Scoala Masterala de Excelenta in Economie si Business a ASEM

Raport

Gestiunea Hoteliera

Elaborat: Boiteanu Assoli

Gr.GE
T 141m
Verificat:conf.univ,Bulican Adrian

CHIINU 2014

11.Relatiile organizatorice:centre de venit si centre

de sprijin in hotel.Structura cheltuielilor operationale
in hotel.
Conceput pentru a oferi forma concret de desfurare a funciunilor i
activitilor organizaiei, structura organizatoric este caracterizat n primul
rnd prin caracterul ei concret. Structura vizibil, formal a organizaiei const
n oameni aflai pe posturi, posturi grupate n servicii i birouri plasate ntr-o
vertical a ierarhiilor sau o orizontal a cooperrii.
Structura organizatoric se definete ca ansamblul persoanelor, al
subdiviziunilor organizatorice i al relaiilor dintre acestea astfel constituite i
reglementate, nct s asigure premisele organizatorice necesare obinerii
obiectivelor stabilite.
n ansamblul ei structura organizatoric prezint dou mari pri:
Structura de conducere sau funcional, care reunete ansamblul
persoanelor, compartimentelor i relaiile dintre ele, astfel constituite i
ordonate, nct s asigure condiiile economice, tehnice i de control cerute de
desfurarea integral a proceselor manageriale i de execuie.
Structura de producie sau operaional, care este alctuit din ansamblul
persoanelor, compartimentelor sau relaiilor organizatorice prin care se asigur
realizarea direct a produselor i/sau serviciilor care intr n obiectul de
activitate al organizaiei Ambele pri ale structurii organizatorice sunt ns
alctuite din aceleai categorii de componente primare.
Definite de la simplu la complex, aceste componente sunt:

postul

funcia

compartimentul

relaiile organizatorice

ponderea ierarhic i nivelul ierarhic.

Postul este alctuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competenelor i

responsabilitilor desemnate pe anumite perioade fiecrei persoane din
organizaie.
Proiectarea coninutului postului se confrunt cu necesitatea asigurrii unui
echilibru permanent, dar dinamic, ntre obiectivele individuale ce revin
titularului, pe de o parte i sarcini, competene i responsabiliti, pa de alt
parte. Importana i complexitatea obiectivelor trebuie s gseasc acoperire n
sfera de cuprindere a autoritii i responsabilitii, n delimitarea i exprimarea
clar a sarcinilor conferite executanilor.
Funcia constituie factorul de generalizare al unor posturi asemntoare din
punct de vedere al ariei de cuprindere a autoritii i responsabilitii.
Analizate dup natura competenelor, responsabilitilor i sarcinilor, posturile
i respectiv funciile pot fi grupate n :

posturi, respectiv funcii de conducere caracterizate printr-o pondere

ridicat a competenelor, sarcinilor, i responsabilitilor ce implic exercitarea
funciilor managementului i adoptarea de decizii;

posturi, respectiv funcii de execuie, n a cror componena se regsesc

sarcini, competene, responsabiliti a cror desfurare implic transpunerea
n via a deciziilor emise de titularii posturilor de conducere.
Compartimentul este componenta rezultat din agregarea unor posturi cu
coninut similar i/sau complementar i se definete ca ansamblul persoanelor
care desfoar activiti omogene sau complementare n vederea realizrii
acelorai obiective derivate i subordonate nemijlocit unui manager.
Modul n care contribuie diversele compartimente la realizarea obiectivelor
derivate i respectiv fundamentale ale ntreprinderii le difereniaz n
operaionale i funcionale.
Compartimentele operaionale contribuie n mod direct la realizare obiectivelor
derivate i funcionale ale ntreprinderii, deoarece n cadrul lor fie c se obin
produse, servicii sau componente ale acestora, ce constituie de fapt obiectul de
activitate, fie c se presteaz o serie de servicii absolut necesare obinerii
produsului sau serviciului final. n cadru acestor compartimente se exercit cu
prioritate o autoritate de natur ierarhic.
Relaiile organizatorice sunt reprezentate de ansamblul legturilor care se
stabilesc ntre componentele structurii, instituite prin reglementri oficiale.

Nivelurile ierarhice se definesc ca ansamblul subdiviziunilor organizatorice

plasate pe linii orizontale, la aceeai distan fa de managementul de vrf al
organizaiei
Factorii de influen ai numrului de nivele ierarhice sunt:

dimensiunea ntreprinderii, diversitatea activitii i a atribuiilor (factori

cu influen direct proporional)

competena managerilor (factor cu influen invers proporional)

Ponderea ierarhic reprezint numrul de persoane, aflate n directa subordine

a unui manager. Ponderea ierarhic constituie o modalitate de ordonare a
posturilor i funciilor n cadrul compartimentelor. Factorul cu cea mai vizibil
influen asupra dimensiunilor ei este numrul nivelelor ierarhice. Cu ct
numrul nivelelor ierarhice crete, cu att ponderea ierarhic scade i invers.
Necesitatea dimensionrii corecte a acestui element, prin care se ordoneaz
componentele primare ale structurii organizatorice, a condus la apariia i
utilizare noiunii de pondere ierarhic optim".

Variante de structuri organizatorice:

1.
Structura ierarhic a fost utilizat pentru prima dat n domeniul militar,
constituind forma de organizare a legiunilor romane n domeniul industrial,
structura ierarhic a fost propus, experimentat i folosit de ctre F. Taylor.
Este o structur simpl, clar, direct cu un numr redus de compartimente,
predominante fiind cele cu caracter operaional. Esenial pentru acest tip de
structur este raptul c la orice nivel al conducerii un subordonat primete
dispoziii de la un singur ef n faa cruia rspunde pentru ntreaga sa
activitate. Existena acestui mod de subordonare determin comunicaii
exclusiv verticale, de-a lungul liniilor ierarhice; comunicaiile se realizeaz prin
contacte directe ntre manageri i executani.
2.
Structura funcional a fost conceput de H. Fayoi pentru a elimina
dezavantajele structurii ierarhice, n contextul n care ntreprinderile devin tot
mai mari i cu un grad ridicat de complexitate. Este un tip de structur relativ
complicat i confuz, alctuit din compartimente operaionale i funcionale.
Esenialul pentru acest tip de structur este faptul c la fiecare nivel, ierarhic
sarcinile sunt divizate ntre compartimente specializate, acestea avnd n
domeniul lor autoritate deplin asupra nivelurilor ierarhice inferioare.
Executanii primesc dispoziii att de la efii ierarhici, ct i de la managerii
compartimentelor funcionale n faa crora rspund deopotriv. n aceste

