PRODUSE VEGETALE

CARE CONTIN
ALCALOIZI CU NUCLEU
PURINIC
FARMACOGNOZIE
SEMESTRUL II

Generalitati
Alacloizii: teofilina, teobromina si cafeina,
care au la baza structurii lor chimice
nucleul purinic, au fost identificati in specii
de plante care apartin diferitelor familii
raspandite in multe continente.
Aceste plante au fost intrebuintate de
indigeni din cele mai vechi timpuri ca
tonifiante si excitante ale sistemului
nervos central.
Nucleul purinic provine din condensarea
nucleelor: pirimidinic si imidazolic.

Generalitati
De la purina se cunosc derivatii
oxigenati 2,6-dioxipurina sau xantina
si 2,6,8-trioxipurina sau acidul uric.
Alcaloizii purinici deriva de la
dioxipurina sau xantina, prin
inlocuirea radicalilor metilici in
diferite pozitii ale acesteia. Astfel
teofilina este 1,3-dimetilxantina;
teobromina este 3,7-dimetilxantina.

Generalitati

SEMEN CACAO
(Seminte de cacao)

Semintele plantei Theobroma cacao L.

(Sterculiaceae).

Descrierea plantei, raspandirea si

prepararea semintelor pentru obtinerea
uleiului gras, vezi Oleum Cacao.

Din tegumentul semintelor a fost izolata

teobromina de catre Voskressensky. Este o
pulbere microcristalina alba, fara miros, cu
gust slab amar. Prin incalzire peste 290,
sublima.

FOLIUM THEAE
FOLIUM

THEAE
(Frunze de ceai)
Frunzele recoltate
de la Camellia
sinensis L. sin. cu
Thea sinensis L.
(CamelliaceaeTheaceae).

FOLIUM THEAE
Descrierea plantei.
Planta poate ajunge la o inaltime de 18 m,
iar in culturi pentru o mai usoara recoltare a
frunzelor, nu se lasa sa creasca mai inalt de
1 m.
Din cauza taierii continue, se formeaza o
tufa cu numeroase ramuri si frunze.
Frunzele sunt alterne, coriace, cu marginea
dintata, iar florile sunt albe placut
mirositoare.

FOLIUM THEAE
Raspandirea. Planta originara din China, se
cultiva in China, Japonia, Rusia, India,
Ceylon, Jawa, Sumatra, Vietnam.
Obtinerea produsului.
Recoltarea se face din aprilie pana in
noiembrie.
Lastarele tinere se rup pana la a treia
frunza, astfel ca frunza a patra cu mugurele
axial sa ramana pe tulpina, de la care se va
dezvolta un nou lastar.
Dupa un anumit timp, apar lastari noi, de pe
care din nou se vor recolta frunzele.

FOLIUM THEAE

Din frunzele recoltate, dupa felul operatiilor la care

sunt supuse, se obtin diferite sorturi de ceai,
negru, verde sau caramiziu.
Cel mai utilizat este ceaiul negru.
Pentru obtinerea acestuia, frunzele se supun ofilirii,
dupa aceea se rasucesc prin mijloace mecanice.
Prin aceasta operatie, celulele se rup, iar aerul
patrunde in intreaga frunza.
Se supun apoi unui proces de fermentare in
incaperi calde, amenajate in acest scop, in care
ceaiul capata o aroma caracteristica, iar culoarea
verde trece in bruna-negricioasa.

FOLIUM THEAE
Aceasta se datoreste actiunii fermentilor, culoarea bruna-

negricioasa este explicata prin oxidarea taninului in

flobafene.
Ceaiul fermentat se usuca, apoi se sorteaza prin cernere si se
ambaleaza in lazi de placaj.
Uneori in timpul uscarii se mai adauga frunzelor fermentate
flori de iasomie, trandafir sau alte flori aromate, care se
indeparteaza dupa uscarea produsului.
Calitatea ceaiului se apreciaza de catre anumiti specialisti
(degustatori).
Ceaiul verde se obtine prin uscarea rapida la o
temperatura mai ridicata a frunzelor recent recoltate,
operatie prin care enzimele sunt distruse.

