CURS 3

METABOLISMUL
Metabolismul este reprezentat de totalitatea proceselor complexe de sintez, de asimilare,
de degradare i de dezasimilare, pe care le sufer substanele dintr-un organism viu.

Metabolismul intermediar.
Metabolismul proteinelor
In organismele vii proteinele constituie din punct de vedere cantitativ, partea cea mai
insemnata dintre componentii organici.
Metabolismul proteinelor este un proces deosebit de complex, care cuprinde anabolism si
catabolism - ce consta in eliberarea aminoacizilor prin hidroliza intr-o prima etapa. In urmatoarea
etapa are loc producerea de energie sau sinteza de glucide, lipide sau alti compusi cu functii
biologice specializate.
Aminoacizi >>>>CO2+H2O
>>>>NH3>>>uree>>>urina
Proteinele, asemanator glucidelor si lipidelor nu sunt absorbite la nivel intestinal.
Hidroliza proteinelor alimentare se face cu actiunea combinata a sucurilor gastric, pancreatic si
intestinal.
Enzimele care catalizeaza hidroliza legaturii peptidice sunt numite endopeptidaze
(legaturile din interior ), iar cele care catalizeaza legaturile din exteriorul lantului peptidic se
numesc exopeptidaze.
In stomac proteinele sunt mai intai denaturate (maruntite), favorizand actiunea hidrolitica
specifica pepsinei gastrice cu ajutorul unui pH=1,5.

1. Proteine stomac pepsina

------------> polipeptide cu lant mic
pH=1,5-2
2. In duoden tripsina
-----------> peptide, aminoacizi
Euterokinaza
3. In intestinul subtire, sub actiunea enzimei euterokinaza------> aminoacizi

Absorbtia aminoacizilor are loc tot la nivelul intestinului subtire, iar dupa absorbtia lor
sunt preluati in forma libera de catre sange si transportati la ficat. Ficatul utilizeaza o parte a
aminoacizilor pentru sinteza proteinelor proprii si a proteinelor serice, iar restul de aminoacizi
este distribuit prin circulatia sistemica la celelalte tesuturi.
Ficatul selecteaza numai aminoacizii necesari, restul aminoacizilor sunt metabolizati
astfel:
1. Aminoacizii + O2 (se oxideaza)----->cetoacid--->CO2+H2O+Q
2. Aminoacizii se decarboxileaza (pierd CO2)--->amine (R-CH2-NH2)
3. Se dezamineaza (inverseaza gruparea amino)---> ammoniac+uree--->urina (incorporarea
amoniacului in uree in vederea excretiei din organism
Metabolismul glucidelor
Metabolismul glucidelor presupune transformarea glucozei in doua moduri:
1.
Pe cale anaeroba cand glucoza se transforma in acid piruvic si acid lactic
2.
Aerob in prezenta aerului
- Digestia glucidelor incepe in cavitatea bucala unde se gaseste o enzima denumita
ptialina care digera 50% din glucoza.
- In stomac, in prezenta unui pH acid, ptialina este dezactivata si nu mai are loc digestia
glucidelor.
- In duoden unde se gasesc enzime pancreatice cu un pH alcalin se continua
metabolizarea glucidelor aceastea transformandu-se in glucoza si fructoza.
- In intestin sub actiunea unor enzime cum ar fi lactaza, zaharaza , invertaza se continua
digestia glucidelor in glucoza si fructoza.
Din intestine glucoza si fructoza trec in sange prin doua moduri:
- pasiv prin difuziune
- activ cu ajutorul ATP si a unor enzime
Vena porta transporta glucoza si fructoza la ficat unde are loc metabolizarea a
aproximativ 50% din cantitate iar restul se transforma in CO2, H2O si energie Q.
Valoarea normala a glicemiei este de 0,80-1,10g/l.
Variatii ale valorii glicemiei sunt:
- hipoglicemia scaderea valorii glicemiei
- hiperglicemia cresterea valorii glicemiei
Din punct de vedere fiziologic glicemia creste dupa aportul de alimente si se restabileste
la valoarea normala dupa aproximativ 3 ore.