condiii se dilueaz considerabil responsabilitile i apar frecvent conflicte de

competen ntre managerii specializai.
3.
Structura ierarhic-funcional (staff and line) a aprut dup anul 1920
pentru a face fa nevoilor marii ntreprinderi i reprezint o simbioz a
structurilor ierarhic i funcional, coninnd corective destinate s asigure
creterea funcionalitii cadrului organizatoric rezultat. Este o structur
specific majoritii covritoarea a ntreprinderilor existente astzi n lume.
Structura ierarhic-funcional prezint un coninut complex, ceea ce o
recomand pentru ntreprinderile care desfoar activiti numeroase i strns
corelate.
Esenialul pentru acest tip de structur este faptul c prevede existena att a
unor compartimente ierarhice, caracterizate prin posibilitatea de a da ordine i
dispoziii denumite line, ct i compartimente funcionale, denumite state
majore sau staff, care ajuta liniile ierarhice sub diferite forme, neavnd
autoritatea de a emite ordine i dispoziii.
mprirea compartimentelor ntreprinderii n ierarhice i funcionale se face n
raport cu natura activitilor coninute. Astfel, pentru realizarea activitilor de
baz ale ntreprinderii, determinate de profilul acesteia, se constituie
compartimente ierarhice, n timp ce pentru efectuarea activitilor auxiliare
sunt create compartimente funcionale.
4. Structura matriceal sau laticeal reprezint o form specific de organizare
a ntreprinderii moderne i are n componen dou sau mai multe canale de
comand, dou sau mai multe linii de autoritate bugetar i dou sau mai
multe surse de apreciere a performanelor i recompenselor salariailor.
In esen, matricea organizaional este un sistem de soluionare, prin
negociere, a conflictului dintre strategie i prioritile operative ale ntreprinderii
i permite folosirea unor noi modaliti de diversificare a ntreprinderii pe
produse, grupuri de clieni, tehnologii sau linii de afaceri.
Am ales pentru ilustrare, din varietatea unitilor ospitaliere specializate,
structura organizatoric a unui hotel.
Hotelul este unitatea comercial de cazare omologat care ofer camere sau
apartamente mobilate pentru a fi nchiriate, fie unei clientele de sejur
(sptmnal sau lunar) oricum o nchiriere care excepteaz propriul domiciliu.
El poate fi explorat pe tot parcursul anului, sau numai de-a lungul unuia sau mai
multor sezoane anuale.

Nu pretindem c aceasta este cea mai bun definiie a hotelului. Ea cuprinde

ns elemente indispensabile perceperii corecte a noiunii de hotel i anume:
faptul c este vorba despre o unitate comercial, al crei principal produs
este cazarea;
faptul c avem de a face cu o unitate ospitalier specializat, excluznd
formele de nchiriere rezidenial sau ntmpltoare;
faptul c nu orice adpost poate oferi serviciul de cazare.
Pentru a nelege mai bine raiunea organizrii unui hotel, va trebui s ne oprim
asupra noiunii de cazare ca principal serviciu hotelier, cel fr de care
unitatea de cazare nu i-ar justifica existena.
Prin cazare ar trebui s nelegem numai adpostul pltit ntr-o unitate
ospitalier specializat, orict de modest ar fi aceasta din punctul de vedere al
capacitii sau al categoriei de clasificare. n acelai timp, este necesar
prezena urmtoarelor funcii obligatorii:
funcia de recepie necesar oficializrii calitii de client prin identificarea
acestuia i vnzarea serviciului;
funcia de etaj referitoare la asigurarea igienei spaiilor hoteliere;
funcia de ntreinere (mentenan) garant a bunei funcionri a ntregului
ansamblu hotelier.
n jurul serviciului de cazare se structureaz organizarea respectiv
subdivizarea compartimentelor i sectoarelor unui hotel. Pentru o descriere
ct mai complet a structurii organizatorice, este necesar examinarea
modelului unui hotel de capacitate mare i de categorie medie sau superioar,
de-oarece pe msur ce dimensiunile i categoria scad, are loc o comprimare
i deci o integrare a mai multor sectoare i funcii ori posturi (ocupaii) specific
hoteliere.
Structurarea organic modern a hotelului mai sus propus spre examinare
impune astzi o concepie nou a poziionrii diferitelor compartimente
operative, a sectoarelor, i funciilor. Ea presupune abandonarea modelului
piramidal de subordonare i a vechii politici de centralizare a controlului.
Organizarea piramidal, utilizat pn la mijlocul anilor 80 ai secolului trecut n
hotelurile internaionale punea pe un piedestal greu accesibil figura directorului
de hotel; din turnul su, considerat unica baz de plecare a dispoziiilor,
hotrrilor, procedurilor i inovaiilor, directorul i exercita puterea, ntr-un mod

mai mult sau mai puin carismatic, asupra subalternilor i uneori i asupra
clienilor.
Astzi, studiul noilor strategii confirm o structur nou, care nu rupe lanul
deciziilor i vrful piramidei dictatoriale,ci dilueaz i redistribuie
responsabilitile. Acest stil managerial modern este cunoscut sub numele de
operare circular; prin intermediul acestei structuri organizatorice, directorul
de hotel nu se mai afl n vrf, ci n mijlocul lanului de comand, putnd radia
pe diverse niveluri echidistante rezultatele propriului sistem de lucru. n acest
caz, stabilitatea directivelor i luarea deciziilor implic toate sectoarele i liniile
operative ale ntreprinderii.
Hotelul modern este alctuit dintr-o serie de compartimente independente,
conduse de persoane responsabile care coordoneaz activitatea; aceste
persoane colaboreaz avnd idei pe baza crora pot lua decizii comune i pot
interveni la unison; ele formeaz aa numita echip managerial
(management team). Fiecare manager, n urma consultrilor avute cu
colaboratorii prioritate avnd cei aflai n con-tact direct cu oaspeii
contribuie n echip, mpreun cu directorul general, la procesele decizionale
menite s duc la atingerea obiectivelor propuse; ntregul proces aspir la
satisfacerea permanent a clientelei, patronatului, personalului, furnizorilor,
administraiei locale, asociaiilor profesionale, etc.
O prim subdiviziune a compartimentelor hotelului evideniaz trei arii
operative:
compartimentele de conducere i administrare;
compartimentele interne;
compartimentele furnizoare de servicii pentru clieni.

Activitile operaionale desfurate la nivelul hotelului.

