varsaturile auto provocate, abuzul de laxative,
diuretice sau alte medicamente, posturi sau exercitii fizice excesive.
Burn out: epuizare psihica consecutiva cumularii unor lungi perioade de oboseala
psihica.
Cenzura: functie care tinde sa interzica dorintelor inconstiente si formatiunilor care
deriva din acestea accesul la sistemul pre-constient constient.
Competena: capacitate de a produce intr-un domeniu dat o anumita conduita.
Complex: ansamblu organizat de reprezentari si amintiri cu mare intensitate afectiva,
partial sau total inconstiente. Un complex se formeaza pe baza relatiilor interpersonale din istoria
infantila. El poate structura toate nivelele psihologice: emotii, atitudini, comportamente adaptate.
Compulsiv: dpdv clinic, tip de comportament pe care subiectul il realizeaza datorita unei
constrangeri interioare. Un gand (obsesie), o actiune, o operatie defensiva sau chiar o secventa
complexa de comportamente sunt calificate ca fiind compulsive cand nerealizarea lor este
resimtita ca trebuind sa conduca la o crestere a angoasei.
Cultura comunitii: ansamblul de sisteme (economic, familial, politic, de control social,
de mentinere a sanatatii, educational, religios), caracteristici si procese care determina
functionarea unei comunitati date.
Dependenta: stare psihologica caracterizata prin: necesitate excesiva de a fi supervizat de
cineva, comportament submisiv si aderent, frica de separare; autoperceperea faptului de a fi
incapabil de o functionare adecvata, fara ajutorul altora.
Dependen (de substanta): stare patologica pusa in evidenta de oprirea consumului de
substanta toxica, ceea ce provoaca simptomul de abstinenta.
Deprinderi de via individual: comportamente automatizate care permit individului sa
functioneze satisfacator fara acompanierea sau sprijinul cuiva; sunt abilitati care merg de la cele
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
109
mai simple obisnuinte (spalat pe dinti), pana la comportamentele sociale complexe (a obtine un
bilet la tren, chiar daca este coada etc.).
Deficienta: pierdere semnificativa sau dereglare de structura sau functie psihologica,
fiziologica sau anatomica rezultand in urma unei maladii, a unui accident, dereglari evolutive etc.
Echip interdisciplinar: grup format din mai multe tipuri de specialisti care colaboreaza
in vederea atingerii unui scop comun, cu mijloacele specifice meseriei fiecaruia.
Educaie non-fomal, participativ: proces educativ care completeaza educatia scolara si
care foloseste metode alternative; este continua, se desfasoara de-a lungul intregii vieti si se
centreaza in principal pe implicarea practica in activitati.
Empatie: intuirea a ceea ce se petrece in celalalt fara a uita ca esti tu insuti; sesizarea cu
cat mai multa exactitate a trairilor interne si a componentelor emotionale ale celuilalt ca si cum ai
fi acea persoana.
Encoprezis: Eliminarea de fecale in locuri inadecvate.
Enurezis: Eliminarea de urina in locuri inadecvate.
Eul: concept care desemneaza in psihanaliza o instanta psihica deosebita de sine si
supraeu. Se afla in relatie de dependenta atat fata de revendicarile sinelui, cat si fata de
imperativele supar-eului si exigentele realitatii. Desi se afirma ca mediator, reprezentant al
intereselor totalitatii persoanei, autonomia sa este relativa.
Fobie: tulburarea prin care o persoana este in mod inadecvat anxioasa in prezenta unui
anumit obiect sau a unei anumite situatii, pe care ea tinde sa o evite.
Independen: situatie a unei persoane care judeca lucrurile, se bizuie pe propriile puteri
si actioneaza independent, neinfluentata de altii; cu initiativa personala.
Identificare: proces inconstient prin intermediul caruia individul se transpune in locul
altcuiva din ratiuni pe care le cunoaste; se caracterizeaza si diferentiaza de empatie prin
nediferentierea de celalalt.
Maturitate: achizitia capacitatilor, intereselor, ierarhiei de valori si personalitatii specifice
unei persoane sanatoase, normale, adaptate.
Mecanisme de aparare specifice si de stiluri de a face fata:
Acuzarea refuzului ajutorului: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni
sau externi prin solicitare sau fabricarea de cereri repetate de ajutor care deghizeaza sentimentele
de ostilitate sau reprosurile mascate fata de altii, care apoi sunt exprimate prin rejectarea
sugestiilor, consiliilor sau ajutorului pe care-l ofera altii. Solicitarile sau cererile pot implica
simptome somatice sau psihologice ori probleme de viata.
Afiliere: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin
intoarcerea spre altii pentru ajutor sau suport. Aceasta implica impartasirea problemelor cu altii,
dar nu si incercarea de a face pe altcineva raspunzator de ele.
Agresiune pasiva: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi
prin exprimarea indirecta si neafirmata a agresiunii fata de altii. Exista o fatada de supunere
evidenta care mascheaza rezistenta, resentimentul sau ostilitatea ascunsa. Agresiunea pasiva
survine adesea ca raspuns la cererile de actiune sau executie independenta ori la lipsa de
gratificare a dorintelor dependente, dar poate fi adaptativa pentru indivizii din pozitii de
subordonare, care nu au alta modalitate de a-si exprima protestul in mod deschis.
Agresorul (identificare cu ~): mecanism de aparare in care subiectul, confruntat cu un
pericol exterior, (reprezentat tipic de critica provenind de la o autoritate) se identificacu agresorul
sau, fie preluaind pe cont propriu agresiunea ca atare, fie imitand fizic sau moral persoana
agresorului, fie adoptand anumite simboluri de putere care il desemneaza.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
110
Altruism: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin a se
dedica satisfacerii necesitatilor altora. Contrar autosacrificiului caracteristic uneori formarii
reactiei, individul primeste gratificatie din raspunsul altora.
Anticipare: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin
experimentarea reactiilor in avans sau anticiparea consecinteelor unor posibile viitoare si luarea
in consideratie realista a raspunsurilor sau solutiilor alternative.
Anulare: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin cuvinte
sau comportamente destinate sa nege sau sa corecteze in mod simbolic ganduri, sentimente sau
actiuni inacceptabilie.
Autoafirmare: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin
exprimarea gandurilor si sentimentelor sale direct, intr-un mod care nu este coercitiv sau
manipulativ.
Autoobservatie: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin
refelectarea la propriile sale ganduri, motivatii si comportamente, raspunzand adecvat.
Deplasare: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin
transferarea unui sentiment ori a unui raspuns la un obiect pe un alt substitut (de regula, mai putin
amenintator).
Devalorizare: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi
prinprin atribuirea unor calitati negative exagerate siesi sau altora.
Disociere: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi printr-o
destramare a functiilor de regula integrate ale constiintei, memoriei, perceptiei de sine sau
perceptiei ambiantei ori a comportamentului senzorial/motor.
Fantezie autista: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi
prin visare excesiva, ca un substitut pentru relatiile umane, o actiune mai eficienta sau rezolvarea
de probleme.
Formarea reactiei: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi
prin substituirea de comportamente, ganduri sau sentimente diametral opuse gandurilor sau
sentimentelor sale proprii, care sunt inacceptabile (aceasta survine de regula in legatura cu
reprimarea lor).
Idealizarea: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin
atribuirea de calitati pozitive exagerate altora.
Identificare proiectiva: ca si in proiectie, individul rezolva conflictul emotional ori
stresorii interni sau externi prin atribuirea, in mod fals, altuia, a propriilor sentimente, impulsuri
sau ganduri inacceptabile. Contrar proiectiei simple, individul nu neaga complet ceea ce este
proiectat. In schimb, individul ramane constient de propriile afecte sau impulsuri dar le atribuie in
mod eronat altei persoane, ca reactii justificate. Nu rar, individul induce sentimente la altii, care
mai intai au fost, in mod eronat crezuti a fi acolo, facand dificil de clarificat cine, ce si cui a facut
primul.
Intelectualizare: individul rezolva conflictul emotional sau stresorii interni sau externi
prin uzul excesiv al gandirii abstracte sau fabricarea de generalizari pentru a controla sau
minimaliza sentimentele deranjante.
Izolarea afectului: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi
prin separarea ideilor de sentimentele asociate cu ele. Individul pierde contactul cu sentimentele
asociate cu o anumita idee, de exmplu, un evenimet traumatic, in timp ce ramane constient de
elementele cognitive ale acesteia, de exemplu, detaliile descriptive.
Omnipotenta: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin
sentimente si actiuni, ca si cum el ar poaseda puteri sau capacitati speciale si este superior altora.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
111
Proiectia: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin
atribuirea in mod fals altuia a sentimentelor, impulsurilor, sau gandirii proprii inacceptabile.
Rationalizarea: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin
ascunderea adevaratelor motivatii ale gandurilor, actiunilor sau sentimentelor proprii prin
elaborarea de explicatii reasigurante sau care ii aduc beneficii, dar incorecte.
Refuz: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin refuzul
recunoasterii unui aspect neplacut al realitatii sau al experientei subiective care ar fi evident
altora. Termenul de refuz psihotic este utilizat cand exista o deteriorare severa a simtului critic.
Reprimare: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin
excluderea dorintelor, gandurilor sau exeperientelor deranjante dinconstiinta. Componenta
afectiva poate ramane constienta, detasata de ideile asociate.
Scindare: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin
compartimentarea starilor afective opuse, dar este incapabil sa integreze calitatile pozitive si
negative ale sale sau ale altora in imagini coerente, de ansamblu. Deoarece afectele ambivalente
nu pot fi experimentate simultan, opiniile si expectatiile mai echilibrate de sine sau de altii sunt
excluse din constiinta emotionala. Imaginile de sine si de obiecte tind a alterna intre poli
diametrali opusi: tandru, puternic, merituos, educat si generos in modexclusiv sau rau, odios,
manios, distructiv, respins, mizerabil, in mod exclusiv.
Sublimare: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin
canalizarea sentimentelor sau impulsurilor potential dezadaptative intr-un comportament
acceptabil social (de ex.: vine in contact cu arta sau cu sportul spre a canaliza impulsurile de furie
distructiva.
Suprimare: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin a
evita in mod intentionat sa sse gandeasca la problemele, dorintele, sentimentele sau experientele
deranjante.
Trecerea la actiune (acting out): individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni
sau externi prin actiuni, mai curand, decat prin reflectii sau sentimente.
Umor: individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau externi prin
sublinierea aspectelor amuzante sau ironice ale conflictului sau stresorilor.
Mutism: absenta vorbirii, fie din cauza nedezvoltarii limbajului, fie din cauza inhibarii
voluntare sau involuntare; nu presupune o tulburare cauzata de lezarea centrilor cerebrali ai
limbajului. Se intalnesc cazuri de mutism complet in unele forme de psihoza si un mutism electiv,
de origine nevrotica sau reactionala.
Mutismul electiv: Este caracterizat prin incapacitatea constanta de a vorbi in situatii
sociale specifice in ciuda faptului ca vorbeste in alte situatii.
Nevoi speciale: cerintele unei persoane afectate de o deficienta, congenitala sau
dobandita, temporara sau definitiva.
Nevroza: se refera la tulburari mintale care se caracterizeaza prin simptome mai apropiate
de experienta normala (de exemplu: anxietatea).
Nevroza institutionala: ansamblu de tulburari mintale (nevrotice, psihotice) dobandit de
individ intr-o institutie de gazduire dupa o anumita perioada de timp. Se adauga uneori la
simptomatologia individuala.
Normalitate: desemneaza de obicei, pe de o parte, conformitatea cu un tip mediu, pe de
alta parte, absenta patologiei. Definierea normalitatii prin medie este de ordin statistic (de
exemplu, varsta mintala normala, QI-ul normal). Riscul utilizarii acestei notiuni este de a
considera media ca nnorma si valoare. Aceasta face ca anomalia (de exemplu: inima pe partea
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
112
dreapta), singularitatea (culoarea pielii), dizidenta (apartenenta la o secta) sa fie cu prea multa
usurinta sa fie considerate anormale, si deci, patologice.
Pedofilia: activitatea sexuala cu un copil prepubecescent (in varsta de 13 ani sau mai
putin); individul cu pedofilie trebuie sa fie in etate de 16 ani sau mai mult, cu cel putin 5 ani mai
in etate decat copilul.
Personalitate: se refera la calitatile comportamentale stabile ale unui individ intr-o mare
varietate de circumstante.
Potenial: posibilitate de dezvoltare, avand in sine toate conditiile esentiale pentru
realizare; suma resurselor individului care pot fi utilizate la un moment dat.
Psihoza: se refera la forme severe de afectiune mintala, cum sunt tulburarile mintale
organice, de exemplu: schizofrenia, tulburarile afective etc., caracterizate prin lipsa constiintei
bolii si neputinta de a distinge intre experienta subiectiva si realitate.
Pulsiune: proces dinamic constand dintr-o presiune (incarcatura energetica, factor de
motricitate) care face organismul sa tinda spre un scop.
Sanatate: opusul bolii (absenta bolii sau a infirmitatii lipsa de dureri, disconfort si
invaliditate); stare de bine, capacitate satisfacatoare de munca si de relationare cu cei din jur,
capacitate de a iubi si pe altcineva decat pe sine, fara simptome, fara conflicte mintale serioase;
adaptare la mediu si situatii, putere de a accede la fericire; acceptare a sexualitatii si a altor forme
de viata instinctiva care sa fie controlate de instante superioare ale psihismului; grad rezonabil de
armonie interna si integrare a personalitatii, posibilitatea de a face fata unor exigente medii si de a
fi socialmente acceptabil.
Sanatate mintala optimala: cea mai buna stare de sanatate posibila in conditiile existente.
Scor APGAR: Scorul Apgar este un test folosit pentru masurarea semnelor vitale ale unui
copil la nastere. Dr. Virginia Apgar (1909 1974) a introdus scorul Apgar in anul 1952. Testul
este util medicilor pentru a determina ce gen de asistenta medicala este necesara imediat dupa
nastere pentru a a ajuta la stabilizarea unui nou-nascut. Scorul Apgar este folosit in intreaga lume
pentru stabilirea starii de sanatate a unui copil la un minut si la cinci minute dupa nastere. Testul
din primul minut masoara cat de bine a tolerat nasterea nou-nascutul. Cel facut la cinci minute
masoara cat de bine se adapteaza copilul la mediul incojurator.
Scorul Apgar masoara cu 0, cu 1 sau cu 2 fiecare categorie, scorul total maxim ce poate fi
atins fiind 10;
1. Ritmul cardiac: absent = 0, slab (mai mic de 100 de batai pe minut) = 1, ritmul potrivit
(mai mult de 100 de batai pe minut) = 2;
2. Respiratie: absenta = 0, planset slab sau respiratie neregulata = 1, planset puternic = 2;
3. Tonus muscular: flasc = 0, anumite flexii = 1, miscare activa = 2;
4. Raspunsul la stimulare (asa numitul reflex iritabil): fara raspuns = 0, grimasa = 1,
planset si miscare viguroasa = 2;
5. Culoare: pala sau albastrie = 0, culoare normala a corpului, extremitati albastrii = 1,
culoare normala = 2.