FOLIUM THEAE
Din resturile de tulpini si din pulverea ramasa, se

extrage cafeina.
Intregul material este pulverizat si se extrage cu apa
fierbinte in mai multe randuri. Solutiile extractive
filtrate se evapora pana la consistenta unui extract si
se trateaza mai intai cu lapte de var pentru
precipitarea taninului, apoi se extrage cu alcool
fierbinte de 80 si se filtreaza.
Dupa distilarea alcoolului ramane un reziduu de
cafeina bruta care se purifica prin recristalizari
repetate din apa fierbinte, la care se mai adauga
carbune pentru decolorare.

FOLIUM THEAE
Caractere macroscopice.
Frunze coriacee, oval lanceolate sau eliptice,
atenuate la baza intr-un petiol scurt. Limbul
are lungimea de 2-5 cm, iar latimea pana la 2
cm.

Frunzele sunt de culoare verde si au

marginea dintata. La frunzele tinere fiecare
dintre marginal se termina cu un ghimpe
indreptat spre interiorul frunzei.

Ceaiul fermentat (ceaiul negru) este format

din frunze sau fragmente de frunze rasucite,
de culoare bruna-negricioasa, cu miros si gust
aromat.

FOLIUM THEAE
Caractere microscopice.
Sectiunea transversala prezinta o structura heterogen-asimetrica.
Epiderma superioara este formata din celule poligonale, fara peri si
stomate, acoperita cu o cuticula groasa.
Epiderma inferioara cu celule sinuate si stomate cu trei celule anexe,
prezinta peri lungi unicelulari si ingrosati.
Parenchimul palisadic este format din 2 randuri de celule, iar in tesutul
lacunar sunt raspandite cristale de oxalat de calciu sub forma de rozete. In
mezofil se pot observa sclerite ramificate, cu peretii ingrosati. Acestea sunt
adeseori foarte dezvoltate si se intind de la o epiderma la alta. In nervura
mediana fascicolul libero-lemnos este colateral, protejat de un periciclu
ingrosat.
In parenchimul nervurii se pot gasi sclerite (idioblaste).

Prin microsublimarea pulberii se obtin cristale aciculare de cafeina.

FOLIUM THEAE
Compozitia chimica.
Frunzele contin cafeina 2-4%, tanin 10-25% (de
natura catehica) combinat sub forma glicozidica cu
cafeina.
Mai contine ulei volatil, teofilina in cantitate mai
mica. In frunze s-au mai identificat vitaminele: C, B
si P.

Umiditatea cel mult 10%, cenusa 6,5%.

Adeseori ceaiul din care s-au extras principiile

active se usuca, se rasuceste si se pune din nou in
comert.
Ceaiul extras cu apa trebuie sa dea un reziduu uscat
de 32%.

FOLIUM THEAE
Intrebuintari.
Frunzele de ceai sunt un stimulent
cerebral si diuretic.
Se administreaza sub forma de
infuzii.
Calitatea ceaiului este data mai cu
seama de aroma si gustul placut si
mai putin de continutul in cafeina.

SEMEN COLAE
SEMEN

COLAE
(Seminte de cola)

Cotiledoanele de
la semintele
plantelor: Cola
nitida (Vent.) A.
Chev. sin. Cola vera
K. Schum si Cola
acuminata Pal.
Beauv. (Familia
Sterculiaceae).

SEMEN COLAE
Descrierea plantei.
Arbori inalti de 10-25 m, cu scoarta
neteda.
Frunzele sunt alterne, lanceolate, florile
galbene sau purpurii.
Fructele formate din 5 carpele libere,
sunt dispuse in forma de stea cu 5 raza.
Fiecare folicula contine 2-6 seminte
neregulate, datorita presiunii dintre ele.