Activitile operaionale desfurate n cadrul unui hotel sunt acele activiti ce
implic prestarea nemijlocit a serviciilor hoteliere i care fac obiectul
departamentului de cazare (front-office i hol), al departamentului de
alimentaie precum i al altor servicii i compartimente care realizeaz
nemijlocit prestaii.Cu excepia hotelurilor tip exploataie individual foarte
mici, de familie, activitileoperaionale specifice unui hotel sunt ndeplinite n
cadrul unor servicii sau departamente, dup cum urmeaz:

Serviciul front-office reprezint nervul central al hotelului, acesta asigurnd,

cu excepia restaurantului, singurul contact ntre clienii hotelului i personalul
acestuia. Serviciul front-office mpreun cu serviciul de etaj formeaz
departamentul de cazare.Activitile de front-office se desfoar la nivelul
Holului de intrare punctul central ctre care converg toate serviciile dintr-un
hotel. Atribuiile de baz ale front-office-ului sunt reprezentate de: rezervri,
recepie, hol, cas-facturare i central telefonic.

O organigram a sectorului de recepie, valabil ntr-un hotel de capacitate

mare i de categorie superioar, ar putea fi urmtoarea:

Serviciul de etaj

Cazarea, serviciul de baz prioritar al hotelului, presupune din punctul de

vedere al clientului, un spaiu individual securizat, igienic, funcional, comod i
plcut. Toate acestea conduc la ideea c parte din elementele calitativ
superioare ale acestui serviciu ca dimensiune real a ospitalitii depind de
sectorul de etaj.

Organigrama complex a sectorului de etaj poate fi cea prezentat mai jos:

O unitate ospitalier mare, de categorie medie sau superioar (de la 3 stele n

sus) ar putea utiliza structura propus n continuare, n care numrul posturilor
i funciilor va fi stabilit conform normativelor internaionale, sau n funcie de
gradul de ocupare prognozat, de sezonalitate, de nivelul calitativ propus, de
procentul afectat cheltuielilor cu munca vie, etc. La unitile ospitaliere mici sau
la cele de categorie inferioar, se recurge, n general, la minimum de

compartimente, sectoare i funcii, capabile ns s asigure satisfacerea

exigenelor clientelei i mobilizarea personalului implicat.

Compartiment

Sector

Funcie, Post,
Ocupaie
Director hotel
Director economic

ECONOMIC

FINANCIAR

CONTABIL

Compartime
nt

Sector

Economist
Casier
Revizor
Contabil

Funcie, Post,
Ocupaie
Director cazare
ef recepie
Recepioner
Lucrtor concirge
Casier
Recepie

Lucrtor rezervri
Centralist
Curier-comisioner
Bagajist
Portar
Liftier
Guvernant ef

Etaj

Guvernant etaj
Camerist

COMERCIAL

CAZARE

ngrijitoare
Lenjereas
ef spltorie
Spltoreas
ef sector tehnic
Frigotehnist
Electrician
Lctu
Tehnic

Zugrav
Tapier
Tmplar
Fochist

Paz

Compartiment

Detectiv hotel

Sector

Funcie, Post,
Ocupaie
ef birou comercial
Lucrtor achiziii

COMERCIAL

Aprovizionare

Magaziner
Distribuitor

Compartime
nt

Sector

COMERCIAL

Funcie, Post, Ocupaie

ef birou marketing

Marketing

Economist

Lucrtor vnzri, promovare,

publicitate, relaii publice

Compartimen
t

Sector

Funcie, Post,
Ocupaie
Director restaurant
ef buctar
Buctar
Ajutor buctar
Producie

Muncitor necalificat
ef cofetar patiser
Cofetar patiser
Muncitor necalificat

Depozitareconservare

Barman incint
Bufetier
Cafetier
ef sal

COMERCIAL

RESTAURANT

Osptar
Somelier
Servire

Ajutor osptar
Muncitor necalificat
Barman preparator
Barman
Ajutor barman
ef room service

Osptar barman
Room
service

Buctar
Muncitor necalificat
Casier

Compartiment

Sector

Funcie, Post,
Ocupaie
Director resurse
umane

RESURSE UMANE

Personal

nvmnt

ef birou personal
Lucrtor achiziii
ef birou nvmnt
Funcionar

14.Sisteme tehnice(instalatii ingineresti) in cadrul

cladirii hoteliere.Tendinte.Conceptul de management
ecologic, aplicat in industria hoteliera.

Funciunile hotelului:

Odihn

Lucru

Relaxare,reculeg
ere:

Lucru
,comunicare:

-amenajarea
camerei

-echipamentul
camerei (telefon
etc.)

-amenajarea bii

Aspecte comune

Armonie i
securitate:
-aspect exterior
(arhitectur,concept
etc.)
-aspect interior
(decorare,
amenajare,acces la

Agrement

Distracie,activit
i sportive:
-amenajare
exterioar

Animaie
Deplasare:
-accesul n
hotel
-intrarea n

Amenajarile exterioare ale hotelului:

Acestea se divizeza in domenii ce concureaza in asigurarea unei coerente in
ceia ce priveste imaginea de ansamblu a hotelului
-

Accesul

Parcaje si garaje

cladirea;

intrarea principala.

Accesul la hotel include ca elemente - indicatoarele rutiere, firma(tot mai

frecvent incude denumirea marcii comerciale promovata de hotel), elemente
publicitare (banere, afisaje etc.- continutul acestora trebue sa fie pe cit de
posibil informative continid logo-ul, telefon, mijloace de deplasare etc ).
Amplasare in spatiu a acestora tine de reglamentarile in vigoare si de bugetul
destinat in aceste scopuri.

Parcaje si garaje pentru auto oaspetilor .

Contribue la imaginea hotelului si trebue sa raspunda celor doua cerinte de

baza:
sa pezinte un serviciu pentru oaspetii hotelului: trebue sa fie practice,
bine situate, in stare buna.
sa asigure siguranta: trebue sa fie privative, securizate,
suparavegheate(vizualizare video), pazite.

De regula se organizeza in sub sau demisoluri fie in cadrul cladirii, fie sparat de
ea.O conditie obligatorie este prezenta unei sisteme deventilare a aerului.

Spatiile verzi si constructiile cu destinatie sportiva.

Tot mai frecvent in cadrul loturilor de teren destinate constructiilor hoteliere
sunt prevazute fusii de arbori si/ sau arbusti..
Multe dintre hoteluri ofera oaspetior posibilitate de a face sport, dispunand de
constructii cu destintie sportiva: corturi de golf , tenis de camp, piscine, terenuri
de joaca pentru copii etc.

Cladirea hotelului.