Explicatii: un scor Apgar de la 7 la 10 este normal si indica faptul ca nou-nascutul este
intr-o stare buna. Un scor maxim (10) este ceva neobisnuit. Aproape toti nou-nascutii pierd un
punct pentru ca au mainile sau picioarele albastrii. Un scor mai mic de 7 indica faptul ca micutul
are nevoie de asistenta medicala pentru a fi stabilizat, iar personalul medical trebuie sa actioneze,
spre exemplu, ajutand copilul sa respire.
Testul poate fi repetat dupa 10 minute sau mai tarziu pentru a vedea daca masurile luate
de personalul medical au fost eficiente.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
113
Simptom: semn observabil care face trimitere la informatii ascunse, despre care el sta
marturie. Simptomul constituie un invariant si poseda o anumita putere discriminatoare.
Stima de sine: trasatura de personalitate in raport cu valoarea pe care un individ o atribuie
persoanei sale. Functie a raportului dintre trebuintele satisfacute si ansamblul trebuintelor
resimtite. Rezultat al comparatiei pe care o efectueaza subiectul intre ele insusi si alti indivizi
semnificativi pentru el.
Stres: notiune ce evoca multiplele dificultati carora individul se straduieste sa le faca fata
si mijloacele de care dispune pentru a administra aceste probleme. Stimulari multiple care cer din
partea individului o energie psihologica sporita datorita unui efort de adaptare al carui cost poate
fi si imediat si pe termen lung.
Subconstient: desi folosit adesea ca sinonim pentru inconstient, implica o diferenta de
grad si nu de natura pentru starea constienta. Este mai degraba o stare de slaba constienta. Recent,
termenul mai este folosit pentru a defini unele operatii subliminale de tratare a informatiei.
Substante Interzise: Legea, Lista
Suicid: ucidere de sine. Exista actualmente tendinta de a include in acesta notiune
tentativa de suicid, santajul cu suicidul etc. Orice afectiune mentala este mai mult sau mai putin
generatoare de sinucideri, in mod special, depresia, in care trecerea la act apare in functie de
structurarea apararilor. Recidiva tentativei pune o problema grava d.p.d.v. preventiv: intre 10 si
15 la suta dintre subiectii care au comis una sau mai multe tentative de sinucidere, sfarsesc prin a
se omori.
Tic: miscare involuntara brusca, rapida si repetatecare implica un ansamblu de muschi in
legatura functionala. Este o anomalie a comenzii motorii care trebuie deosebita de alte forme de
miscare anormala de natura neurologica.
Timiditate: incapacitatea de a trece la act in conduitele verbale, profesionale sau sexuale
de o oarecare importanta.
Tulburare de personalitate: se refera la modele de comportament neadaptat profund
implantate, ce se pot recunoste din perioada adolescentei sau mai devreme, si care se continua dea lungul celei mai mari parti avietii adulte, cu toate ca adesea devin mai putin evidente la varsta
medie sau inaintata; personalitatea este anormala, fie in ceea ce priveste echilibrul componentelor
sale, calitatea si expresia lor, fie in ceea ce priveste aspectul sau total; din aceasta cauza clientul
sufera sau face pe ceilalti sa sufere, existind un efect advers asupra individului sau societatii.
Tulburarea de personalitate paranoida: este un model de comportament stabil si repetitiv
de neincredere si suspiciune, intentiile altora fiind interpretate ca rau-voitoare.
Tulburarea de personalitate schizoida: este un model de comportament stabil si repetitiv
de detasare de relatiile sociale si o gama restransa de expresie emotionala.
Tulburarea de personalitate schizotipala: este un model de comportament stabil si
repetitiv care implica un discomfort acut in relatiile intime, de distorsiuni cognitive sau
perceptuale si excentricitati de comportament.
Tulburarea de personalitate antisociala: este un model de comportament stabil si repetitiv
de desconsiderare si de violare a drepturilor altora.
Tulburarea de personalitate borderline: este un model de comportament stabil si repetitiv
care implica instabilitate in relatiile personale, imaginea de sine si afecte si impulsivitate marcata.
Tulburarea de personalitate histrionica: este un model de comportament stabil si repetitiv
de cautare a atentiei, care implica emotionalitate excesiva.
Tulburarea de personalitate narcisica: este un model de comportament stabil si repetitiv
care implica grandoare, necesitate de admiratie si lipsa de empatie.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
114
115
Lista bibliografic
1. Cooper,David M., Ball, David - Abuzul asupra copilului
2. American Psychiatric Association Manual de diagnostic si statistica a tulburarilor mentale,
Asociatia psihiatrilor liberi din Romania, Bucuresti, 2000
3. Daminelli, Lena - Antirasismul: o provocare pentru educatorii albi
4. Badila, A. si Rusu, C. Handicap si readaptare dictionar selectiv, Ed. Pro Humanitate,
Bucuresti, 1999
5. Berrocal, Luciano (lucrare colectiva) Integrarea sociala si profesionala a tinerilor in
dificultate: repere pentru profesionisti si autoritati locale, CRIPS, 2003
6. Bettelheim, B. La forteresse vide, ed. Gallimard, Paris, 1989
7. Bettelheim, B. Un lieu ou renaitre, ed. Robert Lafont, Paris, 1975
8. Bowlby, J. Attachement et perte: Attachement, vol.1, ed. Presses Universitaires de France,
Paris, 1978
9. Bulgar, G. Dictionar de sinonime, Ed. Palmyra, Bucuresti, 2000
10. Butler, A., Pritchard, C. Bolile mintale, ed. Alternative, Bucuresti, 1993
11. Caiete de lucru, nr. 1, Parentalitate stim oare despre ce ce este vorba? Asociatia
Sinergii, Ed. MarLink, Bucuresti, decembrie, 1999
12. Caiete de lucru, nr. 2, Despre abuzul si neglijarea copilului Asociatia Sinergii, Ed.
MarLink, Bucuresti, decembrie, 2000
13. Caiete de lucru, nr. 3, Drepturile copilului, drepturile profesionistilor Asociatia Sinergii,
Ed. MarLink, Bucuresti, mai, 2001
14. Delossus, Jeane- Marie - Ce sense de la maternite
15. Stoppard, Miriam - Complete Baby And Child Care
16. Cooper, M.D. si Ball, D. Abuzul asupra copilului, ed. Alternative, Bucuresti, 1993
17. Mitulescu, Sorin, coord - Formarea depriderilor de viata independenta, ed. Ro Media,
Bucuresti
18. Robert-Ourray,Suzanne B. - Copil abuzat, copil meduzat
19. Gheorghiu, Alexandru si Penciu, Petre - Copilul nostru creste. Suntem pregatiti? Ce avem de
stiut? Ce avem de facut?
20. Paunescu,Constantin - Copilul nostru de la 0 la 3 ani
21. Vasilescu, Anton, coord. - Copilul prescolar si dezvoltarea vorbirii
22. Bacus, Anne - Cresterea copilului. 1000 de sfaturi practice
23. Cretu, T. Psihologia varstelor, Ed. Universitatii, Bucuresti, 1994
24. De Ajuriaguerra, J., Marcelli, D. Psychopatologie de lenfant, ed. Masson, Paris, 1989
25. Marinopoulus, Sophie - De lune a lautre. De la grossesse a labandon
26. Spitz, Rene A. - De la naissance a la parole. La premiere anne de la vie
27. Winnicott, Donald W. - De la pediatrie a la psychanalyse
28. Roco, Jacqueline - De la segregation a lintegration
29. Ulngworth, R. S. - Developpement psychomoteur de lenfant
30. Dodd, H.C. Dynamics of Intercultural Communication, ed. Brown and Benchmark,
Madison, 1995
31. Doron, R. si Parot, F. Dictionar de psihologie, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1999
32. Dolto, Francoise, Rapoport, Danielle, This, Bernard - Enfance en souffrance
33. Ficeac, B. Tehnici de manipulare, ed. Nemira, Bucuresti, 1997
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
116
34. Fundatia Internationala pentru Copil si Familie, Centrul de Asistenta Familiala si Comunitara,
specializat in prevenirea abandonului si institutionalizarii copilului, Proiect institutional, ghid
metodologic, metoda familiilor de sprijin, FICF, Bucuresti, 2004
35. Gammer, C. si Cabie, M.-C. LAdolescence, crise familiale, ed. Para Grafic, Toulouse, 1992
36. Gelder, M., Gath, D., Mayou, R. - Tratat de psihiatrie Oxford, ed. de Asociatia Psihiatrilor
Liberi din Romania si Geneva Initiative on Psychiatric Publishing, Bucuresti, 1994
37. Horney, K. Autoanaliza, ed. Oscar Print, Bucuresti, 1995
38. Ichim, C.I. Minorul in reglementarile europene, Ed. Timpul, Iasi, 2003
39. Innovation In Residential Care W. Hellickx, E. Brokaert, A. Vanden Berge & M. Calton
40. Ionescu, G. - Tratat de psihologie medicala si psihoterapie, Ed. Favorit Print S.A., 1999
41. Ionescu, Serban, coordonator - Copilul maltratat - evaluare, prevenire, interventie, Fundatia
Internationala pentru Copil si Familie, Bucuresti, 2001
42. Klein, Melanie - Iubire, vinovatie, separatie si alte lucrari: 1921 1945
43. Pernoud, Laurance - Jeleve mon enfant
44. Journal of Melanie Klein and Object Relations, vol. 15, nr. 1, ESF Publishers, New York,
1997
45. Killen, Kari Copilaria dureaza generatii la rand, Ed. First, Timisoara, 2003
46. Killen, Kari Copilul maltratat, Ed. Eurobit, Timisoara, 1998
47. King, A.C. si Kirschenbaum, S.D.- Helping Young Children Develop Social Skills, Cole
Publishing Company, California, 1992
48. Kipman, S.D., Rapoport, D., - La sexualite oubliee des enfants, ed. Stock-Laurence
Pernoud, Paris, 1993
49. Klein, M. Povestea unei analize de copil, Ed. Sigmund Freud, Cluj-Napoca, 1994
50. Destrooper,J., Maigre A. - Leducation psychomotrice
51. David, Miriam - Lenfant de 0 a 2 ans. Vie affective et problems familiaux
52. David, Miriam - Lenfant de 2 a 6 ans. Vie affective et problems familiaux
53. Laplanche, J. si Pontalis, J.-B. Vocabularul psihanalizei, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1994
54. Le couple: sa vie, sa mort. La structuration du couple humain Jean-G. Lemaire
55. Les Cahiers de lAfree, 3: Devenir parents naissance dune collaboration, A.F.R.E.E.,
Montpellier, 1992
56. David, Miriam si Appell, Genevieve - Loczy ou le maternage insolite, ed. Scarabee, Paris,
1973
57. Lucrarile Congresului Hamburg, 26 29 septembrie 1993, Copiii Razboi si persecutie,
editat de Stiftung fuer Finder Fundatia Generatia, 2001
58. Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Autoritatea Nationala pentru Protectia
Copilului si Adoptie Manual de implementare a cadrului de management al performantei
pentru Directiile de Protectie a Drepturilor Copilului din Romania, Bucuresti, 2004
59. Minulescu, M. - Psihodiagnoza moderna, chestionarele de personalitate, ed. Fundatiei
Romania de maine, Bucuresti, 2004
60. Nanu, Michaela (lucrare colectiva) Adolescentul institutionalizat, Ed. Per Omnes Artes,
Bucuresti, 1997
61. Bouchart, Anne et Rapoport, Danielle, coord. - Origines. Dou viens tu? Qui es-tu?
62. Padioleau, M.F. Les 18-25 ans vivre a deux pour la premiere fois, ed. Balland, Paris,
1991
63. Piaget, Jean - Psychologie et pedagogie, ed. Denoel, Paris, 1969
64. Pomerleau, A., Malcuit, G. Lenfant et son environnement, ed. Pierre Mardaga, Bruxelles,
1983
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
117
118
94.Savulescu Aura, (coord. ), Parteneriat si dialog social. Ghidul profesorului, Ed. Vanemonde,
Bucuresti, 2003
95.Neuman Helen, Arta de a gasi o slujba buna, B.T,I. Press, 1994
96.Rudnianski Jaroslaw, Cum sa inveti, Ed. All, 2001
97.Carnegie Dale, Secretele succesului. Cum sa va faceti prieteni si sa deveniti influenti, Ed.
Curte Veche, 2002
98.Andrei Cristian , Lectii particulare. Cum sa traiesti primii ani de viata sexuala, humanitas,
2001
99.Bracey Ronald, Foloseste-ti bine timpul, Ed. Vox, Bucuresti, 1997
119
ANEXE
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
120
Rezultate ateptate
Definete termenii utilizai ntr-o cerere de angajare.
Interpreteaz ntrebrile din formular i oferii rspunsurile
corespunztoare.
Elaboreaz o foaie de date personale pe care s o utilizai atunci cnd
completai formularul de angajare.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
121
Scopurile
Scopurile sunt uneori denumite competene, afirmaii privitoare la cunotine i abiliti, sau scopuri de rezultat 5. Acestea sunt scrise
pentru a completa o abordare a nvrii bazat pe dezvoltare. Aceast abordare recunoate faptul c nvarea se produce n timp i c
tinerii progreseaz printr-o serie de etape sau niveluri pe msur ce nvarea se desfoar. Nivelurile de nvare utilizate n modelul
de dezvoltare sunt menionate n Figura 4.
Figura 4. Niveluri de nvare
Nivel de nvare
Nivelul 1 Contientizare
Nivelul 2 Cunotine i nelegere
Nivelul 3 Know-how
Definiie
La nivelurile unu i doi, studentul achiziioneaz
informaii. La acest nivel n procesul de nvare,
studentul ar trebui s fie capabil s identifice, descrie sau
oferi informaii despre materia care se pred.
La nivelul trei, studentul ncepe s aplice cunotinele
deprinse prin instruire. La acest nivel, studentul ar trebui
s fie capabil s arate o anumit ndemnare cu
deprinderea ntr-un mediu de instruire prin simulare,
laborator de studiu, sau experiene din viaa real.
La nivelul patru, studentul utilizeaz cunotinele
deprinse n afara mediului de studiu. La acest nivel,
studentul este capabil s demonstreze deprinderea n mod
regulat i raporteaz progresul su.
Majoritatea tinerilor manifest o contientizare fundamental a deprinderilor de via necesare pentru tranziie. Verbele de la nceputul
Scopurilor indic nivelul la care este elaborat acel Scop.
Utiliznd exemplele de mai sus, Scopul de tipul tie i nelege necesit ca instructorul s prezinte informaii ntr-o modalitate care
va crete baza de cunotine a tnrului. La finalul sesiunii se va atepta doar ca tnrul s descrie sau s explice ce a nvat despre
instituiile financiare.
5
Utilizm scopuri pentru simplicitate. Utilizatorul este liber s substituie limbajul (de ex. competene) care este mai potrivit situaiei lor.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
122
n urmtorul exemplu, know-how, instructorul trebuie s creeze o ocazie pentru tnr de a exersa efectuarea unei cumprturi
utiliznd un cec. n general, Scopurile de tipul tie cum s sunt realizate ntr-un mediu tip clas sau domiciliu. Nu pot dect s
simuleze situaii din viaa real. Adesea, sunt acelea de care un tnr poate avea nevoie n viitor dar nu acum.
n ultimul exemplu, poate pune masa pentru mesele zilnice, Scopul este elaborat la cel mai nalt nivel i necesit ca instructorul s
ofere ocazia de a exersa n lumea real. De exemplu, nu va fi suficient doar s se arate studentului cum arat masa. Cu o instruire
potrivit, studentul ar trebui s fie capabil s demonstreze punerea mesei pentru trei mese zilnice.
