Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tratamentul Chirurgical Al Insuficientei Cardiace Prof. Dr. Grigore Tinica, Dr. Anghelus Meda Maria PDF
Tratamentul Chirurgical Al Insuficientei Cardiace Prof. Dr. Grigore Tinica, Dr. Anghelus Meda Maria PDF
Coordonator,
Prof. Dr. Gr Tinica
Referent,
Dr. Meda Maria Anghelus
2010
Insuficienta cardiaca este un sindrom clinic complex care apare secundar unor
anormalitati structurale sau functionale ale cordului, genetice sau dobandite, ce
impiedica ventricolul stang sa se umple sau sa isi exercite corect functia de pompa si
care reuneste :
Simptome tipice de insuficienta cardiaca : dispnee de efort si de repaos, oboseala,
fatigabilitate.
Semne tipice de insuficienta cardiaca : tahicardie, tahipnee, raluri pulmonare,
revarsat pleural, presiune crescuta la nivelul venelor jugulare, hepatomegalie, edeme
periferice.
Obiectivarea unor anormalitati structurale sau functionale ale cordului in
repaos : cardiomegalie, Z3, modificari ale traseului electric, sufluri cardiace si cresterea
concentratiei de peptid natriuretic.2
In incercarea de a explica acest sindrom clinic complex de-a lungul timpului s-au
utilizat mai multe teorii ( cardiorenala si cardiocirculatorie / hemodinamica ). Teoria
cardiorenala se bazeaza pe retentia excesiva de apa si sodiu cauzata de anomalii ale
fluxului renal in timp ce teoria cardiocirculatorie (hemodinamica) porneste de la
modificari ale functiei de pompa si vasoconstrictie periferica excesiva. Teoria
cardiorenala explica rolul tratamentului judicios cu diuretice in ameliorarea
simptomatologiei insuficientei cardiace in timp ce teoria cardiocirculatorie explica rolul
drogurilor inotrop pozitive si respectiv al vasodilatatoarelor periferice in cresterea
debitului cardac, dar nici una nu reuseste sa explice progresia lenta si inexorabila a
acestui sindrom.
In acest context, in prezent se pune din ce in ce mai mult accentul pe activarea
neurohormonala si remodelarea ventriculara ca factori determinanti ai progresiei
insuficientei cardiace.
Multe dintre semnele si simptomele tipice de insuficienta cardiaca nu pot fi atribuite
direct tulburarilor secundare cordului ci sunt secundare organelor tinta (ex. rinichi) si in
plus nu pot fi explicate in totalitate prin perfuzia insuficienta a acestora, sugerand
astfel ca un alt proces sistemic de tipul activarii neurohormonale contribuie la
sindromul de insuficienta cardiaca.
Intre tehnicile noi, in curs de evaluare, putem aminti tratamentul cu celule stem
asociat tehnicilor chirurgicale clasice mai sus amintite iar dintre acestea tratamentul cu
celule stem in cardiomiopatia ischemica asociata bypassului aortocoronarian are in
prezent cele mai multe dovezi.
1.Tratamentul medicamentos
2. Tratamentul interventional
2.1 Stimulatorul classic, bicameral DDD
In 1990 s-a observat ameliorarea semnificativa a simptomatologiei la o parte din
pacientii cu insuficienta cardiaca la care s-a implantat un stimulator bicameral, ulterior
demonstrandu-se faptul ca acesta are un rol in ameliorarea simptomatologiei doar la
pacientii cu interval PR lung, cu intarzierea conducerii atrioventriculare, neavand nici
un rol la ceilalti pacienti.
3.1.2.Bypass-ul aorto-coronarian
Criteriile de includere in studiul STICH sunt fractia de ejectie sub 35% si anatomia
coronarelor care se preteaza revascularizarii chirurgicale. In prezent rezultatele
studiului STICH sunt in curs de evaluare.
CIC FE<35%
Indicatie de tratament medical
DA
NU
NU
DA
1350 pacienti
MED 675p
CABG 675p
225 pacienti
MED 75p
CABG75p CABG+RVS75p
DA
850 pacienti
NU
exclusi din studiu
Atat miocardul hibernant cat si cel siderat contribuie la progresia disfunciei sistolice, a
remodelarii si a dezvoltarii insuficientei cardiace. Procesul de remodelare evolueaza in
timp, posibilitatea de a inversa procesul parand a fi dependenta de timp, fapt ce aduce
in centrul atentiei importanta revascularizarii precoce.