Se ia in vedere
-amplasamentul un factor important al succesului. Este necesar de realizat
studii de amplasament anterior amplasarii effective a cladirii.
-dimensiunile volumetrice: corpul cladirii este influentat de diverse reglamentari
avind in vedere statutul de cladire publica: trebue sa intruneasca insusiri
arhitecturale si estetice(dispozitia in spatiu-insorirea; inaltimea numarul de
niveluri; stilul arhitertural, materialele de constructie, decoratiile etc) si sa se
conformese bugetului si principiului rentabilitatii(cost argumentat).
-fatada- ea corespunde acelorlas cerinte mentionate mai sus. Totodata, fatada
poate constitui un element de personalizare a conceptului de hotel
Intarea principala in hotel

Contribue:
-identificarea de la distanta si destinctia hotelului;
-flatarea clientului
-trecerea din exterior in interior si viceversa
Constitue:

-primul punct de contact al oaspetelui cu hotelul si creaza prima

impresie(uneori categorica) despre hotel(prin elementele decorului, stilul
arhitectural si curatenia);
Permite:
-protectia oaspetilor de intemperii( soare puternic, ploae, ninsoare etc,)
Simbolizeaza:
-dorinta de a cunoaste si lumea interioara(cu cit este mai atragatoare cu atit
dorinta este mai mare)
Asigura:
-protectia persoanelor si a bunurilor aduse de catre oaspeti la hotel, integritatea
patrimoniala a intreprinderii hoteliere

Aspectul arhitectoral al intarii principale in hotel este o problema ce necesita

solutionare in cadrul elaborarii proectului cladirii.De regula solutia tine de
caracterul hotelului si categoria de vizitatori si poate reprezenta o stuctura
monumentala sau una foarte simpla, de tip magazin.La unele hotele sunt
prevazute intari separate pentru bagaje.

Intrare pentru personal si caile de acces pentru transporul de serviciu.

De obicei, intrare pentru personal se face din curtea cladirii, fiind prevazute
legaturi cu retiuaua stradala care o deserveste..Petru transportul de mare tonaj
la fel sunt prevazute cai de acces.

Amenajarea interioara

Indiferent de tipul sau de marimea unui hotel, principiile de organizare

interioara sint asemanatoare, pentru ca sectoarele de baza sint aceleas: cel
legat de primirea oaspetilor(receptia), de gazduirea lor (cazarea) si de
alimentare (restaurantul), completate cu spatiile aferente serviciilor de
intretinere, tehnice si cele destinate servirii personalului.

Stabilirea schemei functionale, care in fond materializeaza procesul tehnologic

din hotel, este o conditie a bunei functionari a unui hotel.( vezi scheme
functionale)
Compunera in spatiu a functiunelor principale a unui hotel poate fi realizata
print-un sir de solutii.
Asa numitul stil international al hotelurilor presupune formule plastice similare
pentru cea mai mare parte a hotelurilor noi, contemporane, avand la baza
acelas principiu:
Receptia, spatiile comune si serviciile generale la nivelurile inferioare,
dezvoltate in suprafata si pe orizontala si cazare intr-un corp suprapus,
dezvoltat pe verticala.( vezi schemele) Solutia este caracteristica hotelurilor
mari, cu grad de confort ridicat, care ocupa o suprafata mare de teren, cu
multiple accese si spatii libere inconjuratoare.
Solutia specifica hotelurilor mijlocii(cateodata si celor mari), amplasate intr-un
mediu dens construit, in care terenul este limitat si cladirea se incadreaza de
multe ori in fronturi de constructii existente, este suprapunerea aproape
completa, in acelas contur exterior.In acest caz, primele niveluri sint atribuite
receptiei si serviciilor comune si tehnice, ultimele fiind cele de cazare.
Ca o varianta la aceasta solutie poate fi considerata cea in care doar serviciile
de alimentatie sint scoase din corpul principal, indepartund astfel o serie de
functiune mai incomode de zona de cazare, care se dezvolta pe mai multe
niveluri. Este utilizata mai ales la hotelurile mici si mijlocii, amplasate intr-un
mediu urban cu o densitate de construtie mai mica sau pe terenuri mai
degajate de natura.
In sfarsit, putem remarca si solutia cu o compunere pe orizontala a functiunelor
principale: este solutia cea mai libera, cu cele mai mari posibilitati de incadrare
in tern si de dazvoltare independenta a fiecarei functiuni. Deaceia este specifica
hotelurilor mici, permanente sau sezoniere, amplasate intr-un cadru natural,
liber, sau in statiuni balniare. Desi este una din cele mai scumpe solutii, pentru
ca ocupa cea mai mare suprafata de teren, este deosebit de agreabila pentru
calatorul obosit de aglomeratia marilor orase.
Solutiile pavilionare sunt adoptate in rezolvarea multor hoteluri sezoniere si
presupun ca diverse functiuni sa fie adapostite in cladiri separate.
Desigur ca aceste solutii de compunere in spatiu a functiunilor de baza nu sint
singurele posibile, insa sint cele mai caracteristice si cele mai des intalnite.

Dispunerea camerilor in cadrul etajului se poate face prin mai multe solutii: de
tip coridor, pe o singura parte a a coridorului, in forma de Y, X, U, sau circulara.
( vezi scheme)
Structura spatiilor in hotel
mbinarea i distribuirea spatiilor in cadrul unitilor de cazare trebuie s
corespunda urmatoarelor imperative:
- sa asigure primirea clienilor,
-optimizarea fluxurilor de circulaie (lucrtori i clieni)
-organizarea muncii
Inginerii specializai n ale hotelriei au stabilit anumite norme privind
unitile hoteliere ce conin peste 100 de camere de cazare. Se opereaza cu
termenul unitate-camera Prin unitate- camera se intelege suprafata
ansamblului de spatii(localuri) destinate cazarii(locative) raportata la numarul
de celule- camere construite sau proiectate.
ansamblul localurior(spatiilor) destinate(afectate)- este
-celulele camere (camera propriu zise)
-vestibul
-grup sanitar
- spatiu servicii de etaj
-circulatiile
Unitatea globala camera se calculeaza dupa aceias metoda integrind spatiilor
comune - holul de primire si suprafele destinate serviciilor si anexele
complementare activitatii de cazare.

