or ETINER pals Bitten teriatie : seta ee RA -TEHNEUn capitol important din lucrare trateaza intretinerea gi repa- rarea elementelor de actionare a utilajului industrial. Menfionim ci utilajele sau alte tipurt de tnstalafii cum sint cuptoarele electrice, baile pentru acoperiri: metalice, utilajele gi instalafiile din posturile de transformare etc. care nu sint cu- prinse in lucrare sint tratate corespunzator in alte luertiri de spe- cialitate. Pe aceasti cale mulfumim sincer celor care prin observafiile lor au contribuit la realizarea luerdrii in forma prezentatd, cit si celor eare ne vor comunica observafii ultertoare. AUTORIT 1, ORGANIZAREA LUCRARILOR DE INTRETINERE SI REPARATIL ALE INSTALATHLOR SI APARATAJULUI ELECTRIC DE PE UTILAJELE INDUSTRIALE 11, GENERALITATI PRIVIND EXPLOATAREA $1 INTRETINEREA UTILAJELOR INDUSTRIALE Mentinerea utilajului in stare de functionare continud este strins legaté de realizarea unui sistem bine organizat al repara- tillor, Organizarea rationalaé a intretinerli si supravegherii asigura sporirea duratei de serviciu a utilajelor, elimina cauzele care pro- voacé scoaterea lor din functiune prin surprindere, accelereazd executarea reparatiilor si reduce durata lor. Intrefinerea curent&i gi supravegherea zilnicA contribuie la: — finefionarea continu& a utilajului gi aparatajului in stare normala; — asigurarea calit&tli si preciafei de prelucrare a pieselor exe- cutate in conformitate cu condifiile tahnice; — preintimpinarea avariiler, ruperilor si a uzurii progresive; — marirea duratei de functionare a utilajului si aparatajului intre doua reparayli; — reducerea opririlor utilajului din cauza reparatiel. Acestea pot fi asigurate daca reparafia este bine organizata, astfel incit o serie de lucriri si fie pregitite din timp gi s& se faca periodic intr-o ordine strict plantficati, cu un caracter preventiv, bine determinat, care si asigure preintimpinarea oric&ror avaril si a reparatiilor neagteptate si neplanificate, Reparatiile organizate in acest mod poarta denumirea de reparafii preventiv planificate; ele cuprind: controlul si verificarea preciziel de functionare a utilajului; reparaiiile capitale.lm cele ce urmeazd se vor examina scopul gi caracterul aces- tor opera{ii de intretinere, punindu-se accentul in special pe in- trefinerea mecanismelor de comandi si actionare a utilajului. Controlul si verificarea preciziei de functionare a utilajului, Aceasta s¢ execut& lunar gi consté din: — controlul manetelor de comanda, al dispozitivelor de fri- nare si al exteriorului utilajului, aparatului sau al instalatiei res- pective; — verificarea aparatajului de comand4 (intreruptoare, declan- satoare, controlere, reostate, butoane etc.), Curajarea contactelor gi inlocuirea celor defecte, verificarea bornelor, curdfarea gi strin- gerea lor; — verificarea legdturilor de prizd si a legit firul neutru; — verificarea starii refelei de alimentare si a instalafillor elec- trice; — verificarea calltatii $i cantitatii lubrefiantilor; — verificarea stérli instalatfilor si a pleselor usor accesibile supuse uzurii rapide; — réglarea la nevoie a aparatelor de comand& si a dispoziti- velor de frinare. la pimint sau la Reparatii curente. Ele constituie elementul de baz al repara- fiilor, asigurind mentinerea in perfect& stare de funcifonare a uti- lajului, Ia general aceste reparajii constau din executarea urmi- toarelor lueréiri: — curafarea si spalarea completA a aparatajulul si schimba- rea uleiului dac& este cazul; — demontarea parfiali a pieselor ugor demontabile, reconditio- narea si reglarea piesclor gi inléturarea jocurilor inadmisibile, cum gi stringerea pieselor sl&bite; — inlocuirea pieselor uzate care nu pot asigura gradul de pre- cizie sau functionarea normala a aparatulul; — verifiearea functiondrii dispozitivelor de comanda automata sia limitatoarelor de curse; — reconditionarea instalatiilor de alimentare deteriorate; — repararea frinelor gi cuplajelor electromagnetice; — inlocuirea periilor, curlijarea lag&relor, inlocuirea contac- telor arse, suflarea prafului Ja clectromotoare ete. 3 Reparatii mijlocii, Acestea cuprind in afara lucrarilor prevazute pentru reparatille curente si reparatii suplimentare, prin care se fnlocuiesc majoritatea pieselor care se uzeazi, cum sint: —repararea sau inlocuirea aparatajului de comand& gi por- nire; — repararea si inlocuirea parfilor deteriorate prin scurtcircuite la maginfle si aparatele electrice; — inlocuirea partialA in caz de nevoie a bobinajului de la mo- toarele electrice, si la celelalte aparataje electrice. In cadrul reparatiilor mijlocii, utilajul se demonteaz& partial, jar prin executarea luerdriler de reparatie respective se cauti re- stabilirea preciziei, a capacititii de lucru gi a puterii aparatajului in vederea asigurarii umei fumetionari normale pind la urmitoarea reparatie mijlocie sau capitala. Reparatii capitale. Au in vedere demontarea totala a utilajului cuprinzind totalitatea lucrdrilor de reparatii care au ca scop re- facerea complet a capacitatii de lueru a utilajului sia aparate jului, prin inlocuirea si recondijionarea tuturor pieselor si sul ansamblurilor cu uzurd avansata. Reparatiile capitale, cuprind in acelagi timp toate lucrdrile previzute la reparatiile curente si mijlocii. In cadrul reparatiilor eapitale se inlocuiesc complet pirtile deteriorate prin scurtcir- cuite; la masinile si aparatele electrice, se inlocuieste par{ial sau total bobinajul motorului electric sau al aparatului, se reconditio- neazi cuplajele si frinele electromagnetice, cum gi repararea in- stalatiilor electrice de alimentare. De asemenca se verificd si se reconditieneazt de la celelaite subansambluri ale utilajului (cu de avans, ghidajele batiului si samiilor etc.), gi piesele uzate i de viteze, eutll 12, PRINCIPE DE EXPLOATARE, INTRETINERE $I REPARARE A INSTALATMLOR $I APARATULUI ELECTRIC DE PE UTILAJELE INDUSTRIALE In realizarea unei exploatdri corespunziitoare a echipamentu- Jui electric de pe utilajele industriale o deosebitd important& o are organizarea intretinerli intre reparatii; aceasta asigura: —— starea bund de functionare permanenta a utilajulul; — respectarea stricti a regulilor gi instructiunilor cu privire la exploatarea tehnied a instalafiilor si aparatajului electric de pe utilajele industriale;— supravegherea pieselor expuse uzuril rapide; — inldturarea imediaid a dereglarilor in timpul exploatarii; — prevenirea ugurii premature a instalatiilor si aparatajului electric. Uzura echipamentului elecirie de pe utilajele industriale, con- duce la modificarea dimensiunilor si a formei pieselor. Ea se ma- nifestd prin tocirea suprafetelor in frecare, prin arderea metalului si aparitia crfip&turilor in piese, datorité variatiilor de tempera- turd, prin coroziunea sub actiunea aerului, a umiditatii si a sub- stantelor chimice etc. Uzura poate fi narmala sau de avarie. Uzura normala este efeotul unei exploatari de lung& duraté a instalatiilor gi aparatajului electric de pe utilajele industriale. Uzura de avarie este uzura care ereste intens gi intr-un timp scurt ajunge la o valoare pentru care exploatarea ulterioaré a instalatiei si apanatajului electric devine imposibila. Nerespecta— rea regulilor de exploatare a utilajulul, respectiv a instalatiei si aparatajului electric aferent acestuia, favorizeazd aparijia uzuril de avarie. Aceasta poate sd ducd la scoaterea din functiune a uti- lajului, provocind astfel perturbarea mersului normal al procesu- lui de’ productie. In cazul praductiei de masi pe banda, aceasta poate si ducd la oprirea anumitor sectoare de fabricatie. Din aceste motive, cunoasterea cauzelor care provoacé uzura de avarie a instalatiel si aparatajului electric, cum si a masurilor pentru prevenirea avestora este extrem de necesara. Uzura de avarie a instalatiel si aparatajului electric de pe uti- lajele industriale poate fi produsa din urmatoarele cauze: — nerespectarea regimului de exploatare stabilit prin depagt- rea ine&rearii admisibile a utilajulul (de exemplu, anderea sigu- rantelor fuzibile, a motoarelor electrice si a altor aparate la o magind-unealta) datoriti cresterii adincimii de agchiere, a avan- sului sau vitezel de agchiere; — nerespectarea regimulul de intretinere stabilit in cartea maginii de citre uzina producatoare; — executarea intrejinerii si a reparatiei echipamentului elec- tric de catre persoane necalificate, crea ce poate avea ca efect ne- respectarea termenelor de curitare a aparatajului, neefectuarea la timp a reparatiilor mici, neglijarea stvingerii suruburilor slabite sau a curaétarii contactelor etc.; — nerespectarea graficulul si a condifiilor tehnice de reparat! — nerespectarea regulilar de montare si de instalare a apara- tajului gi instalaliel electrice de pe utilajele industriale. | Defectele de constructie, abaterile de la procesul tetmologic de fabricare a aparatelor electrice nei, cum sint jocurile si ajustajele 30 la piesele de contact necorespunzétoare, modul gresit de asam- blare, saa dimensionarea necorespunzitoare a pieselor, sint de asemenea cauze care contribuie la marirea uzurli acestona, Peniru a preveni uzura si a asigura o dural de serviciu cit mai mare, echipamentul electric de pe utilajele industriale este supus sistemului de contrel si reparatfi planificate. Repararea echipamentului electric de pe utilajele industriale se poate efectua dupa urmatoarele sisteme: —— Sistemul de reparafii executate dupa necesttate. Acest sis- tem consid in efectuarea lucrérilor de reparatii a echipamentu- Ini electric atunci cind acesta ajunge in starea in care nu mal poate fi mentinut in exploatare. Acest sistem prezinta dezavanta- jul c& permite iesirea bse din exploatare a echipamentului elec- tric din cauza usurii intense gi de aceea el nu este recomanda- bil. — Sistemul de reparafii cu planificare rigid®. Acest sistem costé in scoaterea obligatorie din funefiune a ulilajului pe care se afl montat echipamentul electric pentru exeeutarea reparatli- lor la anumite perioade stabilite, independent de starea tehnis a echipamentului electric, cum si repararea sau inlocufrea piese- lor si mecanismelor componente la termenele stabilite in functle de normele de uzur& specifice echipamentului electric de pe utila- jele Industriale. Acest sistem este simplu_atit in ceea ce priveste organizarea, cit si ca planificare gi pregatite a lueririlor de re- paratii. — Sisternu] de reperatii executate dupa controlul stiirit echipa- mentului electric de pe wtilajele industriale. Acest sistem se ba- zeazi pe regultatele controlului periodic al starii echipamentului electric in timpul exploatarii. La acest sistem nu se planifica. repa- ratiile, cl numai controlul stérli si_funcfionaril echipamentului electric de pe utilajele industriale, Daca in urma eontrolului. se constaiA o uzurd avansat&é a pieselor echipamentului electric, care are ca efect oprirea functiune a utilajului, atunci se recurge la reparatie. Pe baza datelor de control se planificd volumul si termenul reparatiel, se pregatesc piesele de schimb gi materialele necesare etc. — Sistemul preventiv de reparajii periodice planificate (SPRPP). Acest sistem se caracterizeazi prin aceca ca repara- tiile se executd planificat dupé un anumit numar de ore de func- fionare a echipamentulu! electric. Acest numar de ore de func- flonare se stabjleste pentru echipamentul electric al fiecdrui utilaj, in raport cu conditiile in care funcjioneazd si pe baza studiu- ului amAnuntit al uzurii diferitelor piese, mecanisme gi a intregului echipament electric aferent utilajului. Sistemul se deosebeste de sistemul reparatiilor cu planificare rigid prin aceea cA nu stabi- leste termene de functionare a pieselor, ci numai valoarea uzurii lor admisibile. Acest sistem admite si impune modificarea con- tinud a normelor de reparatii in raport cu rezultatele controlului planificat al echipamentului electric de pe utilajele industriale. In cazul in care se constati ci la termenul respectiv nu este nevoie sf se facd reparatia programatii, ca nu se execu constata insd cd este nevole de o repatatie mai mica sau mai mare. Constatirile facute modifica in consecinta normele de re- paratii. Sistemul preventtv de reparatii periodice planifieate s-a adopiat in toate intreprinderile industriale din tara noastri, de- oarece este cel mai modern sistem de reparatle si se bazeazi pe norme tehnico-stiintifice de executare a reparatiilor, atit a echi- pamentului electric de pe utilejele industriale cit si a utilajelor insisi. 12, CAUZE CARE PROVOACA UZURA PIESELOR SI GENEREAZA DEFECTE In_timpul exploatiril utilajelor calititile initiale ale pieselor se modifica fiind supuse in mod continuu unei uzuri mai mult sau mai putin intense. Principalele tipuri de uzuri ale pieselor sint: @ Uszura termici apare datoritA cdldurli ce ia nagtere In urma frecarii pieselor in condifiile unor viteze de alunevare si presiunii specifice mari. Aceste conditii favorizeaz’ aparitia pe suprafetele in frecare a unor cantitafi mari de caldura, ce au ca rezultat in- cilzirea structurilor superficiale ale picselor pind la temperaturi inalte. Temperatura inaltA datorité freedrii are ca rezultat Inmu- ferea straturilor superficiale, griparea, strivirea acestora, cum sl aderen{a sau disirugerea unor mici porjiuni din suprafetele piese- lor in frecare. . Micsorarea uzuril termice a pleselor utilajulul industrial se poate realiza prin: confectionarea pieselor din materiale corespun- zatoare, cfectuarea tratamentelor termice gi termochimice in ra- port eu natura materialului gi conditiile de exploatare, asigurarea ungerii gi racirii pieselor in timpul Jucrului. 12 © Uzura prin ovidare este rezultatul formérii de compusi chi- miei ai oxigenului cu metalul favorizind modificarea structurli straturilor superficiale prin p&trunderea oxigenului in metal. Uzura prin oxidare a pieselor comporté in general dou faze. tn prima fazi a uzurii se produce distrugerea peliculelor mobile de solutie solida de oxigen ce se formeazi neincetat si indeplirtarea lor sub form de particule foarte fine. A doua fazi a uzurii prin oxidare se caracierizeazA prin formarea gi firimifarea periodici a unor oxizi fragili practic nedeformabili. Rezistenja la uauré a pieselor in cazul uzu prin oxidare depinde de: plasticitatea metalului, de viteza de oxidare gi de natura oxizilor. Opelurile moi sint in general mai expuse oxidrii gi deformarli plastice deceit cele dure, motiv pentru care sint mai pulin rezistente la uzura. fn general uzura prin oxidare are loc in timpul frecdrii de alunecaze sau rostogolire si spre deosebire de uzura termicd care se produce la viteze de alumecare si presiuni specifice mari, apare la picsele care functioneazi in condifii de lueru mai ugoare in umma cdreia metalul se distruge fie pe toatd suprafata lui, fle nu- mai in anumite locuri. Pentru prevenirea uzurii prin coroziune piesele utilajului si aparatajului electric se supun unor operatii tehnologice de protectie cum sint: — vopsirea sau acoperirea cu un strat de unsoare a suprafete- lor pieselor pentru a preveni contactul cu agentii atmosferici; — metalizarea suprafetelor cu un strat de metal mai rezistent Ja actiunea oxigenului cum sft: nichelul, cadmiul, cromul, zin- cul ete; — lustrulrea suprafetelor care are de asemenea ca rezultat m- rivea rezisten{ei metalului Ja actiunea oxigenulul; — folosirea pieselor din metale rezistente la coroziune (alame, oteluri inoxidabile etc.) se recomandd in medii puternice corozive; @ Urure abrazivd se caracterizeazi prin existenta unor defor- mati microplastice si prin agchierea straturilor superficiale me- talice ale pieselor de cAtre particule dure abrazive care ajung in- tre suprafetele In frecare, favorizind modificarea dimensiunilor acestora. Modifiearea dimensiunii suprafetelor in contact in cazul ugurii abrazive depinde de: — natura materialului si proprietitile mecanice ale pieselor in contact; — proprictitile agchietoare ale particulelor abrazive; — presiunea specified gi viteza de alunecare in timpul lucru- lat; — durata de functionare a pieselor si conditiile de ungere a suprafetelor in frecare. 