Sunteți pe pagina 1din 75

HEMODINAMICA

Fiziologia circulatiei
Adrian Roca
UMF Carol Davila Bucureti

HEMODINAMICA
Ramura a fiziologiei care se ocupa cu studiul factorilor

care guverneaza curgerea sangelui prin organe si


tesuturi (Oxf. dictionary def.)
Are la baza interrelatia:
Flux sang. (Q) Pres. sang. (P) Rezist. vasculara(R)

HEMODINAMICA
Curgerea sangelui prin vase este dependenta de:
factori extrinseci - forta motrice a cordului
- forte externe de actiune

factori intrinseci - ce vizeaza proprietatile


- continatorului (vasele sanguine): distensibilitate, complianta,
elastanta etc
- continutului (sangele): hematocrit, densitate, factor steric etc

Sistemul vascular - clasif.

Anatomic (funcionala):
- Marea circulaie (sistemic)
- Mica circulaie(pulmonar)
-

Circulaia limfatic

Principalele caracteristici morfofunctionale


ale continatorului vascular
Intima
- endoteliul
procese de schimb tisulare
importanta functie vasoactiva, enzim. si antitrombotica
(un adevarat organ endocrin)
glicocalix - F.Frecare intre coloana sg si perete
vascular
- previne ciocnirile plastice ale el. fig.
(incarcate - ) de endoteliu (incarcat - )
- ascunde situsurile de legare ale Tb,
F.coagulare, Leucocitelor
rol de airbag / buffer la interfata
coloana sg - perete vascular

Principalele caracteristici morfofunctionale


ale continatorului vascular

Media
- tunica muscular
fibre musculare netede (FMN), dispuse intr-o matrice conj.
ce contine fibre de elastina si colagen
raspunde infl: - SNA
- ag. umorali locali
- ag. umorali sistemici
=> ajustare debit local necesitatile metabolice
FMN - f. bine reprezentate la niv. arteriolar (vase de
rezisten - raport medie/lumen = maxim!)
=> prabusirea PA la acest nivel
tonus vascular

Principalele caracteristici morfofunctionale


ale continatorului vascular
Adventicea
- tunica extern fibroas
tesut conjunctiv predomina f. colagen
rol: - protector limiteaza stretching- ul exagerat
- nutritie vasa vasorum
- transmitere a semnalului nociceptiv
(tromboflebitele membr. inf)

Caracteristicile structurale ale vaselor sanguine. En - endoteliu; M fibre


musculare; El - fibre elastice; Clg - fibre colagen.

Principalii parametrii hemodinamici ai


circulatiei sanguine
CS -compartimentul sistemic;
CP - compartimentul pulmonar;
Ao - aorta; VC - vene cave

Proprietatile vaselor sanguine


Distensibilitatea

Elastana
Compliana (Capacitana)

Contractilitatea

Proprietatile vaselor sanguine


Distensibilitatea
- reprezinta proprietatea vaselor de a-si creste volumul in
raport cu presiunea interna a sangelui
- Formula de calcul:

D = V / (P Vi)
unde
- V - variatia de volum a vasului
- P - variatia presiunii sangelui din vas
- Vi - volumul initial al vasului

Proprietatile vaselor sanguine


Distensibilitatea
- Rol: capaciteaza un volum variabil de sange in functie de
cerintele metabolice ale teritoriului tisular deservit
Artere

Vene

f. musculare

>

f. elastice

>
<

f. colagen

Proprietatile vaselor sanguine


Distensibilitatea

Proprietatile vaselor sanguine


Distensibilitatea
- Rol: capaciteaza un volum variabil de sange in functie de
cerintele metabolice ale teritoriului tisular deservit

Dvene

= 8 x

Dartere

- venele = sector de stocaj (teritoriu de joasa rezistenta si


presiune) - inmagazineaza pana la

din Volemie

(+) rezerv funcional


() varice

Proprietatile vaselor sanguine


Compliana (Capacitana)
- reprezinta distensibilitatea vasculara, fara insa a se
considera volumul initial
- Formula de calcul:

C = V / P
unde
- V - variatia de volum a vasului
- P - variatia presiunii sangelui