Rezultate ateptate
Rezultatele ateptate, uneori cunoscute ca Indicatori sau Obiective, descriu ce ar trebui s fie capabil tnrul s realizeze ca urmare a
predrii i arat cum a fost realizat Scopul. Acestea sunt ndrumrile pentru realizarea unui Scop. ncepnd cu un verb orientat pe
aciune, acestea arat dac un tnr a deprins sau nu Scopul. Rezultatele ateptate pot fi transpuse n planificarea de caz sau
planificarea de grup doar prin adugarea cuvintelor La sfritul perioadei de timp sau sesiunii X, tnrul va fi capabil s naintea
fiecrei Rezultate ateptate. De exemplu, La sfritul sesiunii de grup, tnrul va fi capabil s dezvolte o fi de date personale pe care
s o utilizeze la completarea unui formular de angajare. Partea subliniat din exemplu reprezint un Rezultat ateptat.
Resurse i activiti
Ghidul identific activitile i exerciiile din resursele existente de deprinderi de via care pot fi utilizate pentru a preda Scopurile fie
n sesiuni de grup, fie n sesiuni individuale. ntr-un efort de a minimaliza costurile resurselor, au fost selectate cele mai larg folosite i
mai rentabile resurse. Resursele fundamentale utilizate n acest ghid sunt:
Reuind pe cont propriu Un manual pentru tineri
Activiti creative de deprinderi de via O colecie de 100 activiti de grup
Activiti de deprinderi de via pentru elevii de gimnaziu cu nevoi speciale 190 de lecii gata de utilizare cu foi de lucru
reproductibile
Activiti de deprinderi sociale pentru elevii de gimnaziu cu nevoi speciale 180 de foi de lucru gata de utilizare.
tiu ncotro m ndrept (Dar vor ine banii mei pasul cu mine) Un manual n dou pri pentru tineri
tiu ncotro m ndrept (Dar vor ine banii mei pasul cu mine): Ghidul ngrijitorului Un ghid pentru prini cu activiti i
sfaturi despre modul de utilizare a manualelor pentru tineri tiu ncotro m ndrept.
Locul nostru Curriculum video cu 16 componente pentru activitile de grup.
Putere prin opiuni Un curriculum centrat pe tinerii aflai n ngrijire la asistenii maternali i ngrijire de grup ce pred
educaie sexual.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
123
Pe locuri, fii gata, zburai! Un ghid de predare a deprinderilor de via pentru prini Strategii ce pot fi folosite de prini
pentru a preda deprinderi de via ca parte a vieii de zi cu zi.
Cum s supravieuii predrii educaiei sanitare Jocuri, activiti i foi de lucru pentru clasele 4-13.
Activiti i exerciii din aceste resurse sunt anexate Scopurilor. Fiecare activitate este menionat cu numele, numrul paginii i
numrul activitii (n cazul n care este furnizat). O descriere detaliat a fiecrei resurse cu detalii de achiziionare este inclus n
Anexa A. Este oferit de asemenea i o list suplimentar de resurse online. Aceste resurse completeaz setul de resurse fundamentale
i ofer informaii specializate i detaliate asupra unui sau mai multor Scopuri. O list suplimentar de materiale de referin online
este oferit pentru instructorul de deprinderi de via.
Admitem de asemenea faptul c practicienii i prinii au propriile activiti de predare a deprinderilor de via. Pentru a facilita
utilizarea acestor activiti cu Ghidul scopurilor, o foaie de lucru goal a fost inclus n Anexa B pentru a fi utilizat de instructori
atunci cnd nregistreaz propriile activiti de deprinderi de via. Aceast foaie de lucru este uor de completat i uor de utilizat.
Scopurile, Rezultatele ateptate i resursele pentru activiti ofer instructorului de deprinderi de via (practician sau printe) un loc de
unde s porneasc pentru a crea un Plan de nvare a deprinderilor de via (vezi figura 5). Capitolul 3 ofer informaii detaliate asupra
modului de creare a unui Plan de nvare a deprinderilor de via.
Rezultate ateptate
Definete termenii utilizai ntr-o cerere de
angajare.
Resurse i activiti
Reuind pe cont propriu, pagina
12
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
124
Pe locuri, fii gata, zburai! Un ghid de predare a deprinderilor de via pentru prini
Un tovar al ACSLA i al Ghidului, Pe locuri, fii gata, zburai! Un ghid de predare a deprinderilor de via pentru prini este o
colecie de activiti organizate n funcie de gradul de dezvoltare pe care prinii le pot folosi pentru a preda tinerilor deprinderi de
via n timpul vieii de zi cu zi. Este util pentru orice printe care caut informaii despre cum s predea deprinderi de via la
domiciliu. De asemenea, profesionitii din domeniul proteciei copilului pot utiliza aceast resurs pentru a educa ngrijitorii asupra
predrii deprinderilor de via. Ca ghid pentru prini i/sau profesionitii din domeniul proteciei copilului, resursa ofer multe sugestii
creative pentru a-i ajuta pe tineri s realizez scopurile de deprinderi de via. Adesea doar prin citirea acestor activiti, prinilor li se
ofer idei pentru a-i crea propriile activiti care se potrivesc mai bine nevoilor copilului lor. Pe locuri, fii gata, zburai! poate fi
accesat la www.caseylifeskills.org iar activitile pot fi imprimate de pe site-ul web. Pot fi de asemenea achiziionate copii tiprite ale
lucrrii Pe locuri, fii gata, zburai!
Domeniul deprinderilor de via zilnic
Nutriia
Scopuri
1. Cunoate i nelege grupele
fundamentale de hran.
(II, III, IV)
a.
b.
c.
d.
a.
b.
c.
Rezultate ateptate
Definete cele trei grupe principale (de ex. carbohidrai,
proteine, grsimi).
Menioneaz alimentele din fiecare grup.
Explica varietatea in alimentatie
Expune cu propriile cuvinte nelesul sintagmei nutriie
sntoas.
Activiti
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
125
d.
Nutriia (continuare)
Scopuri
3. Cunoate i nelege impactul
gustrilor (consumului de snacksuri) asupra nutriiei.
(II, III, IV)
a.
b.
c.
a.
b.
c.
Rezultate ateptate
Descrie momentele din timpul zilei cnd gustrile sunt
potrivite.
Distinge ntre gustri (snacks-uri) sntoase i cele
nesntoase.
nelege riscurile nutriionale i la adresa sntii
determinate de gustri (consumul de snacks-uri).
Explic de ce este important s citii informaiile
nutriionale de pe ambalajul alimentelor.
Identifica ingredientul predominant dintr-un produs.
Compar informaiile nutriionale inscripionate pe
produse alimentare similare.
Activiti
Gustri sntoase
Cnd mergei la cumprturi cu copiii, lsai-i
s aleag diferite gustri sntoase. Discutai
despre calitile unei gustri sntoase. De
asemenea, invitai copiii s gteasc gustri
sntoase (salat, paste, floricele, mere
feliate). Nivelele: 1 2 3
Discutati in timpul cumparaturilor despre
produse alimentare similare oferite de marci
diferite.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
126
Planificarea meniului
Scopuri
5. Este capabil s planifice o mas
hrnitoare simpl, cu indrumare din
partea adultului.
(II, III, IV)
a.
b.
a.
b.
c.
d.
e.
f.
Rezultate ateptate
Recunoate resursele disponibile pentru planificarea
mesei (de ex. cri de bucate, reete de pe ambalajele
alimentelor, reete de familie favorite, reete din
magazine
i
sugestii
din
emisiuni
de
buctrie/Internet).
nelege nevoile de diet individuale i preferinele
culturale atunci cnd planific masa.
Activiti
Realizarea unui carneel de bucate cu reete
favorite
Elaborai o carte de bucate cu cele mai bune reete.
Dup prepararea unei mese, lsai-i pe copii s
decid dac vor include sau nu reeta respectiv n
cartea lor personal de bucate (caiet, agend, cutie cu
note). Nivelul 2
Tinerii pot fi deja n posesia propriului carneel de
bucate i pot aduga reete pentru a le folosi atunci
cnd se vor muta n propria lor cas. Nivele 3 4
Realizarea unui carneel cu reetele favorite
Elaborai o carte de bucate cu cele mai bune reete.
Dup prepararea unei mese, lsai-i pe copii s
decid dac vor include sau nu reeta respectiv n
cartea lor personal de bucate (caiet, agend, cutie cu
note). Nivelul 2
Tinerii pot fi deja n posesia propriului carneel de
bucate i pot aduga reete pentru a le folosi atunci
cnd se vor muta n propria lor cas. Nivele 3 4
Planificarea meselor
Facei o list a felurilor principale pentru o
sptmn la cin (lasagna, enchilada, pui prjit).
Lsai-i pe copii s sugereze ce garnituri se vor
potrivi la fiecare cin (vegetale, fructe, cereale)
Nivele 1 2
Aranjarea meniului
Lsai-i pe tinerii mai mari s planifice meniul
familiei pentru o sptmn. ncurajai-i s includ
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
127
Cumprarea alimentelor
Scopuri
7. Cunoate i nelege modaliti de
a face cumprturi n mod
economic.
(II, III, IV)
a.
b.
c.
d.
e.
Rezultate ateptate
Stie sa faca o lista de cumprturi.
Explic beneficiile utilizrii cupoanelor i
cumprrii mrcilor proprii ale magazinului.
Descrie avantajele i dezavantajele cumprrii
en-gros.
Explic unde i cnd cumpr chilipiruri (de ex.
reduceri, oferte speciale).
Explic informaiile privitoare la preul unitar
pentru dou articole alimentare.
Activiti
Lista de cumprturi
Afiai o list cu cumprturi pe frigider. Rugai-l pe
copil s noteze pe liost alimentele pe care le-a folosit la
ultima mas (de ex. lapte) sau orice alt produs de care
familia are nevoie. Nivelul: 1
Alctuirea unei liste de cumprturi
Rugai-i pe copiii mai mari s ntocmeasc lista de
cumprturi pentru ntreaga sptmn. Asigurai-v c
vor include ingredientele pe care le-au plnuit, precum i
alte produse cum ar fi hrtie igienic sau produse de
curat vesela. Nivele: 2 3 4
Pentru a-i face o idee asupra costurilor, invitai-i s v
ajute la cumprturi i rugai-i s in evidena costurilor
folosind un calculator Nivele: 2 3 4
Planificarea meselor, lista de cumprturi i
cumprarea produselor
Alctuii o list de cumprturi mpreun cu copilul
pentru un eveniment special cum ar fi ziua lui de natere.
Pentru copiii mai mici, ntrebai-i ce le-ar plcea s
mnnce la mas i rugai-i s noteze produsele pe list.
Nivelul: 1
Pentru cei mai mari, rugai-i s identifice ingredientele
pentru mas i s le adauge pe list. Nivelul: 2
Celor mai mari le putei ncredina o sum de bani pentru
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
128
a.
b.
c.
d.
e.
f.
Cumprturi moderate
Dai-i copilului lista sptmnal de cumprturi i
cupoanele de reduceri oferite de ziare i reviste. Rugaii
s gseasc ct mai multe cupoane pentru alimentele de
le list. Pentru a-i motiva cu adevrat, oferii-le banii
economisii prin folosirea cupoanelor (multe magazine
indic aceast sum la sfritul chitanei). Nivele: 1 2 3
Cumprturi eficiente la supermarket
Cnd mergei la magazin, lsai-i pe copii s gseasc
produsele de pe list, s compare mrcile i s observe
care este cea mai economic. nvai-l pe copil s
citeasc preul cu amnuntul inregistrat pe etichet (dac
magazinul are aa ceva). Discutai raportul calitate/pre
la un produs. Cel mai scump nu este ntotdeauna i cel
mai bun. Nivele: 2 3
Alte cumprturi eficiente
Cnd cutai un anumit produs, cercetai adausurile
comerciale ale magazinelor. Artai cum dou magazine
cu acelai produs practic preuri diferite. Discutai
argumentele pro i contra vizitrii mai multor magazine
pentru a gsi cele mai bune preuri pentru toate
produsele. Realizai o testare a pieei cumprnd de la
dou sau mai multe magazine aceleai produse pentru a
observa care sunt preurile cele mai mici pentru acelai
produs. Nivele: 1 2 3
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
129
a.
b.
c.
Rezultate ateptate
Stie sa faca o list de cumprturi pentru
toate articolele din gospodrie necesare
pentru o sptmn (de ex. alimente, produse
de curare i din hrtie), incadrandu-se intrun buget.
Cumpra alimente.
Stie sa faca cele de mai sus si fara indrumare.
Activiti
Alctuirea unei liste de cumprturi
Rugai-i pe copiii mai mari s ntocmeasc lista de cumprturi
pentru ntreaga sptmn. Asigurai-v c vor include ingredientele
pe care le-au plnuit, precum i alte produse cum ar fi hrtie
igienic sau produse de curat vesela.Nivele: 2 3 4
Pentru a-i face o idee asupra costurilor, invitai-i s v ajute la
cumprturi i rugai-i s in evidena costurilor folosind un
calculator. Nivele: 2 3 4
Planificarea meselor, lista de cumprturi i cumprarea
produselor
Alctuii o list de cumprturi mpreun cu copilul pentru un
eveniment special cum ar fi ziua lui de natere. Pentru copiii mai
mici, ntrebai-i ce le-ar plcea s mnnce la mas i rugai-i s
noteze produsele pe list. Nivelul: 1
Pentru cei mai mari, rugai-i s identifice ingredientele pentru mas
i s le adauge pe list. Nivelul: 2
Celor mai mari le putei ncredina o sum de bani pentru a cumpra
ingredientele necesare. Nivele: 3 4
Practic la cumprturi
Cnd suntei n magazin, lsai-i pe copii s identifice anumite
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
130
Singur la cumprturi
Sintetizai ceea ce a nvat un tnr n legtur cu planificarea
meselor i cumprturi lsndu-l s planifice mesele pe o
sptmn, s ntocmeasc lista de cumprturi i oferindu-i
posibilitatea s procure toate acestea cu o anumit sum de bani.
Nivele: 3 4
Prepararea mesei
Scopuri
10. tie i nelege numele i
utilizarea ustensilelor i a
echipamentelor de buctrie.
(II, III, IV)
a.
b.
c.
d.
a.
a.
b.
c.
b.
Rezultate ateptate
Descrie ce ustensile, aparate i echipamente sunt
necesiti i care sunt extravagane.
Descrie modul n care se utilizeaz aparatele disponibile
(de ex. cuptor, prjitor de pine, cuptor cu microunde,
main de splat vase).
Descrie cum i cnd utilizeaz ustensile n siguran (de
ex. cuite, rztoare).
Recunoate nevoia de a depozita ustensilele de buctrie
ntr-un mod organizat i sigur astfel nct s poat fi
gsite i utilizate eficient.
nelege nevoia de a pastra manualele de utilizare i
certificatele de garanie ale aparatelor de buctrie.
Descrie cum s menin aparatele de buctrie curate.
tie pe cine s contacteze pentru repararea i service-ul
aparatelor de buctrie.