12
Stenoza aortica
13
Regurgitarea aortica
14
In privinta pacientilor cu ICC NYHA III sau IV cu regurgitare aortica severa si disfunctie
sistolica de VS importanta, strategia terapeutica recomandata este inca in discutie. Nu
exista studii publicate care sa compare rezultatele tratamentului medicamentos cu cela
ale chirurgiei valvei aortice sau ale transplantului cardiac.
Studii mici atesta insa ca in prezent tratamentul medical de ultima generatie bazat pe
IECA si Bblocante neutralizeaza riscul operaror inalt dat de disfunctia ventriculara
stanga severa, astfel interventia chirurgicala de inlocuire a valvei aortice la pacientii cu
regurgitare aortica severa si cardiomiopatie valvulara devine o optiune valabila alaturi
de transplantul cardiac.
16
17
Anuloplastia mitrala
Anuloplastia De Vega
Tehnica operatorie
O tehnica mult mai fiziologica a fost descrisa in 1985 de Jatene si tot in 1985 Dor
descrie tehnica de plastie endoventriculara circulara cu patch EVCPP (endoventricular
circular patch plasty) , urmata in 1989 de tehnica de endoanevrismorafie a lui Coley.
20
Tehnica cea mai utilizata in prezent o reprezinta EVCPP : Vava mitrala este initial
examinata prin echografie transesofagiana. Bypass-ul aorto-coronarian se realizeaza
intr-o prima etapa. Ulterior se deschide VS in central zonzi infarctizate. Se indeparteaza
trombii, iar zona de cicatrice endomiocardiaca este indepartata in special daca este
calcificata sau daca a fost documentata prezenta aritmilor ventriculare inductibile sau
spontane. In aceasta situatie se poate practica crioablatia la capetele rezectiei. Daca
valva mitrala este incompetenta, va fi examinata in vedrerea alegerii tehnicii de plastie
mitrala. Reconstructia ventriculara incepe printr-o sutura care se practica in tesut
sanatos, la marginea dintre miocardul cicatriceal si cel viabil. Strangand capetele
acestei suturi se reface forma initiala a VS, insa, pentru a evita micsorarea excesiva a
volumului ventricular stang cu risc de incomplianta diastolica imediata sau tardiva,
sutura se strange cu un balon intraventricular umflat la capacitatea diastolica teoretica
a VS (50ml/m suprafata corporala). Aceasta manevra da forma si dimensiunea patchului care va inchide VS. Se poate folosi un patch sintetic sau tesut autolog : fie o zona
semicirculara din tesutul cicatriceal daca nu este calcificat sau cu trombi, fie o bucata
de pericard autolog.
21
22
23
24
2.
3.
Preoperative
1.7 0.2
22 6
Postoperative
2.2 0.5
40 7
1 year postoperative
p
2.5 1.5
<0.001
38 7
<0.001
1.
1.
Tehnica Batista
Ideea lui Batista se bazeaza pe legea lui Laplace ( stress parietal = presiunex R/2 x
grosimea peretilor) unde stressul parietal este dependent de diametrul VS. A observat
deasemenea ca pe cordul normal masa ventriculara este proportionala cu R. A
postulat ca o crestere in diametru VS ar necesita o crestere in masa musculara pentru a
mentine normala functia VS .
Ventriculectomia partiala stanga incearca sa refaca diametrul VS prin excizia unei
portiuni din peretele lateral, de obicei intre muschii papilari iar uneori cu sectiunea
acestora si reimplantare ulterioara. Procedura este de obicei acompaniata de plastie
sau protezare mitrala. Desi procedura a fost bine definita, in prezent tehnica operatorie
variaza de la o echipa operatorie la alta iar in plus geometria variata a VS duce la
excizia unei zone variabile de tesut.
26
2.
Accorn cardiac suport device este o mesa care imbraca ambii ventriculi si care se
plaseaza chirurgical in cursul interventiei de plastie mitrala sau by-pass aortocoronarian. Fabricat dintr-un material flexibil, acest sistem ofera complianta necesara
activitatii normale a cordului, limitand in acelasi timp dilatarea excesiva a cordului.
Dupa ce studiile preclinice au avut rezultate favorabile, datele despre pacientii cu
cardiomiopatie dilatativa la care s-a implantat sistemul Accorn sunt limitate avand in
vedere timpul scurt de la punerea in practica a acestei proceduri, insa rezultatele
partiale par a fi favorabile, sistemul Accorn stopand procesul de remodelare
ventriculara si dilatare cardiaca, fara a fi raportate cresterea mortalitatii si morbiditatii
legate de implantarea acestui sistem. Un trial clinic prospectiv privind rezultatele
sistemului Accorn este in curs in Europa, SUA si Australia.