=>

C = D Vi

Proprietatile vaselor sanguine


Compliana (Capacitana)
- global: Volum
Dvene

vene

= 8 x

= 3 x Volum

artere

Dartere

=>

Complianta vene = 24 x Complianta artere


- Venele:

rezervor sanguin

- Arterele: consumatori de presiune


(vase de inalta presiune si rezistenta)

Proprietatile vaselor sanguine


Compliana (Capacitana)
- Simpaticoliza => Complianta / Stimul. Simpatica
=> Complianta

- Ateroscleroza
curba Vol-Pres functioneaza
la volume mai mari
Complianta
(rigidizarea vaselor)

Proprietatile vaselor sanguine


Elastana
- reciproca a compliantei, caracterizeaza reculul elastic al
vaselor
- Formula de calcul:

E=1/C
- Complianta + Elastanta

fenomenul Windkesssel

Proprietatile vaselor sanguine


Contractilitatea
- modificari de tonus vascular (vasomotricitate)

ajustari ale presiunii sanguine


modificarea debitului de organ
- permite adaptarea la
stressul presional
(fen. Compl. intarziate )

Legea Darcy
Extinde in hemodinamica o ecuatie care reprezinta

echivalentul hidraulic al legii OHM - electricitate

I = U/R

=>

Q = P/R

Legea Darcy

Fluxul sanguin
Respecta def. generala a fluxului

Q = V / t
Q=xS

(QB = V/t => QB = d SB / t => QB = vB SB;


dar QA = QB = QC, iar SA = SB > SC => vA = vB < vc)

Fluxul sanguin
Respecta def. generala a fluxului
Q = V / t
Q=xS

Debitul cardiac ( 5l/) <=> Debitul (Flx) circulator


(Vtrstg/Vtrdr)

(sistemic/pulmonar)

sistemul vascular = circuit in serie =>


Q = constant, oricare ar fi Supraf totala de sect.
vasculara considerata (corespunzator nivelului
transversal de arborizatie) principiul conservarii
masei

Fluxul sanguin

Produsul
xS=Q
=

constant

Fluxul sanguin
Metode de masurare
- Ultrasonografica (de rutina in clinica)
- alte metode (flaucitometria electromagnetica,
pletismografia prin ocluzie venoasa,
metoda Fick si variantele, sau invazive
cateterizarea vaselor arteriale/venoase)

Rezistenta vasculara
Definitie: rezistenta intampinata de sange la inaintarea prin
arborele vascular

Ecuatia Hagen-Poiseuille
Q/P = (r/l) (1/) ( /8)
- pentru tuburi cilindrice, drepte, subtiri, rigide si un fluid cu

vascozitate si flux constante, curgere laminara.

R = P/Q => R = 8l / r
Circulatie pulsatila (Q , P inconstante) => R
Z (Impedanta vasculara) depinde de:
- impedanta rezistiva sau vscoasa
- impedanta inertiala
- impedanta indusa de complianta

Rezistenta vasculara
Impedanta rezistiva sau vscoasa
- similara rezistentei R asa cum reiese din formula lui
Poiseuille

Impedanta inertiala
- vizeaza proprietatile inertiale ale sangelui si vaselor,

consecutiv modificarilor de flux din timpul curgerii pulsatile

impedanta indusa de complianta


- reflecta rezistenta sistemului vascular la modificarile bruste
de volum si are la baza puterea capacitiva a vaselor
pentru continutul sanguin

Rezistenta vasculara
Unit. de masura
- URP (unitati de rezistenta periferica): mm Hg/(ml/sec)
- CGS (centimetri, gram, secunda): DYN x sec/cm5
(1 CGS = 1URP x 1333)
- unitati Wood

Determinare RV
- RVs = RVP = (PAMsistm PaMdr) / Dcard =
- RVp = (PAMplm PaMstg) / Dcard =
(RVs 7 x RVp)

(93-3) mm Hg
83. ml/sec

(16-2) mm Hg
83.3 ml/sec

= 1.08 URP

= 0.17 URP

Rezistenta vasculara
Conductanta
- reprezinta fluxul de sange printr-un vas, atunci cand gradientul
presional intre capete = 1 mmHg

- reciproca rezistentei vasculare: C =

1 = Q / P
R

- semnifica usurinta cu care un vas permite trecerea coloanei


sanguine, strict dependenta de rezistenta vasculara, pt. un P dat

- R = 8l / r

geometria vasului (r4)


=>

exponentiala a Conductantei cu razei

Rezistenta vasculara
- nivelului de arborizatie => R si C datorita F. de frecare
la interfata per. vascular - coloana sanguina

Rezistenta vasculara
- RVP x7 la trecerea in
sectorul arteriolar

x5 la patrunderea in
sectorul capilar
- Arteriolele = adevarate ecluze
de debit si presiune
(vc vd => Q x 100)

- Dei STSarteriol < STScapil ,


RVParteriol > RVPcapil
De ce?