13Protectia suprafet lor in freeate impotriva uzurii abrazive se realizeazii prin: atitl unsori consistente sau uleiuri far baud pan solide, supunerea pieselor Ja operatii de tratament ter- practich cilirea superficial prin ca- { vent termochimie (nitrurare, carburare, sulfizare ete.) sau ‘new zare (eromarea}, protejarea sclor impotriva pdtrunderii Intre swprafetcle in frecare a prafu- abraziv sau a ax rezultate In timpul operatie de agchiere a metale! asigurarea ungerii sub presiune a su- prafetelor in freoare (acest tip de ungere are rolul de a spila ele mentele solide dintre suprafeiele In frecare). Caracterul gi marimea uzurii sint indluentate de 1 ortant numar de factori de natura netiva, de fabs ricatie, d de he ty ‘a pro. f st tea suprafetelo dupa prelucrare, de calitatea ssamblicii at a lubrifiantului folosit in exploatarea aparataje utilajului in= u de natura solicitéri ja care este supus aparatajul timpul lucrului, solicit&ri care pot fi de nutu elec- electromouanicd, a arcului de intrerwpere ete. Faetorii care influenteazi uzura picsclor ulilajului si apeataju- julul eleciric de actior @ Calitatea materigiuiui pieselor si tratamentul lor termic. Materialul pentru fecliomarea plesclor se alege in functie de conditifle de lucru selor determinate de miarimea i sub care lucreazd piesa respectiva, de conditiil jonare din punct de vedere al ungcrii, vitezei de deplasare, al temperaturil, coroziunil, mediului de lucru ete. Pentru buna funetionare a utilajului industrial gi pentru re- aisienta la ugurd a picselor sale, are mare importanli confect narea pieselor din materiale diferite in ce privegte duritatea $i tenacitatea lor. Pentru o pereche de piese cc lucreazi impreund nu se recomandd s& se foloseascii materiale identice cu aceeasi duritate. Pies: mai comp few A din punctu! de vedere al eon- | saa repar. i in consecinti cea mai soumpa mfectionata dintr-un material de calitate superi oara care igure 0 Mare rezistenti la uzuri, Rezistenta la uzurfi a pieselor ou duritate mare poate fi as! guati numai in cazul cind c a suprafete! dupa prelucrar miecanicé corespunde condi te dé prelucrarea pieselor. @ Colitaten suprafetelor obtinute dupa prelucrarea mecanica Calitatea suprafetclor influenteazii foarte mult revistenta la uzura a pieselor, ealitatea asamblarilor si rezistenta la uzura prin co 14 roziune eum si mari tei de contact In cazul contactelor aparatelor electrice de actionare a utllajelor industriale. Calita- tea suprafetel In cazul aceiuiasi fel de prelucrare mecanica, va- riazi in functie de: —regimul de prelucrare (viteza de agchiere, adincimea si avansul de téiere); — forma geometric si material scule! agchietoare; — proprietdtile si structura materialului de prelucrat; — vibratiile sculei si piesei in timpul prelucrarii, rigiditatea inii_ete @ Colitetea asambliril, Rezistenta la uzura a pi buna mare a utilajului depinde in mare m&sura de jocurile gi stringerile asamblirilor care se stabilese atit in timpul fabricarit cit si al reparirii utilajului sau aparatajului cleetrie de actionare. Durata de serviciu este cu atit mai mare cu clit jocul initial gi usura produsé cu ocazia rodajului sin mai mici. Usura de rodaj depinde de calitatea prelueral selor asamblate. In practica reparatillor se ivese freevent cazuri cind o asam- blare are joc mai mic decit ccl admisibil, Hezultatul este cf in acest caz Intre suprafetele im frecare mu se poate forma pelicula de ulei necesarf gi astfel se produce o incdlzire exageratd a piese- lor in freeare si zgirieturi pe suprafetele de In cazul asambliirii cu jocuri mai mari decit ccle adimisibile duc in practicd la eliminarea lubrifiantului dintre supraleiele in frecare accentuind astfel uzura. Prin urmare este de dorit ca jo- cul dintre piesele asamblate si fie men{inut Intre anumnite limite. i suprafctci pie- @ Colitetea lubrifiantului joacA un rol important in mérimea duratei de functionare a utilajului gi aparatajului electric de co- mand&. Folosirea unui lubrifian: de ealitate inferioard poate fi o cauzi a sporiril uzurii pieselor. Principalele proprictai ale lubri- fiantilor sint: capacitatea de ungere, viscozitatea, punctul de con- gelare si de inflamabilitate, continutul de impuritati mecanice, stabilitatea, continutul de apf, coresivitatea ete. @ Solicitari de naturii elévtricé, au ca efect distrugerea lzcla- fiel aparatajului eleciric de actionare si sint influentate de o serie de factor! ca: mirimea tensiunii aplicate, durata tensiunii apli- cate, natura curentului (alcernativ sau continuy), frecventa ten- siunii, calitatea suprafetei izolantului gi starea fn timpul lucrului. ® Solicitéri terméce, remultate ca urmare a functiondrii apara- jajului electric de actionare un timp Indelungat la temperacuri ridicate rezultate din incalzirea comductoarclor si izolafiei ca ur- mare a trecerii curentului electric. Aceasta are ca efect reducerea 15capacit&tii izolatiei cum si sciderea duratei de functionare a aces- tela, Trebuie tinut seama gsi de faptul ci functionarea aparatelor la temperaturi ridicate poate da nastere la explozia sau incendie- rea acestora. Din aceste considerente inc&lzirea aparatelor este li- mitati prin norme pentru solicitarea dati in mod permanent de curentul de serviciu sau de solicitarile ocazionale date de curentii de suprasarciné, cum gi de cele de scurté duraté produse de cu- rentii de seurtcircuit. Inc&lzirea pieselor aparatelor electrice este favorizati de urma- torii fattori: marimea curentului de trecere, timpul cit curentul trece prin aparat si frecvenja tensiunii aplicate. © Solicitari electrodinamice, caracterizate prin apatitia ia in- stalatie a curenfilor mari de scurteireuit, Aceste solicitari at teazd in special conductoarele de curent gi suportii acestora, leg: turile gi contactele (curentii de scurtcircuit pot produce sudarea eontactelor), cum si bobinele faverizind deformarea lor. Prevenirea defectarii aparatelor gi instalattilor electrice prin efectul solicitarilor electrodinamice se face prin: fixarea cit mai rigid a conductoareler in aparate si instalalii, materialele utilizate pentru conductoare sA aibA rezisten{4 mecanica mare, suportii fo- lositi pentru sustinerea barelor gi izolatarilor s& aibA o rezistenta mecanicd suficientd deoarece se impune rigidizarea infasuririlor bobinelor prin impregnare cu lacuri sau rasini izolante. @ Solicitari prin arcul electric de intrerupere sint caracterizate prin aparitia pe suprafata de contact a unor eratere favorizate de topirea local a materialulut de contact sau oxidarii datorita tre- cerij unui curent mare prin contacte la inceputul intreruperii, curent ce di nagtere unei temperaturi ridicate fntre suprafetele contactelor. Uzura pieselor prin areul electric poate fi prevenita prin utilizarea de medil de riicire (stingerea arcului) eare pot fi uleiuri de transformator sau gaze (aer, hidrogen etc.). 14, ATRIBUTILLE ELECTRICIANULUI DE EXPLOATARE SI INTRETINERE $I ELECTRICIANULUL DE REPARATIL In vederea asigurarii unei supravegheri si intretinerii perma- nenbte a functior utilajelor, cum gi a executiril reparatiflor este necesar ca in fiecare atelier productiv sau auxiliar (neproductiv) si existe echipe de intrejinere formate din lAc&tusi mecanici, elec- tricieni de intrefinere gi reparatii etc. 16 Intretinerea operativd a instalatiilor electrice si echipamentu- lui electric de pe utilajele industriale este realizaté de ciitre elec- tricienii de exploatare si intretinere din turf (de schimb) ale ca- ror atributii sint: — s& ia cunogtinti de starea si regimul de functionare a in- tregului echipament din sectorul sau de lucru si de lucririle ce trebuie executate in schimbul stu; — sf efeetueze personal conirolul echipamentului electric la utilajele din sectorul de care rdspunde, conform prevederilor sta~ bilite prin instructiunile de serviciu; —sa ja misuri imediate pentru inliturarea deranjamentelor produse in schimmbul séu; — si raporteze sefului imediat superior din schimb deficien- tele observate si sd le consemneze in registrul de defecte; — la aparitia unei avarii in instalatia electricé electricianul de serviciu trebuie si cheme ffrd {ntirziere pe seful de schimb, lar pind la sosirea acestuia si ia independent masurile necesare pentru restabilirea funcfionarii normale a echipamentului electric; — in cazuri de forjé major’, ce nu suporti amindri (incendiu, accident etc.) electricianul de serviciu este obligat sA ia fara intir— ziere si independent, mdsurile necesare pentru lichidarea avariei (deconectarea une! pirti sau a fntregi! instalafii ete.). Fara stirea sefului imediat superior electricianul de exploatare gi intretinere, nu are dreptul: — si faci modificiri in regimul de lucru al utilajului; — sd instaleze siguranfe pentru o valoare a curentuluj mai mare, sau si regleze releele pentru o putere mai mare; — si demonteze mecanismele echipamentului electric In ve- derea executirii controlului in afara cazurilor cind aceasta este prevazuid in instruetiuni. Lichidarea avariilor si a deranjamentelor, cum si executarea reparafiilor echipamentului si instalatiilor electrice se-face de cai- tre electricienii de intretinere gi reparatii, care au urmitoarele atributii: —executarea controalelor si a reparafiflor echipamentului electric de pe utilajele industriale, in conformitate ou graficul de controale si reparatii; — pregitirea reparatiel cu o zi sau dou’ Inainte de inceperca el, In sensul verificarii existenfei in magazie a materialelor gi pie- selor necesare completérii sau inlocu’ pieselor necorespunzi- toare ete.) — cumoasterea inainte de inceperea reparatiel a stirii de functionare gi a defectului echipamentului si instalatiei electrice 2 — Cartea electricianului de intretinere din intr. industriale, 17de pe utilaje, informindu-se in acest scop de la muncitorul care deserveste instalatia sau de la electricianul de turd. Pe baza infor- matiilor culese stabileste amAnuntit defectele care s-au constatal in timpul lucrului pentru a le inlAtura; — urmareste functionarea In gol a utilajului, fmtrerupe cu- rentul electric si incepe demontarea echipamentulul electric al uti- lajului in conformitate cu prevederile din instructiunile de ser- viciu; — efectueazd proba de functionare a utilajului dupa termina- rea reparatiei echipamentului electric 31 predarea in stare de funetionare, cuplat la rejeaua eleciried de alimentare; — urmérirea functionarii utilajelor dupa efectuarea reparatil- lor; -— pregitirea pieselor de rezerva pentru elementele care se uzeazi mai frecvent; — semnarea in registrul de controale planificate si de reparatii de toate lucrérile efectuate. La efectuarca controalelor Instalatiilor gi echipamentului elec- tric de pe utilajele industriale trebuie avut In vedere urmatoa- rele reguli: — controlul echipamentului gi instalafiilor electrice de pe uti- Jajele industriale si fie executat de una sau mai multe persoane cu calificare corespunz&toare (grupa HI NTS); — la controlul instalatiilor de distributie, tablourilor, barelor, ‘a conductorilor de contact, a ansambldrilor, este interzisd inde- partarea placutelor avertizoare si a imprejmuirilor de protectie. PAtrunderea in spatele imprejmuirilor, inlaturarea defectelor des- coperiie, dacd pentru aceasta este necesard apropierea de elemen- tele sub tensiune este de asemenea interzisi. Personalul de exploatare care deserveste utilajul industrial de productie in componen{a cAiruia intra si echipamentul electric poate deschide individual pentru control ugile tablourilor dispozitivelor de pornire, pupitrelor de comanda etc. pentru a constata starea lor tehnied, cu luarea masurilor necesare de tehnica securitaqii muncil, Este interzisi deschiderea usilor sau carcaselor echipamentului electric in executie antiexploziva sau ventilate din exterior, mon- tate in incaperi cu degajari de gaze, vapori sau praf care pot forma amestecuri explozive ce pot provoca Incendii. Deservirea echipamentului antiexploziv se va face conform normativelor si instructiunilor impotriva exploziilor ale intreprin- derilor consiructoare. 2. PRINCIPIILE GENERALE DE CONSTRUCTIE SI FUNCTIONARE A UTILAJULUL INDUSTRIAL S_SCHEMELE ELECTRICE DE ACTIONARE ALE ACESTULA 21. CONSIDERATU GENERALE PRIVIND FUNCTIONAREA §I EXPLOATAREA UTILAJULUI INDUSTRIAL Marea varietate a formelor si dimensiunilor pleselor folosite in constructia de masini, a materialelor utilizate la confectionarea acastora, a preciziei dimensionale si a calitatii suprafetelor pre- jucrate a condus la aparitia unei mari diversitati de magini de prelucrat (magini~unelte, prese, gtante etc.). Conducerea corectd a operatiilor de prelucrare poate fi asiguraté numai printr-o obser- vare stricti a ordinii lor de succesiune cu reglarea corespunz: toare a vitezelor si cu deplasarea mecanismelor maginii-unelte res- pective la fiecare operatic in parte. De asemenea productivitatea maginii-unelte, caracterizata prin raportul dintre cantitatea de piese de acelasi fel prelucrate gi unitatea de timp stabilita, poate fi marité prin micgorarea timpului de agvhiere (prin mfrirea vi- tezei de aschiere) si reducerea timpului auxiliar (durata de mers in gol, timpul de prindere al piesei, de executare a comenailor gl timpul necesar masurarii si verifiedrif dimensiunilor piesei). La masginile-unelte universale cu comandd nonmala supraveghe- rea suceesiunit operatiilor si neglarea regimurilor de prelucrare re- vine muncitorului care deserveste masina-unealtti. La masinile- unelte cu comandad automata, urmarirea succesiunii operatfilor si a regimului de lucru se efectueazi prin instalatii de comanda auto- mati de tip electric, hidraulie sau pneumatic. Aceste elemente au o importantaé hotaritoare in ce privegte mirirea productivitatii ma- ginii-unelte, deoarece automatizarea functlonarii si aveghierii determina un ritm de lucru constant corespunzator reg! masginii respective. Astfel comanda electrici are un rol important deoarece pe ling& pornirea gi oprirea motoarelor individuale se mai pot realiza at ivpe cale electricd gi alte operatii cum sint: rotatie, schimbarea si itarea avansului si asigurarea operatiilor partiale. Din aceste considerente maginile-unelte sint dotate cu o serie de aparataje electrice ca: intreruptoare pentru actionarea me- canismelor de comand’, intreruptoare pentru for{a care comanda punerea In miscare a motoarclor electrice, a cuplajelor elecirice, a cuplajelor gi frinelor electromagnetice, lampilor de semmnalizare, li- mitatoarelor de curs etc, Intreruptoarele de actionare a mecanis- melor de comanda trebuie si fie montate la Indemina muncitori- lor. Ele sint in general de tipul cu o singura pirghie pentru a evita manevre gresite. La noile tipuri de masini-unelte sint automatizate afit schim- barile vitezelor miscarii principale si de avans, cit si functlonarea sistemului de ungere si contrelul dimensiunilor piesei ce se pre- lucreazd, operatii care se execut cu ajutorul unor aparate de ma- surat care fac parte din maging. Miisurarea se poate face pe cale electried cu ajutorul inducti tatii a dowd bobine. Precizia In acest caz este ridicata, cimpul de mésurare este de la 10—100 p iar uzura este aproape inexistenta deoarece nu exist nici un fel de organ in migcare, iar rezultatul ma&surarii se multiplicA pe cale electriea. Aceste instrumente de miisurat pot fi transformate gi in aparate de comanda. Masinile inzestrate cu astfel de aparate pot luera prin copiere dupa piese model. “Reducerea timpilor auxtiiari precum gi necesitatea de protectie @ muncitorului si a maginii conduc spre automatizarea utilajului industrial unde un loc important il occupa mijloacele de automati- zare electricd si actionarea clectrici. Sistemul de actionare electrica consta din partea maginii formati din motor, aparate de comanda gi elementele mecanice care transmit migcarea la organele de lucru ale utilajului. In ultimii ani, este caracteristicé tendinja de a uti- fiza tot mai multe sisteme electrice de reglare continu’ a vitezelor de actionare, de a utiliza diferite dispozitive electronice pentru automatizarea comenzilor (amplidine pentru mecanismele de actio- nare ale maginilor puternice de rabotat, alezat orizontal etc.), cum si de a utiliza in unele cazuri motoare monofazate cu colector de curent alternativ. Realizari deosebite se obtin si prin actionarea hidraulicé a ma- sinilor-unelte, datorité avantajelor pe care le prezinti mecanismele electrohidraulice ince privesie sigurania in functionare, postbilita- tea reglirii continue a vitezei, objinerea unor forte mari precum 20 si mentinerea indelungata a subansamblului mobil al masinil-unelte Intr-o anumitA pozitie. Mecanismele pneumatice sint dolosite in special la dispozitivele de fixare ale maginilor-unelte de puteri mici. 22, MASINI-UNELTE PENTRU PRELUCRAREA METALELOR PRIN ASCHIERE, PRINCIPI! DE FUNCTIONARE $I SCHEMELE ELECTRICE DE ACTIONARE 2.2.1, Generalitiiti Pentru prelucrarea semifabricatelor metalice, constructia, forma si tipul maginii-unelte depinde de felul prelucrarii, de constructia gi miscarea relativa a sculei, preeum si de pozitla relativa a piesel ce se prelucreaza. In practicd, pentru prelucrarea prin aychiere a metalelor sint utilizate: — magini-unelte cu productivitate ridicata, folosite in produc- fia de serie mare sau in mas&, cum sint strungurile cu mai multe cutite semiautomate sau automate etc.; — masini-unelte speciale, folosite numai pentru prelucrarea anumitor piese de atelasi tip, cum sint masginile de prelucrat roti dintate, masinile pentru strunjit sau rectifieat avbori cotiti, masini pentru frezat axe canelate etc.; — magini-unelte speciale utilizate in procesele de fabricatie nu- mai pentru anumite tipuri de operafii tehnologice, cum. sint: masini de gaurit in coordonate, magini de rectificat fara centre, masini de honuit, rodat ete. Functionarea in bune condifii a masinilor-umelte, are o mare im- portantd in exploatare si in special in caaul cind acestea trebuie si functioneze. intr-o linie de lucru, deoarece iesirea din funetiune a une! masini impiedied functionarea intregi! linii sau a sectorulul respectiv. Din aceste considerente maginile-unelte care urmeazi sf lucreze in linii automate de productie in masé, conkitia unei fune- tionari perfecte capdta o important’ deosebita. In conditiile actuale ale cerintelor industriale un rol deosebit {1 ocupé mijloacele electrice de actionare ale maginilor-unelte. In cele ce urmeaza sint prezentate clteva tipuri de magini-unelte gi schemele lor electrice de actionare, care au o largii riispindire in atelierele mecanice ale intreprinderilor industriale. 