NEOCLASICISMUL

- exista o legatura intre neoclasicism si antichitatea greaca(puritatea) si cea romana(grandoarea) si elegant

italiana care este arhitectura primei renasteri.
- aspiratia culturala s-a orientat spre clasicul antic (valabil pt. o prima perioada a evului mediu, Renastere,
Baroc, clasicismul de curte, neoclaicism, sec 20 - legat de regimul autoritar, totalitar (Stalin, Mussolini,
Ceausescu)
- clasicul a insemnat o anumita aspiratie spre echilibrul gandirii, spre o claritate a formelor
-stilul arhitectural neoclasicism este un curent care a aparut in a 2-a jumatate a sec XVIII
Aceasta tendinta de inspiratie catre antichitatea clasica a reaparut datorita unor cauze:
CAUZE:
1. Contextul politic
- miscarile din a 2-a jumatate a sec XVIII (revolutia franceza si formarea SUA) - noi forme stat, care au cautat
o forma de expresie a unei noi autoritati politice.
- Revolutia industriala a generat o clasa puternica a burgheziei care cauta un mod de expresie a puterii
economice, politice
- neoclasicismul se asociaza cu prezenta burgheziei; in Europa a generat o arhitectura urbana burgheza
- rococoul apartine vechii aristocratii. Este o arhitectura preponderent rurala
2. Contextul cultural
- neoclasicismul este o reactie impotriva Rococoului
- substanta decorativa este importanta, interioarele sunt sofisticate si rafinate - reprezentau aspiratiile
burgheziei urbane
Iluminismul a tins spre o cunoastere globala a lumii de atunci (filozofia, oamenii de cultura, etc),
francezii au facut Enciclopediile in care incercau sa includa toate cunostintele omului de pana atunci
- caracterizat de sobrietate, morala, rigoare, rationalitate a gandirii, dar si o liberate a gandirii, separata de
gandirea religioasa( revolutia franceza a insemnat separarea bisericii de stat)
- iluminismul a insemnat alcatuirea noii lumi spirituale, o lume noua care sa fie condusa dupa legile ratiunii si
egalitatii umane (idee preluata de Marx, Engels); a orientat autoritar gandirea spre un mod rational de
relationare a lucrurilor > asocierea cu arh. si artele neoclasice
- iluminismul a insemnat alcatuirea noi lumi spirituale, o lume noua care sa fie condusa dupa legile ratiunii si
egalitatii umane, idee preluata de Marx, Engels; a orientat autoritar gandirea spre un mod rational de
relationare a lucrurilor -> asocierea cu arh si artele neoclasice
3. Descoperirile arheologice
- au reauds interesul oamenilor de arta catre lumea Antica
- Renasterea a incercat sa reinvie lumea Antica, s-a bazat pe cunoasterea antichitatii
- Renasterea timpurie (Bruneleschi, Alberti - spirit al lumii antice)
- Alberti a inceput sa faca relevee a unor monumente a arh. Antice
- Palladio - arh apropiat de spiritul Antichitatii clasice
- are loc o explozie a interesului pt. cercetarile arhitecturii datorat italienilor, francezilor, englezilor
- la inceputul sec XVIII - s-au descoperit cele 2 orase Pompei si Herculane, sub lava Vezuviului, cu temple,
strazi, decoratii, fresce, locuinte obisnuite (orase intacte, neatinse de timp)
- turismul ia un avant considerabil, Italia contine punctele finale de calatorie ale francezilor, germanilor,
englezilor
- Intentia cunoasterii mai aprofundate a Arh. Antice care s-a facut prin relevee in primul rand, care au fost
publicate in Anglia, Franta
- in 1860 apare primul volum cu aceste relevee, schite (oamenii de cultura au luat contact cu monumentele
Antichitatii)