Suprafaa unitate globala camera

(m2) funcie de hotel
Hotel cu restaurant

50

Hotel cu restaurant i
sal de reuniuni

65

Hotele de 4*

70/75

Suprafaa unitatecamera (m2) pentu

camer dubl in
hotel
1*

22

2*

26

3*

32

4*

40

Holul de intrare
-reprezinta imaginea hotelului;
-punct de sosire a oaspetilor;
- loc de trecere(traversare) catre alte servici din hotel;
-este punct de convergenta si de concentrare a oaspetilor(nod de circulatie,
centru de informare pentru oaspeti, loc de intilnire);
- nu presupune intrare pentru personal.

Camera de cazare.
Camera de cazare este ceia ce cumpara oaspetele la hotel. In acest cadru , ea
poarta amprenta asteparilor impuse de oaspete. Deaceia este important de a
cunoaste care sunt doleantele oaspetilor privind camera de cazare.
Un sondaj a scos in evidenta tipologia functiunilor unei camere de cazare:
chambre Couchoir functia de baza fiind asigurarea somnului(primeaza)
in raport cu alte functiuni;(hotele de clasa economica, fara stele)
chambre Sanitaire-oaspetele primeaza prezenta echipamentului sanitar in
paport cu alte elemente ce determina confortul;
chambre Vacances- este formula clasica a camerei de cazare, accentul se
pune pe confort (dispune de balcon, terasa cu vedere spre..., sezlong etc );
chambre Travail- raspunde cerintelor omului de afaceri in materie de
confort si-i ofera tot echipamentul indispensabil: prize adaptate pentru
conexiunea modemului, spatiu de lucru, la fel- masa de calcat pantalonii, perie
automata pentru pantifi etc;
chambre loisirs/detente(relaxare)- este cea mai scumpa formula de
camera de cazare, propunind la echipamentul traditional ce asigura confortul
unul specific cum ar fi: mini-bar, radio-reveil, TV-cablu, satelit, programe vidio

Pot fi identificate trei zone in cadrul camerei de cazare

-zona de primire;
-zona somn/relaxare;
-zona sanitara.
Zona de primire: este constituit din antreu .
Zona de odihn: camera de hotel ndeplinete tot mai multe funcii
( pentru unii reprezentnd loc de lucru, pentru unii loc de relaxare,reculegere).
Pentru a satisface dorinele clientului se creaz condiiile necesare.
Zona sanitar: echipament necesar pentru a menine igiena corporal.

Doar deschiznd ua clientul trebuie s simt o senzaie de plcere,

satisfacie. Amenajare cu gust,decor atrgtor, n totul trebuie s persiste
originalitatea,culori calde,primitoare.
Criteriile calificative a unei camere sunt:
-suprafaa
-aranjament
-echipament*(mobilier si furnitura)
-decorul

Elemente in corelatie cu organizarea camerii de cazare:

-confortul acustic(geamuri duble, usi inchise(pline), pereti izolanti);
-iluminatul:poate fi direct, indirect sau mixt, conform nevoilor de
utilizare(general- pentru camera, la capatul patului cu actiune dutevinopentru confort, sulpimentat de lampi aplicate , lampa de masa pentru
decoratie si confort.);
-peretii: acoperi cu materiale rezistente la soc si frecare
-podeaua:deseori mochetata(confort acustic), sau pavata(usurinta in intretinere
si rezistenta la uzura) sau parchet(nobleta);
-atribute de pat(exl. Lingeria de pat): matras, matras de lina, traversine, 4
perne(2 de rezerva), 2 plapume(1 de rezerva), cuvertura asortata cu perdelele
si decorul camerii;
-produse de primire:hirtie de scris, pix sau stilou etc, set de cusut, vaxa in
hotele de lux;
-echipamente:(elemente de confort complimentare)-televizor, mini-bar, telefon,
etc.
-mobilier: echiparea de baza include-pat, masa, scaun(pentru fiecare pat),
noptiera(pentru fiecare pat), -afirma stilul si imaginea de marca a cladirii,
determina rezistanta, usurinta de intretinere, estetismul si raportul calitatepret.
-incalzirea si climatizare:generala sau individuala cu reglaj prin termostat.

Caracteristici tehnico-functionale ale amenajarilor hoteliere.

Prin amenajarea interioara se intelege organizarea spatiului interior al

cladirilor.Reprezinta un mediu material format artificial, in scopul crearii unor
conditii de confort pentru vizitatori(oaspeti) si personalul hotelier.
Organizarea armonioasa a mediului interior are implicatii psihologice asupra
individului. El trebuie sa trezeasca emotii pozitive, care ar stimula acomodarea
in respectivul local.
Confortul emotiv depinde in mare masura de faptul cat de corect si comod sunt
organizate in mediul interior procesele pentru care este destinat spatiul
respectiv.
Amenajarea interioara tine de gustul si de creativitatea hotelierului, influentat
de traditiile zonei geografice si segmentele de consumatori.
Atributele hotelului care contribuie la crearea stilului sau particular sunt:
pentru desingul exterior: fatada, firma, vitrina, caile de acces,
aranjamentele exterioare(amenajari horticule sau peizajistice), intarea
principala;
pentru desingul interior: peretii interiori, pardoseala, plafonul, iluminarea,
mobilierul, echipamentele.
Principii in amenajarea interioara a hotelurilor
1.
Amenajarea interioara armonizeaza cu aspectul exterior al cladirii
hoteliere, ea fiind o continuare logica a acestuia.
In prezent, se cauta cai noi de obtinere a unei arhitecturi variate si originale,
care sa corespunda nu numai cerintelor functionale si estetice, dar si celor
sociale si psihologice, mereu mai pretentioase.Faptul ca interiorul hotelului nu
se leaga cu arhitectura exterioara creaza nemultumiri si dezamagiri din
partea oaspetilor , fenomen caracteristic hotelurilor de oras.
2.La baza fundamentarii activitatilor de amenajare interioara sta rationalmentul
functiunalitatii: se porneste de la util la estetic.
3.Elementele constructive ale mobilierului, echipamentelor, operele de arta,
alte obiecte trebuie sa aiba un aspect stric loconic, terminat.
4.Ambianta trebuie sa sa ofere senzatie de lumina, spatiu, prospetime.

5.Toate elementele decorului trebuie sa fie comesurabile.