212.2.2, Strunguri Pentru prelucrarea suprafetelor cilindrice interioare gi exte- rioare, cum si la executarea filetelor o utilizare destul de mare o au strungurile 33. Migcarile necesare prelucraril pe strung sint realizate astfel: — misearea de rotatie principala a piesel — cu ajutorul unui motor electric trifazat de 7,5 kW, cu rotorul In scurteincuit, avind turatia 1500 rot/min, gi flind alimentat la tensiunea de 220/380 V; — miscdrile rectilinii de avans transversal si longitudinal-ma- nual san automat {numai miscarea de avans longitudinal). Schimbarea sensulul miscarii la acest tip de strung poate fi fa- cut gi cu ajutorul mecanismelor de inversare. Racirea piesel gi seulei in timpul luerului se realizeazd cu ajutorul unei pompe de racine, actionatA de un motor electri asincron de 0,15 KW la ten- siupe de 220/380 V, cu turajia de 3000 rot/min. Pentru a asigura racirea corecti a sculei, la pornirea motorului principal trebuie sa fie pus in funciiune gi motorul pompei. Pornirea este realizat& cu ajutorul unui contactor, care se poate faze la tenstunea nominala sau cind aceasta nu a sedzut sub 80% din valoarea nominala. In condifiile de tensiune scizuta in reteaua de alimentare (cu 40—60%5 din tensiunea nominala) motorul electric ramine deconectat, deoa- rece bobina contactorului nu mai atrage armatura, fn timp ce con- tactele de punerea motorului sub tensiune se mentin desehise. Pro- tectia echfpamentului electric la scurtcircuite sau suprasarcini este asigurati cu ajutorul siguranjelor fuzibile (SF) si al releelor termice Re (fig. 2.1). Muminatul local este realizat cu ajuterul unei lampi de iluminat L montata pe cdruciopul masini, prevazuta cu un transfor- mator coboritor de tensiune Tr de la 380 V la 24 ve Schema electricd de actionare a maginii (strungulul) este repre- zentaté In fig. 2.1. Conectarea la refea se face cu ajutorul comuta- torului pachet 1 CP, dupa care poate fi f&cuté pornirea moterului pentru migcarea principala M, sau a motorului pentru actionarea pompei de racire M,. Alimentarea motorului pompel este in aga fel facutd, incit acesta si nu poata fi pornit decit cind comutatorul 1CP este in pozitia inchis chiar dac& comutatorul pachet 2 CP este in pozitia inchis. Pornirea motorului M, de ac}ionare a mecanismelor migcarii principale se realizeazi prin apasarea butonului de pornire BP, care tnchide cireuitul ce permite trecerea curentului prin bobina 22 contactorulul C’, ceea ce are ca efect Inchiderea tuturor contactelor notate cu C in schema. Prin apisarea butonului de oprire BO cu- rentul se Intrerupe si motorul M, se opreste. ear cP r wt 10 Fig, 21. Schema electricé a strungulul normal 83. Conttactele si bobinele releului termic Rt sint grupate la un loe tntr-o cutie de tabla, care este fixata in tabloul electric al maginil impreund cu sigurantele fuzibile, contactoarele $i transformatorul de tenstune, Tabloul electric este montat la partea din spate a ma- ginfi sub cutia de viteze. Butoanele de comanda sint montate intr-o casetii fixaid pe batiul strungulul la indemina lucratorului. 23Pe ling& strungurile normale gi de fabricatie mai veche In prac- ticd sint utilizate strunguri normale de constructie moderna de tipul SN, SR, SA etc, In fig, 2.2 este reprezentati schema electric de ac- fionare a strungului SN 400 utilizat pentru aceleasi operatii tehno- logice ca gi strungul 5, | é - Aga cum se observa din schema electric de actionare, acest tip de strung este dotat in plus fa{i de strungul S, cu un motor clec- } tric M, pentru avans rapid de 1 kW, 1500 rot/min gi tensiunea de 220/380 V. Circuitul de comanda fiind alimentat la 24 V, nu pre- ; zinté pericol de eclectrocutare. De asemenca toate bobinele contac- | ae o tt Bar toarelor sint dimensionate pentru 24 V. ae Comenzile electrice ale strungului sint amplasate in doud locuri: & — pe piciorul strungului; — pe chrucior. Pornirea si oprirca motorului principal de actionare M, si amo- | =) torului pentru avans rapid M, se face de la butoancle de comand’ montate pe cArucior, iar pornirea motorului electric My pentru ac- fionarea pompe! de r&cire gi iluminatul se fac prin conectarea Intre- ruptoarelor pachet montate pe piciorul strungului. ? Intreaga aparatura electrici este montaté pe un singur tablou amplasat fntr-o niga din piciorul strungulul, UnZOOHEE V0 A 2.2.3. Strunguri speciale In afara de strungurile normale in practiced sint folosite pe scaré larg& strunguri specializate pentru anumite operati! tehnologice cum sint strungurile carusel, frontale, semfautomate, automate etc, In fig. 2.3. este reprezentat strungul semiautomat tip ST, cu cu- | fite multiple utiliza: pentru strunjirea fusurilor gi manetoanelor at- : borilor cotiti. Acest tip de strung lucreazi dupa un ciclu automat constind din: apropierea rapidi a suporturilor, executarea avansu- rilor de lucru necesare gi retragerea rapida a suporturilor, in pozitia Inttlala. Fazele acestea sint realizate astfel: — miscarea principala de rotatie a piesel — cu ajutorul unui motor electric asincron trifazat in seurtcircuit M, de 22 kW la o tensiune de 220/380 V gi o turatie de 1480 rot/min; # — miscarea pentru actionarea sistemului hidraulic de avans transversal a suporturilor porteutite, — cu ajutorul unul motor electric, asinoron, trifazat in scurtcircuit M, de 3,5 kW la o ten- siune de 220/380 V si o turatie de 960 rot/min; 24 Fig, 22. Schema clectrica a strungului normal SN 400.— miscarea pentru actionarea pompei de riicire-realizatd cu aju- torul unui motor electric asincron trifazat M, de 0,4 kW la o ten- siune de 220/380 V si 2 800 rot/min. Strungul este prevazut cu un cofret montat in apropierea ma- ginii, care cuprinde intreruptorul general, demaroarele, contoare, . 2.8. Strung semiautomat cu cufite multiple ST 2 transformatoare, relee, rezistenje, cleme ete. Tabloul de comanda este montat in batiul strungului $i este prevazut cu lampile de sem- nalizare, butoanele de comanda, fntreruptorul motorului electric si al pompe! de rieire. Pe ling acestea schema eleciricd a strun- gulut (fig. 2.4) mai este prevdautd cu urmatoarele elemente: — aparatajul pentru comanda functionarii ciclulul automat; — instalatia de iluminat local; — frina electromagnetica cu banda care actioneazd asupra axu- lul motorului clectrie al misearii principale M,. Protectia impotriva scurtcircuitelor se realizeazi cu ajutorul si- gurantelor fuzibile SF, iar protectia impotriva suprasarcinilor pre- lungite este realizatA prin intermediul releelor termice Rt. 26 San Fig. 24, Schema electric a strungulul semiautomat cu eutite multiple.Punerea schemei sub tensiune se face prin inchiderea intrerup- torului tripolar | care conecieazé instelatia clectrici a masinii la reteaua de alimentare. Circuitele de comand’ si semnalizare sint alimeniate prin intermediul transformatoarelor, coboritoare de ten- siune Tr,, Tr,. Aducerca bacurilor pentru stringerea gi fixarea plesei In pozttia doriti se face prin apisarea butonulut de pornire eu revenire auto- mati BP, permitind astfel trecerea curentului prin bobina contac- torului 2C si inchizind contactele normal deschis 2C din circuitul de alimentare al motorului electric M, prin rezistentele R. Axul prin- cipal al strungului ineepe s&i se roteasc4 incet. Rotlrea axului du- reazi atita timp cit butonul este apsat. Dac& se ridicd mina de pe butonul BP, axul se opreste, deoarece butonul revine automat in pozitia deschis. In acest fel prin apasiri succesive ale butowului BP,, axul principal pe care se aflA bacurile pentru stringerea si fi- xarea piesel de prelucrat vine in poaitia dorit&. Dupa stringerea piesei se apasd pe butonul BP, de pornire si revenire atttomata a actionarii hidraulice, favorizind trecerea curentului prin bobina contactorului 1C, inchizind contactul de blocare normal deschis 1C, care gunteazi butonul BP,, deci curentul continua s& treacd prin bobina 1C chiar dupa ce s-a ridicat mina de pe buton. In acelagi timp se inchid si contactele normal deschis 1C, din cireuitul de alimentare al motorului M, care actioneazi sistemul hidraulic. Pompa sistemulai hidraulie funetioneazd ins& in gol pind cind se apasi pe butonul de pornire cu revenire automata BP,. La apasarea butonului BP; curentul trece prin contactul normal inchis 6R, si bobina contactorului 3C favorizind inchiderea contactului de blo- care normal deschis 8C,, permitind trecerea curentului prin bobind si dupa ce s-a ridicat mina de pe buton. TotodatA se inchid si con- tactele normal deschis 3C, din circuitul de alimentare al motorului principal M, dindu-i posibilitate s& lucreze la turatia nominala. Se apasi pe butonul de pornire si revenire automaté BP,, per- mitind trecerea curentului prin bobina releului 1R si tnehizind astfel contactul de blocare normaldeschis 1R, care face ca prin bo- bina releului si treacd curentul si dup4 ce s-a ridicat mina de pe buton. Deoarece in acelasi timp contactul normal inchis A, al apa- ratulul de comandad este inchis curentul trece bobina releului 2R Inctiizind contactul normal deschis 2R,. Inchiderea celor doud contacte normal deschise 18, si 2R, permite trecerea curentului prin electromagneti! EM, §i EM, care actloneaz& sertiragele siste- mului hidraulic. Pentru o deplasare stabiliti dinainte care corespunde unei anu- mite faze din procesul tehnologic se inchide automat contactul A; 28 al aparatului de comandd automata, permifind trecerea curentului prin bobina releului 4R, inchizind contactul normal deschis 4R. In- chiderea contactului Ay se produce simultan cu redeschiderca auto- mata a contactului ceea ce face ca trecerea eurentului prin ‘bo- bina releului 38 sA fle intreruptd redeschizind contactele 3R,; 3R; gi scotind din circuit electromagnetul EM,. In accast& situatie ramin sub tensiune numai electromagnetii EM, si EM,. Deci se produce incetarea avansului mare si se trece !a avansul mijlociu. Deplasarea suporturilor strungului in vederea realizirii acestui avans se face prin inchiderea automaté a contactului Ag iar bobina 4R nemai- fiind strab&tuta de curent permite redeschiderea contactului 4R, iar electromagnetul EM, este scos din functiune, Sub tensiune raémine numai electromagnetul EM,, ceea ce eorespunde incetarii avansului mijlociu gi treverii la avansul mic. Le terminarea cursei corespun- zAtoare avansului mic printr-un opriter se asigura inchiderea auto- mati a intreruptorului Ja permitind astfel trecerea curentului prin bobina relewlui de timp 5F in vederea actionarii contactului normal deschis 5 cu temporizare la inchidere. In perioada de timp nece- sara inchiderli cu o anumita intirziere a contactului respectiv 52 suporturile sint oprite permitind curdifarea piesei prelucrate, Dupa inchiderea eontactului 5R curentul trece prin bobinele releelor 6R si 7R. Contactul de blocare normal desditis se inchide favorizind ‘trecerea curentului gi dupA deschiderea contactului temporizat 52. Contaetul normal inchis 6R, se deschide si intrerupe curentul in electromagnetul EM,, iar contactul normal deschis 7R, se inchide permitind ‘punerea sub tensiune a electromagnetului EM,. Raminind sub tensimme numai electromagnetul EM, rezulté c& avansul mic s-a oprit trecindu-se la retragerea rapida a suporturilor in pozitie initiald, in aceasti pozitie a suporturilor se deschide automat contactul A, al aparatului de comanda automati, care era inchis de la ineeputul ciclului, al cirui rezultat era mentinerea cu- rentului in bobina releului 8R pentru a pastra inchis contactul nor- mal deschis BR, din cirouitul bobinel contactorului 3C. ge inehide curentul in bobina 8R, se redeschide contactul 8R,, in timp ce bo- bina releului 6R este inc& sub curent, astfel incit contactul normal inchis 6R, este deschis. Intrucit contactele GR, si BR, sint deschise cireuitul de alimentare al bobinei 3C se intrerupe, avind ca efect deschiderea contactuhui de blocare 3C, gi contactele 3C, aflate In circuit de alimentare al motorulai My. Motorul principal al maginii M, se opreste, deci si axul principal al maginil se opreste. Lampa de semnalizare LS se aprinde la sfirgitul ciclului dato-~ rit inchiderii contactelor 8R, gi 2%. Pe tot parcursul ciclului de 29jucru aceasti lampd este stinsi deoarece unul din cele dowa con- tacie normal inchise 2, gi 8R, este deschis. In practici existé posibilitatea de a se asigura retragerea rapida a suporturilor din orice pozitie, prin apa’sarea pe butonul dublu cu revenire automaté BO, si BPs. Racirea cutitelor in timpul ciclului automat este asigurata de trecerea intreruptorului J, In pozitia ,ciclu automat“ inchizind con- tactul Ay, iar bobina contactorului 4C este parcursii de curent asi- gurind inchiderea comtactelor normal deschis 4C din cireuitul de alimentare al motorului M, permitind intrarea sa in functiune in vederea actionarii pompei de racire. Pentru racirea cutitelor in timpul misefrilor de potrivire a ma- ginii, Intreruptorul I, este adus in pozitia ,potrivirea maginii* per- mitind inchiderea contactului 4C, asigurind astfel pornirea motor’ lui M, de actionare a pompei de racire, Aiducevea intreruptoruh J, in pozitia ,,decuplat* se intrerupe funetionarea motorului M, si racirea Inceteaza. In cazul in care in exploatare apar suprasarcini prelungite mo- warele sint protejate de releele termice 1Rt, 2Rt gi 3Rt. In eaz de avarie strungul este oprit prin apiisarea pe butonul de revenire automa O, (stop) care intrerupe circuitele de comanda ale motorului electric principal M, si ale avansurilor. 2.2.4, Masini de gaurit Masinile de gaurit sint masini-melte destinate procesului tehno- logie de gdurire din plin sau prelucrarea gaurilor existente. In principal migcdrile masinii sint: — migcarea principalé de rotatie a seulei (burghiului); — migearea rectilinie de avans, care poate fi executaté manual sau automat. In fig. 2.5 este reprezentaté schema electricd de actionare a ma- sinti de giurit G40 utilizatA pentru executarea operallilor de gau- tire, adincire, filetare si alezare. sarea principald de lucru este realizata cu ajutorul unul mo- tor electric asincron trifazat, cu roterul in scureircuit, cu putere de 4kW, la o tensiune de 220/380 V si turatie de 1500 rot/min. Racirea piesei si sculei este realizaté cu ajutorul unei pompe de racire, actionati de un motor electric cu putere de 0,15 KW la o tensiune de 220/380 V si turatie de 3.000 rot/min. 30 — Pornirea si oprirea motorului electric M, de acflonare a meca- nismelor miscirii principale, se face cu ajutorul contactoarelor C, gi C) care asigurd anclangarea, respectiv declangarea motorului elec- irie pentru a se putea roti spre dreapta sau spre stinga in functie de sensul de lucru dorit. Alimentarea cu curent electric a circuitelor motorului principal de antrenare M, gi a motorului pompei de riicire M, se face prin intermediul comutatorului pachet CP care se aflA montat pe batiul erro bh deoltioefessliary ‘ Fig. 2.5. Schema electriedé a ma: de gdurit G-40. maginii in pozitie convenabild. Schimbarea sensului de rotatie al motorului principal M, se face cu ajutorul unei manete care depla- seazA contactorul K intr-o parte sau alta, functie de sensul necesar pentru lucru. Protectia echipamentului electric in caz de scurtcircuit sau su- prasarcini, se realizeazi eu ajutorul sigurantelor fuzibile SF $i a releelor termice Rt. Tluminatul local este realizat cu ajutorul unei limpi de iluminat L montata pe batiul masinti si care este alimentaté prin interme- diul unui transformator Tr coboritor de tensiune (de la 220 V la 24 V). Aparatajul electric de comand’ gi protectie este fixat pe un ta- blou electric care se aflA montat intr-o niga din batiul maginil de gaurit. 