SEMEN COLAE
Raspandirea.
Plantele originare din padurile
tropicale din partile de vest ale
Africii, cultivate in Gabon, Nigeria,
Coasta de Fildes, Liberia, America de
Sud si Centrala si in Asia (India si
Indonezia).

SEMEN COLAE
Obtinerea produsului.
Semintele scoase din fruct inainte
de a ajunge la maturitate, se curata
de tegument,
cele 2-4 cotiledoane mari se usuca.

SEMEN COLAE
Caractere macroscopice.
Cotiledoanele de cola, impropriu numite nuci sau
seminte, sunt tari, oblungi, mai mult sau mai putin
obtuze, deformate prin presiunea reciproca in fruct
si de marimi variabile: lungi de 2-4 cm, late pana
la 3 cm, cantarind pana la 25 g.
Cotiledoanele sunt convexe la exterior si concave
la interior. La baza lor se observa o mica cavitate,
continand cateodata radicula si gemula sau resturi
din ele, de culoare bruna-inchis la exterior si
bruna-roscata la interior.
Fractura este granulara.
Produsul este fara miros, cu gust astringentamarui.

SEMEN COLAE
Caractere

microscopice.
Sectiunea prezinta o epiderma formata
din celule poligonale, urmata de un
parenchim constituit din celule cu peretii
subtiri, brune-inchis, pline cu amidon de 525 de forma ovala sau reniforma, cu hil
excentric.
In parenchimul cotiledoanelor se gasesc
10-20 fascicule libero-lemnoase.
Pulberea de cola este bruna-cafenie,
formata din fragmente de parenchim cu
mult amidon si rare elemente vasculare.

SEMEN COLAE

Compozitia chimica.
Contine 1,2-2,4% cafeina, urme de teobromina si 2 tanoizi de natura
catehica: colatina si colateina, in proportie de 1,5-2%, amidon, betaina,
enzime (oxidaze, glucozidaza, lipaza) etc.
In semintele proaspete, cafeina si teobromina se gasesc sub forma de
combinatii glicozidice, numite colatin-cafeina si colatein-cafeina, care se
pot pastra si in produsul uscat, daca acesta a fost stabilizat imediat dupa
recoltare.
Fara stabilizare, combinatia glicozidica se descompune datorita enzimelor,
iar tanoizii se transforma in flobafen (rosu de cola), datorita caruia
semintele capata culoarea rosie-bruna.
O data cu aceasta transformare, flobafenul fixeaza si o parte de cafeina,
astfel ca produsul uscat contine o cantitate mai mica de cafeina.

SEMEN COLAE
Reactii de identificare
Pulberea de cola prin microsublimare da la
inceput cristale prismatice, apoi cristale mici
granuloase.
1 g pulbere de cola se agita 10 minute cu 15
ml cloroform si 4 picaturi de amoniac diluat;
solutia cloroformica se filtreaza si se evapora
la sicitate pe baia de apa. Reziduul se
trateaza cu 2 picaturi de apa oxigenata, o
picatura de acid clorhidric si se evapora la
sicitate pe baia de apa; reziduul galbenroscat, expus la vapori de amoniac se
coloreaza in rosu-purpuriu.

SEMEN COLAE
Determinarea cantitativa (FR VIII)
4 g pulbere de cola se umecteaza cu 2,5 mL amoniac
diluat si se extrage 60 de minute cu cloroform intr-un
aparat de extractie continua. Cloroformul se distila si
reziduul se dizolva in 2 mL cloroform; se adauga 10
mL apa firebinte si se incalzeste pe baia de apa pana
la evaporarea cloroformului. Lichidul apos fierbinte
se filtreaza printr-un filtru mic intr-o capsula de sticla
sau de portelan, in prealabil cantarita. Se spala vasul
de distilare si filtrul de 3 ori, cu cate 10 mL apa
firbinte; lichidele apoase reunite se evapora si
reziduurile se usuca la 100-105 pana la greutatea
constanta.

Semintele de cola trebuie sa contina cel putin 1,5

g% alcaloizi.