Rezistenta vasculara
1. Arteriolele dispun de un strat muscular neted, capilarele nu.
2.

Circulatia hematiilor in arteriole (a) si capilare (b)

Rezistenta vasculara
3.

Microcirculatie
(pat capilar)

Circuit vascular dispus in serie (a) sau in paralel (b)

Rtot = R1 + R2 + + Rn

1/Rtot = 1/r1 + 1/r2 + .. + 1/rn

1/Ctot = 1/C1 + 1/C2 + .. + 1/Cn

Ctot = C1 + C2 + + Cn

- Rtot > R1, 2, n

si

- C , Fluxul

Ctot < C1, 2, n

- Rtot < R1, 2, n

si

Ctot > C1, 2, n

- C , Fluxul
- Reglarea debitelor locale !

Rezistenta vasculara

Rezistenta vasculara
Vscozitatea sanguin ()
- Definitie: rezistenta care ia nastere la
deplasarea (alunecarea) straturilor hematice
intre ele, sau forta de coeziune datorata
fortelor de forfecare ce iau nastere la
deplasarea straturilor alaturate, cu rol de
mentinere a unui flux organizat.

- Unitate de masura: P (poise) sau cP


VN : 3 cP (VNapa x 3)
- Factori de care depinde: 1. Hematocrit
2. Factorul steric globular
3. Proteine plasmatice, lipide etc
4. Temperatura
5. Diametrul vascular
6. Velocitatea coloanei sanguine

Rezistenta vasculara
1. Ht 45%; : Vol.Er \///\ Vol.Pls

Rezistenta vasculara

Rezistenta vasculara
1. Ht 45%; : Vol.Er \///\ Vol.Pls
2. Factorul steric globular sferocitoza er.
3. Proteine plasmatice : Ig, paraproteine

/ Lipide

si m.ales prot.GMM-

FBG, Transferina etc


4. Temperatura : mic. Brownian; crioglobulinemia!

5. Diametrul vascular expon. cand r ---> 1mm


* fen. Fahraeus-Lindqvist !

Rezistenta vasculara

Rezistenta vasculara

Rezistenta vasculara
1. Ht 45%; : Vol.Er \///\ Vol.Pls
2. Factorul steric globular sferocitoza ereditara
3. Proteine plasmatice : Ig, paraproteine

/ Lipide

si m.ales prot.GMM-

FBG, 1-antitripsina etc


4. Temperatura : mic. Brownian, crioglob.!

5. Diametrul vascular expon. cand r ---> 1mm


* fen. Fahraeus-Lindqvist !
6. Velocitatea coloanei sanguine

=>

aglomerarea

axiala a hematiilor

=>

Fluxul sanguin
Curgerea laminar (ordonata, silenioas)
-

deplasarea sangelui in straturi plane (paralele), fara intersectarea acestora


(cilindrii hematici concentrici) - consum min. de energie

Profil parabolic al curgerii sanguine:


Vitezamin = periferic (F. frecaremax)

Vitezamax = axul central (F. frecaremin)

Fluxul sanguin

Curgerea turbulent (dezordonat, zgomotoas)

deplasarea sangelui n m. multe directii => curenti


turbionari (vartejuri, asimetrii de flux) => consum mare de
energie cinetica => Q P (nu liniar)

vibratiile Stetacustic: sufluri


Palpator: freamt

Cond. de aparitie: Viteza > V. critic


vasc

/valvular :

stenoze

unturi arteriovenoase
Dsistolic (! crosa Ao)

sang :

anemii

Fluxul sanguin

Numarul lui Reynolds

variabila adimensionala ce cuantifica evolutia catre o


curgere de tip turbulent
depinde de rap. (Fvscoase / Finertie )


Re = . . /
viteza medie de curgere a sg. (cm/s)
diametrul vascular (cm)
densitatea medie a sg. (g/cm3)
- vscozitatea sanguin (poise)