3.3.2.3 Cardiomioplastia dinamica tehnica cu interes mai mult istoric care avea
ca scop cresterea fortei de contractie a miocardului ventricular folosind muschi
scheletic autolog. Muschiul Latissimus dorsi era mobilizat in jurul pediculului vasculonervos, introdus in cavitatea toracica printr-o mica toracotomie si infasurat in jurul
inimii in idea cresterii contractiei ventriculare si ameliorarii functiei sistolice VS. In
ciuda rezultatelor promitatoare pe cordul animal, rezultatele la pacientii cu insuficienta
cardiaca sunt inconstante, limitand raspandirea ei.
1.
3.4.1 Indicatii
Indicatia traditionala pentru VAD a fost insuficienta cardiaca cronica decompensata
la pacientii aprobati pentru transplant. Sfera pacientilor cu indicatie de VAD s-a
largir de la cei cu insuficienta cardiaca cronica la cei cu insuficienta cardiaca acuta.
Desi exista studii care atesta rezultate mai bune la pacientii cu insuficienta
cardiacxa cronica fata de cei cu insuficienta cadiaca acuta, rezultatele procedurii de
urgenta au fost acceptabile in cadrul tratamentului insuficientei cardiace acute.
Indicatiile VAD :
1. socul cardiogenic post cardiotomie
2. socul cardiogenic din IMA
3. decompensarea acuta a insuficientei cardiace cronice
4. miocardita
5. insuficienta cardiaca severa la candidatii pentru transplant
6. aritmiile ventriculare
7. chirurgia cardiaca cu risc inalt
Pacientii cu soc cardiogen post cardiotomie pot avea avantaje semnificative in urma
asistentei ventriculare stangi la pacientii identificati si tratati de urgenta.
Pacientii cu soc cardiogen post infarct miocardic acut (6% din IMA) au o mortalitate de
80%, chiar si in conditii de revascularizare precoce mortalitatea ramane de 50%. Multi
dintre acesti pacienti au fie zone mari de miocard cicatriceal , fie o anatomie a arterelor
coronare care nu permite revascularizarea. Asistenta ventriculara poate fi singura
terapie valabila pentru acesti pacienti in asteptarea recuperarii sau a transplantului
cardiac.
Pacientii cu insuficienta cardiaca cronica pot suferi decompensari acute determinate fie
de un nou episod ischemic, de aritmii sau infectii. De obicei acesti pacienti sunt dj pe
lista de transplant iar sistemele de asistenta ventriculara stanga reusesc sa echilibreze
pacientul inainte de transplantul cardiac.
Sistemele de asistenta ventriculara stanga din miocardita acuta la pacienti de obicei
tineri, fac trecerea de obicei spre recuperare si rar spre transplant cardiac. Avand in
vedere evolutia de obicei favorabila a acestor pacienti, se folosesc sisteme de asistenta
30
31
2.
ABIOMED BVS 5000 system de asistenta uni- sau bi- ventriculara pe termen
scurt alcatuit dintr-o pompa si o consola de control. A fost initial aprobat in
1992 pentru suportul postcardiotomie. Ulterior indicatiile s-au largit incluzand
IMA, miocardita in asteptarea recuperarii sau transplantului. Acest sistem a
deveint cel mai utilizat sistem de asistenta ventriculara pe termen scurt si
singurul aprobat de FDA pentru toti pacientii cu insuficienta cardiaca potential
reversibila. Dezavantajul sistemului il reprezinta necesitatea tratamentului
anticoagulant, mobilitatea limitatata comparativ cu sistemele implantabile si
necesitatea de a fi urmarit in unitatea de terapie intensiva. Debitul cardiac este
deasemanea limitat comparativ cu alte sisteme ajungand la un debit max de
6l/min care poate sa nu fie suficient pentru pacientii septici sau pentru cei cu
suprafata corporala mare. Desi a fost folosit si pentru perioade de 90 zile, este
indicat pe o periada de maxim 7 zile.
The Abiomed BVS 5000. Both the pumps and drive console are external.
(Courtesy of Abiomed Cardiovascular Inc., Danvers, MA.)
3.
32
4.
ADULT ECMO asigura suport cardiac uni- sau bi- ventricular si suport
pulmonar. Cu o experienta favorabila la nou-nascut, la adulti rezultatele sunt
mixte. Cea mai importanta indicatie este necesitatea asistentei ventriculare
cand insuficienta cardiaca e complicata cu insuficienta respiratorie.