SEMEN COLAE
Intrebuintari.
Datorita cafeinei, semintele de cola si preparatele sale galenice
sunt folosite in terapeutica ca excitant al sistemului nervos
central.
Determina o crestere a tensiunii arteriale si intareste bataile
inimii.
Tot datorita actiunii de stimulare cafeina este un excitant
cerebral in combaterea oboselii si impiedica somnul. Pentru
acest motiv, populatia bastinasa din Africa intrebuinteaza
semintele de cola din timpurile cele mai vechi ca stimulent
pentru combaterea oboselii, a setei, foamei, sub efectul carora
puteau sa suporte drumurile lungi si obositoare. Ei intrebuintau
aceste seminte in stare proaspata.

In farmacie se foloseste extractul, tinctura si vinul de cola.

PRODUSE VEGETALE
CARE CONTIN
ALCALOIZI CU NUCLEU
CHINOLIZIDINIC

HERBA SCOPARIAE
HERBA

SCOPARIAE

Varfurile inflorite
ale plantei
Sarothamus
scoparius (L) Wimm.
(sin. Spartium
scoparium L., Cytisus
scoparius L.
denumite popular
maturice sau drob
Familia
Leguminoasae).

SCOPARIAE HERBA
Descrierea plantei.
Arbust inalt de 1,5-2 m cu radacina prevazuta
cu ramificatii si nodozitati, digitat lobate.
Tulpina desramificata, verde, poarta frunzele
trifoliate de timpuriu caduce.
Florile papilionate sunt situate cate 1-2 la
locul de insertie a frunzelor.
Fructul este o pastaie de 3-5 cm.
Infloreste in lunile mai si iunie.

SCOPARIAE HERBA
Raspandirea.
Planta eurasiatica creste si la noi prin regiunea
Hunedoara si se dezvolta bine pe coastele insorite, sol
stancos.
Obtinerea produsului.
Recoltarea produsului se face in perioada infloririi,
cand se taie varfurile inflorite dupa care se usuca la
umbra.
Produsul este constituit din ramurile tinere cu frunze
si flori.

SCOPARIAE HERBA

Compozitia chimica. Contine alcaloizii:

sparteina, genisteina si sarotamnina. Mai contine
flavone, amine (tiramina, oxitiramina etc.) ceara
etc.
Varfurile inflorite sunt mai bogate in alcaloizi, in
luna mai contin pana la 3% alcaloizi, iar dupa
inflorire scade continutul lor. In ramuri si tulpini
cantitatea cea mai mare de alcaloizi este in luna
noiembrie 2,84%, care se mentine in toata
perioada de vegetatie latenta.
Sparteina este un alcaloid volatil, antrenabil cu
vapori de apa. In terapeutica se intrebuinteaza sub
forma de sulfat de sparteina.

SCOPARIAE HERBA

SCOPARIAE HERBA
Intrebuintari.
Analeptic cardiac, datorita sparteinei; diuretic, datorita substantelor
flavonoidice.
Actiunea vasoconstrictoare se datoreste bazei aminice oxitiramina.
Varfurile inflorite se intrebuinteaza sub forma de infuzie sau decoct cu
actiune diuretica. Produsul vegetal serveste mai mult la extragerea
sparteinei.
Inrudit cu sparteina prin nucleul sau chinolizidinic sau lupinanic este
citizina, care se gaseste intr-un mare numar de specii din familia
leguminoaselor in cantitate mai mare in semintele plantei indigene
Laburnum anagyroides Medik sin. Cytisus laburum L. Salcam galben,
cultivat la noi ca planta ornamentala.
La noi in tara s-a izolat din semintele de salcam galben citizina cu actiune
stimulatoare a centrilor respiratori, identica cu a lobeinei.

PRODUSE VEGETALE
CARE CONTIN
ALCALOIZI STEROIDICI

VERATRI RHIZOMA
VERATRI

RHIZOMA
(Rizomi de
stirigoaie)

Rizomii si
radacinile plantei
Veratrum album, L.
( Familia Liliaceae).