Metabolismul lipidelor
Organismul isi procura lipidele pornind de la alimente, dar le si poate sintetiza prin
transformarea glucidelor. El isi constituie rezerve energetice sub forma de trigliceride.
Unele alimente contin lipide "vizibile" (unt, smantana, ulei), altele lipide "invizibile"
(carne, peste); ele permit absorbtia vitaminelor liposolubile (A, D, E si K).
Intr-o alimentatie echilibrata, energia furnizata de lipide trebuie sa reprezinte maximum
35% din energia totala, cu un aport echilibrat in acizi grasi saturati, mononesaturati si
polinesaturati. Pentru aceasta, este recomandata cea mai mare varietate alimentara: astfel, uleiul
de masline este deosebit de bogat in acizi grasi mononesaturati, dar contine si acizi grasi
polinesaturati si saturati, produsele lactate contin acizi grasi saturati, dar si o proportie
importanta (o treime din acizii grasi totali) de acizi grasi mononesaturati.
Lipidele din alimente, trec din gur n stomac, prin faringe i prin esofag, cu structura
neschimbat. La nivel gastric, transformrile suferite de grsimi sunt nesemnificative, cu
excepia copiilor mici, care posed enzime din categoria lipazelor (lipaza gastric), cu care pot
scinda grsimile din lapte i din ou.
Adevratele transformri digestive ale lipidelor se petrec la nivelul duodenului, sub
influena bilei i a sucului pancreatic, precum i la nivelul intestinului subire, datorit activitii
lipazelor intestinale.
Bila realizeaz emulsionarea grsimilor (fracionarea lor n picturi foarte fine),
favoriznd n acelai timp, activitatea lipazelor intestinale, precum i absorbia acizilor grai.
Grsimile dup emulsionare, sunt cu mult mai uor de scindat de ctre lipaze, care
realizeaz hidroliza acestora. Sub influena srurilor biliare, alturi de grsimile emulsionate,
apar i acizi grai.
La nivelul organismului uman, lipidele joac rol energetic, funcional i de constituie.
Dup absorbie, lipidele urmeaz mai multe ci, care se pot intersecta:
- se depoziteaz n esutul adipos, ca substane de rezerv, sub form de trigliceride;
- se stocheaz temporar n ficat;
- n urma unor reacii, intr n structura unor substane complexe (lipoproteine), unele
dintre ele rmnnd n circulaia sanguin;
- se oxideaz n esuturi, pn la dioxid de carbon i ap, cu eliberare de energie (1 g
de lipide poate elibera 9,3 kcal);
Grsimile din organism, se afl sub form de: trigliceride, fosfolipide, colesterol i
acizi grai liberi.
Metabolismul lipidelor este sub control endocrin, desfurndu-se cu participarea
hormonilor anterohipofizari, tiroidieni, pancreatici, suprarenali. Totodat, n procesul metabolic
al grsimilor, intervine activ i leptina, hormon specific esutului adipos.
Pe lng sistemul endocrin, n reglarea metabolismului lipidelor, mai particip i
sistemul nervos.
Procesul de desfacere a fraciunilor lipidelor, poart denumirea de lipoliz.
Lipoliza se desfoar, dup cum am artat mai sus, la nivelul tubului digestiv, dar
continu i la nivelul esuturilor, realizndu-se sub cataliza enzimelor numite lipaze.

CURS 4

Metabolismul apei
Apa are un metabolism propriu.