Demonstreaz utilizarea adecvat a tuturor ustensilelor,
vaselor i tigilor disponibile atunci cnd pregtete
masa sau o gustare cu supervizare.
Demonstreaz utilizarea adecvat a aparatelor de
buctrie disponibile atunci cnd prepar o mas sau o
gustare cu supervizare.
Activiti
Exerciii practice
Pentru a-i implica pe copii n gtit, ncepei prin
a-i lsa s v ajute la prepararea unui meniu. De
exemplu, copiii pot sa v ajute la pregtirea
salatei. Nivelul: 1
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
131
a.
b.
c.
Exerciii practice
Pentru a-i implica pe copii n gtit, ncepei prin
a-i lsa s v ajute la prepararea unui meniu. De
exemplu, copiii pot sa v ajute la pregtirea
salatei. Nivelul: 1
Rezultate ateptate
nelege prescurtrile folosite n mod curent n reete.
Identific i utilizeaz ustensilele adecvate pentru o
msurare precis (de ex. can, linguri, msur).
Interpreteaz i demonstreaz nelesul termenilor i
abrevierilor utilizate n mod curent n reete (tiere,
radere, amestecare).
Identific i msoar ingredientele cerute n reet.
Selecteaz ustensilele i echipamentele necesare pentru
realizarea reetei.
nelege importana cronometrrii precise atunci cnd se
urmeaz o reet.
Utilizeaz un ceas sau un cronometru pentru a respecta
ntocmai instruciunile din reet.
tie unde s gseasc reete (de ex. cri de bucate,
reviste, emisiuni de televiziune, Internet, ambalajele
alimentelor, ziare, prieteni i rude).
Creeaz un caiet personal cu reetele favorite.
nregistreaz reetele.
Activiti
Exerciii practice folosind reete culinare
Dei nu folosim reete de fiecare dat cnd
gtim, este bine s tim cum s le folosim. Cnd
copilul dorete ceva special, poate s aleag o
reet din cartea de bucate. Putei s-l
supravegheai citind i urmrind reeta.
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
a.
b.
c.
Nivele: 1 2
Cei mai mari pot fi lsai nesupravegheai i
apoi s v bucurai mpreun de ceea ce au
pregtit. Nivel: 3
Exerciii practice folosind reete culinare
Dei nu folosim reete de fiecare dat cnd
gtim, este bine s tim cum s le folosim. Cnd
copilul dorete ceva special, poate s aleag o
reet din cartea de bucate. Putei s-i
supravegheai citind i urmrind reeta.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
132
Nivele: 1 2
Cei mai mari pot fi lsai nesupravegheai i
apoi s v bucurai mpreun de ceea ce au
pregtit. Nivel: 3
Gtitul fr reet
Lsai copilul s v ajute n buctrie cnd
preparai o mncare tradiional care nu
necesit reet. Explicai ce ingrediente folosii
i cum preparai mncarea. Dac vor s nvee
cum s o prepare, lsai-i s scrie ce le spunei
i astfel ei vor putea s pstreze reeta n cartea
lor de bucate. Nivele: 1 2 3
a.
b.
c.
d.
a.
b.
c.
Rezultate ateptate
Analizeaz reetele selectate (de ex. ingredientele
necesare, durata de preparare, gradul de dificultate).
Descrie posibili substitui la ingrediente (de ex.
margarin n loc de unt, zahr n loc de ndulcitor
artificial).
nelege diferitele gusturi aduse reetelor de mirodenii.
Realizeaza (pune in practica) reeta adaptata.
Selecteaz meniurile ce vor fi preparate n fiecare zi.
Identific ingredientele, ustensilele, echipamentele
necesare pentru fiecare meniu.
Face mncarea utiliznd ingredientele, ustensilele i
echipamentul.
Activiti
Preparate din toat lumea
Lsai copilul s v ajute la alegerea i
prepararea unei mese dintr-o zon cultural
diferit. Discutai despre diferite elemente,
condimente i tacmuri. Nivele: 2 3
Art ce ai nvat
Rugai tnrul s v ajute s pregtii cina o
dat pe sptmn. Lsai-l s citeasc reetele
(dac le-ai folosit) i s participe la preparare.
Mai trziu, lsai-i s-i pregteasc mncarea
preferat.
Nivele: 2 3
Cnd sunt pregtiti, lsai-i s prepare masa
desear a familiei pentru o sptmn
Nivele: 3 4
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
133
Servirea mesei
Scopuri
18. Poate aseza masa.
(II, III, IV)
a.
b.
c.
a.
b.
Rezultate ateptate
Cunoate aezarea farfuriilor, paharelor,
tacmurilor i a erveelelor.
nelege influena tradiiilor de servire a
mesei, a alegerii mncrii, a preparrii i
manierelor n diverse culturi.
Stie sa puna masa.
Activiti
Aranjarea mesei
Lsai tinerii s aranjeze masa pe rnd. Nivelul: 1
Etichet internaional
Plnuii o mas cu prietenii din alt mediu cultural dect al
vostru. Lsai tinerii s-i ntrebe pe invitai despre
tacmuri, maniere, mncrurile i obiceiurile la mas care
fac parte din cultura lor. Nivele 1 2.3 4
Rezultate ateptate
Folosete adecvat farfurii, pahare, tacmuri i
erveele.
Se implic n conversaia din timpul mesei.
Rspunde corespunztor complimentelor
oaspeilor.
Activiti
Cina formal
Aranjai o sear formal n care tinerii s aib ocazia s
foloseasc tacmurile pe care le-ar putea vedea la un
restaurant deosebit. Explicai-le aezarea diferitelor
tacmuri i cum s le foloseasc. Nivele: 2 3
a.
b.
c.
Cin n ora
Cnd luai cina la un restaurant, ncurajai tinerii s
comande meniul pe care l doresc, s v ajute s calculai
bacisul i s verificai nota de plat. Nivele: 2 3
Folosirea bunelor maniere
Oferii un premiu copilului care folosete bunele maniere
i discutai despre activitile adecvate din timpul mesei
sau ntr-un restaurant. Discutai nainte i descriei ce sunt
bunele maniere. Nivele: 1 2
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
134
a.
b.
c.
a.
b.
c.
Rezultate ateptate
Stie ct pot fi pstrate alimentele depozitate.
Stie ce alimente trebuie refrigerate i de ce.
Demonstreaz cum se pregtesc alimentele pentru
refrigerare, ngheare i/sau depozitare.
Activiti
Moment optim de nvare
Cnd curai frigiderul lsai copiii s v ajute. Ei
pot s examineze tiinific mncarea din frigider
i s-i foloseasc simurile pentru a vedea dac s-a
stricat. Ei pot s citeasc data expirrii, s se uite
sau s miroas mncarea i apoi s o guste (numai
dac este sigur c nu s-a stricat).
Experiment n depozitarea mncrii
Facei un experiment! Punei alimente nefierte i
puin mncare gtit n frigider. ntrebai-l pe copil
dac ghicete care dintre acestea se va strica prima.
Dup o sptmna, verificai experimentul. Nivele 1
2
Discutai cu ei despre timpul n care trebuie mncate
produsele sau dac ceva poate fi congelat pentru a
face s dureze mai mult. Nivele 1 2 3
a.
b.
c.
d.
e.
f.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
135
Managementul casei
Scopuri
24. Cunoate i nelege importana
cureniei casnice.
(II, III, IV)
a.
b.
c.
d.
Rezultate ateptate
Descrie cel puin dou caliti ale unei
case curate.
Explic dou beneficii ale meninerii
unei case curate.
Descrie utilizarea i depozitarea corect
a produselor de curare.
Identific trei tehnici de curare i
echipamentul aferent.
Activiti
Motivarea pentru curenie
Atunci cnd ncurajai copiii s participe la curenie n
gospodrie, jucai un joc pentru a observa cine termin mai
repede i mai bine ceea ce are de fcut. Spunei-le c vei trece
ntr-o inspecie oficial a muncii lor n timp util (dac nu au
ndeplinit corect sarcinile, vor trebuie s se ntoarc i s le
repete). Srbtorii momentul n care fiecare persoan i
termin munca! Nivele 1 2
Tabele cu treburi casnice
Dezvoltai o schem a sarcinilor casnice. Ajutai-l pe copil s se
gndeasc la toate treburile casnice care trebuie fcute n jurul
casei n fiecare sptmn sau o dat pe lun. Dup ce treburile
au fost terminate cu bine, notaii n tabel. Putei chiar s-i
acordai recompense sau privilegii pentru ndeplinirea treburilor
casnice. Nivele 1 2 3
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
136
a.
b.
c.
a.
b.
c.
Rezultate ateptate
Explic beneficiile splrii i schimbrii
regulate a cearceafurilor.
Descrie ce necesit splare n mod
regulat.
Respecta programul de curare a casei
timp de dou sptmni (de ex.
schimbarea cearceafurilor, tergerea
prafului, mturatul, aspiratul, curarea
toaletei).
Activiti
Reducerea dezordinii
Folosii un co mare de rufe. Aezai-l ntru-un loc convenabil.
Dac copiii observ lucruri mprtiate prin cas i nu sunt
siguri unde s le aeze, ar trebuie puse n co. La sfritul zilei
adunai-i pe toi copiii s aranjeze obiectele din co. Aceasta i
va ajuta pe membrii familiei s nvee unde este locul obiectelor
i s ajute la meninerea ordinii din cas. Nivele: 1 2 3
Curenia toaletelor
Lsai-i pe tineri s v ajute la curirea toaletei sau a msuei
de toalet. Stabilii ce articole ar trebui aruncate i care oferite
pentru caritate sau duse la un magazin de vechituri (re-sale).
Nivele: 1 2 3
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
137
a.
b.
c.
d.
e.
Sigurana domestic
Scopuri
28. Cunoate i nelege importana
siguranei domestice.
(II, III, IV)
a.
b.
c.
d.
e.
Rezultate ateptate
Explic trei moduri de prevenire a incendiilor (de
ex. evitarea supra-utilizrii prelungitoarelor,
evitarea lsrii nesupravegheate a lumnrilor).
Descrie un traseu de evacuare de urgen n caz
de incendiu.
Explic dou moduri de a preveni intrarea prin
efracie n casa unei persoane.
Explic dou moduri de pregtire pentru dezastre
naturale (de ex. uragane, inundaii, tornade).
Explic
depozitarea
corespunztoare
a
materialelor domestice periculoase (de ex.
produse de curat, medicamente, cuite).
Activiti
Protecia mpotriva incendiilor
Pentru a-i nva pe copii despre protecia mpotriva
incendiilor, facei exerciii de simulare a incendiilor.
Desenai planul casei i decidei cea mai bun cale de
a iei din fiecare camer din cas. Decidei locul de
ntlnire la ieirea din cas (casa unui vecin, n faa
unui copac). Nivele: 1 2 3
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
138
f.
g.
a.
b.
a.
Primul ajutor
nvai copiii metode de baz de prim ajutor folosind
ppuile copilului. Nivel:1
Copiii mai mari i tinerii pot participa la cursuri de
prim ajutor. Nivele: 2 3
Rezultate ateptate
Activiti
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
139
a.
b.
c.
d.
e.
a.
Folosirea uneltelor
Artai copiilor cum s foloseasc uneltele din cas, la
nceput cu ajutorul uneltelor de jucrie. Nivelul 1.
Dac trebuie agat un tablou pe perete, lsai copilul s v
ajute s decidei unde s l aezai, s msurai, s v
asigurai c este bine i s batei un cui n locul gsit.
Lsai-i s observe i apoi s v asiste la simple reparaii
prin cas cum ar fi schimbarea unui bec, desfundarea
toaletei, etc. Nivele: 2 3
Importana asigurrilor
Alctuii mpreun cu tnrul un inventar complet al
locuinei. Folosii creionul i hrtia, un aparat de
fotografiat sau o camer video pentru a nregistra obiectele
din fiecare camer a locuinei. Folosii acest prilej pentru a
discuta despre valoarea asigurrii casei pentru proprietar
sau pentru chiria, n cazul n care aceste obiecte trebuiesc
nlocuite dac sunt pierdute, furate sau distruse. Nivele: 3 4
a.
b.
Rezultate ateptate
Identific dou tipuri de opiuni privind
locuina (de ex. apartamente, camere de
nchiriat, case, rulote, locuine sociale).
Compar fiecare tip de opiune privitoare la
locuin cu nevoile personale i resursele
financiare.
Activiti
Jocul locuinei
Jucai jocul alfabetului cu copiii de vrst mic.
Lsai copilul s se gndeasc la un spaiu de
locuit pentru fiecare liter din alfabet (A
pentru apartament, B pentru barc, etc.).
Nivele:1
Locuina (continuare)
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
140
Scopuri
2. tie cum s caute un apartament sau
un alt tip de locuin.
(III, IV)
a.
b.
c.
d.
e.
a.
b.
c.
Rezultate ateptate
Definete termenii utilizai cel mai frecvent n
procesul de cutare a unei locuine (nchiriere,
subnchiriere, garanie, chiria, proprietar).
Descrie dou sau mai multe moduri de cutare a
unei locuine (de ex. din auzite, anunuri, afie,
mersul prin cartiere, Internet).
Interpreteaz informaiile coninute n anunurile
de locuin.
Creeaz o list cu nevoile legate de locuin (de ex.
proximitatea liniei de autobuz, la primul etaj,
permisiunea de a avea animale de cas).
Compar dou sau mai multe opiuni de locuin n
funcie de locaie, condiie, cost, siguran, acces la
transport, slujb, coal, etc.
Creeaz o list cu nevoile legate de locuin.
Realizeaz o cutare a locuinei.
Evalueaz opiunile de locuin n funcie de
locaie, condiie, cost, siguran, acces la transport,
slujb, coal, etc.
Activiti
Ce ne trebuie n sufragerie
Fiecare dintre noi avem cerine diferite legate de
locuin. Lsai tnrul s alctuiasc o list cu
toate cerinele importante pentru propria lor
locuint (distana fa de staia de autobuz,
numrul de dormitoare, mobilat sau nemobilat,
cu animale sau fr). Nivele: 2 3
Gsirea unei locuine
Sunt multe modaliti de a gsi o locuin.
Povestii tnrului cum v-ai gsit prima
locuin. Cerei tnrului s se gndeasc la
diferite zone ale oraului (sau diferite orae)
unde ar dori s locuiasc. Tinerii vor descrie n
scris tipul locuinei pe care o doresc (apartament,
cas, etc). Artai tnrului cum s foloseasc
Internetul, ziarele, cartea de telefon, sau alte
resurse pentru a gsi locuin. Nivele: 2 3 4
Locuina (continuare)
Scopuri
4. tie cum s vizioneze un apartament sau un
alt tip de locuin, cu indrumare din partea
a.
Rezultate ateptate
Crearea unei liste pentru vizionare (de ex.
curenie, fr duntori).
Activiti
Gsirea unei locuine
Sunt multe modaliti de a gsi o locuin.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
141
adultului.
(III, IV)
b.
c.
d.
a.
b.
c.
d.
Locuina (continuare)
Scopuri
7. Cunoate i nelege argumentele
pro i contra nchirierii n comun.
(III, IV)
a.
b.
Rezultate ateptate
Identific dou motive pentru care oamenii nchiriaz n
comun.