Dezavantajele sunt reprezentate de necesitatea sedarii si a miorelexarii si de
prezenta unui perfuzionist care sa supraveghieze in permanenta functionarea
aparatului. Avantajul e reprezentat de posibilitatea canularii periferice.
Thoratec ventricular assist device. Both the pumps and drive console are
external. (Courtesy of Thoratec Laboratories Corp., Pleasanton, CA.)
5.
Berlin Heart ( Meiport Kardiotechnik) =system de asistenta uni- sau biventricular, folosit in Europa din 1988, de marimi variate, permite si folosirea
pediatrica.
Intracorporeal
33
1.
Balonul de contrapulsatie aortica folosit inca din 1960, reprezinta in prezent cel
mai comun sistem de asistenta ventriculara. Se bazeaza pe cresterea fluxului
coronar diastolic prin contrapulsatia aortica. Odata cu plasarea lui percutana in
1980 a crescut mult utilizarea acestuia. Este cel mai folosit sistem de asistenta
ventriculara in socul cardiogen din infarctul acut, refractar la tratament.
Preoperator este folosit pentru stabilizarea pacientilor cu ischemie miocardica
inaintea revascularizarii. S-au observant beneficii de supravietuire prin folosirea
balonului de contrapulsatie preoperator in special la pacientii cu fractie de
ejectie sub 25%. Intraoperator se foloseste la pacientii la care nu se reia
activitate a cardiaca si nu pot fi desprinsi de pe circulatia extracorporeala in
ciuda medicatiei maximale. Utilizarea balonului de contrapulsatie intra- sau
postoperator reprezinta un predictor independent de mortalitate, in timp ce
folosirea acestuia preoperator s-a asociat cu cresterea supravietuirii.
2.
The HeartMate LVAD. Implantable pump and external drive console. VE,
vented electric. (Courtesy of Thoratec Laboratories Corp., Pleasanton, CA.)
3.
Total Artificial Hearts = sistem alcatuit din 2 camere sferice din poliuretan,
membrane din poliuretan, si conducte de iesire si intrare din Dacron cu valve
Medtronic-Hall. Inceputurile au fost anevoioase in anii 80, primul trial clinic a
fost in 1993 aratand o rata de supravietuire de 93%. Ulterior a fost aprobat in
SUA pentru pacientii in asteptarea transplantului .
4.
5.
cu ciclul cardiac. Sistemele mai noi sunt formate dintr-o cupa pneunatica
dispusa in jurul ventricolilor, un senzor care genereaza compresie in functie de
electrocardiograma si o consola de control. Dezavantajul consta in scaderea
compliantei ventriculare cu disfunctie diastolica si cresterea presiunilor de
umplere ventriculara.
2.
3.
3.5.Transplantul de celule
36
Primele celule studiate in acest scop au fost celulele satelite izolate din muschiul
scheletic. Aceste celule cresc usor in vitro , au o mare rezistenta la ischemie si nu au risc
de transformare tumorala. Muschiul scheletic este capabil sa se regenereze dupa o
leziune deoarece contine aceste celule satelite (myoblaste) care au capacitatea de a se
diferentia in celule musculare scheletice functionale. Rezultatele studiilor au aratat ca
celulele satelite sunt capabile sa se treansforme in celule musculare dar nu sunt
capabile sa se transforme in cardiomiocite. Ele nu se cupleaza din punct de vedere
electrofiziologic cu miocardul gazda pentru ca nu exprima proteinele de jonctiune
specific cardiace N cadherin si conexina 43.
3.6.Transplantul cardiac
Transplantul cardiac continua sa fie gold standardul tratamentului insuficientei
cardiace severe refractare la tratament. Succesul clinic al transplantului cardiac a
crescut in mod constant odata cu stabilirea criteriilor se selectie a pacientilor care
beneficiaza de transplant, cu o buna gestionare a cordului donor si cu introducerea
ciclosporinei in tratamentul posttransplant in anii 1980,care a revolutionat
managementul tratamentului imunosupresor si rejetul allogrefelor.
chiar realizarea corectarii cordului donator prin chirurgie valvulara sau by-pass Aocoronarian.
Pacientii la care se practica transplant de la donatori mai in varsta au o mortalitate
mai mare ( x 2 pentru cei >40ani si x 4 pentru cei peste 50 ani) insa supravietuirea
pacientilor la care s-a practicat transplantul este mai mare decat la cei care nu au fost
niciodata transplantati.