- Academia Frantei de la Roma in sec XVIII a inceput sa acorde "Prix de Rome" celor mai buni arhitecti, pictori,
sculptori - se acorda burse in Roma (locul unde s-a nascut civilizatia Europeana)
- bursierii au inceput sa reconstituie monumentele Antichitatii redate corect la scara
Winkelmann - unul dintre oamenii de cultura germani - a scris una dintre primele lucrari
fundamentale
asupra artei clasice
- stabileste o formula privind arta greaca:"reprezinta nobila simplitate si inalta maretie"
Piranessi- desenator, arhitect italian
- pornind de la ruinele ramase in Roma, a facut o serie f. Mare de desene (reale si fanteziste): ruine ca sursa
de dezvoltare a fanteziei -> reconstituirea monumentelor antice
- studiile arheologice si publicarea lor au urmat 2 directii : aspiratia spre puritatea formelor primitive,
elementare (cub, sfera, piramida, etc); a generat (Antichitatea = punctul 0 al omenirii) cultul naturii neatinse de
mana omului
- Antichitatea identificata a prins arhitectura facuta de om, si cu o natura primitiva ideala
Caracteristicile arh neoclasice
- reintoarce, reutilizeaza unele arhetipuri antice care le regasim sub forma unor monumente publice: piramide,
temple, arcele de triumf, termele
- tensiune artistica intre aspiratia spre decuparea formelor geometrice elementare, primare si preluarea
identica a unor exemple ale Antichitatii; deci 2 principii fundamentale: referinta permanenta la antichitate si
recurs la forme geometrice elementare: cub, sfera.
- Neoclasicismul fata de clasicismul Antic are la baza cautarea unor forme simple pe care le asociem cu un
mod rational de a gandi arhitectura si imaginea standard a modelelor Antichitatii - volume foarte simple, linii
nete, referinta la modeluri utilizate in Antichitate
- suprafete monocrome (albul - nonculoarea Arh Neoclasice)
- contraste f. Puternice de umbra si lumina
- portice f. Regulate asezate pe o suprafata f. Mare de zidarie nuda
- Arhitectul neoclasic- exprima unele efecte de soliditate, permanenta, solemnitate
- atemporalitate (antichitate-sec XVIII) - legatura intre secolele care au stat intre ele
- claritate a expresiei arhitecturale
- neoclasicismul este o arhitectura internationala, a utilizat expresii similare in diferite tari
- limbajul isi gaseste particularitati in diferite tari
Franta
- analizarea operelor Antichitatii prin spiritul rational
- vrea sa descopere prinicipiile, tehnicile compozitionale ale acestora
- o expresie noua a unei rationalitati a spiritului francez
Anglia
in sec 17, a creat pe baza cunostintelor arheologice un nou curent, PALLADIANISM, cu o arhitectura noua
extrem de simpla, foarte clara, usor de imitat.
Germania
- ca in Anglia, prezenta ideea de a recreea o arh noua bazata pe Antichitate - comuna a culturilor epocii
- o cultura antica reinnoita care cauta sa exprime o recunoastere politica, economica, culturala
Italia
- traditia a existat intotdeauna care a traversat si Evul Mediu
Rusia
- prin Petru cel Mare a infiintat orasul St. Petersburg - cladit intr-o arhitectura neoclasica
SUA
- isi cauta o identitate culturala prin arh Antica
- Jefferson (presedinte) a creat ansambluri de arh. Neoclasica

PLANSE:
-elemente structurale de constructie; Propileele Athenei
-desen de Piranesi; arc de zidarie pe 2 coloane corintice, multiplicat succesiune de sali
-masivitatea a boltilor de caramida; reconstituirea unui for roman: obelisc, arc de triumf, templu circular
-catedrala neoclasica: 2 axe de compozitie, echibibru maselor, colonade lungi (soliditate, eternitate, bolti in
casete)
- se acorda importanta f. mare releveului precis, detaliile, structura
- o cercetare rationala a sist. tehnice (detalii de imbinare a pietrelor, constructive) specific francezilor
- s-a incercat o reconstituire a acropolei Atenei
- Piranessi - cunoastere f. aprofundata a antichitatii
- face o reconstituire fantezista in spiritul antichitatii; sugereaza o spatialitate corecta si decoratii:
coloane corintice, arce in plin cintru, subliniaza importanta ruinelor antice
- in Franta - legatura cu arh. clasicista de curte:
- diferente esentiale de limbaj orientat direct catre antichitatea clasica
- dispare independenta scolii franceze
- apare o anumita rigiditate, simetrie, sunt prevazute elemente clasice folosite exclusiv: colonade
nesfarsite care definesc sp. public, sp. grandioase acoperite cu bolti, decorate cu casetoane
- prezenta importanta a suprafetelor mari a zidului orb, tratat cu niste goluri f. simple
- volumetrie elementara simpla
- colonada continuta la parter se articuleaza de prezenta zidului sau a golului f. mare, rezultand un
contrast f. mare umbra/lumina (ex. gradene acoperite cu un sfert de cupola, cu casetoane)
- Odeonul (Paris) - intrare cu colonada masiva, dispare frontonul
- cornisa este accentuata
- separarea celor 2 niveluri
- doric masiv si simplu - soliditatea + masivitatea cladirii
- volum simplu, cu intrare marcata, prezinta o ordonanta dorica simplificata,
-registrele se intorc pe toate cele 4 laturi.
- ansamblu urban - Arcul de Triumf
- Teatrul de la Bordeaux - volum f. simplu cu inaltime egala (sugestie de templu antic inconjurat de
portic)
- are functiune publica noua pentru sec 17; este un volum simplu, foarte precis, decupat, pus in evident
prin coloane, sugereaza un templu antic inconjurat de portic
- referinta la opera de la Paris( eclectism)- foaierul: spatiu amplu, decorat integral cu
modele antice: coloane, decorul peretilor.
-contrast umbra si lumina, volumetrie foarte stricta cu asize foarte regulate de piatra.
- turnul scenei tratat simplu, decoratia este eliminata