Aportul de apa, aproximativ 2500 ml/zi se face din:

- apa de baut 1200 ml/zi
- apa din alimente 1000 ml/zl
- apa din reactiile chimice 300 ml/zi
Eliminarea apei din organism se face prin:
- urina 1500 ml/zi
- transpiratie /respiratie 800 ml/zi
- fecale 200 ml/zi

Schimbul de apa se face la nivelul membrane celulare prin fenomenul de osmoza si

difuziune. Din punct de vedere al permeabilitatii prin membrane celulara avem substante:
- permeabile - apa, uree, acid uric, creatinina, glucoza
- semipermeabile ionul de potasiu K+, ionul de fosfat acid H2PO4- greu permeabile Na+, Cl- impermeabile proteinele
Prin hidratare se creeaza in corp urmatoarele presiuni:
- presiunea hidrostatica, ce determina sensul de curgere al sangelui:capilar arterial-tesutcapilar venos
- presiunea coloidal-osmotica, data de prezenta proteinelor si a ionilor intravasculari
- presiunea limfatica, care regleaza apa in plus din interstitii prin reabsorbtie
Factorii care influenteaza metabolismul apei:
- factori endocrine hormonali. Exemplu: insulina in cantitate mica determina aparitia
DZ care duce la poliurie.
- reglarea SNC SNC poate determina o poliurie emotionala
Cantitatea de ap din componenetele lichide ale corpului omenesc :

Plasma Sanguina 3 litri

Lichid interstiial 14 litri
Apa din celule 29 litri

Procente de apa n corpul omenesc :

-

Creier 75 %
Plmni 80 %
Inim 79 %
Splin 75 %
Rinichi 82 %
Snge 83 %
Muchi 75 %
Oase 22 %

Curs 5
Metabolismul mineral
Exist elemente chimice care funcioneaz ca electrolii n organism K,Cl, Mg, Ca i Na.
Ionii de K+, Na+, Ca+2, Mg+2 strabat membrana celulara prin osmoza si difuziune si se
gasesc atat in mediul intracellular cat si in cel intracellular determinind turgescenta celulei.
Procesul de osmoza circulatia de la diluat la concentrat.
Procesul de difuziune circulatia de la concentrat la diluat.
Metabolismul Na+

Natremia = sodemia normala este de 3g/zi.

Aproximativ 30% din Na prezent n corp este depozitat n oase ,restul fiind distribuit n
lichidele organismului. Sodiu are rol n metabolismul apei ( ionul de sodiu reine apa ), n
echilibrul osmotic i acido bazic i de aceea se gsete n lacrimi, snge etc.
O alt proprietate a acestui element este aceea c mrete excitabilitatea neuromuscular i
tonusul muscular.
Sodiul se elimin din organism prin transpiraie, i urin iar dac aceast pierdere nu este
combtut la timp se produc o serie de dereglri ale funciilor celulare. Hiponatremia apare in
caz de efort fizic intens, mai ales pe timp de cldur, cand pierderile de sodiu din organism pot
conduce la o caren de sodiu care se manifest prin: incapacitae de concentrare, grea , crampe
musculare, insomnie, pierdere de cunotin, deshidratare .

10

Hipernatremia se produce din cauza hiperhidratarii prin perfuzie sau a alimentatiei

abusive.
Prin prezena sa n concentraie mare n sistemul circulator, influeneaz tensiunea i are rol
anticoagulant.
Printre alte efecte benefice ale sodiului se numr intervenia sa n procesul de
metabolizare a nutrienilor cu eliberare de energie pentru desfurarea corect a organismului,
precum i realizarea unei suprafee protectoare pentru mucoasa gastric mpiedicnd astfel
erodarea ei prin aciunea sucului gastric.
Sursa de sodiu cea mai cunoscut este sarea de buctrie . Aportul n exces de sodiu
printr-o diet numit de specialiti hipersodat, se manifest prin iritabilitate creterea tensiunii
arteriale. Alte surse de sodiu : lapte, sfecl de zahr, elin, apa plat (concentraia de sodiu difer
de la un produs la altul ).
Metabolismul K+

Capacitatea muchilor de a se contracta este legat de nivelul de potasiu din corp .

Dac nivelul de K+ din organism nu este corespunztor, terminalele nervoase nu vor nelege n
mod corespunztor semnalele primite de la creier .
Nivelul K afecteaz capacitatea organismului de a regla tensiunea arterial. n deficiena
de K apare riscul unei tensiuni arteriale cerscute i a lipsei de energie.
Hipocalemia influenteaza miocardul, produce leziuni hepatice si renale, tulburari de
deglutitie, dispnee, diaree, varsaturi.

