Estetica urtului n opera lui Charles Baudelaire

Poetul francez care a depit clieele i normele poetice n secolul al XIX-lea, Charles
Baudelaire, a rmas n istoria literaturii universale drept unul dintre partizanii esteticii
urtului. El afirma c frumosul modern este bizar, misterios i caracterizat prin ciudenie,
lucru care marcheaz ntreaga sa oper, fiind un poet simbolist, dar i premergtor al
modernismului.
n eseurile sale de estetic, Baudelaire afirm c arta este o mnemotehnic a
frumosului, doar aducerea aminte o poate confirma. Varietatea este necesar pentru ca
frumosul s nu devin banal, astfel nct originalitatea devine obligatorie. Totui, el face
diferena dintre frumos i uimitor, ntruct frumosul este mereu uimitor, dar uimitorul nu este
ntotdeauna frumos. El crede n arta pur, adic frumuseea special a rului, frumosul
nluntrul ngrozitorului.
Baudelaire consider critica drept ieit din interiorul artei i, dei nu are niciun scop
educativ pentru cei lipsii de talent artistic, ea este calea prin care artistul i poate construi un
renume, astfel nct critica devine necesar pentru cptarea faimei, orict ar fi de blamat.
Afirm preferina sa pentru critica pozitiv i elaborat special din punct de vedere stilistic,
lucru datorat subiectivitii artistice.
Susine c idealul este nu abstractul, imaginarul, ci ceea ce se concretizeaz n opera
unui artist, oferind, astfel, materialitate idealului. Detaliul mpied atingerea sublimului, astfel
nct cel din urm determin artitii s revin la faza incipient a artei, n care nu se punea
pre pe amnunt.
n viziunea estetic baudelairian portretul poate fi exprimat prin istorie i prin roman.
Prima posibilitate este caracterizat prin exagerarea amnuntului, lucratul cu minuiozitate,
este redat cu religiozitate forma modelului, cu toate c nu este exclus idealizarea. Prin
roman, portretul devine un tablou plin de spaiu i visare i rolul principal revine imaginaiei,
cu toate c uneori modelul portretului prin roman poate deveni mai real dect cel al portretului
prin istorie.
Analogia dintre decderea moravurilor i decderea picturii este considerat de ctre
Baudelaire drept o prejudecat folosit de artitii moderni drept scuz. Afirm c frumuseea,
asemenea oricrui fenomen, este constituit dintr-o paradigm a eternului i una a efemerului.
Frumuseea modern este reprezentat prin viaa urban, dandysm, viaa elegant.