Menioneaz cel puin patru avantaje i dezavantaje ale
nchirierii n comun.
Activiti
mprirea locuinei cu un coleg de
camer
mprirea locuinei cu un coleg de camer
poate s fie o bun oportunitate i/sau o
decizie proast. Lsai-i pe tineri s
alctuiasc o list de motive pro i contra
mpririi locuinei cu un coleg, o rud sau
cu prietenul/prietena. Ajutai tnrul s
alctuiasc o list de ntrebri pentru un
posibil coleg de camer. Nivele: 2 3 4
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
142
a.
b.
Locuina (continuare)
Scopuri
9. Planifica mutarea n propria
locuin; pastreaza aceasta
locuinta.
(III, IV)
a.
b.
c.
d.
e.
f.
Rezultate ateptate
Identific i calculeaz
toate costurile iniiale (de
ex. tax de solicitare,
garanie, garanie pentru
ntreinere,
taxe
de
instalare, chiria pe prima
lun, mobil/articole pentru
locuin).
Creeaz o list cu obiectele
necesare (de ex. mobil,
aparate
de
buctrie,
prosoape i cearceafuri).
Calculeaz
costuri
anticipate de achiziionare
a dotrilor eseniale.
Dezvolt un buget lunar
realist pentru locuin.
Identific dou resurse
personale sau organizaii
comunitare care s ofere
asisten pentru acest plan.
Descrie dou moduri de a
face locuina sigur (de ex.
ncuietori, detectoare de
Activiti
Ce ne trebuie n sufragerie
Fiecare dintre noi avem cerine diferite legate de locuin. Lsai tnrul s
alctuiasc o list cu toate cerinele importante pentru propria lor locuint
(distana fa de staia de autobuz, numrul de dormitoare, mobilat sau
nemobilat, cu animale sau fr). Nivele: 2 3
Cheltuieli legate de locuin
Un aspect important n pstrarea unei locuine stabile este acela de a-i permite
toate costurile de ntreinere ale acesteia. Lsai copiii s v nsoieasc n timp ce
pltii cheltuielile de ntreinere, electricitate, etc. n timp ce copiii lipesc timbrele
sau plicuri, explicaile pentru ce anume se fac plile respective. Nivelul: 1
Copiii mai mari vor alctui o list cu cheltuieli legate de gospodrie (mobilier,
buctrie, lenjerie de pat, papetrie) i vor indica preul fiecrui articol. Nivele: 2
3
Costul chiriei
Alegei un anun de nchiriere dintr-un ziar. Discutai despre termenii i costurile
menionate n anun (plata n avans, faciliti, chiria pe prima lun) ct i despre
costurile care nu sunt menionate (taxe, mobilat/nemobilat, animale, etc.).Nivele:
34
Planul de rezerv
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
143
g.
h.
fum).
Respect
termenii
contractului de nchiriere.
i
ndeplinete
toate
obligaiile financiare la
timp.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
144
Transport
Scopuri
10. Este capabil s utilizeze
transportul public acolo unde este
cazul.
(II, III, IV)
a.
b.
c.
d.
Rezultate ateptate
Identific tipurile de transport public
disponibil.
Descrie costul diferitelor forme de
transport public.
Citete orarele i rutele de transport.
Utilizeaz cel puin o form de
transport public.
Activiti
Deplasarea
Cunoaterea i descifrarea hrilor este important pentru ca tnrul
s se deplaseze n cartier i s nu se rtceasc. Copiii de vrst
mic vor nva s citeasc numele strzilor i numele cldirilor.
Nivelul 1
Tinerii vor desena o hart care s indice drumul de acas pn la un
loc favorit din ora. Nivel: 2
Planificarea unei rute
Cerei tnrului s elaboreze o rut i s estimeze timpul de care are
nevoie pentru a ajunge intr-un anumit loc bazndu-se pe o main,
pe mersul pe jos sau pe autobuz. Dac tnrul are un loc de munc,
discutai diferitele posibiliti de a ajunge i de a se ntoarce de la
locul de munc. Nivele: 2 3
Folosirea transportului n comun
Folosirea transportului n comun este un aspect important al vieii
independente. La planificarea unei ieiri n ora cerei-i tnrului s
afle informaii de la companiile de transport n comun pentru a afla
rutele, costul biletelor, staiile, etc. Nivele 2 3
Transportul cu autobuzul
Mergei ntr-o scurt cltorie cu autobuzul sau metroul. Lsai-l pe
copil s aleag destinaia i artai-i cum s ajung acolo cu
autobuzul/metroul. Lsai-l s plteasc biletul i s utilizeze cartela
de cltorie. Nivele: 1 2
Pentru cei mai mari, lsai-i s afle singuri cu ce autobuz/metrou
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
145
Transport (continuare)
Scopuri
11. Poate cltori singur.
(II, III, IV)
a.
b.
c.
Rezultate ateptate
Interpreteaz orarele i rutele de
transport.
Alege mijloacele de transport dintre
cele disponibile n comunitate.
Demonstreaz utilizarea unuia sau
mai multor mijloace de transport n
comun pentru a se deplasa.
Activiti
Transportul cu taxi-ul
Muli tineri vor s mearg cu taxi-ul dintr-un loc n altul. Cerei
tnrului s se informeze despre costurile transportului cu taxiul.
Cnd tnrul poate plti, rugai-l s telefoneze la o companie de taxi
i nsoii-l ntr-o scurt cltorie. Nivele 2 3
Transportul cu avionul
Transportul cu avionul face parte din viaa. Vizitai aeroportul
mprun cu tnrul i lsai-l s observe cile de acces i ieirile.
Discutai despre ce se poate ntmpla dac pierde avionul cu care
trebuia s cltoreasc. Nivele 2 3
Bugetul pentru transport
Nimic nu este gratuit! O modalitate de a-i nva pe tineri importana
planificrii unui buget pentru transport este aceea de a le cere s ii
plteasc transportul n cazul n care i doresc sa ajung ntr-un
anumit loc. Nivele 2 3 4 Dac prietenii si se ofer s-l conduc cu
maina, ajutai tnrul s contribuie la acoperirea costului
transportului. Nivele 2 3 4
Transport (continuare)
Scopuri
12. tie cum s obin permis de
conducere.
(III, IV)
a.
b.
Rezultate ateptate
Cunoaste cerinele legale pentru
obinerea permisului de conducere.
Stie unde s se adreseze pentru a solicita
permisul.
Activiti
Ce presupune obinerea permisului de conducere
Un factor important pentru a deveni conductor auto este
obinerea permisului de conducere. Cerei-le copiilor s se
informeze la Poliia rutier sau s se deplaseze pn acolo.
Tinerii pot pregti o list cu paii necesari pentru obinerea
permisului de conducere - nscrierea la cursul de conducere,
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
146
a.
b.
Decizii la volan
Conducerea unui automobil este o responsabilitate mare.
Trebuie s fii un adevrat model atunci cnd conduci. Discutai
despre deciziile n timpul condusului. ntrebai-i pe tineri ce
decizii trebuiesc luate (schimarea benzii de circulaie,
semnalizarea, viteza) i de ce. Nivele: 2 3
Cheltuielile unui posesor de automobil
Cnd tinerii devin interesai s-i cumpere o main, lucrai cu
ei la realizarea unui buget. Facei o list a cheltuielilor mainii
(maina, plcuele de nmatriculare, asigurare, ntreinere).
Dezvluii-le ct pltii dumneavoastr pentru fiecare dintre
acestea. Nivele: 3 4
Asigurarea auto
O cheltuial semnificativ i curent a unui automobil este
asigurarea. Lsai-i pe tineri s discute cu un agent de asigurri
despre ceea ce infueneaz costurile asigurrii (vechimea
mainii, etc.) Nivele: 2 3 4
Reparaiile mainii
Cnd ntreinei maina, rugai-i pe copii s vin cu
dumneavoastr la service. Nivel: 1
Pentru cei mai mari repetai cu ei ce ntrebri i vei pune
mecanicului. Nivele: 2 3 4
Transport (continuare)
Scopuri
14. tie cum s cumpere o main.
(III, IV)
a.
b.
c.
Rezultate ateptate
Identific dou sau mai multe locuri
unde s gseasc automobile de vnzare
(de ex. dealeri de automobile noi/uzate,
ziare, afie).
Identific dou sau mai multe locuri de
unde s obin un mprumut pentru
automobil.
Evalueaz bugetul financiar i determin
suma de bani disponibil pentru
cumprarea unui automobil.
Activiti
Pregtirea pentru obinerea unui automobil
Atunci cnd tnrul este interesat de obinerea unui automobil,
ajutai-l sa alctuiasc un buget. Elaborai mpreun o list a
costurilor i explicai-i ct pltii dvs. Pentru main n fiecare
lun. Nivele 3 4
Pregtiri pentru cumprarea unei maini
Cumprarea unei maini este o problem delicat la orice vrs.
nainte de a merge s vizionai mainile, lsai-l pe copil s
pregteasc o list cu ntrebrile pe care ar dori s le pun
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
147
d.
e.
Resurse comunitare
Scopuri
15. Este capabil s foloseasc
ziarele i paginile aurii pentru a gsi
informaii.
(II, III, IV)
a.
b.
Rezultate ateptate
Stie sa foloseasca seciunile ziarelor i ale paginilor aurii.
Utilizeaz aceste resurse pentru a gsi informaii pentru a-l
ajuta spre exemplu n cutarea unei slujbe, a unei locuine i
localizarea asistenei medicale.
Activiti
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
148
a.
b.
c.
Rezultate ateptate
Localizeaz resurse care ofer acces la Internet (de ex.
biblioteci, centre comunitare, coli).
Descrie funciile unui motor de cutare (de ex. Yahoo!,
Infoseek).
Utilizeaz motorul de cutare pentru a gsi informaii care
s-i ofere asisten n cutarea unei slujbe, educaiei
superioare, ajutorului financiar i timp liber etc.
Activiti
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
149
a.
b.
c.
d.
e.
a.
b.
c.
d.
e.
Rezultate ateptate
a.
b.
Activiti
Unde s telefonai pentru ajutor
La cin sau n main, facei un scenariu cu care
tnrul s-ar putea ntlni i apoi ntrebai-l unde ar
trebui s sune pentru a obine ajutor. De exemplu,
ce ar face dac ar iei la plimbare i ar auzi
strigte de ajutor venind dintr-o cas sau ar vedea
fum. ntrebai-i ce ar face dac ar avea nevoie s
gseasc o rud din alt ora. Nivele: 2 3
Vecinii ca resurse
Vecinii pot fi o surs important de informaii i
ajutor. Rugai-i pe tineri s v spun la ce vecini
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
150
a.
a.
b.
c.
a.
b.
Rezultate ateptate
Face distincia ntre nevoile i dorinele
personale.
Identific valorile personale (de ex. este mai
important
s
cheltuiasc
bani
pe
mbrcminte dect s economiseasc).
Cunoate impactul pe care l au valorile
personale asupra deciziilor privitoare la bani.
Activiti
Ce nseamn banii
Prinii trebuie s discute cu copiii despre prerile acestora
referitoare la bani. Banii nseamn lucruri diferite pentru
oameni n funcie de comunitatea lor cultural. Este
important pentru tineri s neleag ce nseamn banii n
cultura sau comunitatea lor i care sunt prerile lor
referitoare la bani. Nivele: 1 2 3
Decizia privind ce este important
Rugai-i pe tineri s v descrie ce cred ei c este important
pentru diferii oameni (prini/asistent maternal, prieteni,
celebriti) n funcie de lucrurile pe care cheltuiesc banii
(haine, caritate, animale, maini). ntrebai-i pe tineri care
sunt prioritile lor referitoare la bani (cumprarea
hainelor, economisirea pentru o main, investiii, plata
chiriei, alimente). Nivele: 2 3
Jocurile ne dezvluie valorile
Jucai n familie Monopoly sau alte jocuri care fac referire
la bani, cumprri sau vnzri. n timp ce se distreaz,
copiii vor face alegeri care le reflect valorile i prerile
despre bani, care pot aprinde o discuie constructiv n
familie. Nivele: 1 2 3
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
151
a.
b.
c.
d.
Economii
Scopuri
4. tie i nelege modaliti de a
economisi bani.
(II, III, IV)
a.
b.
a.
b.
Rezultate ateptate
Descrie dou locuri unde se
economisesc bani (de ex. puculie,
depunerea la banc sau la CEC).
Identific
dou
moduri
de
economisire (de ex. 10% din salar se
economiseste in pusculita sau se
depune la CEC pe termen).
Activiti
Primele economii
Obinuii-i pe copii s economiseasc ncepnd cu o puculi i cu
o mic alocaie sptmnal. Nivel: 1 Cnd puculia se umple,
mergei cu copilul la banc i deschidei un cont de economii.
ncercai s trecei contul pe numele copilului, artai-i carnetul de
economii i lsai-i s urmreasc dobnda pe care banii lor o
produc. Nivel: 2
Borcanul pentru economiile familie
Familia dvs. se poate amuza prin folosirea unui borcan pentru
economii pentru diferite pli cum sunt cheltuielile legate de
evenimente speciale sau caritate. Purtai o discuie cu copilul despre
scopul economiilor i suma cu care fiecare membru al familiei
trebuie s contribuie sptmnal. Nivele: 1 2
Dezvoltarea unui plan de economii
Pe msur ce tinerii ctig bani din diferite munci casnice sau prin
alte mijloace, ncurajai-i s i dezvolte un plan de economii. De
exemplu, ei pot s i mpart ctigul n diferite pri: 30% pentru
economii pe termen lung (nu se vor atinge de acei bani pn cnd
vor prsi instituia; 30% pentru economii pe termen scurt (pentru
cumprturi pe care le doresc s le fac i nu cost prea mult); 30%
bani de buzunar (pentru cheltuieli imediate); 10% pentru alte
cheltuieli. Nivele: 2 3
Planificarea pentru cumprturi importante
Cteodat tinerii doresc s economiseasc bani pentru cumprturi
importante. Ajutai-i s i dezvolte planul de economii. De
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
152
Economii (continuare)
Scopuri
6. Poate atinge un scop de
economisire pe termen scurt sau
lung.
(II, III, IV)
a.
b.
Rezultate ateptate
Selecteaz i utilizeaz una sau mai
multe moduri de economisire.
Evalueaz eficienta fiecrei strategii
de economisire.
Activiti
nceperea investiiilor
Tinerii au nevoie s nvee despre valoarea investiiilor pe termen
lung. Ajutai tnrul s nvee despre opiunile de investiii prin
fixarea unei ntlniri cu un consilier financiar sau prin gsirea
informaiilor pe Internet. Lucrai cu tnrul pentru a selecta o
investiie n care se poate angaja financiar pentru urmtorii 3-5 ani.
Nivele: 2 3 4
Impozitul pe venit
Scopuri
8. Cunoate i nelege obligaiile de
depunere a formularelor de impozit
pe venit.
(III, IV)
a.
b.
c.
d.
Rezultate ateptate
Intelege faptul c venitul ctigat indiferent de faptul c
este pltit n numerar sau prin cecuri este impozitabil i
trebuie declarat.
Identific toate tipurile de impozite pe venit obligatorii n
zona respectiv (de ex. locale, municipale, judeene).