11

Hipercalimia este foarte grava si foarte rara. Apare in cazul arsurilor grave si in cazul
transfuziei de sange conservat.
K se gsete n gru , orez, struguri, varz, fasole, praz, ulei de msline .
Alimentele bogate n K sunt : cartofii dulci, bananele, dovleceii, caisele, stafidele,
smochinele, carnea de vit, soia, avocado, lintea, perele, portocalele, papaya i spanacul.
Aceste alimente trebuie consumate proaspete, deoarece la gtit se pierde din cantitatea de
potasiu.
Metabolismul Mg+2
Magnezemia normala 36-40 mg/zi
Magneziul se gaseste repartizat astfel:
- 60% in oase
- 30% in muschi
- 1% in serul sangvin
- restul in lichidul intracelular
Absorbtia lui este conditionata de vitamina D, de TSH (tiroido-stimulator)
Magneziul are rol:
- in producerea contractiei musculare,
- catalizeaza reactiile biochimice
- participa la sinteza proteinelor
- ajuta la transmiterea impulsului nervos
Hipomagneziemia se manifesta prin varsaturi, diaree. tremor, tetanie, convulsii
Hipermagneziemie determina somnolenta, depresia respiratiei si a reflexelor, paralizia
muschilor respiratori.
Metabolismul Cl-

Clorul este halogenul cel mai cunoscut. Ionul clorur este ionul predominant n lichidele
extracelulare.
Cantitatea de clor n organism i repartizarea sa sunt dependente de alimentaie, fiind
reglat pe cale nervoas i endocrin.
Metabolismul clorului este strns legat de cel al sodiului i al potasiului
Are rol n formarea acidului clorhidric din sucul gastric .
Tulburrile metabolismului clorului sunt strns legate de cele ale apei i sodiului ,apar
ns i unele aspecte particulare scade concentraia de clor n cazul vrsturilor gastrice i crete
n cazul acidozelor .
Lipsa clorului ( hipocloremie ) este nsoit de slbirea muscular, iar la copii de tulburri de
cretere .

12

Alimentaia cu un coninut normal de sare asigur necesarul de clor n organism. Apa cu

un coninut prea ridicat de clor poate diminua cantitatea de vitamina E din organism. Flora
intestinal distrus de clorul din ap poate fi refcut prin consum de iaurt .
Alimentele care conin clor sunt : nucile, perele, vinetele.
Metabolismul bazal
Metabolism bazal reprezinta cantitatea de calorii produse ntr-o or, n condiii de
repaus al organismului, raportat la un metru ptrat din suprafaa corpului.
Altfel spus metabolismul este suma tuturor reactiilor enzimatice din celula. n aceste
reactii enzimatice, produsul unei reacii devine substrat pentru urmtoarea reacie din secven,
produii succesivi ai reaciilor chimice fiind cunoscui ca metabolii.

Functiile metabolismului:
- Obtinerea enegiei chimice din molecule combustibil.
- Conversia substantelor nutritive exogene in unitati constituiente (precursori) ai
componentelor macromoleculare.
- Asamblarea acestor elemente in proteine, acizi nucleici, lipide si alte componente
celulare.
- Formarea si degradarea biomoleculelor necesare diferitelor functii celulare specializate.
Metabolismul are doua sensuri, doua directii de actiune a reactiilor chimice:
Catabolismul reprezentat de degradarea constituientilor celulari la compusi simpli,
rezultand energie (reacie exoterm).
Anabolismul reprezentat de edificare si refacere a constituientilor celulari din compusi
simpli, consumand energie (reacii endoterme).