312.2.5, Masini de frezat Pentru executarea operatiilor de frezare a suprafetelor plane, eanalelor de diferite forme, came etc. in intreprinderile industriale o larga utilizare o au masginile de frezat universale FU,, Ele pot satisface in bune condifii cerintele de executic, atit in condifiile productici individuale cit si a productiei de serie. Miscarile masini de freaat sini: — miscarea principala de rotatie a sculei (frezei); — miscarea longitudinalé rectilinie a mesei; — miscarca de avans transversal rectilinie a mesei; — miscarea de avans vertical a consolel. Miscarea principali de lucru este realizata cu ajutorul unui motor electric asincron trifazat M, cu rotorul in scurtcircuit, de 7,5 kW, alimentat la tensiunea de 220/380 V $i avind turatia de 1400 rotymin. Misciirile de avans longitudinal, transversal sau ver- tical sint obtinute cu ajutorul unui motor electric asincron trifazat M, cu rotorul in scurtcircuit de 2,2 kW, alimentat la tensiune de 220/380 V si avind turatia de 1400 rot/min. Motoarele electrice de actionare pot functiona in ambele sensuri prin intermediul unor schimbitoare de sens action'ate manual. Racirea plesei gi sculei se realizeazd cu ajutorul unei pompe actionate de un moter asincron trifazat My cu rotorul in scurtcireuit de 0,15 kW, alimentat la ten- siune de 220/380 V $i avind turatia de 3.000 rot/min. Comanda maginilor de frezat universale FU, poate fi electrica, manuala sau electric’ automata. Schema eleetricd de actionare este reprezentaté In fig. 2.6. Comenzile electrice normale pot fi executate numai in eazul cind comutatorul pachet montat pe uga din dreapta este trecut pe pozifia normal. Prin efectuarea comenzilor normale se pot realiza: — pornirea si oprirea motorulul electric pentru actionarea me- canismelor de la migoarea principal’, care pot fi fleute cu ajutorul butoanelor de actionare; —asigurarea deplasarii mesei In ambele sensuri (stinga sau dreapta) prin intermediul limitatoarelor de cursd, actionate de ma- neta de comandd, care este fixaté pe partea din fata a batiului ma- ginii (in fata maginii); deplasarea console! in sus si in jos, realizaté cu ajutorul de- clangatoarelor actionste de mandta de comanda fixaté in partea lateral a consolei: 32 Tinta contact maere, Es Pasi conea? in terap Hotere ior 3 — Cartea clectricianulut de Intretinere din inte, industeiale. Fig. 26. Schema electricd a masinii de frezat universal tip FU-1.— deplasarea inainte si inapoi a mesel transversale, se reali- zeazi prin intermediul acelefasi manete utilizate pentru actionarea deplasirii consolei. Pentru toate deplasdrile comandate cu ajutorul manetelor, tre- buie finut seama c& sensul de inclinare al manetei corespunde sen- sului de deplasare. In practic’ deplasdrile mesei maginii se pot executa cu viteze de avans, de wert, sau cu viteze rapide. Comanda deplasarilor vapide se realizeazi prin intermediul unui buton de actionare, care are inscriptionat pe el ,,Rapid*. Doplasirile rapide, se executé prin apisarea pe acest buton si dureazd atita timp cit butonul este tinut apdisat. Lungimea cursei se poate regla cu ajutorul limita- toarelor de curs, montate pe partea laterelA a mesei maginii si care actioneazA asupra umor manete de comanda, care permit inversarea sensului de migcare. Obtinerea comenzii electrice automate, se realizeazd prin roti- rea intreruptorului pachet de pe usa din dreapta a maginti, din po- zitia ,normal* in pozitia ,automat*. In practiced aceste comenzi automate sint folosite numai pentru deplasarea longitudinala a mesei maginii. Ciclurfle automate cele mai simple sin — Pornirea masinii le comandi normald, prin apdsarea pe buton pentru un anumit sens de mers al mesei maginii (dreapta sau stinga), cu avans de lucru pind la o anumité pozitle, urmaté de mers rapid si apoi oprirea automat in pozitia stabilita — Pornirea maginii tot la comand’ normald prin apisarea pe buton, pentru un anumit sens de mers al mesei maginli, cu avans de lueru normal sau rapid, urmaté de trecerea la avans rapid sau normal de mai multe ori pe distante dorite, in functie de necesi- ‘tate, dupé care se opreste in pozifia stabilité. In practic’ pot fi realizate si cicluri automate simple cu intearcerea mesei, realizate cu ajutorul unor opritori speciali fixafi la capatul oursei si care comand’ sensul de deplasare al mesei, In timpul schimbérii sensului, cireuitele de comandi ale contactoarelor CAD si CAS (con- tactor dreapta respectiv stinga) se alimenteazi pe caile normale, deci pe circuitul 30-1-3-4-13-14-15-16-12-17-18-6-8-31, care asigurd deplasarea mesei spre dreapta, precum si circuitul 30-1-3-4-13-14- 15-21-22-18-6-8-31, care asigurii deplasarea mese{ spre stinga. In tmomentul schimbarii sensului deplasdrii mesei spre dreapta la de- plasarea spre stinga, opritorul special de inversare aduce mancta de comanda in pozitia ,,Oprit“, deschizind contactul 15-16 al limi- tatorului de cursd 1K,. Trebuie tinut seama de faptul cd alimenta- 34 rea contactorului CAD nu se intrerupe, ci continuil pe circuitul 15-23-24-16 si astfel masa masinii {si continudé deplasarea spre stinga. Tn acest timp opritorul de inversare roteste maneta de comanda, aducind-o in pozitia corespunzStoare mersului spre stinga, iar prin intermediul limitatorului de curs’ 1K tensiunea de comanda se stabilesgte pe circuit pind fn punctul 21, Bobina contactorului CAS nu este pus& Inca sub tensiune, de- oarece contactorul CAD aflindu-se inca sub tensiune eontactul sau auxiliar dintre 21 si 22 este deschis. Imediat dupi trecerea manetei de comand& tn pozilia pentru mers spre stinga, acelasi opritor inchide prin intermediul unei ste- lute contactul limitatorului de cursi 3K dintre 13-25. Aceasta fa- vorizeazi punerea sub tensiune a bobinei contactorului CAR, asi- gurind astfel deschiderea contactorului dintre punctele 15-23 si ali- mentarea bobinei contactorului CAD. Contactorul auxiliar dintre 2i—22 care mentine deschis circuitul de alimentare al bobinei contactorului CAS se inchide, iar bobina acestui contactor primegte tensiune in mod normal pe circuitul de alimentare 13-14-15-21-22-18 si Inchide contactorul CAS, care in- versind sensul de rotatie al motoruluf electric de avansuri asigura deplasarea mesei spre stinga oprindu-se la cap&t in loeul fixat prin opritor. Asa cum se vede In fig. 2.6 pentru functionarea masini in tim- pul schimbérii vitezel de rotatie, In schema electrici au fost intro- duse limitatoarele 5K si 4K,, unde limitatorul 5K este actionat de cAtre maneta de comanda a vitezelor de rotatie a axului principal. La schimbarea vitezelor de rotatie a axulul principal al maginii, se deschide contactul intre punctele 30 si 31, determinind astfel opri- rea funetionrii si se inchide contactul dintre punctele 30 si 27 asigurind asifel alimentarea bobinei contactorului CFA si a moto- rului electric principal prin intermediul contactorulul CFA. Durata de inchidere a acestui contactor este foarte scurta. Limitatorul 4K are acelasi rol permitind schimbarea vitezelor la motorul electric pentru avansurl pe care-l alimenteaz& prin in- termediul contactorului CAD, Schimbarea sensului de rotatie al axului principal al maginii se face cu ajutorul comutatorului pachet montat pe usa din stinga masinii. Schimbarea sensului de rotatie este interzisi In timpul functionarli masinii, ea faicindu-se numai cu magina opriti. Pentru a micsora timpul de oprire, maginia este previzutdé cu un sistem de frinare, care realizeaza oprirea intr-un timp foarte scurt. oe 33Sistemul de frinare folosit este frinarea in contracurent a moto- rului prineipal indiferent de rotatia axului principal al maginil. Comanda de frinare se di simultan cu cea de oprire prin ap4- sarea unuta din buteanele de oprire BO. La apasarea acestui buton, se deschide contactul 1-3 sau 3-4 gi se inchide unul din contactele 1-2. Deschiderea contactului 3-4 duce la oprirea intregii magini. Prin inchiderea contactelor 1-2 se alimenteazi bobina contactorulul CFA, care alimenteazA motorul fn contracurent. Pentru limitarea valorii curentilor, in schem& au fost introduse doud rezistente de frinare RF cu valoarea de 1,45 Q fiecare. Procesul de frinare dureazd pind la se&derea valorii turatiel In jurul lui ,,0", cind se deschid contactele 2-27 ale releului RCF care intrerup alimentarea. Tluminatul local este realizat cu ajutorul unei lamp! de iluminat local L, care este alimentata la tensiunea de 24 V prin intermediul transformatorului coboritor de tensiune Tr. Protectia echipamentului electric Impotriva scurtcireultelor gi suprasarcinilor se face cu ajutorul sigurantelor fuzibile SF gi al re- leelor termice Rt. Aparatajul electric de comanda este fixat pe panouri metalice, care sint montate in nisele din batiul masinii, pe ugile nigelor, pe masa longitudinald si pe consola. Butoanele de comanda sint montate intr-o caseté fixaté pe par- tea din afi a batiului masinii Ja indemina lucrtorului. 2.2.6. Masini de rabotat-mortezat Pentru rabotarea suprafetelor plane gi a canalelor este utilizat de obicei sepingul tip 425-B. Miscarile maginii sint: — miscarea principala rectilinie a sculel; — miscarea de avans a mesei maginil; — migcatea de reglaj pe vertical a consolei. Dintre aceste migciri, numai mecanismele pentru actionarea migcirii principale a sculei sint actionate electric, cu ajutorul unui motor asincron trifazat cu rotorul In scurteireuit, de 2,2 kW, mentat la tensiumea de 220/380 V si avind turatie 1000 rot/min. Schema instalatiei electrice pentru actionarea masinii este repre- gentata in fig. 2.7. Pornirea gi oprirea motorului electric M al maginil pentru actio- narea miscarii principale se face cu ajutorul unui intreruptor tripolar I, care asiguré anclansarea sau declansarea motorului la re- 36 teaua de alimentare. Actionarea contactorului C se face de la dis- tanta cu ajutorul a doud butoane de comand’ a pornirii, respectiv opriri! BP si BO care se afld montate intr-o caseta fixataé pe ba- tiul masini. Proteetia echipamentului electric impotriva scurtcircuitelor si a suprasarcinilor se face cu ajuterul sigurantelor fuzibile SF si a blo- cului de relee termice Rt. Fig. 2.7. Schema electricd a sepin- gului tip 425-B, Aparatajal electric de comand este montat pe un tablou intro- dus intr-o cutie fixati pe partea lateral a batjului maginii. Masinile de mortezat sint utilizate pentru aceleagi operatii tehnologice ca si sepingurile, cu singura deosebire cA la aceste ma- sinj deplasarea sculei se face pe verticald. avSchema electricd de actionare este similari cu cea a sepingului. In fig. 2.8 este reprezentaié schema de comanda a mised sei unei masini de potat actionaté cu un motor de curent c tinuu M de 35 kW, alimentat de la o retoa de curent consinnu de 220. V si av ja reglabila intre 60 rot/min vederea regl: i schema este pre de excitatie R, cu dou cursoare pentru a regla viteze diferite (mai mare in cursa de Inapolere gi mai micd in oursa activ) prin age~ zarea in pozitia eorespunziitoare a reostatului Rp. Reostatul de por- nire R, este prevazut cu doud trepte ry nirii se realizes prin intermediul corte 1CA si 2CA comandate de releele de accelerare IRA si 2R/ nirea mal poate fi {acuta gi ou ajulorul contactoarclor de par! 1CP si 2CP actionate de relecle de accelerare 3 J2A si 4A. Oprirea motorului se face prin frinare dinamici dupi deconectarea de la retea si coneclarea sa pe rezisienta de frinare Ry. Actionusea fri- nrii este comandat& de releul si contactorul de frinare RF si CF. Inversarea semsului de rotafte al motorului pentru cursa de Inapoiere cind masa a ajuns Ja capitul de cursi este realizata ¢ ajutorul limltatorului de curs CC care este rovit de opritarul mesei deschide contactul CC, si deconccteav’ contacscarele 1A gi 2/4 ale curse de lueru pe directia inainte, favoriaind tach’ CC, gi CC, prin intermediul cdrora se anclanyeazA conta LIP si 2/P ale cursel de intoarcere. In med similar la sfirsitul cur- sei de intoarcere se deschide contactul CC, gi se inchid contactele CC, gi CC. Pentru reglare sau functionare in regim de lucru normal se gaz comutatorul CR in pozitie corespunzitoare. Cind comutatorul CR este inchis comanda se realizcazi ca ajutorul butoanelor iar cind este deschis ¢1 ajutorul imilatorului de curs ce. Declangarea contactelor 1fA; 214 si 1/P; 2IP favorizeaza de- clangarea contactorului CE, ccea ce are ca elect Introducerea in eir- cuitul inffagurdrii de excitatie re: ied R, al carci rol este de a micgora curentul si pierderile din circuitul de excitafie in perioada de repaus a motorului electric. La fiecare sfirgit de curs are loc frinarea dinamica deoares odaté cu deconectarea contactoarelor 1IA, 224 sau UP; 2/P loc anclansarea contactorulul CF favorizind astfel conectarea per! Jor indusului la bornele rezister de fvinare Ry. 38 . Masini de rectificat In intreprinderfle indu: reelificat exterior RU 200, sau conice. Migca sini — miscarea de rotatie a pies: — miscirile de avans longitudinal a mesei impreund cu piesa de roctificat; — migcarea de avans transversal a pietrel care se realizeaz’ prin actionare manuala. ma elect: ; ‘ifical este reprezentala in Pentru actiomarea mecan!sme in vederea reallzarii migcarilor magina este pre 4 cu patru motoare electrice de actionar — pentru actlonarea mecanismelor “irii principale de ro- talie a pietrei abrazive um motor clectric asincron trifazat cu ro= torul in scurtcircut 4, de 4 kW, alimentat la tensiunea de 220/380 V si avind turatia 1500 rot/min: _ >> pentru actonarca mecanismelor de rotatie a pi de reeti ficat un motor asincron trifazat cu rotorul in scurtciroult M, de 08 KW la tensiune de 220/380 V gi turatle 1000 rotinin; eon entru migearea de avans longitudinal a mesei, un motor tri- azat cu rotorul in seurteircuit My de 1,1 kW 220/300 V st turaia Sov eouias kT tenatnee ce a i de prelucrat si a pietrel abrazive ma- ee e cua pomp’ actionata de un motor electric tri- rotorul in scurtefreult My d Y la tensiv EON ee a t M, de 0,15 kW la tensiune de _ Pernirea masini: se realizoaz& prin concelarea intrecuptorului £ si apasarea pe butonul BP,. Bobina contactorului C este stribstutii de curent inchizind contactele normal deschise Cc, si Prin in- derca conttacculu! de blacare normal deschis C, care este legat In der ivatie cu butonul de po BP,, se asigurA trecerea cureniului, prin bobina C si ia ¢azul cind butonul BP, nu mai este apasan Inchiderca contactelo: C, din cireuitul de alimentare al motoarelor pentru action mecanismelor migeSrii principale M, al meca- nismelor pentru miscarea de avans longitudinal sl mesei M, gi al sistemului de racire M,, permite punerea in funeliune a stor motoare. Porntrea motorului M, pentru misearea de ie a plesei de rectificat, se face prin apiisarea butonului de nire BP», care per- mite Irecerea curentulat prin bobina contactorului 1C,. fig.Fig 2.8 Schema de comandé a migedrii mesei maginii de rabotat. In practici in unele cazuri pentru m&surarea piesei se impune oprirea separatd a motorului M,, care antreneazi mecanismele pen- tru migcarea de rotatie a piesei, aceasta se realizeazi prin apasarea butonului de oprire BO,. Oprirea complet din functiune a maginil se realizeazd prin apasarea butonului de oprire BO,. Protectia aparatajului $i echipamentului cleetric al maginii tm- potriva scurtcireuitelor sau suprasarcinilor se realizeazd eu ajutorul sigurantelor fuzibile SF si a blocurilor de relee termice Rt, Protec- tia impotriva sefiderli tensiunii este realizata de c&tre bobinele con- taetorilor. Tluminatul local este realizat cu ajutorul unei lampi de iluminat local L, la tensiune de 24V, obfinuta eu ajutorul unui transforma- tor coborftor de tensiune Tr. Lampa este montaté pe magind in zona piesei de rectificat. Aparatajul electric de comandii gi protectie este monilat pe un panou care sé fixeazi Intr-o mis& din batiul masini Butoanele de comanda cu contactele lor se monteazd intr-o casetil, care se Tixeaza pe partea din fa{i a batiului maginii la indemina lucratorului in ewploatare pe ling& maginile de rectificat exterior, o larga uti- lizare, o au $i maginile de rectificat plan. Pentru rectificarea suprafetelor plane se folosesc maginile de cat plan de tipul FU. Miscarile maginii sint: — migcarea de rotatie a pletrel abrazive; — migcarea de avans longitudinal a mesei pe care se fixeaza piesa de rectificat; — miscarea de avans a pietrel abrazive, pe directia transver- sala; — migsearea de avans pe verticald a pietrel abrazive, care se realizeazi manual. Fixarea pieselor pe masa masinii se face cu ajutorul unei placi electromagnetice de fixare, alimentaté cu curent continuu la ten- siunea de 24—48 V, prin intermediul unui redresor cu seleniu. Schema elecirici de acfionare a masinii este reprezentald in tig. 2.10, Pentru actionarea mecanismelor fn vederea realiaarii migcdrilor dorite, magina este prevazutA cu trel motoare electrive de acHionare utilizate astfel: — mecanismele pentru migcarea principal de rotatie a pietrel abrazive sint actionate de un motor electric asincron trifazat cu rect 41is St = a Ie SOOfAP Fig. 29. Schema electried a maginil de rectificat exterior tip RU-200. rotoru] in seurteircuit, de 4 kW, la tensiune de 220/380 V si turatie de 1430 rot/min; — mecanismele hidraulice pentru migcarea de avans longitudi- nal sint actionate de un motor electric asincron trifazat cu rotorul in seurteireuit, de 2,2 kW, la tensiune de 220/380 V si 940 rot/min; e r 4 Key Fig. 2.10. Schema electricd a masinii de rectificat plan tip FU, — mecanismele sistemului ce rcire a pietrei abrazive si plesei de prelucrat sint actionaie de un motor asincron trifazat In scurt- circuit, de 0,15 kW, la tensiune de 220/380 V si turatie de 3.000 rot/min, Prin conectarea intrerwptorului I, se introduce tenstune in schema de alimentare dupa care se pot porni independent moiva- rele de actionare. Prin apasarea butonului de pornire BP, se rea- lizeazi pornirea motorului M, pentru actionarea mecanismelor de antrenare a disculul abraziv, deoarece prin apasarea butonulu! BP,, 43se realizeazi trecerea curentului prin bobina contacterului indhi- zind astfel contactele normal deschise C, si C,. Motorul Mg pentru actionarea pompei de rficire poate fi pus in funcfiune cu ajutorul intreruptorului ,. Punerea in functiune a mecanismelor pentru miscarea de avans longitudinal se realizeaz’ prin apisarea butonu- lui de pornire BP,, care porneste motorul M;, deoarece curentul care trece prin bobina contactorulul! iC tnchide contactele normal deschise 1C, si 1C,, Alimentarea cu curent a placii electromagne- tice P, se realizeazi prin inchiderea intrerupterului J,, care permite astfel conectarea redresorului cu seleniu R, la refeaua de curent alternativ, jar placa electromagneticd de fixarea pieselor este pusd sub tensiune. Pentru oprirea motoarelor M, si My se apasd pe bu- tonul de oprire BO,, jar oprirea motorului M, pentru actionarea migse’rii de avans longitudinal a mesei se realizeazi prin apisarea butonului de oprire BP. Motorul pentru actionarea pompel de ri- cire mal poate fi oprit si prin deconectarea intreruptorului [2 Protectia aparatajului electric de comanda si a motaarelor elec- trice de antrenare impotriva scurteircuitelor sau suprasarcinilor se realizeazi cu ajutorul sigurantelor fuzibile SF si a blecului de relee termice Rt. Aparatajul electric de comand’ si protecfie este montat pe un panvu care se fixearii intr-o nigi din batiul masini. Caseta eu butoanele de comand se fixeazii pe partea din fa{i a batiului ma- sinii de rectificat la Indemina lucr&terului de la magina. 