VERATRI RHIZOMA
Descrierea plantei.
Planta perena cu rizom vertical pe care se
dezvolta numeroase radacini lungi pana la
20 cm.
Din rizom se dezvolta frunze bazale in forma
de rozeta, lungi pana la 30 cm, late de circa
15 cm, eliptice intregi cu nervuri arcuite.
Tulpina se dezvolta foarte tarziu si poate
ajunge la 1,5 m inaltime.
Florile sunt hermafrodite sau femele, cele
superioare mascule. Infloreste in lunile
iunie-august.

VERATRI RHIZOMA
Raspandirea. Specie eurasiatica, care creste
la noi prin fanete umede, prin poieni mai ales
la altitudine.

Obtinerea produsului. Recoltarea

rizomilor impreuna cu radacinile se face
toamna dupa uscarea frunzelor, se
indeparteaza resturile partilor aeriene, uneori
se despica rizomul longitudinal, apoi se usuca.
Fiind o planta toxica, trebuie luate masuri de
precautie in timpul recoltarii si manipularii
produsului.

VERATRI RHIZOMA

Caractere macroscopice. Rizomi intregi,

aproape cilindrici, cu lungimea de 4-8 cm, grosi de
2-3 cm, prevazuti in partea superioara cu urmele
tulpinilor, restul fiind acoperit de radacini. Uneori in
produs se gasesc si rizomii taiati longitudinal.
Suprafata externa a rizomilor de culoare bruna
inchis este prevazuta cu numeroase striuri, iar la
interior prezinta o culoare alba-cenusie. Radacinile
sunt lungi pana la 20 cm, groase de 2-4 mm, de
culoare galbena-bruna la exterior si albicioasa la
interior. Sunt aproape inodore, gustul este iute,
amar si arzator.
Pulverea este puternic sternutatorie (iritanta).

VERATRI RHIZOMA
Caractere microscopice. Sectiunea transversala a rizomului
examinata la lupa prezinta un contur neregulat. In partea externa,
o zona corticala mai ingusta, cu punctuatiuni fine, separata de
cilindrul central printr-un inel (endoderma) de culoare mai inchisa
in interiorul careia se observa numeroase punctuatiuni sau linii de
culoare mai inchisa, fascicole libero-lemnoase sectionate
transversal, oblic sau longitudinal.

La microscop sectiunea transversala a rizomului prezinta la

exterior o epiderma care de cele mai multe ori lipseste, fiind
distrusa. Ea este inlocuita cu o hipoderma cu ingrosari
colenchimatoase. Parenchimul cortical, format din celule aproape
izodiametrice, este bogat in amidon, iar unele celule contin rafidii
de oxalat de calciu. Fascicole libero-lemnoase sunt colaterale.
Endoderma este formata din 1-2 randuri de celule cu peretii
ingrosati in forma de U.

Cilindrul central este format dintr-un parenchim nelignificat

asemanator cu cel cortical; celulele sale contin amidon si mai rar
rafidii de oxalat de calciu.

VERATRI RHIZOMA
Fascicolele libero-lemnoase din apropierea endodermei sunt colaterale,
cele situate mai la interior sunt concentrice cu liberul la interior. La altele,
vasele lemnoase nu formeaza un inel inchis in jurul liberului, ci lasa intr-o
parte o deschidere asemanatoare unei potcoave. Adeseori intalnim
fascicole libero-lemnoase sectionate oblic sau chiar longitudinal, ale caror
trahee prezinta ingrosari scalariforme sau reticulate.

Sectiunea transversala a radacinii este acoperita la exterior de o

epiderma cu celule ingrosate si alungite radiar. Parenchimul cortical este
foarte dezvoltat, in partea lui externa prezinta mari spatii goale. Celulele
parenchimului cortical contin amidon si rafidii de oxalat de calciu. In zona
corticala nu se gasesc fascicole libero-lemnoase. Endoderma are celule
ingrosate in forma de U, iar in dreptul vaselor lemnoase nu prezinta
ingrosari. Fascicolele lemnoase sunt radial in raze si alterneaza cu grupuri
de liber situate in apropierea endodermei. In zona lemnoasa, vasele din
apropierea endodermei sunt mai mici, marindu-se catre centru; ele sunt
asezate intr-un tesut colenchimatos. In centrul sectiunii se gaseste o
maduva ale carei celule au peretii ingrosati.