> 2000 => curgere turbulent

2000

Presiunea sanguin

Definitie: Forta exercitata de sange pe unitatea de suprafata


vasculara.
Presiunea sanguina de curgere, sau de inaintare a coloanei in
axul lung al vasului este expresia gradientului presional P, care
propulseaza si da sensul circulatiei sangelui prin vas.
Conform ecuatiei Darcy,
P = Q x R

Stephen Hales - primul care a masurat PA


Poisseuille - modelul tubului cu mercur
in forma de U
- a introdus unitatea de masura
utilizata si azi - mm Hg

lab.exp. - utilizarea unei unitati derivate,


cm H2O (1 mm Hg = 1,36 cm H2O)

Presiunea sanguin

Factori care genereaza presiune in interiorul


vaselor
1. Forta motrice a cordului
(Q - debitul cardiac Fluxul circulator)
2. Rezistenta vasculara (R)
(! Vascozitatea , Compliana => P. interna a sangelui)
3. Forte externe ce actioneaza asupra vasului
(Contractiile musculaturii MI, miscarile respiratorii etc)
4. Velocitatea de curgere
(Efectul Bernoulli)
5. Gravitaia

Presiunea sanguin

Velocitatea de curgere a sangelui


Conform principiului conservarii energiei a lui Bernoulli,

Ep + Ec + Eg = cst,
Ep + 2 + gh = cst
tuburi orizontale, Eg = 0

Presiunea sanguin

Velocitatea de curgere a sangelui


Conform principiului conservarii energiei a lui Bernoulli,

Ep + Ec + Eg = cst,
Ep + 2 + gh = cst
vase sang. orizontale, Eg = 0
=>
Psg + 2 = cst

=>

Psg variaza invers proportional cu ( cand => Psg - si invers)


(interconversia Ep , Ec in timpul curgerii pulsatile a sangelui)

Presiunea sanguin

Gravitaia

Cordul = nivel de referinta

=>
modificarile de postura nu
afecteaza P. la acest nivel
-

clinostatism: mdf. P = nesmnif.


ortostatism:

=>
1 cm sub nivelul cordului
P cu 0.77 mmHg (si invers)

art. piciorului
art. cerebrale

(PVP/PVC= Presiunea venoasa periferica/centrala)


(PAm = Presiunea arteriala medie)

PAm = 123 cm 0,77 mmHg + 100 mmHg = 195 mmHg


PAm = 100 mmHg - (47 cm 0,77 mmHg) = 64 mmHg

Presiunea sanguin

Stresul parietal (de forfecare)


=T/h
Legea lui Laplace
T = r P

=>
= r P / h
Consecinte:

Pi = presiunea interna a sangelui (presiunea intravasculara)


Pt = presiunea tisulara; P = Pi - Pt = presiunea transmurala
T = tensiunea parietala

puterea mare de adaptare a arteriolelor la regimuri presionale inalte

(capilar) < (Ao) -

pentru c r / h capilar < r / h Ao

acc. hemoragice - Anevrismele - T paralel cu r si P => risc de


rupere !
acc. tromboembolice - Destabilizarea placii aterom / Anevr. trombozate !

Presiunea sanguin

Stresul parietal (de forfecare)


=T/h
Legea lui Laplace
T = r P

=>
= r P / h
Consecinte:
-

puterea mare de adaptare a arteriolelor la regimuri presionale inalte

(capilar) < (Ao) -

pentru c r / h capilar < r / h Ao

acc. hemoragice - Anevrismele - T paralel cu r si P => risc de


rupere !
acc. tromboembolice - Destabilizarea placii aterom / Anevr. trombozate !

Pulsul arterial

fenomenul Windkessel (hidroforului)


Beneficiu:

curgere continua
( si pe parcursul diastolei ! )
<= jocul distensie - recul elastic

netezirea pulsatiilor cardiace


prea puternice, dar nu anularea lor
=> variatie de flux optima
presiune slab pulsatila
(amortizata)

Pulsul = bucla de distensie vasculara, propagata cu viteze mari catre periferie


(pulsul presiunii)

presiunea pulsului

= unda, calatoreste de 10 x mai repede decat coloana sg. care ii urmeaza

Pulsul arterial

fenomenul Windkessel (hidroforului)