2.4, PRESE, STAN'TE, GHILOTINE §1 MASINI DE FORMAT. PRINCIPIL DE FUNCTIONARE $I SCHEMELE ELECTRICE DE ACTIONARE Generalititi Pentru executarea diferitelor operatii de stantare, matrifare la rece sau la cald, cum gi a operatiilor de formare gi taiere a mate- rialelor se folosese utilaje de presare si tdiere, cum sint: prese de diferite tipuri, masini de format (abkant) ghilotine etc. In cele ce urmeazi vom analiza schemele electrice de actionare a clieva tipuri de utilaje de presare, formare gi tdiere care sint frecvent ulilizate, in atelierele mecanice cu procese tehnologice de presare gi taiere. 44 ‘ ae 23.2.3, Prese mecanice Un tip de pres& mecanici freevent folositi pentru operatii de gtantare si matritare a pleselor este presa cu excentric de 63 tf. Migearea rectilinie in plan vertical al berbecului presei in care se fixeazd matrija, este realizaté cu ajutorul mecanismului cu ex- # oo “Ur Re [eee]e | c ae h Fig. 2.11. Schema electricd a presei mecanice cu exeentric 63 tf. centric, actionat de un motor electric asincron trifazat cu rotorul in scurtcircuit cu putere de 4 kW la tensiune de 220/380 V si tura- tia 1000 ret/min. Schema instalai zentata in fig. 2.11. electrice pentru actionarea presei este repre- 45Pornirea si oprirea motorului M de actionare se realizeaz’ cu ajutorul unui intrerupter, care permite anclansarea sau declangarea motorului la refeaua de alimentare, Acttonarea contactorulul C se face de la distania cu ajutornl buto: ire BP respect: r o casetd fixata r pe partea frontald a batiului presel, Protectia tric impotriva scurtcireuitelor sau a suprasarcinilor se face cu ajuterul sigurantelor fuzibile SF gi a blocului de relee termice Rt. Aparatajul electrie dé comand gi protectie a echipamentului eclec- tric, este montat pe un panou care se fixeazé intr-o nisi in batiul masini. jn fig. 2.12 este reprezentaté presa cu exeentri 100 tf, tip PET 100, cu actionare cleetropneumati iru operatii de stantare, matritare si formarca pieselor. Actionarea pentru migcarea rectilinie a berbeculal presei se vea- lizeaz& eu ajutorul unui motor asincron trifazat cu rotorul in scurt- circuit de 10 kW la tensiune de 220/830 V si turatia de 1500 rot/min. Restul echipamentului electric rezulta din schema electric’ de actionare prezentata in tig. 2.13. Punerea in functiune a presei se poate face numiai dup’ ce i: treruptorul general J a fost conectat la rejeaua de alimentare, punind astfel sub tenslune dulapul cu aparatele electrice de comanda. Dup& punerea schemei sub tensiune, chela de comandé CH, de pe dulap se trecé pe pozitia sens normal*. Se introduce apoi chela de con- tact CH, de pe cutia cu aparate si se conecteazi tensiunea de co- manda. Punerea dulapului cu aparate sub tensiune este semnalizata prin aprinderea lampii de semmalizare L, de pe dulap. Dupa pune- rea sub tensiune a schemei, pentru pornirea presei se impune ca presiunea aerului din rejeaua de alimentare cu aer comprimat s& fie normala, in cazul presei tip PE 1 100, de 5 kgtfem® pentru a permite inchiderea contactului presostatului P,. Aceasta este sem- nalizati prin aprinderea kimipii de semnalizare Ls. Apoi se ageaz& contactorul programator CP pe una din cele sapte pozifli (1. 2—3 —0—4—5—6) corespunzitoare programului de lueru ales dup& care se conecteazi numirlitorul de piese Ny cu ajutorul cheil de contact CH,. Tn acest fel presa este pregititA pentru a fi pusa in functiune. inclinabila de utilizaté pen- 46 &puaseture coureor einlerapeton! i romantt orn ened JE piensa fs Comte fo eonieinmmah Pang hauve FRWaTATORTET Pragtem ex Trenta i? Fig 2.13, Schema electric’ a presei cu excentric {mcllyabila tip PEI 100 | | Presa este prevazutd cu dou& posibilitati de comandd a depla- gfirii berbecului, in raport cu care se deosebese urmitoarele regi- muri de Ineru: —— La comanda executaté manual: Pozitia 1 — lovituri continue, Pozilia 2 — lovituré cu loviturd, Pozitia — migcri pentru reglarea presei, Pozitia 0 — Oprit; — La comanda executati cu pedala: Pozitia 4 — reglaj, Pozitia 5 — lovitura eu loviturd, Pozitia 6 — lovituri continue. Regimul de lucru dorit se alege cu ajutorul comutatorului pro- gramator CP situat In cutia cu aparate fixati pe partea laterala din stinga a presei. a, Functionarea presei in regim de lovituri continue. La comanda manualé comutatorul programator CP fiind adus in pozitia 1 inchide contactele 1—2, 7—8 si 9—10. Pornirea motorului M se face prin ap&sarea butonului de comandd cu lampa BLP de pe pupitrul de comanda, Tensiunea de comanda se stabilegte prin circuitul: releul termic RT, contactul ¢;—b, (pentru sens normal) al cheii CH,, butonul de oprire BLO, butonul de pornire BLP, con- tactul normal inchis al contactorului C,, alimentind simultan bobina contactorului pentru stea Cy sl bobina releului de timp Rt. Contac- torul Cy se autoblocheaz& prin contactul 2—4 $f contactul normal inchis al releului de timp Rt. In acelagi timp se Inchide contactul 6—8 al contactorului Cy si in functie de sensul ales primeste ten- siune bobina contactorului C, (sens normal) si motorul porneste in conexiunea in stea, De asemenea este alimentaté bebina releului intermediar FJ;, care inchide contactele [-—2 gi 3—4. Dupa trecerea perioadei de temporizare (circa 8 s), contactul releului de timp Rt se deschide, alimentarea contactorului C, se intrerupe, inehizindu-se 3—5 si primeste tensiune bobina contactorului pentru conexiunea in triunghi C,. Contactul 6—8 al contactorului C, pune sub tensiune, lampa de semnalizare a butonului BLP, Aprinderea lampli indici terminarea porniril motorului M si intrarea acesiuia in turatie de regim. Tn circuitul de comandd, este alimentatd intii bobina releului intermediar RJ, pe urmatorul traseu din schema: contactul 7—8 al 4 — Cartes electricianutut de fnire}inere din intr, industriale. 49comutatorului programator CP, butonul de oprire (avarie) BO, con- tactul 2—4 al contactorului C, (sens normal), contactul 2—4 al con- taetorului Cy (conexiunea in triunghi) contactul 3—4 al intreruptoru- lui de comanda prin came IC, contactul 1—2 al comutatorului progra- mator CP, contactul 11—12 al releului intermediar RJ;, contactele 3—5 ale butoanelor de comandé normald BC si BC, si contactele 3—5 gsi 1—3 ale contactorilor electroventilelor CV gi CV;. La an- clangarea releului intermediar RI, se inchide contactul siu 1—2 si este alimentatd bobina releului intermediar RI,. Acesta inchide con- tactul 1—2 si se autoblocheaz’ fn acelasi timp prin contactul 3—4. La apasarea pe butoanele de comand& a ambreiajului BC si BC,, ¢ireuitul se inchide prin contactele 2—4 ale acestor butoane, con- tactele 9—10 si 1—2 al releelor intermediare Rl, si RI, gi este alimentat& bebina contactorului CV, Contactoarele CV si CV, co- necteazé cele doud electrovane VE gi VE, legate in pavalel (la ten- siunea de 220 V), lar acestea actloneazd asupra ambreilajului si ber- becul preset se pune In‘ miseare, efectuind cursa reglatA anterior. ‘Contactoarele CV gi CV, se autoblocheaz’ prin contactele 2—4 si 9—10 ale contactorului programator CP si determina astfel functio- narea continua a berbecului presel, pind cind se apasd pe butoanele BLO sau BO ori se schimbé pozitia comutatorului programator. La comanda prin pedal comutatorul programatar CP se inchid contactele 1—2, 3—4, 7—8 si 9—10 asigurind alimentarea bobinei releului Rly, care inchide contactele 1—2, 3—4, 5—6 si 7—8 si deschide contactele 9—10, 11—1i2 si 13—14. Contactul 13—14 intre- rupe lampa de semnalizare Lg, deci si comanda manualé a presei, iar contactul 7—8 aprinde lampa L,, conectind astfel comanda prin pedala. Este alimentat astfel releul RI; pe urmatorul circuit: con- tactul 1—2 al presostatului PS, contactul 7—8& al comutatorului CP, contactul 8—5 al butonuluil BO,, contactele 2—4 ale contacioarelor C, si Cy, contactul 9—10 al comutatorului CP, contactul 1—2 al releului Rly. Acesta inchide contactul 3—4 pentru autoblocare si contactul 1—2. La apasarea pe pedala de comanda PC, este alimentat releul Ri,, care inchide contaetul 1—2, alimentind bobina contacto-~ rului CV,. Aceasta inchide contactul 2—4 alimentind bobina con- tactorului CV, care se autoblocheazi prin intermediul contaciului 2—4 gi 9—10 al comutatorului programator CP, ceea ce are ca rezultat functionarea continua a berbeeului presei, pind la apasarea pe butenul BO sau pe butonul de oprire al motorului BLO. b. Funetionarea presei in regim de lovitura cu loviturd. La comanda manuala comutatorul programator CP fiind adus in pozifia 2 inchide contactele 1—2 si 7—6 asigurind astfel alimenta- 58 — Pee * ee rea bobinel releului RJ, care se face pe urmatorul traseu: borna transformator Tr, contactul presostatului PS, contactul 7—8 al comutatorului programator CP butonul BO, contactele 2—4 ale contactoarelor C, si C,, contactul 3—4 al intreruptorului cu came IC contactul I—2 al comutatorului programator CP, contactul 11—12 al releului RI;, contactele 3—5 ale butoanelor BC si BC,, contactele 3—5 ale contactoarelor CV si CV,, contactele 1—3 ale electrovanclor VE si VE,. Releul RI, inchide contactul 1—2 care alimenteazi bobina releului Rip, care se autoblocheazd prin con- tactul 3—4. La apasarea pe butoanele ambreiajului BC si BC, circuitul se inchide prin contactele 2—4 ale acestor butoane, contactul 9—10 al releului RI, contactul 1—2 al releului Rl, si este alimentata bobina contactorului CV,, care prin contactul 2—4 alimenteazi bo- bina centactorului CV. Presa incepe sd functioneze gi berbecul se misc& pind cind este actionat contactul 3—4 al intreruptorului cu came JC, care intrerupe circuitul de alimentare al electroventilelor si ambreiajul decupleazi. Trebuie tinut seama de faptul cf in acest regim de functionare contactoarele electroventilelor CV gi CV, se autoblocheaz& prin intermediul contactulul 1—2 al Intreruptorului cu came /C, Din acest motiv lucratorul nu poate lua m: e de pe butoanele ambreiajului atita timp cit contactul 1—2 al intrerupto- rului cu came IC este desfacut. Acest lueru este necesar pentru securitatea muncitorului care deserveste presa. La comanda prin pedald comutatorul programator CP inchide contactele 3—4 gi 7—8, asigurind alimentarea bobinel releului Rly eare inchide contactele 1—2, 3—4, 5—6 si 7—8,. deschide contactele 9—10, 11—12 si 13—14. Alimentarea releului RI, se realizeazd pe urmA&torul cireuit: contactul I—2 al presostatului PS, contactul 7—8 al comutatorulul programator CP, butonul BO, contactele 2—4 ale contactoarelor C, si C2, contactul 3—4 al intreruptorulni eu came IC, contactul 3—4 al releului Rly, contactul 9—10 al releului RJ,, con- tactele 3—4 ale contactoarelor CV, si CV, contactele 1—3 ale elec- trovanelor VE si VE. Releul RI, inchide contactul I—2 alimenteazi releul RI, care se autoblocheaz’ prin contactul 3—4 si Inchide contactul 1—2. La apiisarea pe pedala de comandé PC, anclangeazi releul Ric, care in- chide contactul 1—2 gi realizeazii alimentarea contactorulul CV, si apoi pe CV; de ssemenea si electrovanele VE 3i VE, sint alimentate, permitind astfel ambreiajului si lucreze. Pedala trebuie si fie apiisaté pind cind se inchide contactul 1—2 al intreruptorului cu came iC, prin intermediul c&ruia se face auto- blocarea contactoarelor CV si CV, a electroventilelor permitind ber- 4° 51becului presei s& se deplaseze pe lungimea de cursii reglati ante- rior. Dupi terminarea cursei berbecului se deschide contactul 3—4 al intrerupterulul cu came IC, care intrerupe functionarea ambre- iajulul. Pentru o now bitale a presel, pedala de comand& PC’ tre- bule actionaté din nou si astfel ciclul de lucru se repeté. Trebuie insd tinut seama ca le regimul ,,lovitura cu lowitura atit la comanda manuala cit si la comanda prin pedal apsarea continua pe butoa- nele ambreiajului sau pe pedala de comand’ nu duce la functio- narea continua a presei. Butoancle sau pedala trebule si fie actio- nate pentru ficeare lovitura (curs) a berbecului presel. c. Functionarea presei in regim de reglaj. Serveste pentru ope- ratiile de reglare a presei si constd din ambreicrea ei cu ajutorul motorului electric de actionare, care sc roteste in virtutea inertici deconectat de la refea. Comanda de reglaj poate fi facut& manual sau prin pedala. La comanda manuald dupa ce se ageaz’i comutatorul programa- tor CP in pozitia 3 (contactele 1—2, 56, 11—12 sint inehise) se apasi butoanele BC si BC,, pe care-l pune fm functiune. Amb jajul va lucra atit timp cit sint apisate butoanele si se va opri in momentul eind au fost ridicate miinile de pe butoane, indifer de ia berbecului. Acest lueru este necesar pentru efectuarea de verificdri sau reglaje. Pentru a asigura aceasti miscare schema functioneaz& astfel: prin contactul 5—6 al comutatorului de comanda programati CP ee alimentat& bobina releului RJ,, care cuplind inchide contac- tul 1—2. Este alimentataé astfel bobina releului RJ, pe urmiatorul circuit: eontactul 11—13 ale comutatorului CP, contactul 1—2 al releului Ry, contactele 3—5 ale butoanelor de comandaé. BC BC,, con= tactele 3—5 ale contactoarelor CV si CV,, contactele 1—3 ale elec- travanclor VE si VE.. Releul RI, prin contactul siu 1—2 alimen teazi bobina releului RI, care se autoblocheazi prin contactul 3—4 si inchide contactul 1—2. Apisind pe butoanele BC si BC, sint alimentate bobinele, contactoarelor CV, si CV, care conecteazii electrovanele ambreiajului. Deoarece nu este nici o cale pentru autoblocare, atunei cind nu se mai apasd pe butoanele de comand ale ambreiajului BC si BC, contactoarele CV, si CV decupleaza jar ambreiajul se desface. La comanda prin pedalé contactorul CP fiind adus:in pozitia 4 se inchid contactele 3—4 si 5—6, permitind astfel alimentarea re- Jeelor RIy si Rly. Releul RI, inchide contactele 1—2—3—4 si des- 52 chide contactele 9—10 iar releul RIs inchide contactele 1—2, 3—4, 5—6 si 7—8, deschizind contactcle 9-10, 11—12 si 13—14. Releul RI, este alimentat pe acelasi circuit ca si in cazul comenzii ma- nuale. La apasarea pe pedala de comanda PC, este alimentat re- leul RI, care inchide contactul I—2, alimentind contactoarele CV, 3i CV ale electroventilelor pe urmatorul circuit; contactul 5—6 al comutatorului programat CP, contactele 1—2 si 3—4 ale releu- lui Ri,, contactul 1—2 al releului RI,, contactul 5—6 al releului RI, contactul 1—2 al releului Rls. Cind se inceteazd apasarea pe pedala, relcul RI, nu mai_ este alimentat, contactul siu 1—2 se deschide si ambrciajul se decu- pleaza. Asa cum reiese din cele de mai sus, se observa c& att la co- manda manuala, cit si la cea prin pedali, circuitul se inchide prin eontactul normal inchis 10 al releului RI;, deci in regim de reglaj motorul, trebuie sé fie deconectat de la refea prin apisarea butonului BLO. In schema protectia echipamentului electric impotriva scurteir- cuitelor gi a suprasarcinilor sc realizeazi cu ajutorul sigurantelor fuzibile SF gi releelor termice Rt, iar iluminatul local si de sem~ nalizare se face cu, ajuterul limpii de iluminat local si a lAmpilor de semnalizare la tensiunea de 24—36 V, prin intermediul trans- formatoarelor coboritoare de tensiune notate cu Tr in schema. Aparatajul de comandi si protectie se afli montat in dulapul de aparate, pe un pupitru de comand& montat pe partea frontala a batiului presei, sau in cutia cu aparate montata pe partea latc- rala sting a batiului presei. Dulapul cu aparate se amplaseazi pe un soclu de beton la o distanj{ convenabild fat& de presa, astfel ineft si permitaé accesul usor in interiorul lui. Ghilotine Pentru tiicrea iablelor cu grosimi pind la 3 mm gi lungimi pind la 1 250 mm se foloseste des ghilotina tip GL 3. Migcarea rectilimie in plan vertical a berlecului maginii in care sc fixeazd cutitul mobil de t&iere este realizaté cu ajutorul unui motor asincron trifazat cu rotorul in scurtcircuit, de 2,2 kW, la tensiunea de 220/380 V si turatia 1440 rot/min. 53Schema instalatici lec reprezentaté in fig. 2.14. Punerea sub tensiune a sohemei se face cu ajutorul unui in- treruptor tripolar J care permite anclangarea si declansarea mo- torului electric la reteaua de alimentare. Comanda pornirii moto- rului electric M se face cu ajutorul unui contactor tripolar de la lotinei este ice pentru actionarea = ff }— of ANH Bs Fig. 2.14. Schema electricd a ghilotinei tip OL 3. rt distantA prin intermediul a dowi butoane de pornire BP si de oprire BO montate intr-o caseté fixataé pe partea din fafa a batiu- lui masi: Tluminatul local este asigurat de cdtre doud lami de iluminat local L la tensiune de 24 V fixate pe partea frontalé a batiului ghilotinei de taic Pentru semmalizarea pornirii gi fumctionarii ghilotinei schema este prevazuta cu lampa de semnalizare L,, alimentati la tensiune de 24 V. Reducerea tensiunif de la 220 la 24 W este realizat& cu ajutorul unui transformator coboritor de tensiune Tr. 54 Protectia echipamentului electric impotriva scurteireuitelor si a suprasareinilor se realizeazd cu ajutorul sigurantelor fuzibile SF si a blocului de relee termice It. Aparatajul electric de protectie, semnalizare si comanda este montat intr-o caseti din tablA fixat% pe partea lateral din dreapta a batiului ghilotinel. 