6. In totul trebuie respectat simtul masurii.
Elemente ale decorului in hotel.
Peretii, podeaua si plafonul

Peretii interiori, de regula, sint folositi pentru a segmenta spatiul hotelului,

departajind zonele de lucru de cele de odihna.
Captuseala (peretilor si a podelei) trebuie sa raspunda unor cerinte:
prezinta un important element al decorului, contribue la formarea
ambientului in hotel, defineste stilul hotelului prin utilizarea diverselor materiale
de finisaj, a culorilor si motiful decorativ;
contribue la formarea senzatiei de confort atat prin proprietatile tehnice
pe care le presupun(acustice), cat si prin imaginea pe care o confera
asigura corespundere in materie de igiena prin posibilitatea de curatire
rapida si usoara
-

prezinta investitii importante(circa 457 euro/mp)

Tipurile utilizate in practica internationala sint variate, insa in principal se poate

vorbi de:

camera cu pat individual, reprezentind spatiul destinat folosirii de catre o

singura persoana, latimea patului individual este de minimum 90 cm.

Camera cu pat matrimonial, reprezentand spatiul destinat folosirii de

catre una sau doua persoane. Latimea patului matrimonial va fi de minimum
140 cm.

Camera cu doua paturi individuale, reprezentand spatiul destinat folosirii

de catre doua persoane;

Camera cu trei sau mai multe paturi individuale, reprezentind spatiul

destint folosirii de catre un numar de persoane egal cu numarul de paturi.
Camerele cu peste patru paturi individuale sunt considerate camere comune.


Camera cu priciuri, reprezentind spatiul destinat utilizarii de catre mai
multe persoane. Priciul reprezinta o platforma din lemn sau din alte materiale,
pe care se asigura un spatiu de 200/100 cm pentru fiecare turist.

Garsoniera, reprezentind spatiul compus din: dormitor,pentru doua

persoane, salon, vestibul si grup sanitar propriu. Dormitorul poate fi despartit
de salon print-un glasvand sau alte solutii care permit o delimitare estetica.

Apartament, reprezentand spatiul compus din unul sau mai multe

dormitoare(maximum 5 dormitoare) sufragerie, vestibul, echipare sanitara
proprie.

Tipuri de captuseala in functie de locul utilizarii

Circulatiile in hotel

pereti

Adesea zugravite cu vopsea protectoare

sau tesatura(adezivi sunt obligatorii)

podea

Mocheta,( in general in scopuri acustice)

pereti

Sunt acoperiti cu bucline, tesatura lipita,

tencuiala protectoare

podea

Mocheta sau placaj, marmora in cele de

lux

pereti

Tencuiala protectoare, vopsele, mocheta

sau tesatura cu suport de vinil lipita pe
pereti

podea

Mocheta, (din considerente de confort)

Pereti

Tencuiala poliester sau faianta

podea

Placaj din ceramica, tencuiala cu adaos

de resina sau captusita cu placi din masa
plastica

Holul principal

Camera de cazare

Grupul sanitar

Echipamentul electric:
Televizorul. -devine un atribut nesesar al camerei de cazare, dat fiind faptul ca
depaseste functia de simplu furnizor de informatii. Pentru hotel o sursa de venit
suplimentar.

Aparatul fiind dotat cu dispozitive ce permit realizarea unor functiuni, utile atit
pentru oaspeti cat si pentru hotel, cum ar fi:
Servicii complementare:
Telecomanda devine mijloc de legatura inter-service:
-de la etaje spre recepie (starea camerelor, gestiunea mini-barului)
-de la etaje spre serviciul
Servicii suplimentare predestinate clienilor:
-Cablu sau satelit care ofer gam larg de programe
-Pay TVsau Pay per view: selecia unor filme contra unei pli(24 h)
-Diverse jocuri gratis sau contra plat
-Internet: cces gratuit
Interactivitatea informativ:
-Teletext (meteo, bursa valutar,evenimente etc.)
-Prezentarea evenimentelor cu caracter local sau regional
-Consultarea facturii
Interactivitatea serviciilor:
-Mesajerie
-Trezire
-Radio
Telefonul
Camerele de cazare sunt dotate cu aparate telefonice constructiv modificate si
prezinta unele specificitati:
-nu pot fi accesate decit prin statia telefonica a hotelului
-au numarul de telefon corespunzator numarului camerei de cazare;
-discul aparatului permite accesarea directa a unor servicii din hotel
-localizarea aparatului in camera de cazare se face in asa mod ca sa asigure
funcionalitate: linga pat, pe masa de scris, in sala de bae

Echipament de semnalizare si apel

a) in caz de incendiu; cladirile trebue sa fie dotate cu sisteme de prevenire a
incendiilor.
Instalatii sanitare in hotel
Alimentarea cu apa.
O problema de baza in asigurarea bunei functionari a hotelului o constituie
alimentarea cu apa si evacuarea apei uzate. In acest scop in cadrul cladirii
hoteliere sunt functionale instalatiile sanitare. In majoritatea cazurilor sursa de
alimentare cu apa a constructiilor hoteliere o constituie retiaua de apa a
localitatii; pentru unitati izolate(cabane sau moteluri) se recurge la captari
proprii, care necesita toate lucrarile si amenajarile specifice.
Pentru o buna functionare a instalatiilor interioare, consumatoare de apa,
trebuie sa se dispuna, la bransare, de debit , presiune suficienta si regim
permanent.Cand debitul este insufficient, este necesara intercalarea unui
rezervor de acumulare si a unei instalatii de pompare.
Reteua interioara, formata din tevi (furtunuri)din metal sau materiale flexibile,
asigura cu apa potabila sau industriala (tehnica) punctele de consum de apa:
robineti, dusuri, baterii de robineti. Acestea din urma fiind instalate pe langa
cazile de baie, chivete, closeturi, piscine s.a. Bransamentul retelei interioare la
cea a localitatii se face, de regula, in subsului cladirii fiind prevazut un contor
de evidenta a consumului de apa.
Apa calda menajera trebuie sa aiba aceleas proprietati ca si apa rece(mai putin
temperatura).
Prepararea centralizata a apei calde se face la punctul termic sau in centrala
termica, in boilere, aparate de contracurent sau in rezervoare.Temperatura apei
calde menajere nu va depasi +65grade C. Aprovizionarea constructiilor
hoteliere cu apa potabila(rece si calda) se face in conformitate cu normele
sanitare, stipulate de legislatie.
Retea separata in cadrul aprovizionarilor cu apa este cea aferenta instalatiei de
combatere a incendiilor.Consta din hidranti de incendiu, amplasati in locuri
vizibile si usor accesibile.
Canalizarea si echipamentul sanitar.
Reteua de canalizarea apelor uzate la constructiile hoteliere este in stransa
legatura cu cea de alimentare cu apa atat din punct de vedere al proectarii cat
si al expluatarilor. Sistema de canalizare asigura evacuarea apelor provenite :

din racordarea echipamentului sanitar, de la bucatarii, spalatorii, piscine,etc.,

la fel cele provenite din precipitatii atmosferice.
Reteua de canalizare se va realiza cu respectarea urmatoarelor recomandari:
-traseele vor fi cit mai drepte si mai directe, cu curbe largi, cu posibilitati usoare
de control si intretinere;
-nu se recomanda montajul retelelor in pardoseala, fara tunele circulabile sau
etaje tehnice;
-montajul coloanelor se va face in ghene special prevazute in acest scop,cu
esiri sub acoperisul cladirii si cu posibilitati de a se putea verifica de pe fiecare
palier;
-tevile de canalizare verticale si cele orizontale trebue conectate in asa mod ca
sa nu permita scurgeri de apa si eliminarea gazelor de canalizare;
-alegerea dimensiunilor si formelor de legatura frontala a tevelor de canalizare
se face in conformitate cu normele in vigoare.

