Nervii Viii, Ix 2014

Examenul clinic neurologic
inclusiv cu particularizri pentru NeuroReabilitare
Nervii cranieni
NERVII VESTIBULO-COHLEARI/ ACUSTICO-VESTIBULARI

(PERECHEA a VIII-a)*
ORIGINE
DISTRIBUTIE
PERIFERICA
CONEXIUNI CENTRALE
Ganglion
vestibular
(specializat
senzitivsenzorial)
Scarpa
Celulele ciliate
ale crestelor
ampulare din
ductele
semicirculare si
maculele
utriculei si
saculei
Nucleii vestibulari
din trunchi,
(arhi)cerebel, nuclei
ai nn.oculomotori,
substana reticult i
cortex cerebrale
Ganglion cohlear
spiralat
(specializat
senzorial) Corti
Celulele paroase
(ciliate) ale
organului
cohlear Corti
Nucleii acustici
dorsali si ventrali
Nucleii trapezoizi
Olivele pontine
Lemniscurile laterale
Ganglionii geniculai
interni/ coliculii
cvadrigemeni
posteriori
Scoara temporal
ariile 41, 42 si 52
FUNCTIE
SEMNE SI
SIMPTOME
ALE
LEZARII
Echilibru
Dezechilibr
funcie
ri/ ataxie,
complex,
vertij,
bazat pe
nistagmus
integrarea de
informaii
proprioceptive,
vizuale i
vestibulare
Hiper-/
Hipoacuzie/
Surditate nervoase
Auz
*Paul A. Young and Paul H. Young Neuroanatomie Generala si Clinica, Editura

Medicala Callisto, 2000 ISBN: 973-98612-1-0
cu unele completri/ modificri
NERVII VESTIBULO-COHLEARI/ ACUSTICO-VESTIBULAR (VIII)
Nervul acustico-vestibular (VIII), numit si nervul

stato-acustic sau vestibulo-cohlear, este alcatuit din
doua parti distincte:
Nervul cohlear sau acustic

Nervul vestibular*
Transmite impulsuri legate de auz si echilibru, de la receptorii

specializati la nivelul urechii interne**
Fig. Nervul vestibulocohlear (VIII)*

*http://www.cea1.com/anatomysistems/vestibulocochlear-nerve/
**Nica S., Davidescu I., Neurologie
Examinarea neurologica
Volumul I, Editura Universitara
Carol Davila, Bucuresti, pg: 110165, 2007
Nervul cohlear sau acustic este un nerv exclusiv senzorial
El ia nastere din ganglionul spiralat Corti, situat in centrul

melcului osos (cohleea din urechea interna), unde se afla
corpii protoneuronilor cii auditive.
Dendritele protoneuronului sunt in legatura cu celulele ciliare
(proase) senzoriale ale organului Corti iar axonii formeaza
nervul cohlear* componenta auditiva a nervului VIII** .
Acesta patrunde in canalul auditiv intern, strabate unghiul
ponto-cerebelos si intra in calota pontina unde face sinapsa
cu deutoneuronul caii auditive din nuc1eii acustici (cohleari)
ventral si dorsal din trunchiul cerebral mai precis, de la nivelul
jonciunii bulbo-pontine.**
*Minea D., Varga I., Falup-Pecurariu C., Bazele semiologice ale practicii neurologice Universitatea
Transilvania Brasov, Facultatea de Medicina Generala, Brasov, pg: 33-39, 2000
**Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol
Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007

Axonii neuronilor din nucleul acustic ventral se incruciseaza pe
linia mediana alcatuind corpul trapezoid si trec in nucleul trapezoid
controlateral.
Axonii neuronilor din nucleul acustic dorsal constituie striile
acustice care se incruciseaza partial si se termina in oliva pontina
(nucleul olivar superior).*
De la nivelul nucleului trapezoid si olivei pontine, fibrele n
majoritate ncruciate se grupeaza in lemniscul lateral
controlateral* (iar o mai mic parte, ce rmn nencruciate n
lemniscul lateral ipsilateral**) si se termina in ganglionul
geniculat intern.*
De aici porneste ultimul neuron al caii acustice care se proiecteaza
la nivelul scoartei temporale, ariile 41, 42 si 52 (circumvolutiile
transverse Heschl).
O parte din fibrele lemniscului lateral se termina in coliculii
cvadrigemeni posteriori de unde pornesc fibrele eferente care
alcatuiesc fasciculul tecto-spinal (coliculo-spinal).*- probabil implicat
in reflexe posturale fa de stimuli vizuali.***
*Minea D., Varga I., Falup-Pecurariu C., Bazele semiologice ale practicii neurologice Universitatea Transilvania Brasov,
Facultatea de Medicina Generala, Brasov, pg: 33-39, 2000
**Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti,
pg: 110-165, 2007
***https://www.inkling.com/read/clinical-neuroanatomy-snell-7th/chapter-4/tectospinal-tract
Nervul vestibular are protoneuronul senzitiv-senzorial,

situat in ganglionul vestibular (Scarpa) din conductul
auditiv intern (urechea interna), unde se afla corpii
neuronilor
Dendritele neuronilor ganglionului vestibular (Scarpa)
sunt in legatura cu celulele (ciliate) receptoare din
labirintul membranos. Se distribuie la maculele utriculei
si saculei si la crestele ampulare ale canalelor
semicirculare
Axonii acestor neuroni formeaza nervii vestibulari, ce
patrund in craniu prin orificiul auditiv intern
impreuna cu axonii care alcatuiesc nervul cohlear, (se
alatura) si se termina in nuc1eii vestibulari din
trunchiul cerebral: Schwalbe, Deiters, Bechterew si Roller*,
unde fac sinaps cu deutoneuronii cii vestibulare.*
Nu
exist si un neuron tertiar, deutoneuronii

trimitand componente cu vocatie reflexomotorie catre (arhi)cerebel i pentru patru
dintre nucleii nervilor cranieni (inclusiv cu
nucleul dorsal al vagului)
Acesti nuclei au conexiuni cu arhicerebelul, cu
nucleii oculomotori (prin bandeleta longitudinala
posterioara), cu maduva spinarii (fasciculul
vestibulo-spinal), cu substanta reticulata si cu
scoarta cerebrala (prin intermediul caii
cerebelo-talamo-corticale).*
Informatiile sunt preluate de receptori specializati (informatii