2.3.4. Masini de format Pentru executarea operatillor de indoire, curbare, ambutisare, fAlluire, tieve, poansonare si stantare la piesele confeotionate din tabl se foloseste masina de format prin indoire de tip electro- hidraulie (abkant) de 75 tf Miscarea pe vertical a berbecului magsinii este realizaté cu ajutorul sistemului electrohidraulic, actionat de un motor electric asineron trifazat in scurteireuit de 10 kW la tensiune de 220/380 V si 975 rot/min. Instalatia electrieé de actionare se reduce in general la actio- narea pompei de la sistemul hidraulic. In fig. 2.15 este reprezen- tata schema electric’ a masinii. Punerea sub tensiune a schomei so realizeazi cu ajutorul in- treruptorului automat [A comandat prin butoanele de pornire BP gi BO de oprive montate la distanti. Pornirea motorului M se face printr-un intreruptor stea-triunghi ST (care are rolul de a limita curentul de pornire) a c&érui inchidere este comandalté, automat de la butonul de pornire BP si prin rotirea manuala a intreruptoru- lui stea-triunghi. Oprirea motorului se face prin apisarea butonului de oprire BO care comani declangarea intr: torului automat IA. Dupa oprire maneta intreruptorului stea-triunghi ST se aduce la pozi- tia 0 deoarece la 0 noua pornire se cupleazi motorul direct la refea cu legiturile in triunghi. Semnalizarea punerii sub tensiune a schemei se face cu aju- torul lampii de semns Protectia echipamentului electric imp ‘a seurtcircuitelor si a suprasarcinilor se realizeazi cu ajutorul sigurantelor fuzibile ST gi printr-un intreruptor DITA prevazut cu relee termice si elec- tromagnetice.Aparatajul electric de comanda si protectie este montat pe un panou care se fixeaz& intr-o nisi sitwata in partea dreapta din spatele batiulu! maginii. Caseia cu buteanele de comand’ si lampa de semnalizare este fixati pe partea din fati a batiului maginii. Fig. 2.15. Schema electricd a masinii de format (ABKANT) 24. INSTALATIL DE RIDICAT $1 TRANSPORT. PRINCIPHL DE FUNCTIONARE $I SCHEMELE ELECTRICE DE ACTIONARE Instalatitle de ridicat si transport sint magini de ridieat, care servesc pentru ridivarea si transportul sareinilor tn incinta ate- lierelor sau a depozitelor de materiale din intreprinderile indus triale. Motoarele electrice utilizate pentru ridicat si transport, sint fm general de tip asincron avind ‘surat, de 750, 1000 1500 rot/min. Pentru sarcini mici si in cazul cind nu este necesari varierea turatie! se pot folosi pentru acyionare motoare asincrone ou rotorul in seurtcircuit, iar pentru instalagii ‘unde este necesari varierea turatici, se folosesc motoare cu inele colectoare. Reglarea turatiei se face prin introducerea tn circui- tul rotorului a unui reostat si astfel variind rezistenja in circuit ratia scade, In atdlicre uscate si [ard praf se pot folosi motoare deschise, iar in toate celelalte cazuri motoare capsulate. Din punct de vedere constructiv, motoarele electrice consiruite special pentru masinile de ridicat sint mai robuste si au distante intre stator si rotor mai mari pentru a evita ca Ja socuri motorul si se frece de stator. Aparatele clectrice de comand’ utilizate sint: controlere, con- tactoare eic., iar aparatele electrice de protcctie: limitatoare de cursa si de sarcin§, relee pentru protectia cireuitulul principal al motoarelor clectrice si echipamentului impotriva scurtvireuliel sau suprasarcinilor. Controlerele sint aparate care servesc la pornirea gi oprirca motoarelor clecirice de actionare, la schimbatea sensului de mers, la reglarea vitezei si la frinarea electric’. Ele constau dintrun numéar de inele de contact montate pe un ax comun rotativ si un numir corespunzétor de lame fixe cu resort. Actionarea controle- rului se face prin intermediul unej ro{i sau manivele Contactoarele se utilizeazi pentru instalatii de ridieat care ne- cesiti maneveiri freevente §) puteri mari, Ble sint aparate eu co- nexiune indirect, a cAror comand se face prin clectromagnet, Limitatoarele de cursi denumite si intreruptoare terméinale, setvese pentru intreruperea automata a curentului electric, atunci ind sarc’ ge punetul cel mai tnalt sau cel mai jos. Ele se 57monteaza si la capetele c&ilor de rulare pent translatia podulut sau pe cirucloarele de translatie avind scopul de a opri podul sau cruciorul atunei cind s-a depisit cursa, Oprivea se face prin de- Conectarea circuitului de alimentare in sensul respectiy de mers. Alimentarea instalatiel de ridicat cu eurent se face prin trolee, cabluri flexibile, prin bare sau conductoare de sirmi de cupru neizolate. In fig. 2.16 sint prezentate schemelo eloctrice de actionare a mecanismelor podului rulant. Pentru actionarea motorului electric al mecanismului de de- Plasare al podului ruflant barele conduciitoare de curent al podului rulant sint montate paralel cu calea de rulare. Schema electrici de alimentare a pedului este reprezentatd fn fig. 2.16,@ de la tabloul de alimentare prin fazele RST, pleacd trei_cincuite spre motorul M care este pus slth tensitume prime in- treruptorul general fg. In fata motorului este montat In paralel electromagnewl EM. Doua din cele trei faze tree mai intii prin limitatoarele de cursi LC, si LCs si apoi intra in wontrolerul C prin bornele R,T,, R,T:, iae a treia fazi merge direct la motor. Prin legarea in controlerul C a cireuitelor RT, cu WU, gi RT cu RT, cu W,U, se cbtine o rotire a motorului tn ambele sensuri. Controlerul tndeplineste si functiunea de scurteineuitare a re- zistentei R din cincuitul motorului olectric M. Schema de alimentare cu curent a motorului electric de la mecanismul pentru actionare a ciructorul: . 2.16, b) este ase- minatoare cu cea a podului rulant. Si aici faza S ‘trece direct la motor, iar fazele R, T vor trece mai intti la limitatoarele de cursi LC;~LC,, iar apoi bornele R,T;—ReT> la controler, Legitura este fileut& si la carucior pentru dou sensuri de rota{ie ale mo- tonultui. Mecanismul pentru ridicarea sarcinii este alimentat de opt con- ductoare, dia care trel pentru rotorul moterului UVW si cinci pentru stator U,U,VW, si Wy (fig. 2.16, c). De la tabloul general al podului rulant se va trove faza S di rect la motor, iar fazele RT pri con‘rolerul C, fScind legitura In ambele sensuri de rotatic. Statorul va fi alimentat dupa trece- rea curentului prin circultul limitatoarelor de carsi LC, si LC, sl agnetului EM, Limitatoarele de cunsa pentru cirligul de actioncazd in amibele sensuri, atit la la ew] 2.16, Schema de Fig. sarea godt! ‘smut de ‘e— tecants a — depla: quit25, COMPRESOARE, POMPE, VENTILATOARE, PRINCIPIE DE FUNCTIONARE SI SCHEMELE ELEC! - a0] TRICI DE ACTIONARE Me 2.5.1, Instalafii de comprimare a aerului fo industrie si in cransperturi se u comprimat sau alte gaze comprimate. Tendinja de folosire din ce in ce mai larg mat la mecanismele de actionare si la lajelor industriale se explic& printr-o serie de avantaje, care apar in timpul funefionarii mecanismelor si dispozitivelor pneumatics Dintre avantajele pe oan A ac ima: fai de , ¢ le prezint& acrul comprimat fati de alte surse de energie se remarc&: Romania se iguranté in funictionare si wgurinta stabilir - t t si ugurinta stabilir locurile de consum de energie; Lae proprictatea de a fransmite instantaneu cele mai mici va- riatii ae presiun oritd elasticitatii acrului; — la temperaturi scaizute ale mediului inconjurk | a “ ui inconjuraitor aes = primat nu ingheati In conducte; 7 pre ce — dupa executarea Luerului mecani ith J ului meeanic acrul nu necesiti reek cesitS evacu Diferitele domenti de folosire a utilajelor pentru producerea si ona aerulul comprimat sint caracterizate prin: durata de runes: re, gradu] de ulilizare si variatia in regim de exploatare ceste elomente earacterizeazi tipul si forma utilajel ’ 2 Dp a utilajelor folosite pentru produetia sau transportul aeruhti comp) at . _h Peres, aerul comprimat se produce cu ajutoml ecompresoa- a e ferite tipuri. Dintre acestea un tip de compresor frec- aie wee in intreprinden industriale este compresorul _ Actionarea compresorului este r sincron de 100 kW la tensiunea d si turatia de 300 rot Schema. elect tata in Tig. 2.17, Pentru comanda si pornirea motorului de actionare schema este prevdzuté cu un teblou aulomat tip Ts Ay avind canacteris- ie 5 ear’ pe sear largi acrul ga a aerului compri- iferite dispozitive ale uti- ii leg&turitor cu as ealizat’ ou ajutorul unui mot le 380 V cu freeventi de 50 Hz Ca de aclionare a compresorului este reprezen- — tensiunea statoricd pint la 500 V; — ecurentul statorie pind la 400 A, 60 Schema tabloului de comand& permite comutatia automata a 2 motorului elestrie prin autotransformatorul de pornire si apoi direct la retea. Pentru pornirea motorului electric se anclanseazé mai intfi intreruptorul , prin intermediul c&rwia se alimenteaz’ schema de da semnalizarea prin apri: ea lamipii de semnalizare P siui de pornire BP se inchide cireuitul entare al releului intermediar R,. Prin inchiderea cincul- sului de alimentare a releului R,, unul din contactele sale normal daschise face autoblocaree bobinei lui, in timp ce al deilea contact normal deschis inchide circultul, bobinei de comand al intrerup- torului automat [,, care conecteazi motorul electric la retea, Al treilea contact normal deschis, inchide circuitul de alimentare al bobinei contactorului CS, iar al patrulea contact norma! deschis se deschide in cireuitul de alimentare al contadtorului CL blocind astfel inchiderea sa accidentala. Prin punerea sub tens‘une a bobinei contactorului CS acesta conexiunea in V a autotransformatorului de pornire TPC, alimentindu-se astfel motorul electric cu tensiune redusi. Acesta porneste in regim de mers asineron, Juera semnalizat prin aprin- derea lampii LS,. In faza de pornire circu! rotorie este conectat la rezistenta de descireare RD, Caderea de tensiune ce apare la bornele rezis- tentel RD permite amdlansarea releului clectromagnetie RA (RF 180) deschizind contactul stu normal inchis din circuitul bo- binei contactorului D si Inchizind contactul siu normal deschis din cireuitul bobinei contactorului CL pregitind astfel alimenta- rea sa. Inchiderea contactorului CL comanda declangarea tempor: a releulwi R, prin intermediul releului deschis Rt, care este co- respunzator regla: si a rcleului intermediar 1%, al carui contact normal inchis din circuitul relewlui R, se inchide. Prin declansarea releului R, are loc: — deschide contactorului CS prin daschiderea contactului releului Ry din cireuitul sau; — anelansarea contactorului CL pri inchiderea ntactelor normal inchise R, si CS din civeuitul sau, favorizind prin aceasta alimentarea direct a motorului la tensiunea nominald a retelel. 'Trebuie avut in vedere faptul c& In intervalul foarte seurt dintre declansarea contactorului C'S si anclangarea contactorului CL,, con- imuitatea alimontSrii motorului la rejea este asigurat&i printr-o parte a bobinajului autotransformatorului TPC; 61fore 200 ite Fig. 2.17. Schema electricd de actionare a compresorului tip 1-V-15/7. — pregiitirea anclansarii contac- torului D prin inchiderca contactulul CL normal desehis din cireuitul sau. {n urma alimentirii motorului la tensiunea nominal are loc cresterea turatiel tinzind spre cea sincrona. Prin aceasta frecventa si deci valoa- rea tensiunii alternative redresate ce apare la bornele releului RA scade. tm momentul in care fluxul cireuitu- Jui sau magnetic seade sub cel de re- tinere, armAtura nu mai poate fi re- finut si aceasta declanscaza. Declangarea releului clectromag- netic RA duce la: — comanda intrarii in sincronism a motorulut prin anclansarea con~ tactorului D care scurtcircuiteaz’ re- zistenta de descircare. Terminarea regimului de mers in asincron este indicat prin stingerea impli LS,; — alimentarea infasurairii de ex- citafie a motorului de curent conti- nun. Schema asiguré protectia impo- triva scurtcireuitelor sau a suprasat- cinilor datorita pornirii prelungite. Se observa ci in cazul cind timpul pentru care a fost reglat releul de timp RT, nu are lee intrarea in sin- cronism respectiv anclangarea con- tactorului D; atunci prin contactul normal inchis al releului interme- diar 2RI din circuitul bobinei de ten- siune nulA a intreruptorului [, se co- manda declangarea acestuia si de’ fatreruperea alimentirli motorului. 63jo actionare a comprosorului Oprirea motorului se face prin apdsarea pe tonul BO aflat in circui- tul de alimentare al bobi- nei releului de tensiune nulé comandindu-se astfel deschiderea intreruptoru- lui f,. Cresterea continud a consumului de aer com- primat a dus la realizarca de compresoare cu debite mult mai mari. Din aceste tipuri de compresoare sint utilizate in. prezent cele cu debite de 30 m? sau 45 m?, Schema electricé de actionare a unui compre- sor tip 3 V 45/7 este re- prezentaté in fig. 2.18. Actionarea compreso- rului este realizati cu aju- torul unui motor sincron de 300 kW, la tensiune de 380 V, cu freeven{a de 50 Hz si turatia de 300 rot/min, Pentru comanda i porhirea motorului de ac- jonare schema este pre- vazuta cu un tablou auto- mat tip TSA; cw caracte~- risticile: — puteri cuprinse in- tre 255—630 kW; —— tensiunea, 6 kV; — frecventa 50 IIz. Inainte de punerea in func{iune a tabloului se recomanda s& se verifice functionarea_acestuia de- cuplindu-se inalta tensiu- 5 — Cartea elecirielanutal de intrejinere din intr, industriale 65ne care alimenteazi tabloul, dupa care se deblocheazi circuitul de declansare prin deschiderea contactului normal inchis al releului de tensiune nulé RTN din circuitul releului notat in schema 1RL care comand declansarea intreruptorului, Apoi se trece la alimentarea schemei de comanda cu tensiunea operativa prin inchiderea intreruptorului datorité camui fapt se va produce: — semnalizarea alimentarii circujtului de comanda prin apri derea limpii 1LV gsi care ramine aprins& pe toati durata functio- narij tabloulw jiei intreruptor ,,DESCHIS* prin aprinderea — pornirea motoragului dispozitivului DRI avind loc armarea gi pregdtirea Introruptorului TUP-15 pentru anclangare. a Anlansarea intreruptorului principal este comandaia prin api- sarea pe butonul de comand& Ba, datorit&é cdrui fapt se produc: — inchiderea intreruptorului IUP-15; — anelangarea releului 2RI care .semnalizeaz: inchiderea intre- ruptorului prin aprinderea limpii 1LR gi stingerea limpii 2LV. Mersul motorului de antrenare in regim asincron este semnalizata prin aprinderea lémpii 2LR; - — pregitirea cireuitului de dedlangare $i controlul acestui cir- cuit prin intermediul releului RCD si prin aprinderea lampii 3LR; — anclangarea releului 8RI cu o temporizare de 0,5—1,5 s da- tori grupului DI, din circuitul sau. Releul DI, comand anclan- garea contactorului D care seurtcireuiteazi rezistenja de descir- eare RD. Anclangarea contactorului D este semnalizatd prin slingerea limpii 2LR. Apoi se comand’ declangarea intrenuptorului dupa care se repeti operatia de anclangare, actionind in prealabil ma- nual clapeta releului de alunecare RA. In felul acesta se ajunge la situatia reali de pornire cu motorul prin anclansarea releuiui RS gi datoriti cArui fapt se produce: — scurtcircuitarea bobinelor releelor maximale pe rezistentele RS, si RS» (evitind astfel declansarea motorului de la retea in timpul pornirii); - — comanda temporizarii in cadrul protectiei contra pornirti prelungite — adicé a releului de timp RTS. 66 In aceasti situatie contactorul de scurtcireuitare D nu trebuie sa anclanseze decit la eliberarea Clapetei releului RA. Tn coz c& se retine clapeta RA un timp mai mare decit timpul pentru care a fost reglat releul de timp RTS tabloul va declanga de la retea (protectia de pornire prelungita). © deosebit& atentie trebule acondata verificiirfi de declansare a intreruptorului cu semnalizirile corespunzdtoare pentru toate si tuatiile de protecjie realizate: de cureat maximal, de tensiune nul& gi de pornire prelungita, prin actionarea manuald a acestor protectii (scurtcircultarea conttactelor, de obicel cu ajutorul unei gurubelnite) Dupi fiesare declangare a intreruptorului prin intermediul pro- tecliei se procedeazd la deblocarea circuitului de declangare apa sind pe butonul de deblocare Bit verificindu-se cu aceasta ocazie functionarea situatiilor de avarie cu semnalizare, fara comanda de- Clansarii, curentul de punere la pamint cu ajutorul lampii 4LR, aparijia defectelor in cirouitul de declansare ou ajutorul lmpii 3LR, functionarea hupei prin demontarea wnei sigurante din cir- cuitul de comanda, functionarea contactului RF de fortare a exci- tafiei prin actionarea manualé asupra contactului releului de ten- siune RTm ete. Pornirea motorului se face in situatia de mers in gol a wii jului antrenat: compresoare de aer, pompe de apa ete. prin inchi- derea intreruptorului si avind cursorul reostatului de excitajie RE situat pe o pozitie intermed?ara. Odaté cu cuplarea direct8 a motorului la retea va trebui si anclangeze releul de alunecare RA (RE-180). Acest relea deter- mind durata de timp de mers in regim asineron al motorului, Functionarea motorului fiind semnalizati de lampa 2LR. In momentul ¢ind turatia motorului este aproape de cea de sincronism, releul RA declangeaza si comanda sincronizarea mo’ rului prin sourtcincuitarea re: stentei de descdrcare RD. Dupa intrarea in sircronism a motorului se poate actiona pen- ira inedirearea motorului Ja sarcina nominala. Oprirea motorului se realizeaz’ prin apiisarea pe butonul de declangare Bd (f4r& a mai reduce in prealabil excitalia). Compresoarele de acr comprimat mobile cu debite gi presiuni mici sint actionate de motoare asincrone trifazate in scurtcircuit de puteri diferite. . 