Functiile dreptului

1. Functia de institutionalizare /
formalizare juridica a organizarii social politice;
2. Functia de conservare, aparare si
garantare a valorilor fundamentale ale
societatii;
3. Functia de conducere a societatii;
4. Functia normativa;

Principiile de drept
1. Principiul asigurarii bazelor legale de
functionare a statului;
2. Principiul libertatii si egalitatii;
3. Principiul responsabilitatii;
4. Principiul echitatii si al justitiei;

1.
2.
3.
4.

Principiul
Principiul
Principiul
Principiul

Principiile legiferarii
fundamentarii stiintifice a activitatii de elaborare a normei juridice;
asigurarii unui raport firesc intre dinamica si statica dreptului;
corelarii actelor normative;
accesibilitatii si al economiei de mijloace in elaborarea normativa;

Actului normativ
1. Expunerea de
motive
(prezentare
succinta a
conditiilor aparitiei
/ finalitatilor
urmarite)

2. Titlul actului
normativ (scurt,
sugestiv element
de identificare)
3. Preambulul si
formula
introductiva
4. Dispozitii sau
principii generale
(prevederi,
definitii)

5. Dispozitii de
continut
(continutul actului
normativ reguli,
urmari)
6. Dispozitii finale
si tranzitorii
(punerea in
aplicare, intrarea
in vigoare,
prevederi, relatii
cu reglementari
preexistente)

Partile constitutive ale / Elementele:

Normei juridice
Raportului juridic
Structura logica a
normei juridice:

1. Ipoteza (descrie
imprejurarile,
poate defini
calitatea
subiectului)

2. Dispozitia
(drepturi, obligatii,
prevederi,
permisiuni)
3. Sanctiunea
(pozitiva sau
negativa; urmarile
care survin
nefavorabile sau
masuri de
stimulare)
Structura tehnicolegislativa a
normei juridice:
Forma de
exprimare a
normei juridice
poate fi
incompleta,
elementele lipsa
se deduc logic.

1. Subiectul
(subiectul de
drept, pers.
purtatoare de
drepturi si obligatii
care poate
participa la orice
relatie sociala;
subiect individual
sau colectiv)
2. Continutul
(ansamblul
drepturilor si
obligatiilor
subiectelor;
dreptul subiectiv
facultatea juridica
individuala a
subiectului de
drept; obligatia
juridica
indatorirea sub.
pasiv de a avea o
anumita conduita
activa sau
pasiva)
3. Obiectul
(actiunile pe care
subiectul de drept
le intreprinde sau
le solicita in
procesul
desfasurarii
raportului juridic;
conduita partilor)

Raspunderii
juridice
1. Conduita ilicita
(actiune/inactiune
care nesocoteste o
prevedere legala;
infractiuni,
contraventii,
abateri
disciplinare)
2. Prejudiciul
(rezultat
vatamator)
3. Legatura
cauzala (intre
fapta ilicita si
prejudiciu/
prejudiciul trebuie
sa fi survenit ca
urmare, ca efect al
faptei)

4. Vinovatia
(element
constitutiv, temei
al raspunderii
juridice; implica
libertatea vointei,
caracterul
deliberat al actiunii
si asumarea
riscului acestui
comportament)

7. Anexe

NORMA JURIDICA
SCOP:
- asigurarea ordinii sociale (pentru asta, norma juridica trebuie sa corespunda
structurii si necesitatilor societatii, sa fie recunoscuta ca obligatorie si sa
trezeasca in destinatarii ei constiinta necesitatii);
- apararea societatii;
- prevenirea si combaterea comportamentului deviant;
Norma juridica este o regula generala si obligatorie de conduita, al
carei scop este acela de a asigura ordinea sociala; poate fi adusa la
indeplinire pe cale statala si, in caz de nevoie, prin constrangere.
Normele juridice reprezinta un model de comportament, continand pretentiile
societatii fata de conduita membrilor sai. Impreuna cu relatiile juridice nascute in
baza lor, normele juridice formeaza ordinea de drept, adica nucleul ordinii
sociale, garantia realizarii drepturilor de baza ale individului si a functionarii
corecte a institutiilor.
TRASATURILE NORMEI JURIDICE
Caracter general si impersonal (este abstracta si abstractizeaza, se
adreseaza impersonal, masei si nu individului ca singularitate, este o dispozitie
generala)
Caracter tipic (formuleaza un tip, model de conduita; reduce si egalizeaza
insusirile semnificative)
Implica un raport intersubiectiv (imagineaza omul in raport cu semenii sai,
are in vedere schimbul just intre persoane aflate in relatie; permanenta limitare
reciproca sub sanctiunea pedepsei)
Caracter obligatoriu (prevederile nu sunt lasate la liberul arbitru al subiectului;
se bucura de exigibilitate adica are garantii exterioare; aceeasi obligativitate
indiferent de forta actului normativ care o cuprinde)
CLASIFICAREA NORMELOR JURIDICE
1. Criteriul ramurii de drept (norme de drept civil, penal, comercial, administrativ,
constitutional etc);
2. Criteriul fortei juridice a actului normativ (legi, decrete, hotarari guv.,
ordonante, decizii);

3. Criteriul structurii logice (norme juridice complete, incomplete);

4. Criteriul sferei de aplicare (n.j. generale, speciale, de exceptie);
5. Criteriul gradului si al intensitatii incidentei (norme principii; se impun in rap.
cu celelalte norme);
6. Criteriul modului de regl. a conduitei (norme onerative, prohibitive, permisive);
7. Norme organizatorice (infiintare, scopuri, competente, relatii intre institutii)
8. Norme punitive si norme stimulative (sanctiuni negative/pozitive).