senzoriale), localizati la nivelul urechii interne, mai exact la nivelul
labirintului membranos structura membranara care contine un lichid
numit endolimfa, continut de labirintul osos, un canal tunelizat, din stanca
osului temporal. Labirintul osos comunica cu urechea interna prin
intermediul a 2 orificii: fereastra rotunda si fereastra ovala.
Dendritele protoneuronilor sunt scurte si merg pana la celulele din
utricul, sacul si canalele semicirculare.
Axonii acestor neuroni formeaza nervul VIII care merge prin meatul auditiv
intern impreuna cu nervul VII si intra la nivelul puntii, lateral de nervul
facial*
Fig Structura urechii interne,
medii si externe
*Nica S., Davidescu I., Neurologie
Examinarea neurologica
Volumul I, Editura Universitara, Carol Davila,
Bucuresti, pg: 110-165, 2007
**http://www.britannica.com/EBchecked/topic/62
6986/vestibulocochlear-nerve
Componenta auditiva: aparatul auditiv cuprinde: pavilonul urechii,

conductul auditiv extern, timpanul, oscioarele urechii medii (scarita,
nicovala si ciocan), cohlea cu organul Corti, acoperit de membrana
tectoria*
Are ca receptori celule paroase din cohlee*
Aceste celule, structuri tisulare preformat excitabile (STPE), sunt elemente

de tip neural diferentiate
Cilii celulelor sunt ancorati in membrana tectoria* scaldata in

endolimfa iar prin miscarile endolimfei, ca urmare a factorilor mecanici,
prin modulari de geometrie (efect piezoelectric), oscilatia mecanica se
transmite prin vibratie la nivelul endolimfei iar oscilatiile mecanice ale
cililor se traduc in impulsuri electrice (domeniul audibil cuprinde unde
auditive intre 16-20000Hz)
Prin efect piezoelectric energia mecanica este convertiva la capatul

receptorului in energie electrica/ impulsuri de curent electric (adic mai
exact: modulat parametrial bio-compatibil pentru STPE n influx nervos)
prin care se codifica informatia transdus
*Ghi M Analizatorul auditiv www.fiziologie.ro/curs08/AAc11.pdf

*Elsevier Ltd 2005,

Standring: Gray`s
Anatomy 39 e
Dendritele celulelor ciliare fac sinapsa aa cum s-a

artat cu protoneuronul caii auditive: neuronii din
centrul cohleei, ai caror pericarioni alcatuiesc ganglionul
spiral Corti. Celulele receptoriale ciliare impreuna cu
membrana tectoria si ganglionul Corti fac parte din
marele organ Corti.*
De notat ca sunetele cu frecventa inalta se codifica si se
transmit cu precadere in partea dorsala a nucleului cohlear
de fiecare parte, in timp ce cele cu frecventa mai joasa
sunt codificate si transmise in componenta ventrala a
nucleului cohlear, fibrele care formeaza lemniscul
lateral controlateral continnd inclusiv fibre de la
acest segment (ventral cohlear)*
*Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol
Fig. Notiuni de anatomie: Nn. VIII . componenta auditiva*

*Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila,
Bucuresti, pg: 110-165, 2007
Componenta vestibulara*
se bazeaza tot pe conversie energetica/ transducte de
semnal;
are ca receptori tot celulele ciliate (dar) de la nivelul:
- utriculei si saculei care alcatuiesc macula la nivelul careia
se gaseste o substanta gelatinoasa care ajuta la stabilirea
pozitiei capului in spatiu in functie de rostogolirea,
ancrasarea sau dezancrasarea functionala,
gravitationala a cristalelor de carbonat de calciu
numite otoliti*
- canalelor semicirculare care percep miscarile
angulare ale capului in spatiu, datorita miscarii
endolimfei care se afla in interiorul acestor canale*
* Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg:
110-165, 2007
Fig. Nervul cranian VIII componenta vestibulara*

*http://www.lefo.ro/aelbiologie.lefo.ro/biologie/USC/Lectia30_Nervii_Cranieni_VII_VIII_Componenta_Auditi
Acesti receptori specializati care sunt stimulati de otoliti sau de

micrile endolimfei sunt (tot) celule ciliare, receptoriale*
Dentritele lor vin in legatura cu protoneuronul caii vestibulare
neuronii primari ai caror pericarioni alcatuiesc ganglionul
vestibular (Scarpa)*, din conductul auditiv intern (urechea
interna)**.
Axonii lor reprezinta componenta vestibulara a nervului VIII
(nervul vestibular), facand sinapsa la nivelul complexului
nucleilor vestibulari din trunchiul cerebral mai precis din
podeaua ventriculului IV unde se afla deutoneuronii.
Axonii acestor deutoneuroni ajung la nivelul (arhi**)cerebelului dar
si in neuronii motori periferici de la nivelul trunchiului cerebral*
(nucleii oculomotori prin bandeleta longitudinala posterioara**) si
respectiv, al maduvei spinarii, pentru a coordona activitatea
musculara care contribuie la mentinerea echilibrului.
Bucuresti, pg: 110-165, 2007
**Minea D., Varga I., Falup-Pecurariu C., Bazele semiologice ale practicii neurologice Universitatea
nucleii vestibulari trimit fibre in lemniscul

longitudinal medial*, respectiv inclusiv spre
substanta reticulata si scoarta cerebrala (prin
intermediul caii cerebelo-talamo-corticale)**,
pentru realizarea orientarii in spatiu.
Fibrele ascendente ale acestuia se termina la
nivelul nucleilor nervilor cranieni III, IV, si VI,
realizand fixarea ochilor pe un obiect in timpul
miscarii capului, iar fibrele descendente
(tractul vestibulo-spinal medial) influenteaza
neuronii motori din maduva cervicala.*
Toti
Deci calea vestibulara nu prezinta si un neuron

tertiar, deutoneuronii trimitand componente cu vocatie
reflexo-motorie catre cerebel i pentru patru dintre
nucleii nervilor cranieni:
cei trei care asigura motricitatea globilor oculari III, IV, VI
nucleul dorsal al vagului
si catre fasciculul vestibulo-spinal la motoneuronii
coarnelor anterioare spinale cervicale pentru coordonarea
miscarilor musculare aferente reechilibrarii
trunchiului si capului.*
cu leziune mielica cervicala (sau mai

puin toracala, chiar daca este AIS D, deci cu o
forta musculara buna, are fenomene ataxice (din
greac: lips de ordine) respectiv leziune
cerebral daca are afectat fasciculul vestibulospinal
Bolnavul
Neuronii
secundari trimit fibre motorii cu aceste

scopuri catre cerebel dar si spre neuronii de tip
motor central inferior, att din nucleii
nervilor cranieni ct i din coarnele anterioare
medulare cervicale sau toracale, astfel incat s
se asigure elementele de coordonare complexe
necesare