67 a2.5.2. Instalalii de ventilatie ide reaie Pentra inkivurarea efectelor negative sau a accids Piel geste pecan se ae oa aqumosferei de lucru tn= xplosiv variatiile mari ale umiditat nosteré uw in- explosive de variatit amid uiineslere ce, laces i ie rabuie prevagute cu it ait Sit} : ag ieek P u au degajéri mari de gaze caper é c far utilajete care La procesul de luca au degajtirl marl de gov sau praf' se Impune sé fle dotaie ca instalaiii de ventilatie locals, Pe lingé asigurarea chimatabat ge ee wemniie i roluri pur tehnologice find utilizate 3 Fabrice Heres ee Leas eee suflat ar a cubilouri, pentzu eeD on “Dnenmatie al nisipului in tumétorii, a talajului reaultal diy prelucrarea lemnalui in atelierele de opie insta Deplasarea mecenick a aerulul si particulelos, solide, in insta- latiile de ventilatie se realizeazd cu ajutorul ventil Z oe tigate) tga pot avea diforite forme constructive (axiele saa cen rifugate) Actionarea ventilatoarelor se face cu ajutoral movoarelor, eee trice, care Po: Hf eu inele colectoare sau cu rotorul in scurteireait, “Th general. motoarele elcemrice ale yenillaloarelor siet, constr pentru curent: chee irifazat de 50 Hz gi cu tur 1500 si 3.000 rot/min hel ME orecee eee ae | mic} pind la 7 KW pomizea wentilatoa aaa a imple, iar pentru puter al mar i muti cu intreruptoare simiple, iar pr P t P See ee a neen intreruptoere’ sicactrlunghi sau eu reostate de ee 4 oe ‘ xul po’ To. Dristled motoarele electrice pot fi cuplate aD) axul ventilaforului sau prin ourele (de obivel curele trapezoidale). 2.5.8, Pompe folosite in actionarea sistemelor hidraulice a utilajelor industriale in procesul de fabricafie punerea in Jenene 8 medtulu hi- i emulsi i) din sistemele de actionare rau- draulic (apa, emulsie, sau ule!) ie oe lied a “Gael industriale se face cu ajutorul unor pompe a car actiune se bazcazd pe aspiratia 5! refularea mediului hidraulie in instalajiile mocanismelor de acfionare a utilajului. se a dak Pe linga actionarea sistomelor hidraulice, Hone: aa at roll de a asigura ricirea utilajelor care in timpul Tuorulut reallasozd degajari mari de c&lducd, cum stint; compresoarele, masini turnat sub presiune etc. . . . on Din punct de vedere constructiy pompele pot fi: cu piston roti dintate, centrifuge ete. 68 Actionatea pompelor folosite in sistemele hidraulice ale utila- jelor se face de obicei cu motoare clectrice asincrone trifazate ale céror puteri variazd in raport cu presiunea pe care trebuie sé o tealizeze pompa in circuitul hidraulie si au turati! de 1000, 1500, 3 000 rot/min. Pornirea pompelor se face ca gi in cazul ventilatoarelor, pen- iru puteri pind la 10 KW, cu ajutorul intr eruptoarelor simple, jar peste 10 KW cu ajutorul intreruptoarelor stea-triunghi. In fig. 2.19 stint prezentate schemele electtice de actionare a compresoarelor de aer comprimat mobile, ventilatoarelor si pom- pelor, 2.19, a fiimd schema clectrica de actionare cu intrerup- toare simple, iar schema clectric&i de actionare cu intreruptor stea-triunghi fig. 2.19,b. Modul de funetionare al schemelor elec irice a fost tratat In § 2.2.2. si 2.2.4 (fig. 2.1 gi 2.5) deoarece sint similare cu acestea. 26, UTILAJE DE SUDARE, PRINCIPIL DE FUNCTIONARE $I SCHEMELE ELECTRICE DE ACTIONARE Realizarea imbinarii pieselor prin sudare reprezinta unul dintre procedeele de asamblare nedemontabilA cele mai frecvent uwtilizate in intreprinderile industriale. fh fig. 2.20 este reprezentatd schema principiald a clasificdr: procedeclor de sudare pe baza energiei folosite pentru inealzirea metalului in procesul sudart Cel mai raspindit procedeu de sudare pentru majotitatea ramu- rilor industriale este sudarea electric cu arc. Acest prrocedeu, bazat pe topirea metalului cu ajutorul arcului cloalrie ce se for. meazA intre eleotrod si piesa, folosesie diferite suse de curent, Sursele de curent pentru mentinerea arcului de sudurd pot fi de eurent alternativ sau continuu. In vederca obtinerii aeestor surse se folosese generatoare sau transformatoare de sudura. Grupurile de sudura sint uti laje formate din generatoare de suduré antrenate de motoare electrice sau de motoare cu ardere interna. Grupurile antrenate cu moivare electrice fn practic’ mai sint denumite si convertizoare de sudurd. Constructiile moderne de convertizoare de sudur& au motorul électrie de antrenare si generatorul montate pe acelasi ax, formind un ansamblu comun (monobloc de suduri). Grupurile de suduri pot fi stabile sau mo- 69bile. In fig. 2.21 este reprezentatd schema electric’ a unui converti- zor de sudura tip ep.v. 443/ins-441, Acest tip de convertizor are gencratorul si motorul de antre- hare montate pe acclagi ax. Generatorul are doi poli magactic! a | J | Fig, 2.20. Clas: =, £3 +3008 - T+ 200A gk foe ang £34 a8 eek 3 z ce 3 Fig. 221 Schema electricéi a convertizorului de sudurad 1 vip epyv-443/tns. = ale caror ‘lpi cuprind aproape intreaga circumferin{a a indusulul. # | Pe acegui poli se afla excitajia in serie, Miezurile polflor au sec. = fune mica in raport cu talpile polilor. Pe colector se afl dou \ perli S, si Sp in scurtcireuit s1 dou& perii A, si B, pentru curentul nide sudura. InfZgurarea de excitatie 1 serie eu circuitul de sudurd, find conectati la peria B,, iar conductorul pentru piesa de sudat se leagi la bornele C, si C, si conductorul pentru elec- trod la borna Ay. Pe placa de borne se afla si borra Ay care ser- veste pentru legarea in paralel Pentru reglarea curentului, generatorul este prevdzut cu doud sisteme de reglare: — reglarea in trepte, care se face folosindu-se borna C, pen- sru curenti pind la 200 A sau borna C, pentru curenti pind la 300 A; — reglarea find tn in lul unei trepte de functionare care se face cu ajutorul unei roti de mind prevzut la partea supe- rioar& a gencratorului. Caracteristicile tehnice ale conver belul 2.1. orului sint indicate in ta- Pabelul 2.0 Caracteristicite grupului de sudura epv-443/ins-441 Domeniul de reglare a curentului de sudura: Reglare: dowd trepte pentru reglare in mare 200 A—300 A fiecare cu regla i Dimensiunile de gabarit: 7101 250 mm Masa: 650 ke —_— Caracteristicile generatorului Durata activis Dnrata activ ope did DA=100% DA=80% ——_—_— Sse Puterea, kW fou ee Hee 5 8A Tensiunea, V 2. | 25 Curentul, A. one. 200 Caracteristicile motorulut tns—441 Puterea, kW ae 18 Modul de pornire BEES stea-triunghi Turatia, rotimin |. ene 1455 Rotorul in colivie sudata ‘Tensiunea, V 380 (sau alta tensiune, la cerere) ——— 72 In fig. 2.22 este reprezentat grupul de sudur& tip GES-350 for- a indusului fiind de constructie cu poli divizati asa schema elect Vig. 2.23. Schema electric’ a generatorului de suduré tip GES-300. 73poll nord consecutivi si doi poli sud consecutivi, pe care sint a’ aic bobinele de excitatie. Curentul se stabileste prin decalajul periilor si prin reostatul de exeitatie, iar autoreglarea in timpul funetfionarii in sarcin& are loc prin reactia indusului, care face ca in cazul scurteineuitérii curentul sé nu depaseasc& anumite limite. Reglarea in mare se obtine prin mutarea periilor pe colector in trei pozitii de fixare 7, If si III in partea inferioard a colectorului, fig. 2.24, La mvuvtarea periilor in sensul de rotire a rotorului, cu- & = # Zz a b Fig, 2.24, Reglarea generatorului de sudura. rentul de suduré se micsoreazi iar la mutarea in sens invers se mé&reste, Decalarea periilor se face in partea colectorului cu un mfner prevazut cu un dispozitiv cu arc, cu ajutorul cdruia se fi- xeazi cele trei pozitii carespunzatoare treptelor de reglare. Reglarea find, fig. 2.24, b se execulé cu ajutorul unui reostat din circuitul excitatiei. La rotirea volanului reostatului montat la partea superioara a generatorului in directia acelor unui ceasorn curentul crete, iar la rotirea in sens invers se micgoreaz&, Pentru fiecare treapta de fixare a reglajului in mare, pe reos- tat sint montate 30 de pozitii de reglare fixi cu urmatoarele trepte de folosire: —treaptal — 68—180 A — treapta IL — 120—310 A — treapta IT — 210—430 A Oaracteristicile tehnice ale grupului de suduraé GES-350 sint date in tabelul 2.2. Pe lingd generaioare de suduri in curent continuu, in practic’ sint frecvent folosite si transformaloare de suduré cu inductivi- tate mare, care permite sudarea direct cu curent alternativ. Cir- if Tabelul 2.2 Caracteristicile grupului de suduri GES — 350 Domeniul de regiare a curentului de suduré : F 80-430 A Reglare: trei trepte de reglare in mare, fiecare cu 30 ploturi Dimensiuni de gabarit: 1 210x755 1180 Masa! 620 kg — Caracteristica generatoralui Durata sctiva Durats activa ‘SDS —a50, DA=100% DA=O5% —— Puterea, KW. iiss & 2 8.4 | 10,5 Tensiunea, Vos ee 30 | 30 Curentul, A. Bae 280 350 Se ee Ee Caracteristica motorulul tnd, 62—4 Puterea (DA=100%) KW. , 14 Modul de pornire . 2... se stea-triunghi "Turagia, rot/min oe ea & 1450 Wactorul de purete . 2. 2 2 se 0,87 Tensiunea, V ee 380 (220 sau 500) cuitele inductive folosite la sudare sint ins& dezavantajoase, de- oarece necesiti pentru aceeasi putere sectiuni de cupra mai mari. Cu toate acestea, peniru acecasi putere transformatoarele sint mult convertizoarele prin natura constructiel lor, Un mai usoare decit alt dezavantaj al circuitelor de curent alternativ, const& aceca, c& ele nu inearci uniform cele trei faze ale refolelor elecirice, de- oarece transformioarele de sudura se leagi la doua faze ale rete- lei. Curentul alternativ prezinta insd avantajul ci poate fi Lolosit la sudare cu un randament de circa doud ori mai mare fata de su- darea in curent continuu. De asemenea transformatoarele de su- dura, neavind piese in miscare, nu se uzeaz{ ceea ce face ca intre- tinerea lor si fie ugoara. Tn fig. 2.25 este rului TASM-300. Acest transformator are un domentu, continuu de reglare a curenvalui de swdurd, cuprins intre 75—460 A, Reglarea curentu- Tui se face manual cu ajutorul unei manivele amplasate pe trans- formator gi cu ajutorul unei plSeute (ou pozitiile I si Il) situataé pe 75 rezentala schema eleciricd a transformato-placa de bome a cirouitulu: secundar, cu ajutorul céruia se obtin doud trepte de curent: pe treapta T 75—230 A, iar pe treapta 11210—460 A. In cadrul flecdrei izepte se poate obfine in mod continu orice valoare de curent prin rotirea manivele!, care in- troduce un gunt magnetie in interioral miezului transformatorului. tblooral rorea prionard: is yr 8 5 S18, é Sse a a ges Biss 38 Si 58 ges ioe eo eS i ggg i tL i Refeu oe chmentare Post te secur 2.25, Schema clectried a transformatorului de su- dura tip TASM-300. _ ‘Transformatorul este protejat de cdtre o carcas metalic pre- viizuté cu ferestre de aerisire gi cu minere pentru deplasare in timpul Jucrului. 27, UTILAJE FOLOSITE IN ATELIERELE DE TURNATORIE SI ATELIERELE DE FORJARE. PRINCIPIL DE FUNCTIONARE SI SCHEME ELECTRICE DE ACTIONARE __ Procesele tehnologice de fabricatie a pieselor turmate sau for jate sint numeroase si variate, cuprinzind foarte multe operatil. ‘Aceste operalli se realizeazi cu ajutorul unui numar mare de ma- gini si a altor utilaje spocializate, In ateliercle de turndatorie se prepara amestecurile pentru tur- nare si pentru miezuri, se executé formele si miezurile pentru tur- nare, se topegte metalul pentru twmare, se dezbas si se cura{a pie- 76 scle turnate etc, iar in atelierele de forjA se executi operatii tehnologice care constau in intindere, planiare, refulare (turtive, stafuire sau indesare), giurire, tlicre, indoize, sudare, ambutisare, matritare ete. Mecanizarea procesului tchnologic in atelierele de turndtorle si forja, a condus Ja folosirea unor tipuri de utilaje universale saul specializate care si realizeze pe et posibil toate procesele de fa- bricatie a pieselor. In functie de destinatia lor, utilajele folosite in tur alcliore de forji pot fi — masini pentru prepar: — masini pentru formare; —masini pentru dezbaterea formelor si miczurilor; — utilaje pentru curiijarea pieselor; — utilaje pentru turnare (masini tumnat centrifugal gi sub presiune etc.); — utilaje pentru forjare (ciocane mecanice, pneumatice, piese cu frictiune hidraulice ev.), tn conditiile lucrului in turmatorie sau forje, principalul mij- loc pentru actionarca utilajelor il constituie echipamentul pneu- matic sau hidraulic datoritA cérui fapt a cApitet o largd utilizare actionarea hidraulicd sau hidropneumatica. Actionarea electrica combinati cu cea pneumatic sau hidraulic’ permite gésirea mijloacelor celor mai simple si mai avantajoase pentru actionarca utilajelor respective. Datorit& acestul Japt in marea lor majoritate schemele clectrice de actionare a utilajelor de turndtorie sau forje, se redue¢ la actionarea transmisiilor mecanice sau a pompclor de la mevanismele hidraulice ale acestora. dn cele ce urmeaz& sint analizate citeva scheme clectrice de ac- fionare specifice utilajelor din atelierele de turnitorie si forje. In fg. 2.28 este reprezentat’ schema clectrici a unei masini de format prin scuturare cu aclionare clectromecanicé prin intter- mediul unui motor electric asintcron trifazat de 4 kW la tensiune de 220/380 V si turatie de 1500 rot/min. Pentru actionare masina este prevamuté cu un reductor si doud came care au rolul de a ridica masa masinii In lungul a patru coloane de ghidare in timpul functionarii. Puserea sub tensiume a schomei se face ca ajutorul intrerup- torului general J,, care permite anclansarea si declansarea moto- rului electric de la reteaua de alimentare, Comanda pornirii moto- pului electric M se face cu ajutorul a doud butcane de comand’ BP si BO, care actioneazA aswpra contactorului C. Butoanele de comand’ sint montate intr-o caset fixatdé pe partea din fat& a ba- 77 iorii sau a amestecului de formare;masinei. Protectia echipamentului electric a masinii impo- ‘a scurtcineuitelor sau suprasarcinilor, se realizeaz& cu ajutorul sigurantelor fuzibile SF si al releelor termice Rt, jm atelieralo de turnatoric o utilizare largi o au masinile de format prin presare tip HEB-1 si masinile de turnat sub presiune tip 512 cu cameri de presiune verticalé, folosi:A pentru turnarea tf hg Fig. 2.26, Schema electric’ a maginii de format prin scuturare. 