Echipamentul sanitar din dotarea cladirilor hoteliere este ales cu respectarea

urmatoarelor factori de influenta: tehnici,economoci si estetici. In cadrul
constructiei hoteliere sunt intalnite urmatoarele tipuri de echipamente
sanitare:
-chiveta (de diverse marimi si materiale de fabficatie);
-cada de baie;
-cada de dus;
-bideu;
-pisuare;
-closet(cada WC)
-uscator de prosoape.
Fiecare din cele mentionate pot fi fabricate dintr-o diversitate de
materiale:faianta, tabla emalata, mase plastice etc.si in variate solutii
constrictive.
In cadrul constructiilor moderne numerele de cazare au grup sanitar separat,
inzestrat cu trei sau patru piese.

In hotele vechi sau de categorie de confort modesta, in camerele de cazare cu

un pat, cat si cu doua paturi, grupul sanitar contine doua piese.La unele hotele
se intalnesc camere de cazare dotate exlusiv cu chiveta, urmand ca sala de
baie, sala cu dusuri, WC sa fie comune pentru intrg etajul de cazare.
Instalatii de incalzire
Pentru incalzirea diverselor tipuri de constructii hoteliere pot fi utilizate mai
multe sisteme posibile:
-incalzire individuala(cu sobe pe basa de combustibil solid, lichid sau gaze
naturale, cu aparate electrice de incalzire);
-incalzire centrala, reprezinta un sistem in care sursa de caldura este
distribuita in toate incaperile cu ajutorul unor fluide care pot fi apa calda, aburul
sau aerul cald.
In sistemul de incalzire centrala in calitate de corpuri de incalzire sunt folosite
in mod uzual radiatoarele din fonta, convectoarele sau suprafetele
radiante(plafoanele sau pardoselele).
Sursele de caldura pentru asigurarea incalzirii centrale pot fi surse proprii ale
hotelului, surse vecine la care hotelul este racordat, reteaua de termoficare a
localitatii.

Instalatii de ventilare
In hoteluri se utilizeaza ventilare(schimbare de aer) naturala si
mecanica(artificiala).In camerele de cazare ventilarea se face cel mai corect
prin ferestre si usile de la balcon.La fel se resurge la ventilarea naturala pe
verticala, prin canale de aer.
Incaperile cu degajari rau mirositoare sau nocive, cum sunt closetele, baile,
depozitele, garajele sa. sunt prevazute cu ventilatie mecanica atat de evacuare
cat si de introducere a aeruli, fiind utilizate in acest scop instalatii de
introducere a aerului.
Instalatii de climatizare
Prin climatizare sau conditionare a aerului se intelege mentinerea anumitor
parametri ai aerului intr-o incapere, pentru a asigura maximum de confort
uman. Parametrii care conditioneaza starea de confort sunt:temperatura,
umeditatea relativa, viteza de miscare a aerului in incapere, presiunea si

continutul de praf.Pentru obtinerea parametrilor necesari aerul este in prealabil

prelucrat in aparate speciale denumite aparate de conditionare a aerului.
Liftul
Liftul se foloseste pentru deplasarea pe verticala a pasagerilor,reprezentand un
sistem tehnic complex, un dispozitiv de ridicare cu functiune continua ce
asigura deplasarea persoanelor si greutatilor la diferite nivele cu telecabina, ce
se misca in cadrul minei liftului.In hotele se folosesc lifturi pentru pasageri,
pasageri si greutati(combinate) si dispozitive de ridicare(elevatoare).Puterea de
ridicare,capacitatea si viteza de deplasare a liftului variaza.Asa, pentru lifturile
de pasageri
-puterea de ridicare-750 kg
-capacitaea max-11persoane
-viteza max la cladirile cu 5-8 nivele-1m/sec
cu 9-10 nivele-1,5m/sec
lifurile combinate au ca carcteristici:
puterea de ridicare-1000-1125 kg
-capacitaea max-14-16 persoane
-viteza max la cladirile cu 5-8 nivele-1m/sec
cu 9-10 nivele-1,5m/sec
cu 11-16 nivele-2,5 m/sec
cu 17-32 nivele-3,5 m/sec

In cadrul unor hotele sunt prevazute lifturi destinate personalului de serviciu.Ele

asigura legaturi intre diverse spatii din hotel, ca oficii, spatii tehnice, spalatorii
etc.De regula sunt dispozitive de ridicare de capacitate mica(pana la 100kg,
avand suprafata pana la 1mp, viteza 0,4m/sec).
Lifturi pentru pasageri sunt prevazute in urmatoarele cazuri:
La hotele de lux incepind cu nivelul doi
La hotele de categorie medie incepind cu nivelul trei;
La hotele de categorie modesta de confort incepind cu nivelul patru/

Numarul lifturilor se calculeaza reesind din raportul 1lift pentru 150 pasageri,
dar nu mai putin de doua.