Subiect 15) Structura normei juridice(schem).

dupapreciziadateloroferite

i. determinate strict(conditii precise de aplicare)

i.

relativdeterminate(conditiilamodul
general)

i.simple(osingurasituatie)
ipotezadupacomplexitateaimprejurarilor
i.complexe(cumuldeimprejurari)
i.unice(osinguraimprejurare)
dupanumarulimprejurarilor
i.alternative(maimulteimprejurari
suficientanumaiuna)
d.determinatestrict
dupapreciziadateloroferite
d.relativdeterminate
dispozitia
d.onerativa(obligasubiectulsasavirseascao
actiune)

d.prohibitiva(opreste,interziceoactiune)
naturaconduiteiprescrise
d.derecomandare(facerecomandari)

structuralogicojuridicad.destimulare(recompenseazasubiectul)
s.determinatestrict(stabilesteprecis)
s.relativdeterminate(uncadrumailarg)
s.unice
dupagraduldedeterminare
s.alternative(m.multefeluridesanctiuni)
s.unice
s.cumulative(m.multesanctiuniaplicate)
s.principale(inchisoaresiamenda)
NORMA
JURIDICAs.penales.complementare(interzicerededrepturi)

s.accesorii(interziceredrepturiprevazutedelege)
s.propriuzise(dinpatrimoniulsubiectului)
s.civile
pedepsecivile(suprimaundreptcivil)
sanctiuneadupanaturalor
amendacontraventionala
s.administrative
confiscareabunurilor

mustrare

avertisment
s.disciplinarereduceresalariu
transferdisciplinar
desfacereacontractuluidemunca
s.deanulare(anulareaactelorincheiate)
dupascopullors.reparatorii(reparaprejudiciul)

s.expiatori

structuratehnicolegislativacarti,titluri,capitole,sectiuni,subcapitole,subsectiuni,articole aliniate

Intr. in vigoare la 3 zile dupa publicarea in Monitorul Oficial / la data

prevazuta legi si ordonante;
la data publicarii in Monitorul Oficial / la data prevazuta
celelalte acte normative;
Actiunea normei juridice isi produce efectele pe viitor;
* Principiul neretroactivitatii (exceptie legile interpretative, nepedepsirea faptelor
savarsite sub legea veche daca nu mai sunt prevazute sub legea noua, aplicarea
normei juridice mai favorabile, retroactiv);

* Principiul neultraactivitatii (o norma juridica nu isi poate extinde efectele dupa

iesirea sa din vigoare; exceptii normele juridice cu caracter temporar /
exceptional)
Iesirea din vigoare:
* Ajungerea la termen (norme juridice cu termen / exceptionale)
* Caderea in desuetudine (schimbarea conditiilor social economice determina
neaplicarea n.j.)
* Abrogarea expresa directa (cu precizarea actelor scoase din vigoare in actul
normativ nou)
indirecta (cu mentionarea ca pe data intrarii in vig. a
actului nou se abroga orice dispozitie legala contrara)
tacita / implicita .

RAPORTUL JURIDIC
= legatura sociala dintre participantii determinati, reglementata de
norma juridica, ce poate fi aparata prin apel la forta de constrangere a
statului;
Raportul juridic este un raport:
*social (se stabileste intre oameni, pers. fizice sau juridice)
*de suprastructura (suporta insuficienta tuturor rapoartelor sociale, influenteaza
viata sociala)
* volitional (de vointa)
* valoric (se concretizeaza in valorile esentiale ale societatii)
+ Categorie istorica.

RASPUNDEREA JURIDICA

= reactia organizata, institutionalizata, pe care o declanseaza o fapta

sociala condamnata;
= cadrul de realizare pentru sanctiune;
= raport juridic de constrangere, al carui obiect este sanctiunea;
- civila, penala, contractuala, delictuala (in functe de norma juridica incalcata);
Raspunderea penala raport juridic penal de constrangere, nascut ca urmare a
savarsirii infractiunii, raport stabilit intre stat si infractor; sanctiune specifica
pedepasa prohibitiva de libertate.
Atitudinea autorului faptei fata de conduita sa poate lua forma de intentie sau
culpa.
INTENTIA
* directa faptuitorul prevede rezultatul si il urmareste;
* indirecta faptuitorul prevede rezultatul, nu il urmareste, dar il accepta;
CULPA
* faptuitorul prevede si spera ca rezultatul nu se va produce (imprudenta);
* faptuitorul nu prevede, desi trebuia sa prevada (neglijenta);
Cauze care exclud existenta raspunderii juridice: minoritatea (sub 14 ani),
alienarea mentala, betia involuntara, constrangerea fizica sau morala, cazurile
de legitima aparare.
Subiect (12) Clasificarea drepturilor civile subiective.
Dupa continut:1. dr nepatrimoniale;2. Dr. patrimoniale
dr. de uz (dr. de a poseda si folosi un bun)
dr. de uzufruct(dr. de a culege fructele)
dr. de abitatie(dr. de a locui)
dr. principale
(proprietatea si dezmebramintele)