13

Energia necesar proceselor de biosintez provine n cea mai mare parte din desfacerea
legturilor macroergice ale diferiilor compui (ATP).
Metabolismul determina ereditatea, variabilitatea, excitabilitatea, miscarea.
In urma metabolismului rezulta:
CO2 +H2O+Q (energie)
Q este stocat in ATP (acidul adenozintrifosforic) si ADP (acidul adenozindifosforic).
Catabolismul i anabolismul se desfoar printr-o succesiune a numeroase reacii
chimice: hidroliz, hidrogenare, deshidratare, decarboxilare, dezaminare, transaminare,
esterificare, condensare, polimerizare.
n acest fel sunt desfcute n biologie prin procesele metabolice cu ajutorul enzimelor
moleculele mari de proteine, polizaharahide sau lipide n molecule mai mici monomere. Sursa de
energie necesar reaciei o asigur ATP-ul (acidul adenozintrifosforic).
METABOLISMUL ENERGETIC

Metabolismul energetic studiaz geneza i utilizarea energiei chimice a substanelor

alimentare. Energia este eliberat la nivelul celulelor (n special n mitocondrii) prin reacii de
oxidare a lipidelor i glucidelor, uneori i a proteinelor. Aceast energie este nmagazinat mai
nti sub forma unor noi legturi chimice, bogate n energie (legturi fosfat macroergice de ATP
i CP). Fiecare celul folosete ATP ca surs primar de energie, pentru ndeplinirea funciilor
sale caracteristice. Celulele acioneaz ca adevrai transformatori ai energiei chimice a
substanelor n energie mecanic, electric caloric, osmotic .
DETERMINAREA METABOLISMULUI ENERGETIC
Deoarece toate transformrile energetice din orice sistem duc, n final, la apariia de
energie caloric, schimburile energetice organism mediu pot fi evaluate prin calorimetrie i
exprimate n calorii. Metodele calorimetrice pot fi directe i indirecte.
Calorimetria direct const din msurarea cldurii degajate de un organism viu ntr-un
interval de timp. Se folosesc camere calorimetrice. Producia caloric a organismului este
evaluat cu ajutorul unor sisteme termoelectrice.
Calorimetria indirect. Se bazeaz pe faptul c toat producia caloric a organismului
provine din reacii de oxidare. n organism, ca i n bomba calorimetric, alimentele sunt arse
n prezena oxigenului care se consum. n organism, arderile sunt mult mai lente, au loc n etape
succesive, iar energia se elimin treptat. Prin determinarea consumului de oxigen ntr-un interval
de timp se poate calcula calorigeneza corespunztoare. Trebuie s cunoatem puterea caloric
(echivalentul caloric)a oxigenului i volumul de oxigen consumat de organism.

14

Curs 6

Principalele functii
Simptomele carentei vitaminice
indeplinite in organism
VITAMINELE HIDROSOLUBILE
Rol antioxidant. Participa in
Legume si fructe multiple reactii biochimice din
(In special spanac, organism. Esentiala in
Deficit moderat: gingivoragii.
Vitamina C (acid tomate, brocoli,
cresterea cartilajului, oaselor si
ascorbic)
cartofi, capsuni,
dintilor.
Deficit sever: scorbut.
portocale si alte
Creste rezistenta la infectii si
citrice)
grabeste vindecarea tisulara.
Coenzima in reactiile
metabolismului glucidic (cu rol
Incetinirea cresterii, confuzie
Carne de porc,
in producerea ribozei) si a mai
Vitamina B1
mentala, edeme.
ficat, legume,
multor aminoacizi.
(tiamina)
cereale, nuci
Deficit sever: Beri-Beri.
Contribuie la buna functionare
a sistemului nervos.
In organism se combina cu
acidul fosforic si formeaza
Leziuni corneene, cheiloza (inflamatia
doua coenzime care actioneaza
si craparea comisurilor bucale).
Ficat, carne, lapte ca transportori de oxigen in
Vitamina B2
si produse lactate cateva sisteme oxidative
Carenta de riboflavina se asociaza
(riboflavina)
(iaurt, branza)
importante din organism. Rol
frecvent cu deficitul de tiamina sau
in functionalitatea SNC, a
niacina
aparatului vizual,
tegumentelor.
Coenzima in reactiile de
Ficat, carne, peste,
sinteza a lipidelor, de utilizare Leziuni tegumentare, gastroalune. Se poate
Niacina (acid
a energiei din carbohidrati si in intestinale, anorexie, iritabilitate,
sintetiza din
nicotinic,
procesul respiratiei tisulare.
vertij.
triptofan (l1 mg de
nicotinamida)
niacina din 600 mg
Rol trofic pentru tegumente,
Deficit sever: pelagra.
de triptofan).
nerv, tract gastro-intestinal.
Coenzima in metabolismul
aminoacizilor si proteinelor.
Acid folic
Ficat, legume.
Important in crestere.
Diaree, anemie.
Important pentru maturarea
eritrocitelor.
Vitamina B6
Coenzima in numeroase reactii
(piridoxina,
Carne, peste,
Iritabilitate, dermatita in jurul ochilor,
din metabolismul proteinelor si
piridoxal,
legume, cereale.
varsaturi, convulsii, litiaza renala.
aminoacizilor.
piridoxina)
Vitamina B12 Carne, peste, oua, Coenzima in reactiile de
Deficit sever: anemie pernicioasa,
lapte si produse
sinteza ale acizilor nucleici.
tulburari neurologice (demielinizarea
lactate.
fibrelor nervoase mari din maduva
spinarii, in special din cordoanele
Asigura cresterea.
posterioare).
Vitamina