Conceptul de management ecologic, aplicat in

industria hoteliera.
Civilizaia modern actual se confrunt cu o mare provocare n a gsi
metodele practice, cele mai eficiente de susinere a dezvoltrii printr-o
reorientare a tiparelor de utilizare a resurselor naturale care s asigure
deopotriv progresul i prosperitatea pe un orizont de timp mai ndelungat; cu
alte cuvinte, un viitor n care oamenii s triasc n comuniune cu natura.
Pornind de la acuta criz mondial a resurselor, n care rile cele mai
poluatoare nu fac suficiente eforturi n ceea ce privete diminuarea impactului
negativ asupra planetei, se impune luarea unor msuri att la nivel macro ct i
microeconomic, prin care s se gestioneze mai responsabil funcionarea tuturor
domeniilor vieii economice i sociale.
Particulariznd problematica la domeniul turismului ca parte integrant a
economiei globale apare i aici necesitatea dezvoltrii durabile n conexiune cu
tendinele generale dar i cu faptul c pentru turism, mediul reprezint condiia
fundamental a existenei i dezvoltrii sale. Dac structurile de primire
turistic nu iau msuri urgente de diminuare a impactului negativ asupra
mediului, biodiversitii i comunitilor locale unde i desfoar activitatea,
ciclul de via al acestora va fi foarte scurt, pagubele importante, iar
deteriorrile ireversibile.
Astzi, turismul reprezint un fenomen cu mare amploare la nivel mondial,
caracterizat printr-un puternic dinamism. Prin dimensiunile i coninutul su,
turismul antreneaz numeroase resurse naturale, materiale i umane, cu
implicaii profunde asupra dinamicii economiei i societii moderne. Devenind
o ramur important a economiilor naionale i implicit a economiei mondiale,
turismul dobndete valene majore prin contribuiile importante la crearea
GDP, creterea volumului exporturilor, ocuparea forei de munc, dar i la o mai
bun relaionare regional i mondial.
n urm cu mai bine de trei decenii s-au produs pe plan mondial, schimbri
radicale n managementul turistic n general, i n cel hotelier, n special,
generate de transformrile majore la nivelul cererii. Au fost introduse noi
clasificri, noi modaliti de organizare a activitii, s-au elaborat noi standarde
i sisteme de managementul calitii i de mediu , cu alte cuvinte, s-au pus
bazele unei noi industriia turismului care s-a extins i s-a internaionalizat.

O gestiune responsabil durabil a tuturor componentelor activitii turistice

inclusiv a industriei ospitalitii i a celei hoteliere ca parte a acestora se
impune tot mai pregnant n prezent, urmare a faptului c turitii din ntreaga
lume au ateptri tot mai mari n ceea ce privete nivelul confortului i calitatea
serviciilor, ateptri care presupun nu numai o ofert turistic pe msur,
respectiv prestatori de servicii capabili s in pasul cu cererea i totodat s
inoveze, s anticipeze tendinele de consum ale turitilor, ci produse i aciuni
care s respecte mediul.
n acest context, fenomene precum globalizarea sau dezvoltarea regional,
tehnologizarea, dezvoltarea durabil vor impune adaptri corespunztoare
turismului i activitilor din structura sa, n mod deosebit industriei hoteliere.
Ca rezultat al inovrii coroborat cu necesitatea diminurii consumului de
resurse s-a impus implementarea unor metode de management turistic
ecologic i de calitate, etap crucial pentru alinierea la tendinele mondiale, la
exigenele dezvoltrii durabile, precum i la creterea atractivitii i
competitivitii destinaiilor turistice. Susinerea competitivitii unei destinaii
turistice nu se poate concepe fr realizarea unor dotri i amenajri n
concordan cu cerinele protejrii mediului.
Contientiznd locul i rolul industriei hoteliere ca parte component a
activitii turistice, lucrarea de fa i propune s abordeze problematica unei
gestiuni responsabile i a unei dezvoltri turistice durabile n acest domeniu.
Pornind de la evidenierea problemelor actuale viznd dezvoltarea durabil,
lucrarea subliniaz necesitatea i oportunitatea implementrii unor noi metode
de management de mediu n activitatea hotelier i reliefeaz experiena
internaional n utilizarea unor astfel de sisteme. Toate activitile ncepnd cu
localizarea unitilor hoteliere i pn la atitudinea turistului fa de mediu, pot
fi i trebuie desfurate dintr-o perspectiv durabil printr-un management
adecvat. Localizarea unitii hoteliere are efecte diferite asupra mediului, mai
mici n vecintatea cilor de acces sau n marile aglomeraii urbane, mai mari n
zonele verzi i foarte mari n ariile protejate. De asemenea, atitudinea fa de
mediu, dei extrem de dificil de cuantificat, are efecte negative suficient de
accentuate i pe termen lung. Exist preocupri i chiar soluii pentru reducerea
impactului negativ, cum ar fi, educarea i implicarea comunitilor locale n
aciuni responsabile fa de mediu, msurarea i diminuarea diferitelor forme
de poluare (gestionarea deeurilor, reducerea consumului de ap i energie,
etc.). n aceste condiii, implementarea unui sistem de eco-management la
nivelul fiecrei uniti hoteliere ar imprima industriei hoteliere caracteristica de
durabilitate, de responsabilitate fa de mediu.

i la nivelului Romniei exist preocupri n sensul implementrii sistemelor

eco-manageriale, dar acestea se afl abia la primii pai. Faptul c, doar trei
uniti de profil la nivel naional, respectiv Hotelul Crowne Plaza Bucureti,
Hotelul Vega din staiunea de litoral Mamaia i Hotelul Saturn din localitatea cu
acelai nume de la malul Mrii Negre, utilizeaz, n activitatea lor, tehnologii cu
un grad de poluare redus susine aprecierea cu privire la ritmul lent de
schimbare a atitudinii fa de mediu.
n descifrarea stadiului i avantajelor implementrii eco-managementului n
structurile hoteliere la nivel internaional sunt analizate politicile durabile
adoptate de marile grupuri hoteliere mondiale, precum i organismele i
sistemele de certificare ecologic implicate i aplicate industriei hoteliere.
Pentru demonstrarea fazei incipiente de dezvoltare durabil a industriei
hoteliere romneti pe lng o documentare de birou n ceea ce privete
analiza principalilor indicatori ai echipamentelor de cazare i a unitilor
hoteliere certificate ecologic din Romnia s-a organizat i desfurat i o
cercetare de teren.
Ca parte component a activitii turistice, industria hotelier influeneaz
calitatea mediului. Dac nu se depete o limit considerat critic impactul
generat de activitatea hotelier poate fi acceptat i chiar redus printr-un
management adecvat, responsabil. Acceptarea este determinat, pe de o parte,
de beneficiile asupra comunitii locale i pe de alt parte, de faptul c,
impactului negativ este de mai mic amploare, comparativ cu o alt activitate
economic aductoare de venituri pentru populaia local, posibil de dezvoltat
n zona respectiv.
n consecin, demonstrarea necesitii implementrii sistemelor de ecomanagement hotelier i a recunoaterii deschiderii prin oferirea de noi
oportuniti cu privire la certificarea produselor i serviciilor hoteliere din punct
de vedere ecologic, duce inevitabil la o cretere a interesului pentru aplicarea
unui management performant, cu un minim impact al activitii hoteliere
asupra mediului, cu servicii de calitate i cu creterea bunstrii comunitilor
locale.