Beneficiu:

curgere continua
( si pe parcursul diastolei ! )
<= jocul distensie - recul elastic

netezirea pulsatiilor cardiace


prea puternice, dar nu anularea lor
=> variatie de flux optima
presiune slab pulsatila
(amortizata)

Pulsul = bucla de distensie vasculara, propagata cu viteze mari catre periferie


(pulsul presiunii)

presiunea pulsului

= unda, calatoreste de 10 x mai repede decat coloana sg. care ii urmeaza

Pulsul arterial

Amortizarea undei de puls

diminuarea amplitudinii
undei de puls, o data cu
avansarea in lungul
arborelui arterial
( F. frecare, Complianta vasc)

Caracterele
pulsului

influentate de modificari
aduse:
- debitului sistolic
(velocitatii de ejectie)
- compliantei/elastantei

Presiunea arterial
PA TA
TAs , TAd

(presiunea si fluxul sanguin = oscilante)

TA optim
normal
normal inalt

HTA

hipotensiunea
arterial

Ghidul Societatii Europene de Cardiologie, 2013

- simptomatic a TAs < 90 mmg, si a TAd < 60 mmHg

Presiunea arterial

mica circulatie:
-

vase cu o complianta mai buna si presiuni mai reduse


TAS 23-25 mmHg
TAd 8-10 mmHg
* capilarul pulmonar: p. hidrostatice < p. coloid osmotice
(edemul pulmonar!)

TA
TA

mediu rece, efort fizic, stari emotionale, graviditate


febra, hipertiroidism, feocromocitom
mediu calduros, dupa efortul fizic la sportivii de performanta, somn
hipotiroidism, sincopa, administrari excesive de hipotensoare, soc

TA la vrstnic: -----> 50-60 ani: TAs , TAd ( Compliantei)


> 50-60 ani: TAs , TAd

( Compliantei)

Tipuri de presiune arterial

Presiunea arterial diferenial - PAD


(Presiunea pulsului - PP)

= PAs - PAd = 30 - 50 mmHg (medie 40 mmHg)


= inlimea sfigmogramei

amortizarea PP

abrupt a PP
la nivel arteriolar

F. care influenteaza PP:


1) Debitul sistolic (Ds)
(velocitatea de ejectie)

2) Complianta vasculara (C)

Tipuri de presiune arterial

Presiunea arterial diferenial - PAD


(Presiunea pulsului - PP)

PP ~ Ds

ex: PAs

C
<=

PAd <=

Ds (efort fizic)
C (arterioscleroza)
C (sportivi de performanta, vagotoni)

PAs si PAd => formula sfigmomanometrica divergenta


PAs si PAd => formula sfigmomanometrica convergenta

la vrstnic: -----> 50-60 ani: PP ( Compliantei)


> 50-60 ani: PP ( Compliantei) - f. divergenta a PP

PP > 65 mmHg => risc suplimentar cardiovascular !

Tipuri de presiune arterial

Presiunea arterial medie (PAm)


= (PAs + PAd ) / 2

40 %

60 %

PAd
PAs
media presiunilor instantanee inregistrate de un transductor de
presiune endovascular pe toata durata unui ciclu cardiac
determinare:
1) invaziv
2) integrare
planimetrica
3) calcul
- legea Ohm (...)
- rapid

PAm = PAd + 1/3 (PAs - PAd)


= PAd + 1/3 PP

Tipuri de presiune arterial

Presiunea arterial medie (PAm)

valoare 90 - 100 mmHg

amortizarea PAm

abrupt a PP
la nivel arteriolar

la intrarea in
patul capilar
= 20 - 40 mmHg

la vrstnic: PAm

PAm < 65 mmHg => perfuzie tisulara neadecvata (ex. oc) !

Masurarea presiunii arteriale

Met. Invazive

cateterism vascular: uz restrans in lab. exp, intraoperator, servicii A.T.I


sensibilitate si specificitate f. buna

Met. neinvazive

met. rapide, repetabile, erori mici


met. de rutina in clinica si ambulator - Auscultatorie (palpatorie - Riva-Rocci)
- Ultrasonografie Doppler
met. intrebuintate mai rar cercetare: - Fotopletismografia pulsului

perimate: - Oscilometrica

Met. Auscultatorie

Met. Auscultatorie
( + palparea pulsului)

Ultrasonografia Doppler
(determinarea indicelui presional
glezn-bra)