Cunoscand
aspectele morfo-fiziologice prezentate,

principalele instante clinice: sunt leziunile
traumatice cu fracturi craniene sau infectioase la
nivelul urechii interne uneori cu punct de plecare de
la urechea medie (traumatism la nivelul timpanului,
otite medii) mai rar conditii tumorale, - care,
oricare, pot determina la acest nivel, fie hipoacuzie
fie surditate*
In meatul auditiv intern, unghiul pontocerebelos, se localizeaza cel mai frecvent
neurinomul de acustic, ce determina
simptomatologie mixta deoarece intercepteaza
componentele auditiva, vestibulara si faciala*.
110-165, 2007
mai profunde din zona bulbopontina sau coliculii cvadrigemeni inferiori

(aproape de talamus) sunt leziuni de lemnisc
lateral; de regula, aceste leziuni dau afectare de
tip hipoacuzie doar controlaterala*
Componenta vestibulara este afectata in
leziunile de la nivelul meatului auditiv intern,
comune cu cele ale componentei acustice, dar
exista si leziuni la nivel cerebelos sau de la
nivel de trunchi cerebral, care pot sa afecteze
componenta de echilibru*, spinale sau chiar i
talamo-corticale (le nivel de lobi temporali)
Leziunile
* Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura

Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007
Examinarea clinica
Functia auditiva se exploreaza prin metoda acumetriei
fonice, instrumentale si tonale*
Acumetria fonica (se folosete vocea): se cerceteaza pentru
fiecare ureche in parte, prin vorbirea soptita sau cu voce
sonora.
In mod normal vorbirea cu voce spotita se percepe de la o
distanta de 6 m, fiind transmisa pe calea aeriana.
Vocea sonora se transmite atat pe cale aeriana cat si
osoasa si este perceputa de la 50m.
Scaderea auzului pentru vocea soptita indica leziuni ale
urechii externe sau medii iar pentru vorbirea sonora,
leziuni ale urechii externe, medii sau interne*
O proba grosiera consta in frecarea degetelor

aproape de pavilionul extern rugand pacientul sa ne
spuna daca aude si daca sunetul este identic in cele
doua parti*
Acumetria instrumentala
Proba Weber cu diapazonul: acesta se activeaza, apoi
se apropie de pavilionul urechii externe atat timp
cat sunetele sunt audibile si ulterior se plaseaza pe
vertex**
*http://informatii-medicale.com/ghid-de-nursing/explorarea-functionala-a-analizatorului-acusticovestibular/
Fig. Examinarea clinica Teste pentru acuitatea auditiva: frecarea

degetelor aproape de pavilionul extern*
110-165, 2007
Fig. Examinarea clinica Teste pentru acuitatea auditiva: - Proba Weber cu

diapazonul*
*http://www.osceskills.com/e-learning/subjects/cranial-nerve-examination/
Daca exista o hipoacuzie de transmisie cand afectarea

este periferica atunci in mod paradoxal vibratiile se
aud mai bine de partea bolnava deoarece nu mai
interfera cu zgomotele de fond (pe care urechea
bolnava nu le aude test Weber pozitiv)*
Pentru hipoacuzia de perceptie vibratiile se aud mai
bine de partea sanatoasa, deoarece nefiind afectata, aude
si zgomotul extern*
110-165, 2007
Proba Rinne
Principiu: conducerea aeriana la o ureche normala
este mai buna decat cea osoasa.
Se activeaza diapazonul si se pune varful acestuia pe
mastoida; in momentul cand sunetul nu mai este
perceput, se muta diapazonul la 1cm de pavilionul
urechii, sunetul fiind perceput in mod normal inca 2030s (aceasta este proba Rinne pozitiva normal)
Daca exista hipoacuzie de transmisie diapazonul se aude
o perioada mai scurta sau nu mai este auzit deloc,
conducerea osoasa a sunetelor fiind mai mare decat cea
aeriana
In hipoacuzia de perceptie timpii de auditie sunt in mod
egal scurtati (Rinne pozitiv redus), atat conducerea
osoasa cat si cea aeriana fiind reduse*
* Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol
NERVII VESTIBULO-COHLEARI/
ACUSTICO-VESTIBULAR (VIII)
Fig. Examinarea clinica Teste pentru

acuitatea auditiva: Proba Rinne*
*http://www.osceskills.com/elearning/subjects/cranial-nerve-examination/
tonala este o metoda de testare

cantitativa a capacitatii auditive prin stabilirea
pragului de perceptie pentru sunetele de
frecvente diferite*
Acumetria
* Minea D., Varga I., Falup-Pecurariu C., Bazele semiologice ale practicii neurologice Universitatea Transilvania
Brasov, Facultatea de Medicina Generala, Brasov, pg: 33-39, 2000
Patologia auzului
Leziunile analizatorului auditiv dau nastere
la simptome de iritatie sau de deficit
Simptomele de iritatie sunt: acufenele,
hiperacuzia si halucinatiile auditive
Simptomele de deficit se manifesta prin scaderea
sau abolirea acuitatii auditive, care poate fi de
transmisie sau de perceptie* (hipoacuzie sau
surditate)
Acufenele
sunt parasenzatii de origine periferice legate de
perceptia distorsionata a undelor sonore de catre
celulele ciliare in raport cu miscarile endolimfei.
acufenele se descriu ca: vajait, pocnituri, tiuituri
(tinitus), zgomot de masin, de locomotiva etc., care pot
apare frecvent; cauzal sunt adesea fenomene ischemice
(orice tesut care este relativ ischemic nu mai realizeaza
conversia de semnal in conditii optime) sau/i afectiuni
otologice, nevrite infectioase sau toxice (alcoolica, tabagica,
salicilica)
Sunt uni- sau bi-laterale, continue sau intermitente si
sunt asociate cu scadere de auz*.
50-80% in afectiunile urechii medii (otite,

otoscleroze, timpanoscleroze, tumori de glomus
catidian) si au tonalitate joasa sau n afectiuni
ale urechii interne (boala Meniere, tumori ale
nervului auditiv) si au tonalitate inalta.
Acufenele obiective se intalnesc in afara unei
alterari a analizatorului auditiv si apar in
malformatii vasculare (arterio-venoase: au
caracter pulsatil) si dispar in anumite pozitii ale
capului
Acufenele centrale se aud in cap spre deosebire
de cele periferice descrise mai sus care se aud
in ureche.
Apar
Testul Costa:
proba Valsava nu modifica tonalitatea, intensitatea si
timbrul acufenelor originea acufenelor in portiunea
nervoasa a analizatorului;
daca la proba Valsava se modifica tonalitatea,
intensitatea si timbrul acufenelor, originea acestora
este posibil vasculara*
spondiloza cervicala ca si insuficienta circulatorie
cerebrala sunt printre cele mai contributive
a nu se confunda cu acuasmele: parasenzatii auditive de
natura psihica
apare in procese de iritatie

meningeala, crize de migrena sau in paralizii
faciale periferice prin afectarea muschiului
scaritei
Halucinatiile auditive sunt perceptii auditive
fara obiect, de un caracter mai complex (cuvinte,
fraze, melodii). Se intalnesc in boli psihice
(schizofrenie, paranoia) sau in epilepsii
temporale*
Hiperacuzia