1 din aliaje neferoase. Actionarea maginilor se face eleciro- ire prin intermediul a cite unui motor asincron trifazat de 14 kW, la tensiunea de 220/380 V si turatia de 1500 rotfmin. Schema electric’ de actionare este similaré cu aceea din lig. 2.15 si se reduce in general la actionarea motorului electric ak pompei de la sistemul hidraulic al maginilor respective. Punerea sub tenskane a schemei este realiza: ou ajutorul uni intreruptor automat comandat prin: buboane de pornire gi oprire- Pornirea motorului electric se face ou ajutorul unui intreruptor stea-triunghi. Pentru a evita pornirea motorului direct cu lega- tura in triunghi se impure ca dupa oprire mancta intreruptorului stea-triunghi s& fie adusi In pozitia zero, jar pornirea s& se fack 78 mai din aceasti pozitie. Pentru protectie impotriva suprasarc! yr gi a seurtcircuitelor, schema este prevazutd cu sigurante fu- zibile cu intreruptor automat DITA 25'T, in interiorul cdruia se aflé blocul cu relee termice gi electromagnetice. Pancreas sub ten- pe et Fig. 227, Schema electrie’ de actionare a_ciocanului autocom- presor si a presei cu fricfiune cu dou discuri june a schemei este semnalizata cu ajutorul unei Jampi de sem- nalizare Aparatajul de comanda gi protectie esie fixat pe un pancu are se introduce intr-un tablou montat in apropierea maginilor respective. Casela cu. butoanele de comanda si lampa de semnali- zare a puneti! sub tensiune a schemei este fixaté la partea infe- aria tablowlui respectiv. In fig. 2.27 sint reprezentate schemele elecwrice de a mare ale utilajclor de forjare: ciocan de forjare cu autocompresor de 79150 kg gi presa cu frictiune eu doud discuri de frictiune de 100 t, jonate de cite un motor asineron fazal in scurtcirouit de 10 kW, la tensiunea de 220/380 V si turatia de 1500 rot/min. Punerea sub tensiune a schemei se realizeaz&’ prin con ea intreruptorulai ger Asa cum se vede in schema, pornirea motorului este reallizaté contactor a cArul inchidere este comendaté automat de la butonul de pornire BP si prin rolirea manual a intreruptorului stea-triunghi. Schem: te prevazi cu o serie de blocaje care nu permit sa se facd porzirca direct in triunghi. Apisind butoaul de pornire BP se inchide cireuitul bobinei re~ leului de temporizare Rt, in timp ce circuitul bobinei contactoru- lui 2C se inchide numai dacd contactul normal inchis 3C, este inchis, (in acest caz contactul 3CL este deschis, deoarece nu trece curent in circuitul bobinei 3C). Astfel contactul 3C, asigura bloca— rea, prevenind prin aceasta provocarea unui scurtcircuit intre faze, in cazul cind contactele 3CL si 2CL ar fi inchise. Cird trece curent prin bobina contactorului 2C, se Inchid con- tactele principale 2CL formindu-se steaua, iar contactul auxiliar 2C, se inchide, alimentind circuitul bobinel 1C; 2C se deschide, pentru a nu permite alimentarea circuiniui bobinei 3C_ si inchiderea contactelor 3CL, Trecind curent prin bobira 1C, se chid contactele principale 1CL, care asigura cuplarea motorului la refea, si contactele auxiliare IC, $i 1C, (eontactul 2C, find ia continuare deschis). Incetind apiisarea butonului de pornire BP Circuitele conitinud s& fie alimentate prin contactele 1C, si 2C, care sint inchise. Dupi o perioadd de timp suficient’ pentru ca motorul sii ajuoga la o turatie nominal, intra in actiune releul de tempo zare Rt, care igi desdhide comtactul siu 1Rt, (reglat cu intirz la deschidere) si intrerupe circuitul bobinei 2C. Atunti se dest contactele 2CL ‘si 8C, si se inchide contactul auxiliar 2C, care per- mite alimentarea circuitulu{ bobinei 3C. Trecind cuvent prin b bina 8C, se deschide contactul auxiliar 3C, si se incl tele principale 3CL, care permit conectarea motorului in triunghi. Oprirea din functiune a wtilajului se faco prin apasarea butonului de oprire BO, Protectia echipamentilui clectrie impotriva scurte cuitelor gsi a suprasarcinilor se realizeazi cu ajutorul sigurantelor fuzibsile si al releelor termice Rt. Aparatajul electric de comand si protectie este montat pe un panou care este introduls intr-un dulap amplasat pe un so de beton in apropierea utilajului, la distant’ convenabilA pentru a permite accesu) ugor in interiorul stu. 80 Dupaé turnare sau forjare piesele confectionate se impune s& fic de bavuri sau tunder. Aceasta se face prin diferite pro- cedee mecanice (polizare, daltuire etc.) sau prin sablare cu nisip ori alice metalice. Fig. 2.28, Schema eleciricd a instalatiei ablaj cu alice metalice. ul timp o largi raspindire a ciipditat pentru ourditizes piesclor motalice turnate sau forjate sablarea cu alice metalice in tunale sau camere inchise. In fig. 2.28 oste reprezentaté schema electric’ de actionare a unei instala{ii de salblat cu alice metalice tip 953. Aceasta servesie 6 — Carfea electricianului de intrejinere din intr, industriale. 81pentru curdtarea cu alice metalice a supratetelor pieselor tumate sau forjate. Schema electric’ este elaborataé pentru trei regimuri de co- de la distanté: automat, semiautomat si individual. Regimul de lucru semiautomat este caracterizat fati de cel automat prin sistemul de lucru cu caracter discoatinuu al functio- narii masinii, repetarea ciclului de luceu fiind feuté numai prin apisarea ‘de fiecare data a butoanelor de comanda. In conditiile lu- crului individual este posibilA comanda separaté a mecanismelor de actionare a mesei rotative. Actionarea mecanismelor maginij se face cu ajutorul a cine] mo- toare electrice, astfel: — doud motoare clectrice asinerone trifazate 1M gi 2M de ete 14 kW la tensiunea de 220/380 V si 2800 ro:/min pentru actio- narea mecanismelor de sablat cu alice; — un motor electric 3M asincron tri + de 2,8 kW la ten- siune de 220/380 V gi 1500 rot/min pentru actlonarea clevatorului; — doud motoare electrica asinerone trifazate 4M si 5M de cite 3. kW la tensiunea de 220/380 V si 1500 rotfmin pentru actiona- rea meselor $i a platfonmei rotative a instalatiei. Transmiterea comenzilor se face de la distant prin interme- diul unui pupitru prevazut cu urmétoarele aparate: — Comutatorul 1CU pentru conectarea concomitentd a mo- toarelor electrice de actionare. — Comutatorul de regimuri 2CU prevéizut cu cinci pozitii de comand’ — in pozitia I se realizeazi coneciarea electromagnetu- Ini EM pentru actionarea clapetei care realizeazi incrarea alicelor metalice de la alimentatorul instalatici la mecanismele de sablat — in pozitia I se asigura cuplarea mecanismului de rotire al plat- formei rotative si meselor — in pozitia II] se permite deconecta- rea meselor plalformei rotative si clapetci de reglare a intrarii alicelor metalice —- in poaifia 1V se permite fungyionarea instala- tici in regim de lukru semiautomat — in pozifia V se permite funedionarea instalafiei in regim automat. c de comanda ale instglatiel cu urmatorull rol func- tional: 1BC, 2BC, 3BC si 4BC pentru pornirea si oprirea instalatiei BBC; 6BC si 7BC pentru pornirea repetirii cictului in regim de lueru semniautomat. Aparatajul de comand’, protectie si sammalizare este montat n dulap amplasat in apropierea instalatiei. Limitatoarele de cursi sint montate pe mecanismele instalatiei (ALC pe mecanismul de rotire a platfonmei rotative si 2LC pe me- 82 int canismul de actionare a clapetel), Instalatia este prevazutk cu relee de timp care au urmitoarea destinatie — IRTp pentru reglarea duratei de deschidere a clapetei in vederea sablarii; — 2RTp pentru asigurarea bloc&rii contactelor de pornire a demarorului magnetic 4DM; — 8RTp pentru blocarea automata a rotirii mesei in timpul evaouirii complete a resturilor de alice metalice si a piesclor sa- blate dupa inichiderea clapetei. Functionarea instalatici in regim de Iucru automat. Pentru func- tionarea masinii in regim de lucru’ automat, se inchide intre- ruptorul 1/, iar butoanele comutatoarelor se agazd in urmdatoarele pozitii 1CU ,,cuplat*, 2CU ,,automat, dupA care se apasi pe buto- nul 1BC ,,pornirea instalatiei*. In acest caz se conecteazi releul LRi al c&rui contact normal deschis conecteazd alimentarea circu’ telor de comanda. In acelasi timp se conecteazii motoarele 1M si 2M ale mecanismelor de sablat, motorul 3M al elevatorului si mo- toatele 4M si 5M de actionare a platformei rotative si meselor, preeum gi releul de timp 3p, deoarece contactele normal des~ chise de limitatoarele de cursid 1LC gi 2LC sint inchise pe toata perioada cit este inchisi clapeta si platforma rotativa se aflé in pozitie fixd. Releul de timp 3RT'p oste prevazut cu un contact nor- mal deschis a c&rui inehidere s intirziere, la conectatea bobinei releului. Odati cu inchiderea econtactului normal deschis al releului 3RT'p, care conecteazi demarorul 4DM, mecanismele de sablat, clevatorul si mesele ating viteza nominalé si platforma instalatici incepe sa se roteasci introducind In camera de lucru cite o mas& fncdreaté cu piese. In acelasi timp contactul normal tnchis al demarorului 4DM conecteaz& releul intermediar 3R/, care ramine cu autoalimentare. Dupa rotirea platformei cu un unghi de 120°, cireuitul de alimentare al bobinei demarorului 4DM este intrerupt de catre contactul normal inchis a! limitatorului de cu ILC si motorul de actionare al mesei se opreste, deconectindu-se cu aceeasi ocazie si electromagnetul de frinare EF, Aceasta per- mite blocarea mecanismulul de actionare intt-o pozitie fixata. La conectarea demarorului 4DM contactul sfu normal deschis se inchide si conecteazi circuitul de alimentare al bobinei dema- rorului 6DM prin intermediul contactulni normal deschis al releu- lui intermediar 3RJ. Contactele demarorului 6DM conecteazi elec- tromagnetul trifazat EM, care deschide clapeta si alicele ajung in dispozitivele. de sablat, incepind astfel curilarea pleselor pe una din mese. 6 83Odat& cu conectarea demarorului 6DM se conecteazi releul de timp IRTp gi lampa de semnalizare LS, care semnalizeaz’ ince- perea sablirii, DupA o anumiti perioadi de timp releul IRTp se deschide, deconectind bobina releului intermediar 3RJ. Unul dintre contactele normal deschise ale releului 3RI intre- rupe cireultul de autoalimentare, iar celalalt contact nermal deschis intrerupe circuitul de alimentare al bobinelor demarorului magne- tic 6DM si releului de timp 1RTp pe care le deconecteazi impreun’ cu lampa de semnalizare LS. In acelasi timp se deconecteaz’ si electromagnetul EM pentru actionarea clapetelor care se inchide intrerupind astfel intrarea alicelor metalice in mecanismele de sa- blat si sablarea se termin’, incheindu-se astfel ciclul de curatare a pieselor. Electromagnetul EM, deconectindu-se, aclioneazi o pir ghie corespunzitoare a limitatorului de curs 2LC. In acest caz se inchide circuitul bobinei de alimentare a releului de timp 3RTp, deoarece contactul normal deschis al limitatorului de cursé 1LC era inchis la pornirea mesel, iar comutatorul 2CU se afl& in pozitia de comanda 5, inchizind circuitul de comandaé automat, Contactul releului de timp 3RTp, care intré in functiune cu intitziere la de- conectarea bobinei 3RTp asigurind astfel evacuarea resturilor de alice rimase in mecanismele de sablat dupa inchiderea clapetci, asigurind si inchiderea circuitului de alimentare al bobinei dema- rorului 4DM al moterulul 4M! pentru actionarca plaiformei rota- tive. Totodat& se deconecteaz’ si clectromagnetul de frinare EF eliberind dispozitivul de actionare a platformei rotative care incepe si se roteasci, deplasind masa urm&toare in camera de lucru, in timp ce prima masa piraseste camera de curdfare. La rotirea platformei cu 120° contactul normal inchis al limi- tatorului ILC se deschide, favorizind deconectarea clectromagne- tului de frinare EF si a motorului de actionare 4M, cu care ocazie platforma rotativa se opreste. Apoi eiclul de lucru se repetii. Funcjionarea instalatici in regim semiautomat. La functionarca in regim semiautomat se obtine de obicei acccasi succesiune a faze- lor, ins& numai ta decursul unui singur ciclu. Pentru fiecare repe- tare a ciclului este necesar si se apese pe unul din butoanele de comanda 5BC; 6BC; sau 7BC. tn regim semiautomat comutatorul 2CU se afl in pozitia de comanda IV. La apasarea unuia dintre cele trei butoane de comanda pentru pornirea ia regim semiautomat a instalafici, sc conecteaz’ releul de timp 2RTp al c&rui contact normal deschis blocheaz’ contactul normal inehis al limitatorului de cursi 1LC care este deschis. 84 Contactul normal deschis al releului de timp 2RTp se conec- teaz4 instantaneu la conectarea reloului si se deschide cu intirziere dupa deconectarea bobinei. Protectla motoarelor electrice si a aparatajului electric de co- manda gi semnalizare tmpotriva scurteireuitelor si a suprasareini- lor este realizaté cu ajutorul sigurantelor fuzibile si a releelor ter- mice Rt. Pentru deconectarea motoarelor de la retea in cazul arderii sigurantelor, schema este prevazuta cu relee de intrerupere a fazei RiF, ale céror bobine functioneazd normal la o tensiune de 12 V in curent alternativ. In cazul cind se arde siguranta, releul de intrerupere a fazei intra in functiune instantaneu si prin contactul su normal inchis intrerupe circuitul de alimentare al demarorulul magnetic cores- punziitor. Dup& intrarea in functiune, readucerea releului de intrerupere a fazei in pozitia normald este posibild numai prin apisarea unui buton care elibereazd clichetul mecanismului releului Pentru coborirea tensiunii in cireuitul de comanda, schema este prevazuta cu un transformator coboritor de tensiune de la 220 la 12 V notat cu Tr in schema. 2.8. UTILAJE FOLOSITE IN ATELIERELE DE VOPSITORIE ST ATELIERELE DE IMPREGNARE, PRINCIPIL DE FUNCTIONARE $I SCHEME ELECTRICE DE ACTIONARE in industrie se impune realizarea unor protectii corespunzatoare a utilajelor si instalatillor cu un grad de fintsare si rezistenté bund Ja agentii aimosferici si chimici specific conditiilor de Iucru. Pentru realizarea unei producti de utilaje in serie, proces de falsrieatie care constd in aplicarea unei tehnologii de vopsire, us- care la rece, prezintd dezavantajul ci necesita spatii mari de depo- zitare si condifil speciale de temperatura si umiditate. Din aceste considerente in practica au Inceput s& fic ulilizate din ce in ce mai mult instalatii de useare cu temperaturi de lucru ridicate, care folo- sc ca sursd de inedlzire aburul, gazele de ardere, energia clec- etc. se folosese astfel cuptoare de uscare cu raze infrarogii $i prin radiatie-convectie. Schemele electrice de actionare a acestor cuptoare se reduc in general la actionarea ventilatoarelor pentru recircularea aerului 85cald in cuptoare in vederea omogenizarii temperaturii si la schema de legituri a becurilor (in cazul cuptoarelor cu raze infrarosii). Pentru operatiile de impregnare utilajele folosite sint in gene- ral similare cu cele din vopsitorii din punct de vedere al ac{io- narii electrice. O deasebita atentie trebuie acordaté transportului in atelierele de vopsitorie si impregnare in vederea realizirif unui flux tehnologie cit mai judicios. Dintre utilajele de transport, cu actionare mecanicd, frecvent utilizalte in atelierele de vopsitorie si ———$—$$ mesuaet | Sf sri} (i Ht bdo e = 7 pre Rt is hoe O) Fig. 2. Schema electricé a transportorului suspendat. jmpregnare sint transportoarele de diferite tipuri (la sol sau sus- pendate), precum si instalatii de transport folosite si in celelalte ateliere prelucr4toare sau de montaj. Pentru transportul pieselor in atelierele de vopsitorie si im- pregnare, se folosese transportoare suspendate actionate de motoare asincrone trifazate cu rotorul in scurtcircuit, de 4 kW, la tensiunea de 220/380 V si avind turatia de 1000 rot/min. Schema electricé de actionare a unui astfel de transportor este reprezentaté in fig. 2.29. Prin inchiderea intreruptorului manual I se pune schema sub tensiune. Prin apasarea butonului de pornire 86 BP se inchide circuitul de alimentare al bobinei contactorului de inchide contactele sale normal deschise C din ' cuitul statoric al motorului si motorul porneste. Odat& cu inchi- derea contactelor principale C din circuitul statoric al motorului, se inchide si contactul C;, care sunteazi butonul de pornire BP, fScind posibilé funelionarca motorului si dup’ ce acesta nu mai este apasat, Oprirea transportorului se face prin aplisarea pe _buto- © BO, care deschide cireuitul bobinei contactorului de linic; contactele acestuia din circuitul statoric al motorului se des- chid’determinind oprirea transportorului. Pornirea transportorului este posibilA numai la o nou’ apisare pe butonul de pornire BP. Protectia echipamentului clectric impotriva scurteircuitelor gi a suprasarcinilor este asigurata prin siguraniele fuzibile SF si releele termice Rt. 29, BANCURI DE PROBE, RODARE $I REGLARE A UTILAJELOR. PRINCIPIL DE FUNCTIONARE SI SCHEME ELECTRICE DE ACFIONARE Bancurile de probe, rodare si reglare a utilajelor industriale sint instala{ii complexe care cuprind 0 serie de élemente necesare pentru efectuarca tuturor probelor. necesare asupra diverselor ti- puri de utilaje industriale. In fig. 2.30 este reprezentatd schema monofilara a unui banc complex de control electric pentru motoare electrice asincrone cu putere pind la 100 kW. Conform acestei scheme, bancul de control electric pentru mo- toare asincrone este construit in special din diverse surse de ener- gie electric a , cum ar fi releaua indusiriald direct’, reteana indus- trial4 prin intermediu] unui autotransformator sau alternatoare cu tensiuni si ireevente variabile. Pentru a avea posibilitatea folosirii unia sau altela dintre surse, Ja diferite puncte de control ale bancului de probe, sint prevazute 16 panouri de distributie, pupitrele P,, P., Ps si P, pentru pro- barca motoarelor montate, pupitrele By, B, si B; pentru diverse probe intermediare executate dupa diverse faze de bobinare, plat- forme pe care se monteaz& motoarele de probat. Alimentarea bancului de probe se face prin panoul 1 dintr-un post de transformare corespunzitor, panou In o cSrula Gntri un separator, un intreruptor automat pentru protectia intre- gului banc, precum si o serie de aparate de m&surat necesare pen- tru misurarea parametrilor refelei industriale la intrarea in plat- forma. 87