- holul de intrare - acelasi limbaj clasic, expresie robusta care ar putea apartine si
exteriorului
- robust la partea de jos - bosaj puternic; elemente decorative dispuse riguros, simetric
- sec XIX - Biserica Madeleine (Paris)
- preia imaginea unui templu roman; templu antic; arhitectura templului este transferata
arh bisericii crestine; nu mai exista acea eleganta a combinarii ideii Antichitatii; este preluat
direct templul pagan
-interior: sistem de acoperire: structura a unei succesiuni de cupole
- arhitectura templului este transferata arh. bisericii crestine
Anglia
- reluare dura a expresiei antice: registre dorice, triglifi + metope
Londra
- masivitate, acoperire tipic romana
Germania
- Friederich Gilly: Templul lui Frederick cel Mare (1707): soclu mare, arc de triumf masiv, contrast, arcatura /
colonade; simplitatea volumelor + aditionarea lor (cub, cilindru, templu antic); prefigureaza arhitectura moderna
- Leo von Kleuze - front ritmat de colonade si arcade
- Leo von Kleuze - propilee ale Munchenului
- Schinkel - Altes Museum Berlin: fatada lunga, ritmata, colonada ionica simpla; vulturi = simbolul Reichului; la
interior spatiu romanic, cupola casetata- muzeul vechi al orasului (paralelipiped, fatada principala - colonada
nesfarsita), nu mai este marcata intrarea
-Teatrul din Berlin - aspect modern; logica sistemului constructiv; ritmarea unor mari suprafete vitrate
- Inchisoarea pt femei - cladire inchisa, masiva; loggie cu colonada ca element decorativ; parter bosat
(deasupra zid brut)
Italia
- neoclasicismul - continuitatea arhitecturii romane; goticul putin utilizat (fara arc frant); referiri la obiecte ale
antichitatii (Panteonul din Roma); contrastul creat de colonada e mai putin aspru
- suprapunere ordin toscan + exedra (cupola casetata)
- piete, trasee geometrice circulare, volume care marcheaza centrul; - sp. Public - Napoli - colonada nesfarsita
(Roma - Piata sf. Petru)
Helsinki
- arhitect Eugel - replici clasice adaptate la arhitectura orasului; ideea tipologiei cladirilor care va fi dezvoltata in
sec 19.
Arhitectura engleza neoclasica
- nu mai exista o traditie puternica a clasicului - se resimte influenta lui Palladio
- antichitatea este descoperita de arhitecti, arheologi, oameni de cultura => o arh. F. Riguroasa
- temple grecesti - prezenta doricului (la romani mai putin); suprafete tratate f. Simplu
Sir Johnson-cladiri inovatoare - trimitere la spatialitatea tipica a cladirilor publice romane (ex. Termele)
Banca Angliei
Friederich Gilly- soclu gigant - nu prea a existat in Antichitate
- arcul de triumf - f. dezvoltati cei 4 piloni - o masivitate sporita
- mari suprafete de plin in contrastul cu porticul (doric)
- proiect de teatru - exacerbarea tendintelor simplificatoare ( se poate descompune f. Simplu in volume)
Leo von Klenze- modul de a utiliza referintele clasice pt. Functiuni vechi sau noi
Munchen
- referinte clasice (aluzii la templul antic) + simplificari in lateral

-Karl Friederich Schinkel