Surditatea
de transmisie se intalneste in
afectiuni ale urechii externe si medii de diferite
etiologii: dop de cerumen, otite externe sau
medii severe, otoscleroza, trauma sonora
Surditatea de perceptie apare in leziuni
bilaterale ale structurilor centrale. Factorii
etiologici sunt multiplii: nevrite toxice,
medicamentoase sau infectioase, meningite,
arhnoidite, tumori ale unghiului pontocerebelos (neurinom de acustic), fracturi ale
stancii osului temporal*
Elemente de semiologie si explorare a aparatului vestibular
Leziunile analizatorului vestibular determina aparitia

urmatoarelor semne si simptome: vertijul, nistagmusul si
tulburarile echilibrului static si dinamic.*
Vertijul este senzatia subiectiva de deplasare rotatorie in
spatiu a bolnavului sau a obiectelor din jur.
Poate fi permanent, se poate accentua la modificarile de pozitie
ale capului sau survine in crize paroxistice (boala Meniere).
In timpul crizelor se pot asocia manifestari cu conotatie
subiectiva - greata si obiectiva - varsatura, datorita
legaturilor anatomice dintre nucleul vestibular si
nucleul dorsal al vagului*,**
Dupa directia sa, poate fi orizontal, vertical si rotator, opus
labirintului atins*,**
**Cezar Ionel. Compendium de Neurologie. Editura 100+1 Gramar, Bucuresti, 1997, pg106-107
Legat tot de comunicarea dintre complexul

vestibular si motoneuroni, este nistagmusul ca
semn obiectiv
Nistagmusul este miscarea involuntara, ritmica,
sincrona si in aceeasi directie a globilor oculari si are o
componenta lenta, tonica, vestibulara care bate de partea
labirintului lezat si una rapida, clonica, de aducere a
globilor oculari in pozitia initiala. Secusa rapida este
observabila si defineste sensul nistagmusului.*,**
Nistagmusul poate fi spontan sau provocat prin probe
clinice, instrumentale: proba rotatorie, proba calorica,
nistagmografia*,**
Dupa directia sa, poate fi orizontal, vertical si rotator,
opus labirintului atins*,**
**Cezar Ionel. Compendium de Neurologie. Editura 100+1 Gramar, Bucuresti, 1997, pg106-107
rotatorie: bolnavul este asezat pe un

scaun rotator si se efectueaza 10 turatii timp de 20
sec, dupa care rotirea se opreste brusc. Oprirea
brusca determina excitarea crestelor ampulare a
canalelor semicirculare. Rotatia in sens orar
excita labirintul stang iar cea in sens antiorar,
labirintul drept. In mod normal, rotirea in sens
orar produce vertij in sensul opus rotatiei, devierea
tonica a capului si bratelor spre dreapta si
nistagmus orizontal cu secusa rapida spre stanga,
timp de 20-30 secunde. In sindromul vestibular
aceste fenomene sunt de intensitate redusa
sau nu se produc.*
Proba
*Minea D., Varga I., Falup-Pecurariu C., Bazele semiologice ale practicii neurologice
Universitatea Transilvania Brasov, Facultatea de Medicina Generala, Brasov, pg: 33-39,
2000
Proba calorica: exploreaza separat fiecare labirint. Se

injecteaza sub presiune 10-50ml apa rece (15-27grd) sau
apa calda (42grd).
In mod normal, irigarea cu apa rece a urechii stangi
determina, dupa o perioada de latenta de 20-30 de sec, un
nistagmus cu bataie spre dreapta, devierea tonica a
bratelor spre stanga si vertij cu deplasare spre dreapta,
Irigarea cu apa calda determina reactii in sens invers.
In leziunile vestibulare aceste semne apar dupa o perioada de
latenta mai lunga sau nu se produc (hipo-sau
inexcitabilitate calorica)
Nistagmografia permite inregistrarea miscarii globilor
oculari, precizand amplitudinea, frecventa, forma, durata si
sensul*
Examinarea clinica: tulburarile de echilibru static si

dinamic constau in deviatii tonice ale membrelor si
trunchiului in cadrul reflexelor vestibulo-spinale si pot fi
puse in evidenta prin mai multe probe*:
1.Proba Romberg clasica sau sensibilizata: In proba
Romberg clasica pacientul sta in picioare, cu picioarele
apropiate, mainile pe langa corp si ochii inchisi**, iar in cea
sensibilizata ridica unul dintre picioare si deviaza. Aceste
probe sunt pozitive in afectarea caii vestibulare. In cazul
existentei unui sindrom vestibular periferic, se va
produce, la inchiderea ochilor, o deviatie de partea
vestibulului afectat, pacientul tinzand sa cada spre acea
parte"*,**
*Minea D., Varga I., Falup-Pecurariu C., Bazele semiologice ale practicii neurologice Universitatea Transilvania Brasov, Facultatea de Medicina
Generala, Brasov, pg: 33-39, 2000
**Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007
2. Alta varianta de Romberg sensibilizat numita si proba

bratelor intinse: punem pacientul sa ridice membrele
superioare in fata, cu ochii inchisi si vom observa cum bratele
deviaza odata cu corpul de partea vestibulului afectat in cazul
unui sindrom vestibular de tip periferic.*, **
3. Proba indicatiei: bolnavului i se cere sa efectueze cu
membrele superioare miscari verticale avand ca reper degetele
examinatorului; inchiderea ochilor determina devierea
bratelor de partea bolnava*
4. Proba mersului in stea (Babinski-Weill): se solicita
bolnavului sa mearga inainte si inapoi pe o linie dreapta,
repetand manevra de mai multe ori. La mersul inainte
bolnavul va devia de partea labirintului lezat, iar la mersul
inapoi, de partea opusa, realizand un mers cu aspect de stea*
*Minea D., Varga I., Falup-Pecurariu C., Bazele semiologice ale practicii neurologice Universitatea Transilvania Brasov, Facultatea de Medicina
Generala, Brasov, pg: 33-39, 2000
**Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007