Pulverea cenusie-galbena prezinta numeroase fragmente de parenchim

bogate in amidon, rafidii de oxalat de calciu, fragmente de vase lemnoase
si portiuni de colenchim.

VERATRI RHIZOMA
Reactii de identificare.
Sectiunea transversala a rizomului sau a radacinii,
prin umectare cu acid sulfuric 80% se coloreaza la
inceput in galben-portocaliu, apoi in rosu.
Daca la sectiunile puse in apa adaugam o picatura
de acid sulfuric concentrat toate tesuturile, cu
exceptia celor suberificate, se coloreaza in verde
deschis.
Prin tratarea sectiunilor cu brom bromurat in mediu
acid, in toate celulele parenchimului, se formeaza
un precipitat amorf de alcaloizi. Alcaloizii sunt
localizati in parenchimul din apropierea
endodermei.

VERATRI RHIZOMA
Compozitia chimica.
Contine alcaloizi cu nucleu sterolic sau asemanator
steroidelor.
In rizomi continutul de alcaloizi este de 1,2-1,6%, iar in
radacini de 0,6-1,3%.
La baza frunzelor se gasesc 0,9-1,5% alcaloizi.
In produsul vegetal alcaloizii se gasesc combinati cu acidul
chelidonic si veratric, pe langa care se mai gasesc acizii:
acetic, butiric, -metilbutiric, tiglic, angelic. Mai contine ulei
gras, rezine si amidon.
Alcaloizii pot fi cristalizati sau amorfi. Acestia din urma se
gasesc sub forma de esteri, cum sunt: germidina si germitrina.
Dintre alcaloizii cristalizati unii pot fi forma de esteri, de
exemplu germina, din care prin hidroliza blanda se obtine
alcaloidul secundar protoveratridina, iar printr-o hidroliza mai
energica se obtine germina. Acesti alcaloizi sunt fiziologic
activi.

VERATRI RHIZOMA
Dintre

alcaloizii neesterificati
(fiziologic inactivi) face parte jervina,
care reprezinta 50% din cantitatea
totala de alcaloizi.

VERATRI RHIZOMA
Daca

de molecula jervinei, prin intermediul

OH- de la C3 se leaga o molecula de
glucoza se obtine glicozida jervinei.
Aceasta prin hidroliza acida da glucoza si
izojervina, deoarece in astfel de conditii
jervina se izomerizeaza.
Rubijervina are de asemenea la baza
structurii sale un nucleu sterolic cu o
singura dubla legatura si doua grupari
hidroxilice; lipseste functia cetonica, iar la
nucleul sterolic sunt condensate pirolidina
si piperidina cu atomul de azot comun.

VERATRI RHIZOMA

VERATRI RHIZOMA
Alti alcaloizi sunt veratramina si glicozida
acesteia veratrozida.
Veracevina este una dintre bazele tertiare
polihidroxilate cu importanta terapeutica.
Din aceasta categorie fac parte protoverina,
germina si verina, sinaina si rubiverina
izolate de un colectiv de cercetatori din tara
noastra.
Mentionam ca alcaloidul veratrina nu se
gaseste in Veratrum album ci in semintele
de Schoenocaulon officinale L.

VERATRI RHIZOMA
Intrebuintari.
Intreaga planta datorita continutului in alcaloizi
este toxica si iritanta pentru mucoasa.
Sub forma de pulbere rizomii si radacinile se
intrebuinteaza mai mult in medicina veterinara.
Sub forma de extracte se intrebuinteaza ca
paraziticid.
Alcaloizii esteri sunt hipotensivi vasodilatatori,
depresori cardiaci si respiratori.

 VA

MULTUMESC !