O alta directie nou acceptata in transplantul cardiac este utilizarea cordului de la
donatori care au fost supusi unui timp indelungat de ischemie. Desi ghidurile actuale
spun ca timpul de ischemie cu cea mai mica rata a disfunctiei cordului transplantat este
sub 4 ore, sunt centre de chirurgie CV care au raportat rezultate favorabile si in cazul
unui timp de ischemie de peste 4 ore, fara a reusi insa sa stabileasca care este timpul
maxim de ischemie care poate fi acceptat.
Compatibilitatea de grup sangvin reprezinta o cerere absoluta, intrucat in cazul in care
transplantul se face fara a tine cont de grup poate aparea rejetul acut in decurs de
cateva minute.
40
42
1.
Tehnica transplantului cardiac are la baza doua abordari diferite : ototopica (cordul
donor se plaseaza in locul cordului primitor) si heterotopica (cordul donor se plaseaza
alaturi de cordul recipientului, in toracele drept). Se incerca mentinerea tipului de
ischemie miocardica sub 4 ore pentru a evita disfunctia cardiaca posttransplant, dar
avand in vedere complexitatea interventiei si eventualele aderente secundare chirurgiei
anterioare fac uneori dificil acest deziderat.
2.
43
Tehnica bicava descrisa de Dreyfus : ablatia totala a atriului drept si conservarea fundului
fundului atriului stang
Cordul transplantat este complet denervat astfel incat nu este capabil de a creste
ritmul cardiac corespunzator necesitatilor in timpul efortului. Astfel cresterea
debitului cardiac la efort pe cordul transplantat se bazeaza pe legea lui FrankStarling consecutiv cresterii returului venos la debutul efortului. Ulterior cresterea
nivelelor circulante de catecolamine determina un raspuns cronotrop pozitiv
intarziat. Scaderea frecventei cardiace postefort se face in acelasi mod intarziat,
odata cu scaderea nivelului circulant de catecolamine iar scaderea debitului cardiac
se bazeaza pe reversul mecanismului Frank-Starling odata cu scaderea intoarcerii
venoase.
Astfe, posttransplant pacientii pot efectua efort limitat la activitatile uzuale. Exista
cateva opinii conform carora se poate produce reinernervatia cordului transplantat
la distanta, cu o ameliorare semnificativa a capacitatii de adaptare la efort.
3.6.5.Imunosupresia
Transplantul intre membrii aceleiasi specii este cunoscut drept allotransplant.
Alloantigenele transplantate sunt recunoscute ca nonself de catre sistemul imun al
recipientului. Astfel tratamentul imunosupresor se impune pentru a evita
distrugerea allogrefei de catre sistemul imun al primitorului. Aparitia ciclosporinei
in anii 80 a reprezentat un moment important in transplantul de organe si a
inlocuit asocierea de steroizi in doze inalte cu azatioprina.
Tacrolimus este un agent imunosupresor descoperit mai recent care inca nu si-a
demonstrat superioritatea fata de ciclosporina prin studii clinice insa are cateva
avantaje :
3.
4.
5.
6.
7.
8.
1.
Rejetul allogrefei cardiace este un proces imunologic care lasat netratat poate duce la
distrugerea grefei. Diagnosticul de rejet se pune histologic sau pe baza schimbarii
parametrilor clinici : alterare hemodinamica sau scaderea functiei sistolice a VS. Exista
3 categorii de rejet : rejet hiperacut, mediat de anticorpi si acut celular.
Rejetul hiperacut apare in cateva minute pana la ore si este determinat de anticorpii
preexistenti in sangele recipientului.
Rejetul mediat de anticorpi se manifesta histologic si printr-o disfunctie inexplicabila a
allogrefei.
Rejetul acut celular este cel mai frecvent intalnit. Este diagnosticat prin biopsie
endomiocardica si gradata conform recomandarilor Societatii Internationale de
Transplant Cardiac si Pulmonar in 4 categorii : 0 R- absenta rejetului, 1 R rejet mediu, 2
R rejet moderat si 3 R rejet sever. In absenta modificarilor clinice, rejetul mediu nu
necesita schimbarea tratamentului in timp ce rejetul moderat sever necesita tratament
chiar si in absenta manifestarilor clinice.
1.
2.