Sindromul vestibular periferic se caracterizeaza prin 2 trasaturi: armonic
(probe pozitive de partea lezata) si de scurta durata (cateva ore, zile, saptamani,
rar luni).
Apare ca urmare a unei suferinte a componentei vestibulare a nervului

VIII sau a sistemului labirintic
Se manifesta prin vertij invalidant, cu caracter paroxistic, insotit de
fenomene vegetative marcate.
Proba Romberg pozitiva: la inchiderea ochilor, dupa 15-20 de secunde, corpul se

inclina si tinde sa cada de partea labirintului hipoexcitat (leziunii), iar modificarea
pozitiei capului determina schimbarea sensului de deviere al bolnavului
La proba bratelor intinse la inchiderea ochilor acestea vor devia de partea
leziunii
La proba indicatiei va apare de asemenea devierea spre partea lezata
Daca il punem pe pecient sa faca cativa pasi pe loc, inainte si inapoi, cu ochii
inchisi, va pare din nou o deviere a acestuia spre partea lezata, cu asa numitul
mers in stea*
Sindromul vestibular periferic are nistagmus orizonto-girator/ orizontal si
aproape niciodata vertical acesta fiind patognomonic pentru sdr. vestibular central. Secusa rapida pe care noi o observam este de partea opusa leziunii.*
*Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007
Etiologie sindrom vestibular periferic:

fenomene ischemice cu perturbari de transductie de
semnal a receptorilor
leziuni traumatice (fracturi ale stancii temporalului)
leziuni infectioase
leziuni inflamatorii locale si
Leziuni vasculare la nivelul urechii interne
formatiuni tumorale din unghiul pontocerebelos
(neurinomul de acustic in meatul auditiv intern)*,**
* Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila,
Bucuresti, pg: 110-165, 2007
** Minea D., Varga I., Falup-Pecurariu C., Bazele semiologice ale practicii neurologice Universitatea
Transilvania Brasov, Facultatea de Medicina Generala, Brasov, pg: 33-39
B. Sindrom vestibular central nu este atat de sever in

intensitate fata de cel periferic ; ca si semn clinic
pacientul resimte un vertij care este cvasipermanent,
mai atenuat ca intensitate fata de cel din sdr vestibular
periferic, insotit mai rar de fenomene vegetative
Este dizarmonic si cu o durata mai lunga decat cel
periferic si cu o evolutie mai grava (datorita localizarilor
leziunilor in zone profunde de trunchi cerebral sau
talamus conform anatomiei)
Prezinta obiectiv, ca semn patognomonic: nistagmusul
vertical
La efectuarea probelor Romberg, a bratelor intinse sau a
indicatiei, apare o deviatie nesistematizata fara
concordanta intre sensul deviatiei si sensul leziunii*
Etiologia sindromului vestibular central:

(Leziunile nu trebuie sa fie neaprat grave dar prin pozitia lor i afectrile
loco-regionale, consecutive, de structuri neurale pot avea consecinte invalidante):

1.
vasculare* ischemice, hemoragice, mixte. (evenimentele/ atacurile

vasculare ischemice ireversibile infarcte ce au ca si consecinta leziuni
cerebrale de tip encefalomalacic iar cele hemoragice encefaloragice
pot fi de tip apoplectic in care predomina diapedeza; nu este neaprat
nevoie a fi o ruptura efectiv dar prin permeabilizarea peretelui endotelial monostrat se produce extravazare de ser si chiar de elemente figurate
sau ictal: fenomenul brutal al ruperii vasculare, cu inundatie sanguin)
2. tumorale*
3. siringobulbie*
4. (din) scleroza multipla**

5. infectioase**
Fig. Schwanom vestibular. a.Paralizie faciala dupa indepartarea

schwanomului; b. atrofia partii stangi a anastomozei facio-hipoglosului
Relevante sunt acele cazuri de surditate unilateral cauzate de o leziune prin

compresiune n unghiul cerebelo-pontin.
S-a estimat ca 10% din cazurile de pierdere a auzului unilateral sunt cauzate de
un schwanom la nivelul nervului VIII, ceea ce reprezint 8% dintre toate tumorile
intracraniene.
Prezentarea frecventa este cu surditate unilateral asociat cu tinitus i vertij (ultimul
simptom prezent in 25% din cazuri)
Tumorile sunt diagnosticate precoce, dar mai tarziu poate sa apara durere faciala si
amorteala, durere auditiva sau dureri de cap generalizate, slabiciune la nivelul fetei si
eventual semne cerebeloase ipsilaterale.
Dupa indepartarea tumorii poate sa apara slabiciune la nivelul fetei care poate fi partial
compensata printr-o anastomoza faciohipoglosala.*
*G. David Perkin, Douglas C. Miller, Russel J. M. Lane, Maneesh C. Patel, Fred H. Hochberg. Atlas of Clinical Neurology. Third edition. Pg 40

Sindromul vestibular central
Dup tabloul clinc i respectiv, eventual prognosticul acestora, se disting:
Sindroame vestibulare subtentoriale prin leziuni cu afectarea

trunchiului cerebral, cu nistagmus directional pur (nistagmusul
girator traduce leziuni bulbare, cel orizontal bilateral o leziune
pontina iar cel vertical, o leziune pedunculara). Areflexia
vestibulara instrumentala fara atingere cohleara va presupune o
suferinta bulbo-pontina*
Sindroame vestibulare supratentoriale nistagmusul spontan

apare rar, insa tulburarile de echilibru sunt adesea sub forma de
retrolateropulsiune constituind ataxia frontala Bruns. Examenele
instrumentale dau raspunsuri egale si armonioase bilateral.
Aceste simptome vestibulare se intalnesc in leziuni frontale,
parietale si temporale.*
Sindromul nervului vestibular din neurinomul de acustic sau din

arahnoidita de unghi ponto-cerebelos. Se manifesta prin simptome
mixte centrale si periferice cu: vertij, mari tulburari de echilibru,
nistagmus spontan si semne de sindrom vestibular central
cu nistagmus vertical fara compensare*
*Cezar Ionel. Compendium de Neurologie. Editura 100+1 Gramar, Bucuresti, 1997, pg103
NERVII GLOSO-FARINGIENI (PERECHEA a IX-a)*