Cunoate nevoia de a depune formularele de impozit i de
a efectua la timp plata impozitelor.
Expune consecinele nedepunerii formularelor i a
neefecturii plilor la timp.
Activiti
Taxele salariale
Pentru a-i nva pe tineri despre taxele pe
venit, solicitai-le ca atunci cnd primesc
salariul s observe ci bani au fost reinui
din salariul lor pentru diferite taxe. Aceasta
este o ocazie de a descrie diferena dintre
salariul net i brut. Nivele: 3 4
Taxele pe venitul global
Odat ce ncepe munca, tnrul trebuie s
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
153
a.
b.
c.
a.
b.
Rezultate ateptate
Explic documentele i informaiile necesare
pentru depunerea formularelor de impozit.
Identific locurile unde sunt disponibile formulare
de impozit.
Stabilete cea mai bun cale de completare i
depunere a formularelor de impozit (de ex. o face
singur, pltete pentru acest serviciu, gsete un
serviciu gratuit).
Activiti
154
Scopuri
11. Cunoate i nelege serviciile
oferite de instituiile financiare.
(II, III, IV)
a.
a.
a.
a.
b.
b.
b.
c.
Rezultate ateptate
Identific instituiile financiare disponibile n
comunitate (de ex. bnci, cooperative de credit,
economii i mprumuturi) si serviciile oferite de
acestea.
Activiti
Instituii financiare
Discutai cu copilul despre instituiile financiare pe
care le folosii i despre serviciile pe care acestea le
ofer. Pe msur ce observai anunuri publicitare
pentru diferite produse (credite, economii i
mprumuturi, etc.) discutai despre asemnrile i
deosebirile existente. Nivele: 2 3
155
Scopuri
15. Cunoate i nelege argumentele
pro i contra utilizrii creditului.
(III, IV)
a.
b.
Rezultate ateptate
Identific trei avantaje ale utilizrii creditului (de
ex. ofer numerar n situaii de urgen, permite
achiziionarea de produse prin telefon sau
Internet, este mai sigur ca folosirea numerarului).
Identific trei dezavantaje ale utilizrii creditului
(de ex. poate conduce la datorii, cost ridicat al
dobnzilor, poate dura ani pn la achitare,
sfrete prin a plti mai mult dect preul
original).
Activiti
nvarea noiunii de credit
Cu un simplu exerciiu, ajutai-i pe tineri s neleag
cum funcioneaz creditul. Dac vor s mprumute
bani pentru a cumpra ceva mai important,
mprumutai-le dumneavoastr aceti bani. Spunei-le
care este rata dobnzii de mprumut i stabilii un plan
de plat cu consecin pentru pli ntrziate. Dac
tnrul uit s plteasc, deposedai-l de obiect. La
sfritul rambursrii creditului, artai-i tnrului care
era costul original al produsului i apoi ct i-a costat
pe ei ntr-adevr datorit faptului c v-au pltit n rate
cu dobnd. Nivele 2 3
Avantajele unui credit
Discutai cu copilul ct de folositoare pot fi crile de
credit
(pentru
urgene,
pentru
a
face
cumprturi/Internet, pentru a rezerva camere de hote,
etc.) Nivele: 1 2 3
Cumprarea unei maini pe credit
Fiecrui tnr i-ar plcea s aib maina sa personal.
Ajutai-i s neleag ct i va costa o main dac o
vor cumpra prin mprumut. Presupunei c tnrul are
3000 $ i vrea s cumpere o main. Discutai
variantele cum ar fi s cumpere o main mai veche
pentru 3000 $ sau s ia un mprumut pentru una mai
scump. Folosii un program pe calculator sau creion
i hrtie pentru a calcula ct ar fi dobnda i plile
pentru un mprumut de 6000 $ desfurat pe mai mult
de cinci ani. Ajutai-l pe tnr s-i imagineze ct ar
costa n momentul de fapt o main de 9000 $ dup
achitarea mprumutului. Trebuie s discutai ce main
putei cumpra pentru 3000 $ fa de suma de 9000 $
i cum s evaluai reparaiile i ntreinerea unei
maini mai vechi. Nivele 2 3 4
Rezultate ateptate
Activiti
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
156
a.
a.
b.
b.
c.
d.
18. tie cum s interpreteze un
fluturas de salariu
(III, IV)
a.
b.
Buget/Plan de cheltuieli
Scopuri
Rezultate ateptate
Activiti
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
157
a.
b.
c.
d.
a.
b.
c.
d.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
158
Consum
Scopuri
21. tie s cumpere utiliznd
numerar.
(II, III, IV)
22. Cunoate i nelege modaliti
de a face cumprturi ncadrndu-se
ntr-un buget.
(II, III,IV)
a.
b.
c.
a.
b.
c.
d.
e.
a.
b.
c.
d.
Rezultate ateptate
Descrie valoarea monedelor i a bancnotelor.
Numr corect banii pentru efectuare cumprturii.
Numr banii primii ca rest dup cumprturi.
Activiti
Consum (continuare)
Scopuri
24. Poate face cumprturi
convenabile pentru articolele de zi
cu zi (de ex. produse de ngrijire
personal, mncare, rechizite
colare).
(II, III, IV)
a.
b.
c.
d.
e.
f.
Rezultate ateptate
Gsete i folosete cupoane.
Explic preul unitar.
Interpreteaz i folosete preul unitar pentru a alege cea mai
convenabil achiziie pentru bugetul unei persoane.
Evalueaz informaiile din reclame.
Interpreteaz i folosete informaiile de pe eticheta
produsului pentru a alege cea mai convenabil achiziie.
Utilizeaz dou opiuni alternative de cumprare (de ex, piee
de chilipiruri, cataloage, reprezentane).
Activiti
Cumprturi prin comparaie
Pentru a arta copiilor cum s-i fac
economiile le putei exemplifica aceasta
prin cumprturi prin comparaie. Luai-i la
cumprturi n diferite magazine. Discutai
despre ce ai putea cumpra cu 100.000 lei
din mai multe magazine. Putei de
asemenea folosia aceasta ca o ocazie de a
discuta despre raportul cantitate calitate.
Nivele: 2 3
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
159
a.
b.
c.
d.
Consum (continuare)
Scopuri
26. tie i nelege argumentele pro
i contra achiziionrii de la
magazinele cu plata n rate sau
leasing.
(III, IV)
a.
b.
c.
Rezultate ateptate
Detaliaz conceptul de rate sau leasing.
Identific dou avantaje ale cumprrii de la magazinele n
rate (de ex. permite obinerea produselor casnice cu fonduri
limitate, permite obinerea ntregii dotri a unui apartament
dintr-un singur loc).
Identific dou dezavantaje ale cumprrii n rate (de ex. mai
scump dect cumprarea normal, trebuie achitate n timp
sau se pierd toate obiectele nchiriate).
Activiti
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
160
a.
b.
c.
d.
e.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
161
a.
b.
c.
d.
a.
b.
c.
Rezultate ateptate
Definete termenul igien.
Descrie ce nseamn bun igien.
Explic modul n care slaba igien afecteaz prieteniile i relaiile cu
ceilali.
Explic modul n care igiena afecteaz sntatea unei persoane.
Activiti
LSASSSN, VI-11, Personal
Checkup, p.396-398.
LSASSSN, VI-10, Hygiene,
p.393-395.
Rezultate ateptate
Identific trei moduri de a preveni rceala sau gripa.
Explic modul de prevenire a bolilor contagioase ca pojarul, oreionul i
vrsatul de vnt prin vaccinare i/sau evitarea contaminrii.
Explic modul n care exerciiile regulate pot face o persoan s se simt
mai bine i s arate mai bine.
Activiti
REF- Ways to Stay Healthyhttp://www.hbci.com
/~jackp/survstay.htm
REF- Work Place Health KitRSF, Health #1
RSF, Health #2
MIOYO, Knowing What to
Do,
p.61.
RSF, Health #3
RSF, Health #6
Sntate
Scopuri
3. Cunoate i nelege modalitile
de a rmne sntos.
(II, III, IV)
a.
b.
c.
a.
b.
c.
d.
e.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
162
Sntate (continuare)
Scopuri
5. tie cnd i cum s solicite
asisten medical.
a.
b.
c.
d.
e.
f.
a.
b.
c.
d.
a.
b.
c.
a.
b.
c.
d.
e.
Rezultate ateptate
Descrie cum afl cnd o boal nu a rspuns la medicaia eliberat fr
reet sau la remediile casnice.
Explic ce trebuie s fac atunci cnd o boal nu a rspuns la medicaia
eliberat fr reet sau la remediile casnice.
tie cnd s mearg la o camer de urgen i cnd s mearg la doctor sau
la clinic.
Expune costurile aferente doctorului/dentistului, clinicii i camerei de
urgen.
Alege resursele medicale/stomatologice corespunztoare pentru problema
ce necesit tratament.
Descrie paii pentru a face i a menine un consult medical/stomatologic.
Explic diferena dintre medicamentele eliberate cu i fr reet.
Interpreteaz instruciunile furnizate pe medicamentele eliberate cu i fr
reet.
Descrie ce se ntmpl cnd medicaia este utilizat necorespunztor.
Descrie efectele posibile ale utilizrii medicamentelor n timpul sarcinii.
Activiti
MIOYO, Knowing What to
Do,
p.61.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
163
a.
b.
c.
d.
e.
a.
b.
a.
a.
c.
b.
c.
b.
c.
d.
Rezultate ateptate
Descrie modul n care alcoolul, drogurile i tutunul afecteaz corpul.
Descrie modul n care alcoolul, drogurile i tutunul afecteaz dezvoltarea
ftului.
Explic modul n care alcoolul, drogurile i tutunul afecteaz o persoan i
familia sa.
Descrie ce cred prietenii i familia despre consumul de droguri, alcool i
tutun.
Numete dou moduri n care familiile transmit mai departe principii
despre droguri, alcool i tutun.
Definete expresia presiunea exercitat de cei de-o seam.
Explic modul n care cei de-o seam influeneaz deciziile privind
consumul de alcool, droguri i tutun.
Identific dou moduri de a rezista presiunii negative exercitate de cei deo seam.
Activiti
MIOYO, Drugs and Alcohol,
p.64.
STH, Unit 1, Activity 2, p.1114.
STH, Unit 8, Activity 9,
p.165.
STH, Unit 8, Activity 10,
p.165-167.
RSF,
Alcohol,
Drugs,
Tobacco #1, #2, #3, and #4
SSASSSN, Worksheet 95,
Resisting Negative Pressure,
p.133.
RSF, Alcohol, Drugs,
Tobacco #5
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
164
Sexualitate
Scopuri
13. Cunoate i nelege modul n
care se schimb corpul femeii i al
brbatului n timpul pubertii.
(II, III, IV)
a.
b.
a.
b.
a.
b.
c.
d.
c.
e.
f.
16. Cunoate i nelege cum s
previn, identifice i trateze bolile
cu transmitere sexual, inclusiv
SIDA.
(II, III, IV)
a.
b.
c.
d.
e.
f.
Rezultate ateptate
Identific anatomia sexual feminin i masculin.
Explic schimbrile corporale care intervin n timpul pubertii att la
brbai ct i la femei.
Activiti
STH, Unit 1, Activity 2, p.11
STH, Unit 7, Activity 2,
p.142-143.
STH, Unit 7, Activity 3
RSF,
Relationships
and
Sexuality#1
REF: Questions About Sexual
Orientation
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
165
Sexualitate (continuare)
Scopuri
17 Cunoate i nelege simptomele
unei sarcini i resursele disponibile.
(II, III, IV)
a.
b.
c.
Rezultate ateptate
Identific dou semne ale sarcinii (de ex. lipsa ciclului, greuri matinale).
Explic unde poate obine un test de sarcin.
Identific dou resurse comunitare care ofer consiliere i ngrijire
prenatal.
Activiti
MIOYO,
Symptoms
of
Pregnancy, p.10.
PTC, Session VII, How to
Use Resources to Support
Your Choices.
RSF,
Relationships
and
Sexuality #4
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
166
a.
b.
c.
Rezultate ateptate
Definete termenul respect de sine.
Explic legtura dintre respect de sine pe de o parte i contiin de sine i
imagine de sine pe de alt parte.
Descrie relaia dintre respect de sine i bunstarea emoional.
a.
b.
c.
a.
b.
a.
b.
Activiti
CLSA, Activity 78, Getting to
Know Me.
CLSA, Activity 79, Who
Am I Collage.
CLSA, Activity 98, Positive
Affirmation.
RSF, Personal Development
#1;
RSF,
Personal
Development #2
CLSA, Activity 9, Toilet
Paper.
CLSA, Activity 10, Grab
Bag.
LSASSSN, 1-6, Acts of Kind
ness, p.13-15.
SSASSSN, Worksheet 46,
Respecting
Others
as
Individuals, p.222.
SSASSSN, Worksheet 47,
Recognizing the Value of
Friendship, p.222.
RSF, Relationships #2
SSASSSN, Worksheet 61,
Having Respect for the
Property of Others, p243.
SSASSSN, Worksheet 63,
Respecting
Community
Authority
Figures, p.243.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
167
Contiin cultural
Scopuri
5. Cunoate i nelege identitatea
cultural a persoanei.
(II, III, IV)
a.
b.
c.
Rezultate ateptate
Descrie obiceiurile asociate cu cultura persoanei (de ex. structura
familial, limba, mncarea, mbrcmintea).
Cunoate contribuiile pe care cultura unei persoane le-a adus societii.
nelege impactul pe care cultura l are asupra identitii, valorilor i
principiilor unei persoane.
Activiti
LSASSSN, I-2, My Ethnic
Background, p.2-6.
RSF, Cultural Awareness #1
RSF, Cultural Awareness #2
LSASSSN,
I-1,
Ethnic
Groups, p.2-3.
RSF, Cultural Awareness #6,
#7, #9, and #10
CLSA,
Activity
86,
Celebrating Differences, Part
I.
CLSA,
Activity
87,
Celebrating Differences, Part
II & III.
RSF, Cultural Awareness #11,
#12, #13, and #14
a.
b.
c.
a.
b.
Comunicare
Scopuri
8. Cunoate i nelege elementele
comunicrii.
(II, III, IV)
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
h.
Rezultate ateptate
Recunoate influena diverselor culturi asupra elementelor comunicrii.
Explic diferenele dintre comunicarea verbal i non-verbal.
Descrie trei forme de comunicare non-verbal (de ex. inuta corpului,
gesturi, contact vizual, i expresii faciale).
Explic modul de a asculta eficace pentru a clarifica ceea ce s-a spus.
Explic modul de a adresa ntrebri eficiente atunci cnd clarific sau
obine informaii (de ex. ntrebri deschise i nchise).
Descrie modul n care feedback-ul poate ajuta comunicarea i/sau o poate
mpiedica.
Identific dou strategii de a oferi feedback (de ex. prin utilizarea
afirmaiilor cu eu, concentrarea pe comportament nu pe persoan).
Identific dou strategii de a primi feedback (de ex. contact vizual,
nentreruperea unei conversaii).
Activiti
CLSA,
Activity
2,
Grandmothers Truck.
CLSA, Activity 15, Broken
Squares.
CLSA, Activity 17, Comfort
Zone.
CLSA, Activity 18, Body
Language.
CLSA, Activity 19, John &
Mary.