Malignitatea
Aparitia cu o frecventa mai mare a bolilor maligne la pacientii aflati intr-un program de
imunosupresie este bine cunoscuta. Dintre acestea bolile limfoproliferative au
frecventa cea mai mare, fiind in cele mai multe cazuri aparute la pacientii care sunt
purtatori de virus Epstein-Barr. Tratamentul in aceasta situatie este reprezentat de
reducerea imunosupresiei, tratament antiviral si chemo si radio terapie. Tumorile
cutanate pot fi deasemeni frecvent intalnite la pacientii imunosupresati post
trsnsplant . Nu se cunoaste inca efectul favorabil al diminuarii tratamentului
imunosupresor. La fiecare control anual este important de facut un scrining al celor mai
frecvete tumori intalnite la pacientii imunosupresati
3.
Infectiile
4.
5.
Osteoporoza
Bibliografie :
48
1.
2.
3.
The rationale and design of the surgical Treatement for Ischemic Heart Failure
(STICH) trial, The Journal of Thoracic and cardiovascular Surgery, 2007;134:
1540-1547
4.
5.
6.
Hunt SA, Baker DW, Chin MH, Cinquegrani MP, Feldman AM, Francis GS,
Ganiats TG, Goldstein S, Gregoratos G, Jessup ML, Noble RJ, Packer M, Silver
MA, Stevenson LW, Gibbons RJ, Antman EM, Alpert JS, Faxon DP, Fuster V,
Jacobs AK, Hiratzka LF, Russell RO, Smith Jr SC. ACC/AHA guidelines for the
evaluation and management of chronic heart failure in the adult: executive
summary. A report of the American College of Cardiology/American Heat
Association Task Force on Practice Guidelines (Committee to revise the 1995
Guidelines for the Evaluation and Management of Heart Failure). J Am Coll
Cardiol 2001;38:210113.
7.
Bittner V, Weiner DH, Yusuf S, Rogers WJ, McIntyre KM, Bangdiwala SI,
Kronenberg MW, Kostis JB, Kohn RM, Guillotte M. Prediction of mortality and
49
morbidity with a 6-minute walk test in patients with left ventricular dysfunction:
SOLVD investigators. JAMA 1993;270:1702-1707.
8.
Langenburg SE, Buchanan SA, Blackbourne LH, Scheri RP, Sinclair KN, Martinez
J, Spotnitz WD, Tribble CG, Kron IL. Predicting survival after coronary
revascularization for ischemic cardiomyopathy. Ann Thorac Surg 1995;60:11931196.
9.
10.
Caracciolo EA, Davis KB, Sopko G, Kaiser GC, Corley SD, Schaff H, Taylor HA,
Chaitman BR. Comparison of surgical and medical group survival in patients
with left main equivalent coronary artery disease. Long-term CASS experience.
Circulation 1995;91:2335-2344.
11.
Pitt M, Lewis ME, Bonser RS. Coronary artery bypass surgery for ischemic heart
failure: risks, benefits, and the importance of assessment of myocardial
viability. Prog Cardiovasc Dis 2001;43:373-386.
12.
13.
14.
Ghesani M, Depuey EG, Rozanski A. Role of F-18 FDG positron emission tomography
(PET) in the assessment of myocardial viability. Echocardiography 2005;22:165-177.
50
15.
Flack 3rd JE, Cook JR, May SJ, Lemeshow S, Engelman RM, Rousou JA, Deaton
DW. Does cardioplegia type affect outcome and survival in patients with
advanced left ventricular dysfunction? Results from the CABG Patch Trial.
Circulation 2000;102(Suppl. 3):III84-III89
16.
Raja SG, Rayen BS. Levosimendan in cardiac surgery: current best available
evidence. Ann Thorac Surg 2006;81:1536-1546.
17.
18.
19.
20.
Kleisli T, Cheng W, Jacobs MY, Mirocha J, Derobertis MA, Kass RM, Blanche C,
Fontana GP, Raissi SS, Magliato KE, Trento A. In the current era, complete
revascularization improves survival after coronary artery bypass surgery. J
Thorac Cardiovasc Surg 2005;129:1283-1291.
21.
22.
23.
Paradoxical low flow and/or low gradient severe aortic stenosis despite preserved left
ventricular ejection fraction: implications for diagnosis and treatment
Eur. Heart J., February 1, 2010; 31(3): 281 - 289.
24.
Vaquette B, Corbineau H, Laurent M, Lelong B, Langanay T, de Place C, FrogerBompas C, Leclercq C, Daubert C, Leguerrier A. Valve replacement in patients
with critical aortic stenosis and depressed left ventricular function: predictors of
operative risk, left ventricular function recovery, and long term outcome. Heart
2005;91:1324-1329.
25.