ORIGINE
Nucleul ambiguu (partea rostrala
somatomotor)
Nucleuul
salivator
inferior
(visceromotor)
Ganglionul
inferior
Andersh
(pietros
specializat
senzorial)
Ganglionul
Ehrenritter
(general/
special)
(visceral
senzorial)
DISTRIBUTIE
CONEXIUNI FUNCTIE SEMNE SI SIMPTOME
ALE LEZARII
PERIFERICA
CENTRALE
Stilo-faringian si
NMCS, fascic. Ridicare
Disfagie pentru solide
constrictor superior al cortico-bulb.,
faringe,
(inclusiv n paralizii
faringelui, stilo-glos
NMCI - nucl.
inclusiv
bilaterale refluare pe
Plexul timpanic catre ambiguu (parpentru
nas a alimentelor)
nervul pietros mic
tea rostral)
deglutie Uscaciune partiala gur
catre ganglionul otic
i fonaie
Hipo-/ a-guezie in 1/3
Hipotalamus
postganglionar via
Secretie
posterioar a limbii
Sistemul
nervul auriculosalivara
ipsilateral
olfactiv
temporal catre glanda
Gust
Hipo-/ an-estezia regiuNucleul
solitar
parotida
nii tonsilare, a poriunii
(partea
Mugurii gustativi din
Senzatii
posterioare a limbii, a
rostrala)
1/3 posterioara a
somatofaringelui si a trompei
Talamus
Aria
limbii
senzitive lui Eustachio; nevralgii
cortical
Anterior: suprafata
(prop.-zise: esen./sec.)
gustativ
epiglotei, radacina
Pierderea reflexului
Nucleul
limbii, limitele
faringian ipsilateral
trigeminal
palatului moale, uvula,
stimulrii; risc de
Reflexe
Talamus, Girutonsilele, faringele,
sincop n hiperreflecsul cortical
tuba auditiva, urechea
tivitatea iritativ a
post-central
medie
sinusului carotidian
SRA
Sinusul si bulbul
Hipotalamus *Paul A. Young and Paul H. Young - Neuroanatomie Generala si
carotic(idian)
Clinica, Editura Medicala Callisto, 2000 ISBN: 973-98612-1-0
cu unele completri/ modificri
NERVII GLOSO-FARINGIENI (IX)
Nervul glosofaringian este un nerv mixt: senzitivo-motor, senzorial si vegetativ
Fibrele motorii, cu originea aparenta n nucleul ambiguu din bulb, inerveaz

muchii: stilo-faringian, constrictor superior al faringelui si stilo-glos cu rol in
deglutitia pentru solide* (ridica faringele in timpul deglutitiei si al vorbirii)
Fibrele senzitive isi au originea reala in ganglionii superiori si inferiori din

vecinatatea gaurii jugulare, sunt orientate spre nucleul tractului solitar si asigura
sensibilitatea generala pentru: loja amigdaliana, marginea posterioara a valului
palatin, faringe, trompa lui Eustachio si urechea medie. Axonii protoneuronului
senzitiv (din ganglionul Ehrenritter) intra in bulb si se termina in nucleul solitar*
Fibrele senzoriale, cu originea in ganglionul Andersch, asigura sensibilitatea

gustativa in 1/3 posterioara a limbii. Axonii protoneuronului senzitiv-/senzorial
ajung in bulb, la nucleul solitar*
Fibrele vegetative parasimpatice au originea reala in nucleul salivator inferior*

din bulb (la acest nucleu cu pericarioni preganglionari vin influente de la nivelul
hipotalamusului si al sistemului olfactiv) si merg prin nervul auriculo-temporal si
se termina in glanda parotid*
Fig. Nervul IX
distributie*
*http://www.netterimages.com/i
mage/4655.htm
Nervul IX emerge de la nivelul bulbului, intre oliva

bulbara si pedunculul cerebelos inferior, trece prin fosa
jugulara (unde da nastere nervului timpanic) si iese din
craniu la nivelul gaurii jugulare unde se afla ganglionii
superior si inferior care contin celulele ce mediaza
impulsurile generale si viscerale*
Nervul paraseste trunchiul cerebral prin santul
colateral posterior, iese din cutia craniana impreuna
cu nervii X si XI si vena jugulara si strabate spatiul
retro-stilian, terminandu-se la radacina limbii**
** Minea D., Varga I., Falup-Pecurariu C., Bazele semiologice ale practicii neurologice Universitatea

Componenta motorie:
Impulsurile de la NMC din aria premotorie si alte zone
corticale ajung, prin fasciculul cortico-bulbar, la
nivelul NMP bilaterali din partea superioara a
nucleului ambiguu din bulb.*
Axonii NMP din bulb formeaza nervul IX, care emerge

de la nivelul bulbului sub forma a 3-4 radacini.
Traiectul nervului merge apoi lateral in fosa craniana
posterioara pentru a iesi din craniu prin gaura
jugulara, anterior de nervii vag si accesor. De la acest
nivel, axonii motori merg spre muschiul stilo-faringian
pe care il inerveaza, acesta fiind responsabil de ridicarea
faringelui in timpul deglutitiei si al vorbirii*
Componenta vegetativa motorie: neuronii preganglio-nari

parasimpatici se afla localizati in nucleul salivator inferior din
bulb, la care vin influente din hipotalamus si din sistemul
olfactiv. Axonii acestor neuroni se alatura celorlalte
componente ale nervului si emerg prin gaura jugulara.*
Nervul timpanic pleaca de la nivelul ganglionului inferior si
se distribuie la nivelul cavitatii timpanice, unde formeaza un
plex ce inerveaza mucoasa cavitatii, canalul auditiv si
celulele mastoidiene, iar fibrele motorii formeaza nervul
pietros inferior, care ajunge sa faca sinapsa in ganglionul otic,
de unde pleaca fibre postganglionare parasimpatice pentru
glanda parotida prin intermediul nervului auriculo-temporal.*
Bucuresti, pg: 110-165, 2007
mirosurile foarte intense i mai ales

neplcute sau/i raul de masina kinetozele, n
general pot genera inclusiv raspunsuri vegetative
care se propaga pe calea nervului timpanic via
nervul pietros inferior, in comunicare cu
ganglionul otic.
Se dau, totodat, comenzi prin nervul auriculotemporal si pentru secretia salivar de aceea
exista i raspuns salivator la diverse mirosuri sau
la diverse miscari (kinetoze), acompaniate sau nu
de senzatie de greata
Astfel,