Surse alimentare

Rol trofic pentru sistemul

nervos.

15

Importanta pentru maturarea

hematiilor.
Ficat, rinichi,
Coenzima in reactii de sintreza
galbenus de ou,
Biotina
a lipidelor, in metabolismul
lapte, legume
aminoacizilor si glucidelor.
proaspete.
Ficat, rinichi,
carne, galbenus de
Coenzima in metabolismul
ou, legume (larg
Acid pantotenic
energetic, fiind in principal
raspandita In
incorporata in coenzima A
aproape toate
alimentele)
VITAMINELE LIPOSOLUBILE
Retinol: ficat, unt, Rol in procesele vizuale. Este
lapte integral,
necesara pentru cresterea
branza, galbenus. normala a majoritatii celulelor
Vitamina A
din organism si in special a
(retinol,
Provitamina A:
celor epiteliale.
carotenoizi)
morcovi, legume,
dovleac, cartofi,
Rol in procesul de crestere a
caise.
oaselor si dintilor.
Untura de peste,
galbenus, ou.
Vitamina D (D2 Rol in metabolismul fosfocalcic
ergocalciferol, Sintetizata la
(creste absorbtia intestinala a
nivelul
D3 calciului; rol antirahitic la
colecalciferol) tegumentului sub copil).
actiunea luminii
solare.
Ulei vegetal,
margarina, legume Rol antioxidant. Rol structural
Vitamia E
(In special spanac, pentru mentinerea integritatii
(tocoferol)
salata), boabe de membranei celulare. Efecte
cereale, galbenus, antiinflamatoare.
unt, ficat.

Oboseala, depresie, greata,

dermatita, dureri musculare.

Deficitul este rar deoarece acidul

pantotenic se gaseste in majoritatea
alimentelor.

Deficit moderat: hemeralopie,

descuamare tegumentara, acnee,
diaree, infectii gastrointestinale,
incetinirea cresterii.
Deficit sever: xeroftalmie.

La copii: rahitism.
La adulti: osteomalacie.

Deficitul apare aproape exclusiv in

inanitie. Posibil anemie, la copiii cu
greutate mica la nastere.

Deficitul apare foarte rar deoarece

vitamina K este sintetizata continuu
de catre bacteriile din tractul
Intervine in procesul de
Vitamina K (K1 - Spanac, varza,
intestinal. La nou nascuti, care nu au
coagulare a sangelui. Sinteza
fitokinona, K2 - urzici, brocoli,
inca flora bacteriana capabila sa
factorilor II, VII, IX, X la nivel
farnokinona; K3 - margarina, uleiuri
sintetizeze vitamina K apare deficitul
hepatic este dependenta de
menadiona)
vegetale.
datorita lipsei din alimentatie.
vitamina K.
Deficitul poate apare In urma
malabsorbtiei lipidelor din tractul
gastrointestinal.

16