Dujardin KS, Enriquez-Sarano M, Schaff HV, Bailey KR, Steward JB, Tajik AJ.
Mortality and morbidity of aortic regurgitation in clinical practice. A long-term
follow-up study. Circulation 1999;99:1851-1857.
26.
27.
28.
52
29.
Patel JB, Borgeson DD, Barnes ME, Rihal CS, Daly RC, Redfield MM. Mitral
regurgitation in patients with advanced systolic heart failure. J Card Fail
2004;10:285-291.
30.
Lancellotti P, Gerard PL, Pierard LA. Long-term outcome of patients with heart
failure and dynamic functional mitral regurgitation. Eur Heart J 2005;26:15281532.
31.
Cohn LH, Kowalker W, Bhatia S, DiSesa VJ, St John-Sutton M, Shemin RJ, Collins
JJ. Comparative morbidity of mitral valve repair versus replacement for mitral
regurgitation with and without coronary artery disease. Ann Thorac Surg
1995;60:1452-1453.
32.
33.
Spoor MT, Geltz A, Bolling SF. Flexible versus nonflexible mitral valve rings for
congestive heart failure: differential durability of repair. Circulation
2006;114:I67-I71.
34.
Haan CK, Cabral CI, Conetta DA, Coombs LP, Edwards FH. Selecting patients
with mitral regurgitation and left ventricular dysfunction for isolated mitral
valve surgery. Ann Thorac Surg 2004;78:820-825.
35.
53
36.
Reimer KA, Jennings RB. The "wavefront phenomenon" of myocardial ischemic cell
death. II. Transmural progression of necrosis within the framework of ischemic bed size
(myocardium at risk) and collateral flow. Lab Invest 1979;40:633-644.
37.
38.
Cooley DA, Collins HA, Morris Jr. GC, Chapman DW. Ventricular aneurysm after
myocardial infarction; surgical excision with use of temporary cardiopulmonary bypass.
J Am Med Assoc 1958;167:557-560.
39.
40.
Dor V. Left ventricular aneurysms: the endoventricular circular patch plasty. Semin
Thorac Cardiovasc Surg 1997;9:123-130.
41.
Batista RJ, Verde J, Nery P, Bocchino L, Takeshita N, Bhayana JN, Bergsland JN, Graham
S, Houck JP, Salerno TA. Partial left ventriculectomy to treat end-stage heart disease.
Ann Thorac Surg 1997;64:634-638.
42.
Franco-Cereceda A, McCarthy PM, Blackstone EH, Hoercher KJ, White JA, Young JB,
Starling RC. Partial left ventriculectomy for dilated cardiomyopathy. J Thorac
Cardiovasc Surg 2001;121:879-893.
43.
Athanasuleas CL, Stanley Jr. AW, Buckberg GD, Dor V, DiDonato M, Blackstone EH,
RESTORE group Surgical anterior ventricular endocardial restoration (SAVER) in the
dilated remodeled ventricle after anterior myocardial infarction. Reconstructive
endoventricular surgery, returning torsion original radius elliptical shape to the LV. J
Am Coll Cardiol 2001;37:1199-1209.
44.
Athanasuleas CL, Buckberg GD, Stanley Jr. AW, Siler W, Dor V, Di Donato M, Menicanti
L, Almeida de Oliveira S, Beyersdorf F, Kron IL, Suma H, Kouchoukos NT, Moore W,
McCarthy PM, Oz MC, Fontan F, Scott ML, Accola KA, RESTORE group Surgical
54
ventricular restoration in the treatment of congestive heart failure due to postinfarction ventricular dilation. J Am Coll Cardiol 2004;44:1439-1445.
45.
46.
Kass D, Baughman K, Pak P, Cho PW, Levin HR, Gardner TJ, Halperin HR, Tsitlik JE, Acker
MA. Reverse remodelling from cardiac myoplasty in human heart failure: external
constraint versus active assist. Circulation 1995;91:2314-2318.
47.
Oz MC, Konertz WF, Kleber FX, Mohr FW, Gummert JF, Ostermeyer J, Lass M, Raman J,
Acker MA, Smedira N. Global surgical experience with the Acorn cardiac support
device. J Thorac Cardiovasc Surg 2003;126:983-991.
48.
Blom AS, Mukherjee R, Pilla JJ, Lowry AS, Yarbrough WM, Mingoia JT, Hendrick JW,
Stroud RE, McLean JE, Affuso J, Gorman RC, Gorman 3rd JH, Acker MA, Spinale FG.