Componenta vegetativa de tip senzorial:
Chemoreceptori de la nivelul bulbului carotidian

monitorizeaza concentratia in oxigen a sangelui
oximetria iar baroreceptori, pe cel al presiunii sangvine
tensiunea arteriala*
Impulsurile ajung prin nervii carotidieni la ganglionul
inferior iar de aici axonii merg prin tractul solitar spre
nucleul solitar, de unde se realizeaza conexiuni cu
substanta reticulata ascendenta si hipotalamus, pentru
raspunsuri reflexe legate de controlul frecventei
respiratorii a celei cardiace, si a tensiunii arteriale*

O alta dimensiune vegetativa dar senzoriala este gustul
din 1/3 posterioara a limbii, respectiv:
partile laterale acru
partea central amar
Impulsurile gustative sunt transmise din ganglionul
glosofaringian inferior, ai carui axoni merg prin gaura
jugulara si ajung in bulb, unde ascensioneaza prin
tractul solitar catre nucleul solitar*, unde se gasesc
deutoneuronii caii aferente senzitive gustative;
- de aici axonii ajung in nucleii ventrali posteriori
talamici ipsi- si contro-laterali,* unde se gasesc
neuronii tertiari, ai caror axoni se proiecteaza pe
scoarta cerebrala in aria gustativa din 1/3 inferioara a
girusului postcentral*
Fig. Exemplificare a distributiei perceptiei gustului la nivelul limbii*

(pentru dulce i srat: perechea a VII-a)

Componenta senzitiva a nervului glosofaringian are, pentru sensibilitatea termo-algica a tegumentului urechii
externe, suprafata interna a timpanului, mucoasa
faringiana superioara si 1/3 posterioara a limbii care este
transmisa prin axonii unor neuroni care se afla in ganglionii
glosofaringieni superior si inferior*
Fibrele sensibilitatii dureroase merg via tractul trigeminal in
partea caudala a nucleului trigeminal, unde se gasesc
neuronii secundari, ai caror axoni incruciseaza linia
mediana si ajung la neuronii tertiari din nucleul ventral
posterior al talamusului, care se proiecteaza in girusul
post-central*
Din acesta cauza in nevralgia de trigemen deseori durerea este perceputa pe o arie extinsa in hemi-viscerocraniu cuprinzand pe langa
teritoriul trigemenului si teritorii deservite de glosofaringian
Bucuresti, pg: 110-165, 2007

EXAMINARE CLINICA
Examinare a functiei motorii:
Aprecierea tulburarilor de deglutitie pentru alimentele
solide
La inspecia faringelui (perete posterior) in leziunea
unilaterala se observa semnul cortinei descris de Verner:
faringele este tracionat de partea sntoasa: este
deplasat atat peretele posterior cat si valul palatin de
partea sntoasa (datorita contractiei muschiului stilofaringian sanatos)*
Apare si in cazul leziunilor de nerv vag, deoarece majoritatea leziunilor sunt la nivelul gurii jugulare (fiind, de aceea,
frecvent afectati impreuna). Acesti nervi sunt implicati i in
motilitatea valului palatin
Bucuresti, pg: 110-165, 2007
Fig. Examinarea functiei motorii a nervului IX*

Examinare a functiei senzitive:
Sensibilitatea termo-algica si dureroasa in 1/3
posterioar a limbii, n loja amigdalian si la nivelul
peretelui posterior al faringelui dac este afectata poate
apare hipo/ hiperestezie locl
Examinare a functiei senzoriale:
poate apare afectarea perceptiei gustului n partea
laterala a limbii pentru acru si central pentru amar*
poate apare aguezia abolirea gustului pentru acru si
amar
*Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg:
110-165, 2007
Examinare a functiei vegetative motorii

secreia salivara:
este evaluata prin aprecierea acestei
secretii la nivelul canalului lui Stenon
situat n dreptul celui de-al doilea
premolar superior*
In unele stari patologice severe poate
apare sialoree abundent, evident
*Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura
Universitara Carol Davila, Bucuresti, pg: 110-165, 2007

Examinare a functiei reflexe
Componenta reflexa a nervului glosofaringian cuprinde

reflexele de fund de gat:
reflexul faringian excitarea peretului posterior al faringelui, a amigdalei(lor) palatine sau a bazei limbii (cu
o spatula), determina ascensiunea peretului faringian,
retractia limbii, ridicarea vlului palatin si senzatia de
greata mergand pana la varsatura*
In cazul diminurii/ abolirii reflexului faringian, coroborat
cu semnul cortinei a lui Verner si cu faptul ca in momentul
cand se stimuleaza regiunea tonsilara nu apare raspuns
motor de partea respectiva, inseamna ca exista o
afectare a ipsilateral a nervului glosofaringian (de
regula in asociere cu afectarea nervului vag)
Reflexul sinusului carotidian

Compresia la nivelul sinusului carotidian situat la nivelul
cartilajului tiroid, la bifurcatia arterei carotidei comune
determina, in mod normal:
bradicardie i consecutiv hipotensiune arteriala
vasodilatatie in periferie
daca exista hiperexcitabilitate a sinusului carotidian in
cadrul unei leziuni de tip iritativ a nervului glosofaringian,
aceasta poate determina chiar sincop*, posibil cuplat cu o
criza de tahicardie paroxistica supraventriculara
(TPSV)

Clinic,
paralizia nervului glosofaringian

produce (i) anestezia portiunii
posterioare a limbii, faringelui,
amigdalelor si trompei Eustachio
Bolnavii prezinta dificultate la deglutitia
pentru solide, pierderea gustului in
treimea posterioara a limbii (ageuzie, local)
si miscarea perdelei a peretelui faringian
de partea sanatoasa (semnul Verner) cand
bolnavul pronunta a sau e (paralizia
constrictorului superior al faringelui)*
*Cezar Ionel. Compendium de Neurologie. Editura 100+1 Gramar, Bucuresti,
1997, pg108

repaus, valul palatin apare coborat de partea
bolnava, cu reflexul faringian abolit
In paralizii bilaterale, alimentele refueaz pe
nas.*
Paralizia nervului poate sa apara dup: fracturi de
baza de craniu, traumatisme ganglionare (din spatiul
retro-stilian), accidente vasculare, tumori ale
trunchiului cerebral, arahnoidite ale fosei cerebrale
posterioare, anevrisme ale sistemului carotidian sau
vertebro-bazilar, tumori amigdalo-faringiene**,***
In
**http://www.scribd.com/doc/30383963/Nervul-glosofaringian-ramuri
*** Minea D., Varga I., Falup-Pecurariu C., Bazele semiologice ale practicii neurologice Universitatea Transilvania Brasov,
Facultatea de Medicina Generala, Brasov, pg: 33-39
Nevralgia propriu-zisa de glosofaringian este foarte rara, se