CLSA, Activity 43, Peanut
Butter & Jelly.
SSASSSN, Skill 3, Being
Able to Communicate, p.18
Comunicare (continuare)
Scopuri
Rezultate ateptate
Activiti
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
168
a.
b.
c.
d.
a.
b.
c.
d.
e.
a.
b.
c.
d.
e.
a.
b.
c.
d.
SSASSSN,
Revealing
Yourself to
Others, p.65-74.
SSASSSN,
Skill
2,
Understanding
Anothers Point of View,
p.10-17.
RSF, Communication #2
REF-Business Netiquette
http://www.bspage.com
/1netiq/Netiq.html
RSF, Communication #14
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
169
Comunicare (continuare)
Scopuri
13. tie cum i cnd s fie sigur pe
sine atunci cnd comunic acas, la
coal sau la munc.
(II, III, IV)
a.
b.
c.
d.
Rezultate ateptate
Explic diferenele dintre stilurile de comunicare pasive, agresive i sigure
pe sine.
Descrie cum s comunice demonstrnd ncredere n sine.
Cunoate faptul c oamenii au dreptul de a exprima opinii diferite.
Demonstreaz comunicare ce reflect siguran de sine n trei situaii.
Activiti
SSASSSN,
Skill
4,
Negotiating or
Compromising, p.26-32.
RSF, Communication #16
a.
b.
c.
a.
SSASSSN,
Skill
8,
Controlling
Your Emotions, p.58-64.
RSF, Communication #17
Rezultate ateptate
Descrie diferitele tipuri de relaii (de ex. familie, prieteni, de afaceri,
profesionale, maritale i sentimentale).
Cunoate valoarea pstrrii a mai mult de un tip de relaii.
Explic regulile, limitele i codul comportamental aferente fiecrui tip de
relaie.
Descrie rolurile diferite pe care le joac oamenii n diferite relaii.
Activiti
CLSA, Activity 29, Finding
the
Right Relationship.
RSF, Relationships #1
b.
c.
d.
Relaii
Scopuri
16. Cunoate i nelege diferenele
dintre diferitele tipuri de relaii.
(II, III, IV)
a.
b.
c.
d.
a.
b.
c.
d.
e.
f.
Relaii (continuare)
Scopuri
Rezultate ateptate
Activiti
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
170
a.
b.
c.
d.
a.
b.
a.
c.
d.
e.
f.
g.
b.
c.
d.
Rezultate ateptate
Descrie diferenele dintre activitile recreative sntoase i duntoare.
Descrie dou avantaje ale activitilor recreative sntoase (de ex.
reducerea stresului, cunoaterea de oameni cu interese similare).
Identific dou resurse care pot fi utilizate pentru a gsi activiti
recreative sntoase (de ex. ziare, Internet, afiaje, carte de telefon, familie
i prieteni).
Identific o activitate recreativ spre a o explora amnunit.
Activiti
MIOYO, What Do You Do
For Fun? p.72.
MIOYO, What Does It
Mean? p.73.
MIOYO, Try Something
New,p.73.
RSF, Relationships #13
Timp liber
Scopuri
21. Cunoate i nelege importana
activitilor recreative sntoase.
(II, III, IV)
a.
b.
c.
d.
Rezultate ateptate
Activiti
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
171
a.
b.
a.
Strnge informaii despre unul sau mai multe domenii de carier (de ex.
perspectiva/tendinele carierei, deprinderi tehnice, salarii poteniale,
educaie i pregtirea necesar).
Cunoate importana voluntariatului, urmririi locurilor de munc, i
stagiilor pltite pentru a obine informaii despre domeniile de carier.
Stabilete scopul carierei.
Ajusteaz interesele carierei cu deprinderile, obiective carierei i abilitile
personale.
Evalueaz fiecare opiune de carier i alege un domeniu de carier care se
potrivesc cel mai bine scopurile de carier ale individului.
Rezultate ateptate
Descrie modul n care nevoile i dorinele se leag de angajare.
Identific dou motive pentru care oamenii muncesc (de ex. stabilitate,
independen).
Explic dou moduri n care munca afecteaz stilul de via al unei
persoane.
Activiti
CLSA, Activity 34, Its In the
Bag.
RSF, Employment #1
RSF, Employment #2
RSF, Employment #3
Rezultate ateptate
Identific trei tipuri de slujbe temporare, cu norm redus n comunitate
(de ex. baby-sitting, distribuirea ziarelor, tiatul ierbii).
Descrie unul sau mai multe moduri de a obine slujbe temporare, cu norm
redus (de ex. afiaj, anunuri n broura comunitar, crearea unui afi,
discuii cu vecinii).
Alege o strategie de a obine slujba temporar, cu norm redus preferat.
Activiti
Cash 12-15, Part II, Chapter
3, Do I Get a Job or Bank on
the Lottery?
RSF, Employment #5
b.
c.
d.
e.
a.
b.
c.
Locul de munc
Scopuri
4. nelege importana angajrii.
(II, III, IV)
a.
b.
c.
a.
b.
c.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
172
a.
b.
c.
d.
e.
a.
b.
c.
d.
a.
b.
c.
d.
e.
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
Rezultate ateptate
Descrie rolul interviului n procesul de cutare a locului de munc.
Adun informaii despre companie atunci cnd se pregtete pentru
interviu.
Afieaz ngrijire, mbrcminte i comportament corespunztor unui
interviu.
Identific posibile ntrebri pentru interviu i creeaz rspunsuri.
Descrie deprinderile de comunicare verbal i non-verbal utilizate ntr-un
interviu.
Exerseaz un interviu cu un prieten sau un adult.
Realizeaz un interviu i evalueaz performanele personale.
Activiti
MIOYO, Getting Ready For the
Interview, p.13-14.
CLSA, Activity 31, The Right
Look For a Job Interview.
LSASSSN, V-14, Interviewing,
p.343-345.
RSF, Employment #10
RSF, Employment #11
RSF, Employment #12
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
173
a.
a.
a.
b.
b.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
h.
Rezultate ateptate
Identific atitudinile i comportamentele (de ex. punctualitatea,
respectarea instruciunilor, asumarea responsabilitilor) care afecteaz
pstrarea locului de munc i promovarea.
Identific mbrcmintea adecvat la locul de munc.
Explic ce este subordonarea ierarhic i cum funcioneaz.
Cunoate importana supervizrii i accept supervizarea.
Demonstreaz capacitatea de a organiza i gestiona timpul pentru a
ndeplini sarcinile de la locul de munc.
Demonstreaz dou moduri de a gestiona critica.
Demonstreaz deprinderi de negociere n rezolvarea diferendelor de la
locul de munc.
Demonstreaz colaborarea cu alte persoane ca membru al echipei.
Activiti
CLSA, Activity 14, Choose to
Keep It.
LSASSSN, V-15, Having a
Good Attitude, p.346-348.
LSASSSN, V-16, Being a
Good Employee, p.349-350.
LSASSSN, V-17, Getting
Along with the Boss, p.351353.
LSASSSN, V-18, You Are the
Boss, p.354-356.
RSF, Employment #16
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
174
a.
b.
c.
Rezultate ateptate
Cunoate diferenele dintre deciziile impulsive i cele bine-gndite.
Descrie etapele procesului de luare a unei decizii bine-gndite (de ex.
identificarea opiunilor, evaluarea argumentelor pro i contra, alegerea
unei opiuni).
Analizeaz o situaie privitoare la deprinderile de via care necesit o
decizie (de ex. alegerea unei cariere, schimbarea locului de munc,
efectuarea unei achiziii majore).
Aplic procesul de luare a deciziilor bine-gndite la o situaie privitoare la
deprinderile de via.
Evalueaz rezultatele deciziei.
Activiti
MIOYO, Making Decisions,
p.16.
SSASSSN, Making Good
Decisions, p.134.
MIOYO, Making Decisions,
p.16.
RSF, Decision Making #3
RSF, Decision Making #4
Rezultate ateptate
Identific dou lucruri care influeneaz capacitatea unei persoane de a
studia (de ex. locaia, spaiul, timpul, distragerile).
Determin condiiile n care o persoan nva cel mai bine.
Activiti
LSASSSN, III-23, Study
Smarter, p.174-175.
LSASSSN, III-21, Getting
Organized, p.168-170.
REF- Girl Power Assignment
Book
http://www.health.org/gpower/
girlarea/assignment/
RSF, Study Skills #1, #3, and
#4
Luarea deciziilor
Scopuri
15. Cunoate i nelege procesul de
luare a deciziilor bine-gndite.
(II, III, IV)
16. Poate utiliza un proces de luare a
deciziilor bine-gndite ntr-o situaie
privitoare la deprinderile de via.
(II, III, IV)
a.
b.
a.
b.
c.
Deprinderi de studiu
Scopuri
17. Cunoate i nelege ce
influeneaz capacitatea de studiu a
unei persoane.
(II, III, IV)
a.
b.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
175
a.
b.
c.
a.
b.
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
176
Tata
Nume ....................................
Prenume ...............................
Necunoscut ...........................
Resedinta ..............................
.................................................
Domiciliul temporar...............
................................................
.................................................
Ultima adresa cunoscuta ..........
177
.................................................
...................................................
...................................................
..................................................
Ocupatia si locul de munca ......
Ocupatia si locul de munca .....
....................................................
...................................................
....................................................
...................................................
Starea de sanatate .....................
Starea de sanatate ....................
..................................................
...................................................
Locuinta ..................................
Locuinta ...................................
Situatia socio- economica ............
Situatia socio-economica ..........
......................................................
...................................................
Motivul pentru care se afla in institutie ............................................................
............................................................................................................................................................
........................................................................................
Motivele pentru care se afla in locuinta de tranzitie ......................................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
Istoric
Varsta la care a fost prima data institutionalizat________
Data de cand se afla in insititutia de protectie .............................
Traiectoria in sistemul de protectie a copilului.............................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
....................................
Date privind situatia juridica a tanarului
Observatii................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................
.....................
Statutul juridic in raport cu fiecare dintre parinti ....................................
...........................................................................................................................
Relatia cu familia
Familia manifesta interes fata de tanar
vizita (specificati).......................................................
telefon (specificati)......................................................
- scrisori (specificati).........................................
Observatii:.......................................................................................
Merge in familie
Saptamanal
Lunar
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
178
Trimestrial
Deloc
Observatii:...................................................................
Tanarul scrie / telefoneaza familiei
Saptamanal
Lunar
Trimestrial
Deloc
Observatii
Frati si surori
Nume
si Data nasterii
Sex
Ocupatie
Rezidenta
prenume
- tata
- alte rude...............................................................................................................
Observatii
179
C.Imbolnaviri:..
PERSONALITATEA
DATE PRIVIND DEZVOLTAREA PSIHOLOGICA
Dimensiunea comportamentala
a. repectarea regulilor de convietuire rezidentiala
Observatii
b. comportament proactiv
relatiile cu colegii de apartament
Observatii
NU
Observatii
..
Asertivitate
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
180
Observatii
....................
sprijin fata de cei din jur ( revendicativ, ii ajuta pe cei din jur, indiferenta, etc)
Observatii
..
rezistenta la frustrare
Observatii
comportament conflictual
Observatii
e. complianta
Cooperant fata de programul de asistenta
Observatii
Imaginea de sine
Stima de sine
Observatii
Prezentarea de sine
Observatii
Autonomie, responsabilitate
Observatii
Forta eului
Observatii
Eysenk, Cattel, factor ce exprima gradul de
integrare dinamica, controlul emotiilor, ex: forta = maturitate, calm, stabilitate in
salbiciunea eului denota dependenta fata interese, calm, constanta atitudinii,
de anturaj, atentie! Se va adapta greu daca slabiciune=emotivitate, imaturitate, reactiv
e rupt de relatii.
la frustrare, inconstant in atitudini, evita
responsabilitati, se implica in conflicte,
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
181
Popularitate, leadership
Locul controlului
(Cum apreciaza relatiile de cauzalitate,
considera ca tanarul este cauza unor
evenimente din viata lui sau considera ca
altii sunt de vina?)
Anxietate fata de relatiile cu ceilalti
abandoneaza
usor.
Observatii
Observatii.....................................................
......................................................................
......................................................................
...............................................
Observatii
Observatii
Observatii
Dimensiunea afectiva
Trasaturi dispozitionale (anxietate, elemente depresive, buna dispozitie, irascibilitate,
dispozitie afectiva predominanta,mai mult vesel, optimist, mai mult trist, ciclotimic , etc)
Observatii
Maturitate afectiva
Observatii
Dimensiunea relationala
Relatia cu grupul de prieteni
182
..
Relatia cu autoritatea
Comportamente de risc
Alcolism
Observatii
..
Consum de droguri
Observatii
Atitudini suicidare
Observatii
Tulburari de comportament
Observatii
Furt
Minciuna
Fuga
Observatii
..................
183
.............................................
Preocupari fata de activitati intelectuale
Observatii
..................
.............................................
Adaptarea fata de sarcini noi
Observatii
Rezolvarea de probleme
Observatii
TRASATURI DE CARACTER
- pozitive
..
- negative
Trasaturi specifice
a) atitudini fata de munca
- pozitive
- negative
Observatii
..
b) atitudini fata de colegii de centru
- pozitive
- negative
- altele
Observatii
..
c) atitudini fata de personalul programului
- pozitive
- negative
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
184
- altele.
d) atitudini fata de persoanele din afara centrului
- pozitive
- negative
- altele.
Observatii
SLABE
F.SLABE
B. MATERII PREFERATE
Integrarea in colectivitate
- relatii cu colegii
..
- relatii cu profesorii
ORIENTARE PROFESIONALA
Observatii
Trasaturi aptitudinale
Potential (capacitati, abilitati, talente)...
Deprinderi de viata
Igiena personala
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
185
Comunicare
Limbaj (scris, vorbit).
Initierea comunicarii...
Planificarea
activitatilor
.
Deprinderi culinare
Organizare administrativa
Alte deprinderi
PREGATIREA PROFESIONALA
CURSURI DE PREGATIRE SI PERFECTIONARE PROFESIONALA
..
..
186
PROBLEME PERSONALE
..
..................................................................................................................................
...................................................................................................................................
..................................................................................................................................
..................................................................................................................................
PLAN DE INTERVENTIE
NEVOILE TANARULUI
OBIECTIVE
PE TERMEN SCURT
187
PE TERMEN MEDIU
PE TERMEN LUNG
ACTIVITATI PROPUSE
METODE DE LUCRU
..
Obiective
Activitati
1
2
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
188
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
OBSERVATII FINALE
Consilierea psihologica
Consilierea juridica
........................
...............................................................................................
Asistenta medicala
........................
........................................................................................
.
189
Consilierea vocationala
........................
....................................................................................
Orientarea scolara
........................
...............................................................................................
................................................
................................................................................................................
Alte observatii
........................
............................................................................................
190
ANEXA 3
FORMULAR PENTRU ADULTUL CARE FACE EVALUAREA TINARULUI
Instruciuni : Aceast list de referin v cere s apreciai deprinderile de via pentru un
anumit tnr cu care lucrai. Nu exist rspunsuri corecte sau greite i nimeni nu deine toate
abilitile descrise mai jos. Incercai s rspundei la toate ntrebrile. Dac sunt prea multe
ntrebri la care nu rspundei, s-ar putea s nu obinei rezultatul dorit
De ct timp l cunoatei pe tnr?