Cardiac support device modifies left ventricular geometry and myocardial structure
after myocardial infarction. Circulation 2005;112:1274-1283.
49.
Starling RC, Jessup M, Oh JK, Sabbah HN, Acker MA, Mann DL, Kubo SH. Sustained
benefits of the CorCap cardiac support device on left ventricular remodelling: three
year follow-up results from the Acorn clinical trial. Ann Thorac Surg 2007;84:12361242.
50.
McCarthy PM, Takagaki M, Ochiai Y, Young JB, Tabata T, Shiota T, Qin JX, Thomas JD,
Mortier TJ, Schroeder RF, Schweich Jr. CJ, Fukamachi K. Device based change in left
ventricular shape: a new concept for the treatment of dilated cardiomyopathy. J Thorac
Cardiovasc Surg 2001;122:482-490.
51.
Fukamachi K, McCarthy PM. Initial safety and feasibility clinical trial of the myosplint
device. J Card Surg 2005;20:S43-S47.
55
52.
Bakker PF, Meijburg HW, de Vries JW, Mower MM, Thomas AC, Hull ML, Robles de
Medina EO, Brede JJ. Biventricular pacing in end-stage heart failure improves
functional capacity and left ventricular function. J Interv Card Electrophysiol
2000;4:395-404.
53.
Abraham WT, Fisher WG, Smith AL, Delurgio DB, Leon AR, Loh E, Kocovic DZ, Packer M,
Clavell AL, Hayes DL, Ellestad M, Trupp RJ, Underwood J, Pickering F, Truex C, McAtee
P, Messenger J, MIRACLE study group Multicenter InSync randomized clinical
evaluation. Cardiac resynchronization in chronic heart failure. N Engl J Med
2002;346:1845-1853.
54.
55.
Young JB, Abraham WT, Smith AL, Leon AR, Lieberman R, Wilkoff B, Canby RC,
Schroeder JS, Liem LB, Hall S, Wheelan K, Multicentre InSync ICD Randomized Clinical
Evaluation (MIRACLE ICD) Trails Investigators Combined cardiac resynchronization and
implantable cardioversion defibrillator in advanced chronic heart failure: the MIRACLE
ICD trial. JAMA 2003;289:2685-2694.
56.
Hunt SA, Abraham WT, Chin MH, Feldman AM, Francis GS, Ganiats TG, Jessup M,
Konstam MA, Manci DM, Michl K, Oates JA, Rahko PS, Silver MA, Stevenson LW, Yancy
CW, Antman EM, Smith Jr. SC, Adams CD, Anderson JL, Faxon DP, Fuster V, Halperin JL,
Hiratzka LF, Jacobs AK, Nishimura R, Ornato JP, Page RL, Riegel B, American College of
Cardiology; American Heart Association Task Force on Practice Guidelines; American
College of Chest Physicians; International Society for Heart and Lung Transplantation;
Heart Rhythm Society ACC/AHA 2005 guideline update for the diagnosis and
management of chronic heart failure in the adult: a report of the American College of
Cardiology/American Heart Association Task Force on Practice Guidelines. Circulation
2005;112:e154-e235.
57.
Holman WL, Davies JE, Rayburn BK, McGiffin DC, Foley BA, Benza RL. Treatment of endstage heart disease with outpatient ventricular assist devices. Ann Thorac Surg
2002;73:1489-1493.
56
58.
Strauch JT, Spielvogel D, Haldenwang PL, Correa RK, deAsia RA, Seister PE, Baran DA,
Gass AL, Lansman SL. Recent improvements in outcome with the Novacor left
ventricular assist device. J Heart Lung Transplant 2003;22:674-680.
59.
Holman WL, Davies JE, Rayburn BK, McGiffin DC, Foley BA, Benza RL. Treatment of endstage heart disease with outpatient ventricular assist devices. Ann Thorac Surg
2002;73:1489-1493.
60.
Slaughter MS, Tsui SS, El-Banayosy A, Sun BC, Kormos RL, Mueller DK, Massey HT,
Icenogle TB, Farrar DJ, Hill JD, IVAD Study Group Results of a multicenter clinical trial
with the Thoratec implantable ventricular assist device. J Thorac Cardiovasc Surg
2007;133:1573-1580.
61.
Frazier OH, Myers TJ, Westaby S, Gregoric ID. Clinical experience with an implantable,
intracardiac, continuous flow circulatory support device: physiologic implications and
their relationship to patient selection. Ann Thorac Surg 2004;77:133-142.
62.
63.
64.
57
58