caracterizeaza prin episoade dureroase de tip paroxistic la nivelul
teritoriilor unde nervul deserveste sensibilitatea*: peretele
posterior al faringelui, urechea externa omolaterala, fata
interna a timpanului, baza limbii cu iradiere spre
mandibula*,***
Aceasta durere paroxistica poate fi declansata de: masticatie,
deglutitie (la trecerea bolului alimentar cu iradierea durerii in
zona auriculara zona Ramsay-Hunt), protruzia limbii, tuse,
stranut sau de atingerea unor zone triger de la baza limbii*,**,***
Poate fi esentiala (primar n. n.) sau secundara***
In nevralgia esentiala a glosofaringianului pot sa apara dureri
(nevralgice) la baza limbii, n amigdale si pilieri****,*****
**http://www.scribd.com/doc/30383963/Nervul-glosofaringian-ramuri
*** Minea D., Varga I., Falup-Pecurariu C., Bazele semiologice ale practicii neurologice Universitatea
** G. David Perkin, Douglas C. Miller, Russel J. M. Lane, Maneesh C. Patel, Fred H. Hochberg. Atlas of
Clinical Neurology. Third edition. Pg 408.

Nervii Viii, Ix 2014

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Nervii Viii, Ix 2014

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Examenul clinic neurologic

inclusiv cu particularizri pentru NeuroReabilitare

NERVII VESTIBULO-COHLEARI/ ACUSTICO-VESTIBULARI

*Paul A. Young and Paul H. Young Neuroanatomie Generala si Clinica, Editura

NERVII VESTIBULO-COHLEARI/ ACUSTICO-VESTIBULAR (VIII)

Nervul acustico-vestibular (VIII), numit si nervul

Nervul cohlear sau acustic

Transmite impulsuri legate de auz si echilibru, de la receptorii

Fig. Nervul vestibulocohlear (VIII)*

NERVII VESTIBULO-COHLEARI/ ACUSTICO-VESTIBULAR (VIII)

Nervul cohlear sau acustic este un nerv exclusiv senzorial

El ia nastere din ganglionul spiralat Corti, situat in centrul

NERVII VESTIBULO-COHLEARI/ ACUSTICO-VESTIBULAR (VIII)

NERVII VESTIBULO-COHLEARI/ ACUSTICO-VESTIBULAR (VIII)

Nervul vestibular are protoneuronul senzitiv-senzorial,

NERVII VESTIBULO-COHLEARI/ ACUSTICO-VESTIBULAR (VIII)

exist si un neuron tertiar, deutoneuronii

NERVII VESTIBULO-COHLEARI/ ACUSTICO-VESTIBULAR (VIII)

Informatiile sunt preluate de receptori specializati (informatii

NERVII VESTIBULO-COHLEARI/ ACUSTICO-VESTIBULAR (VIII)

Componenta auditiva: aparatul auditiv cuprinde: pavilonul urechii,

Are ca receptori celule paroase din cohlee*

Aceste celule, structuri tisulare preformat excitabile (STPE), sunt elemente

Cilii celulelor sunt ancorati in membrana tectoria* scaldata in

Prin efect piezoelectric energia mecanica este convertiva la capatul

*Ghi M Analizatorul auditiv www.fiziologie.ro/curs08/AAc11.pdf

NERVII VESTIBULO-COHLEARI/ ACUSTICO-VESTIBULAR (VIII)

*Elsevier Ltd 2005,

NERVII VESTIBULO-COHLEARI/ ACUSTICO-VESTIBULAR (VIII)

Dendritele celulelor ciliare fac sinapsa aa cum s-a

Fig. Notiuni de anatomie: Nn. VIII . componenta auditiva*

NERVII VESTIBULO-COHLEARI/ ACUSTICO-VESTIBULAR (VIII)

NERVII VESTIBULO-COHLEARI/ ACUSTICO-VESTIBULAR (VIII)

Fig. Nervul cranian VIII componenta vestibulara*

NERVII VESTIBULO-COHLEARI/ ACUSTICO-VESTIBULAR (VIII)

Acesti receptori specializati care sunt stimulati de otoliti sau de

NERVII VESTIBULO-COHLEARI/ ACUSTICO-VESTIBULAR (VIII)

nucleii vestibulari trimit fibre in lemniscul

NERVII VESTIBULO-COHLEARI/ ACUSTICO-VESTIBULAR (VIII)

Deci calea vestibulara nu prezinta si un neuron

NERVII VESTIBULO-COHLEARI/ ACUSTICO-VESTIBULAR (VIII)

cu leziune mielica cervicala (sau mai

secundari trimit fibre motorii cu aceste

NERVII VESTIBULO-COHLEARI/ ACUSTICO-VESTIBULAR (VIII)

aspectele morfo-fiziologice prezentate,

NERVII VESTIBULO-COHLEARI/ ACUSTICO-VESTIBULAR (VIII)

mai profunde din zona bulbopontina sau coliculii cvadrigemeni inferiori

* Nica S., Davidescu I., Neurologie Examinarea neurologica Volumul I, Editura

NERVII VESTIBULO-COHLEARI/ ACUSTICO-VESTIBULAR (VIII)

NERVII VESTIBULO-COHLEARI/ ACUSTICO-VESTIBULAR (VIII)

O proba grosiera consta in frecarea degetelor

Fig. Examinarea clinica Teste pentru acuitatea auditiva: frecarea

NERVII VESTIBULO-COHLEARI/ ACUSTICO-VESTIBULAR (VIII)

Fig. Examinarea clinica Teste pentru acuitatea auditiva: - Proba Weber cu

NERVII VESTIBULO-COHLEARI/ ACUSTICO-VESTIBULAR (VIII)

Daca exista o hipoacuzie de transmisie cand afectarea

NERVII VESTIBULO-COHLEARI/ ACUSTICO-VESTIBULAR (VIII)

Fig. Examinarea clinica Teste pentru

NERVII VESTIBULO-COHLEARI/ ACUSTICO-VESTIBULAR (VIII)

tonala este o metoda de testare

NERVII VESTIBULO-COHLEARI/ ACUSTICO-VESTIBULAR (VIII)

NERVII VESTIBULO-COHLEARI/ ACUSTICO-VESTIBULAR (VIII)

NERVII VESTIBULO-COHLEARI/ ACUSTICO-VESTIBULAR (VIII)

50-80% in afectiunile urechii medii (otite,