____luni ______ani
Relaia dvs. cu tnrul:
Printe biologic, vitreg sau adoptiv
Asistent maternal profesionist, inclusiv rude i prieteni apropiai
Alte rude, exluznd asistentul maternal profesionist
Alte persoane sau curator
Ofertant de servicii (de exemplu, lucrtor de caz, terapeut, personal din protecia copilului)
Profesor
Altele
Tnrul locuiete cu dvs.:
Da Nu
Sexul:
Feminin
Masculin
Vrsta actual a tnrului:
sub 13 ani
17
13
18
14
19
15
20
16
peste 20 ani
Nivelul de colarizare al tnrului:
clasa a 7-a
clasa a 12-a
clasa a 8-a
coal profesional
clasa a 9-a
Colegiu
clasa a 10-a
Nu este la coal
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
191
clasa a 11-a
Altele
Unde locuiete tnrul (situaia de via)
mpreun cu prinii biologici
mpreun cu mama sau tatl biologic
mpreun cu prinii/printele adoptivi
mpreun cu asistentul maternal care nu este rud
mpreun cu o rud (nu asistent maternal)
mpreun cu rudele care sunt i asistenii si maternali
ntr-o cas de tip familial
ntr-o instituie rezidenial
ntr-o instituie de detenie juvenil sau cas de corecie
mpreun cu un prieten de familie (nu asistent maternal)
Pe cont propriu
Altele
De ct timp locuiete n aceast mediu
______luni ________ ani
Notai rspunsul care descrie cel mai bine tnrul:
Sarcini privind viaa de zi cu zi
1.tie s spele hainele urmrind eticheta
NU seamana
produselor(de exemplu, splare manual,
cu tanarul
automat, curire i splare cu ap rece
2. Se protejeaz mpotriva posibilelor spargeri
la domiciliu
3. Ii aranjeaz hainele cnd este nevoie, de
exemplu coaserea nasturilor
4.Ii pregtete masa singur
5. Folosete aparatura din buctrie, de exemplu
cuptorul cu microunde, mixerul electronic, aragazul
6. Depoziteaz mncarea astfel nct nu se stric
i nu se deterioreaz (frigider, camara rece)
7. Respect regulule de baz pentru prevenirea
incendiilor i regulile de siguran acolo unde
locuiete
8.Pstreaz curenia n spaiul n care triete
9. Previne sau minimalizeaz apariia gndacilor,
furnicilor, oarecilor, etc,
10. Planific mese sntoase n fiecare sptmn
11.Face cumprturi
Locuina i resursele comunitare
12. Poate nelege i rspunde anunurilor pentru
cumprarea unei locuine
13. Poate dezvolta un buget lunar necesar vieii
independente
Seaman putin
Descrie
cu tanarul
cel mai bine t.
192
193
194
195
ANEXA 4
FORMULAR DE AUTOEVALUARE PENTRU COPIL
Instruciuni: Aceste ntrebri v vor cere s rspundei ce cunotei i ce putei s facei.
Nu exist rspunsuri corecte sau greite i nimeni nu deine toate abilitile descrise mai jos.
ncercai s rspundei la toate ntrebrile.
Dac sunt prea multe ntrebri la care nu rspundei, s-ar putea s nu obinei rezultatul
dorit.
Eu sunt:
O fat
Un biat
Vrsta actual:
sub 13 ani
17
13
18
14
19
15
20
16
peste 20 ani
Nivelul de colarizare:
clasa a 7-a
clasa a 12-a
clasa a 8-a
coal profesional
clasa a 9-a
Colegiu
clasa a 10-a
Nu este la coal
clasa a 11 -a
Altele
Selectai rspunsul care descrie cel mai bine situaia n care v aflai, n prezent locuiesc
mpreun cu prinii biologici
mpreun cu mama sau tatl biologic
mpreun cu prinii/printele adoptivi
mpreun cu asistentul maternal care nu este rud
mpreun cu o rud (nu asistent maternal)
mpreun cu rudele care sunt i asistenii si maternali
ntr-o cas de tip familial
ntr-o instituie rezidenial
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
196
Seamana
putin cu
mine
Seamana
foarte mult
cu mine
197
Seamana
puin cu
mine
Seamana
foarte mult
cu mine
Managementul banilor
22.Pot explica cum se completeaz cecurile,
cum se fac depozitele de bani i
tranzaciile ATM, BUGETUL i verificarea
contului de economii.
23.Pot interpreta informaiile din fluturaul
de salarizare
24.Pot nelege informaiile din facturi
(de exemplu, factura de telefon)
25.Pot explica avantajele i dezavantajele
cumprrii pe credit
26.Pot explica cum se stabilete i menine
o bun rat de credit
27.Pot descrie dou modaliti de a economisi
bani atunci cnd cumpr anumite lucruri
28.Pot contacta diferite agenii acolo unde
locuiesc pentru a primi sfaturi financiare
29.Cunoasc ce cumprturi pot s fac cu 100 000 DE LEI
Autongrijirea
30.Pot s stabilesc o ntlnire cu medicul,
dentistul sau la o clinic atunci cnd am nevoie
31.Pot descrie dou sau mai multe locaii de unde
pot primi ajutor dac m simt n nesiguran
32.Pot contacta servicii n zona n care locuiesc
pentru a obine informaii despre viaa sexual i
sarcina nedorit
33.Pot explica dou modaliti de prevenire a bolilor
cu transmitere sexual ca de exemplu HIV, SIDA i
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
198
sifilis
34.Pot s m ngrijesc n cazul rnilor sau bolilor
uoare
35.Pot explica ce se ntmpl cu organismul meu dac
fumez sau, consum alcool sau folosesc droguri
36.Pot explica cum rmn nsrcinate fetele
37.Pot explica metode de prevenire a sarcinii
38.Pot refuza avansurile sexuale
39.neleg ce medicamente s folosesc atunci cnd
apar semne de boal uoar
40.Daca am nevoie de ajutor medical cunosc modul in care sa
il obtin
Dezvoltarea sociala
41.Pun intrebari pentru a ma asigura ca inteleg mesajul
transmis
42.Incerc sa gasesc un compromis atunci cand am divergente
cu alte persoane
43. Prezint cu claritate ideile mele catre ceilalati
44. Cer ajutor atunci cand am nevoie
45. Explic modul in care ma simt ( de exemplu, manios,
fericit,ingrijorat sau depresiv)
46. Obtin ajutor daca senrtimentele mele ma ingrijoreaza
47. Accept complimente sau aprecieri fara a deveni stingherit
48. Iau in considerare criticile fara a deveni furios,
trist sau defensiv
49. Fac fata maniei fara a folosi violenta
50.Pot explica mediul cultural din care provin
51.in timpul liber, m implic n activiti care
nu mi aduc necazuri
52.Discut despre problemele mele cu un prieten
53.Discut cu un adult fa de care m simt apropriat
54.Evit relaiile care produc durere sau care sunt periculoase
55.Sunt politicos cu ceilali
56.Apreciez lucrurile pe care ceilali le fac pentru mine
57.Respect proprietatea celorlali
58.Respect modalitile altor oameni de a gndi, stilul
lor de via i atitudinile lor
59.Sunt capabil s organizez i s conduc activiti
de grup (activiti colare sau sportive)
60.Pot explica educaia sau pregtirea necesar opiunilor
mele de carier profesional
61.Pot descrie trei modaliti de a gsi un loc de munc
62.Pot explica de ce sunt importante recomandrile de la
locul de munc
63.Pot s m pregtesc pentru un interviu pentru obinerea
unui loc de munc (m pregtesc pentru ntrebri, sosesc la
timp, m mbrac adecvat, etc.)
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
199
200
4.Unde v adresai pentru schimbarea adresei adresi din buletin atunci cnd v mutai
domiciliul?
La magazin
La poliie
La oficiul potal
La biblioteca public
Managementul banilor
5. Care este cea mai bun modalitate de a verifica un cont bancar?
nregistrez chitanele n registrul personal
Ghicesc ci bani ar putea s fie n cont
Telefonez la banc
mi obin balana financiar de la ATM
6. Ce nseamn salariul net" din fluturaul dvs. de salariu?
Banii care rmn nainte de impozitare i taxe
Venitul pe or
Salariul dvs dup ce s-au dedus impozitele i taxele
Banii care se deduc din salariu pentru asigurarea social
Autongrijirea
7. Care din urmtoarele boli NU este o boal cu transmitere sexual?
Sifilis
HIV/SIDA
Bronitele
Clamidia
8.Care este cea mai eficient metod pentru prevenirea sarcinii?
Folosirea prezervativului
Abstinena
Folosirea pilulelor contraceptive
Folosirea diafragmei
Dezvoltare social
9. Anca se afla n prima ei zi de coal la coala n care s-a mutat.
Care este cea mai bun metod pentru ca ea s i fac noi prieteni?
Evitarea celorlali pn n momentul n care vor discuta cu ea
Se prezint celorlali n timpul pauzelor de prnz
ntrerupe o conversaii private
Intervine s-i calmeze pe ceilali atunci cnd devin furioi
10. Cnd suntei furios care este primul lucru pe care l facei?
V dai seama imediat c suntei furios
Ignorai modul n care v simii
Ridicai vocea la cineva
V uitai la televizor
Obiceiuri de munc i studiu
11. Atunci cnd v pregtii de interviu pentru obinerea unui loc de munc
Cerei unui prieten s v nsoeasc
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
201
C D
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
ADAPTARE DUPA FORMULARUL COPILULUI DIN CASEY FAMILY PROGRAMS
SI DOROTHY I.ANSELL
202
ANEXA 5
CRITERII SUGERATE PENTRU PRACTICA
Musckie School of Public Service, University of Southern Maine and National Resource
Center for Youth Services, College of Continuing Education University of Oklahoma au
identificat patru principii fundamentale si 13 criterii sugerate pentru practica care reflecta
tendintele actuale in literatura de specialitate si cuprind experientele expertilor in domeniu.
Cele patru principii se refera la :
dezvoltarea tanarului
colaborare
competenta culturala
legaturi permanente
Mai jos veti gasi cele 13 criterii. Marcati cu un cerc criteriile deja existente in programul
dumneavoastra. Marcati langa cele prezente in serviciile altor organizatii si marcati cu o steluta
* serviciile pe care doriti sa le implementati.
1.Un plan de tranzitie pentru fiecare tanar
care:
Se bazeaza pe evaluarea nevoilor,
Este dezvoltat cu implicarea activa a
tanarului,
Este revizuit periodic.
203
204
ANEXA 6
Interviul privind punctele tari-ntrebri pentru evaluarea bazat pe puncte tari
Care credei c a fost cel mai important lucru pe care prinii dumneavoastr 1-au
considerat important s l nvai pe msur ce v dezvoltai?
Dac ai putea s v nvai copiii numai trei lucruri, care ar fi acelea?
Care sunt cteva dintre tradiiile familiei dumneavoastr? Cine particip la srbtorile
n familie (vacane, srbtori)?
In ce mod ai dori s v descrie cineva familia?
Spunei cteva lucruri despre loialitate familial care s aib legtur cu familia
dumneavoastr.
Imaginai-v familia dumneavoastr aa cum ai dori s fie. Spunei-mi cum arat.
Care sunt cele mai mari realizri ale familiei dumneavoastr?
Ce caliti folosii pentru a v ajuta familia n momente de stress i greuti?
Dac ai putea spune un lucru bun despre dumneavoastr, care ar fi acela? Ce ar spune alii?
Cum sunt luate deciziile n familia dumneavoastr?
Cum a fost gestionat ultima problem apruta n familia dumneavoastr?
Ctre cine se ndreapt familia dumneavoastr la nevoie?
Care sunt cteva dintre cele mai importante lucruri care s-au ntmplat n familia
dumneavoastr?
Care este cel mai bun aspect legat de fiecare dintre copiii dumneavoastr?
Care sunt visele dumneavoastr privitoare la familie?
Care sunt locurile de munc, hobby-urile i deprinderile fiecrui membru al
familiei dumneavoastr?
Ce dorii s facei pentru a v distra? Sunt anumite lucruri pe care membrii familiei
dumneavoastr le fac cu plcere mpreun?
Cum v facei prieteni? Care este cel mai bun prieten de familie?
A trebuit vreodat s v bazai pe o organizaie pentru ajutor?
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World
Learning , Programul Childnet, 2004
205
206
207
Proprietate personal: da nu
Numarul de camere:_______
Electricitate
Ap curent
nclzire
Telefon
Starea de igien:
Satisfctoare
Nesatisfctoare
Suprafaa de teren cultivat (tipul culturii):______________________________
Animale:________________________________________________________
Alte proprieti:___________________________________________________
Venituri
Stabile:_________________________________________________________
Ocazionale:_____________________________________________________
VI. Relaiile n familie i comunitate
Relaii n familie:__________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
Relaiile n comunitate:_____________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
VII. Observaii
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
__________________
VIII. Concluzii i recomandri
______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
Asistent Social
208
209
Parintele/Parintii
Reprezentantul legal al copilului
Semnatura
Semnatura
ANEXA 9 - Model fisa de monitorizare a evolutiei copilului
210
Activitati
Persoana
Perioada
responsabila cu
implementarea
activitatii
Mijloace
necesare
Progresul
lunar
Progresul
cumulat
Deprinderi
gospodaresti
a.Importanta
curateniei locuintei
-descrie cel putin 2
calitati ale unei case
curate
-Explica doua
beneficii ale
mentinerii unei case
curate
-Descrie utilizarea
corecta a produselor
de curatare identifica
trei tehnici de
curatare si a
echipamentului
-Poate mentine o
camera curata, stie sa
schimbe lenjeria
b. Isi ingrijeste
hainele, garderoba
-Descrie diferite
moduri de spalare a
hainelor
-Dovedeste pricepere
in aranjarea ordonata
a hainelor
Ghid metodologic pentru dezvoltarea deprinderilor de viata independenta World Learning , Programul Childnet, 2004
211
ANEXA 10
ANALIZA CMPULUI DE FORTE
Scopul
O tehnica de identificare a acelor forte care favorizeaz sau obstructioneaza
implementarea schimbrii.
Forte restricitive
Forte motivatoare
Mod de desfurare
Descrierea schimbrii planificate intr-o propoziie simpla in partea de sus a colii de pe
flipchart.
Enumerarea pe partea stnga a flipchartului a forelor motivatoare care sprijin
schimbarea planificata.
Enumerarea pe partea drepta a flipchartului a forelor restrictive care
obstructioneaza schimbarea planificata.
Determinarea forelor restrictive care reprezint cea mai mare ameninare la adresa
schimbrii si scoaterea lor in evidenta in vederea unor masuri speciale.
Determinarea forelor motivatoare care reprezint cele mai eficiente prghii pentru
implementarea schimbrii si scoaterea lor in evidenta in vederea unor masuri speciale.
Observaii
Identificarea forelor care favorizeaz sau amenina schimbarea poate fi benefica pentru
a determina daca este oportun a se implementa schimbarea planificata si in caz afirmativ, cum pot
fi cel mai bine invinse forele restrictive identificate si cum pot fi valorificate la maxim forele
motivatoare. Merita reinut faptul ca este in general mai eficace nlturarea barierelor din calea
schimbrii dect promovarea forelor favorabile.
212