dr. de servitute(instituirea unei sarcini)

dr. de superficie(dr. asupra constr si

plantatiilor
pe terenul altei
persoane)
dr. de folosinta al regiilor autonome si
institutiile
publice(dr. de a intrebuinta bunurile in
folosul sau)
dr. de concesiune(a expoata un bun pina
la 99
drepturi reale
ani)
dr de ipoteca(satisfacerea creantei in
momentul
executarii bunului
imobil)
dr. de gaj(satisfacerea creantei in
momentul
executarii bunului
mobil)
dr. de garantie reala mobiliara(se
garanteaza cu

dr. accesorii

bunul afectat

garantiei)
1.dr.patrimoniale
altor

privilegiile(dr. de a fi preferat inaintea

creditori)
dr. de retentie (sa-l retina)
din conventii sau acte juridice
generale unilaterale si bilaterale)
gestiunea de
afaceri
dr. principale
(nelimitate datorita

izvoare
licite

imbogatirea fara

justa
multiplelor izvoare)

cauza
plata nedatorata

din fapte
juridice

pt fapta proprie
dr. de creante

ilicite

pt fapta altuia
pt animale

dr. la dobinda
clauza penala(in contracte evaluarea anticipate a prejudiciilor)
dr. accesorii
arvuna(cind se incheie un antecontract)

dr. relativ

fidejusiunea(garantie personala garantul la banca)

dr. absolut
dr. la viata
dr. referitoare la existenta si integritatea fizica

dr. la sanatate
dr. la invatamint
dr.la libera exprimare
nume

2.dr. nepatrimoniale

dr. referitoare la atributele de identificare a persoanei

domiciliu
sediu
dr de autor(dr la paternitatea

operei)
dr ce rezulta din creatia individuala

dr de inviolabilitate a operei
dr la divulgare a operei

CLASIFICAREA OBLIGATIILOR

Actuljuridicunilateral(vointauneisingurepersoane)
Act juridic(manifestare de dorinta)
contractul(acorduldevoitaintrecelputindouapersoane)

1.Dupizvoare
delictul(cuscopuldeapgubi)
fapteilicite(aciuneapersoanei)
quasidelictul(dinimpruden)
faptjuridic
(evenimetulgestiuneadeafaceri(actesaufapten
sauaciuneainteresulalteipersoane)

fapteliciteplatanedatorat(platadineroare)
mbogireafrjustcauz
(patrimoniulestemaritndetrimentul
altei
persoane)
o.deada(transmitesauconstitui
o.deada,deaface,deanufaceo.deaface(presta,executa)
o.neanuface(aseabinelaactiuni
sauinaciuni)
o.pozitive(aciuneianumeo.deada
saua
face)
2.Dupobiectulloro.pozitiveinegative
o.negative(inaciune,deanuface)
o.derezultat(sevaajungelarezultatul
bine
stabilit)
o.derezultatsio.demijloace
o.demijloace(totefortulsistruinade
a

obineunrezultat)

o.perfect(poatefiduslandeplinireprinforadeconstrngereastatului)
3.Dupsanciune
o.imperfect(nupoateficuslandeplinireprinforadeconstrngereastatului)

o.obisnuit(aacumrezultdinraportulobligaional)
4.Dupopozabilitateo.real(proprerrem)(dreptrealasuprabunului)
o.opozabilterilor(scriptaerem)(setransmiteiunuiter)

o.simple(muauelementedecompexitate)
o.afectatedetermen
5.Dupcomplexitateo.afectatedemodalitate
o.afectatedecondiie
o.complexe
o.alternative(ptstingereaobligatieis
poatexecutamcaruna)
o.plurale
o,facultativ()seopateexecutaoalto)
CLASIFICAREA BUNURILOR
mobile prin natura lor(se pot
transporta)

b. mobile (misctoare)

mobile prin determinarea

lor(bunuri necorporale, abstracte

mobile prin
anticipatie(reclotele neculese)
1.n fct de natura lor i
de calificarea dat de lege
lor(fondurile de pmint, cldirile

imobile prin natura

b. imobile(nemictoare)

imobile prin obiectul la care se

aplic(........dreptului de
proprietate)

imobile prin
destinaie(obiectele pentru serviciu si
exploatarea fondului)

b. in circuitul civil(pot fi dobndite i nstrinate prin act juridic)

2.Dup posibilitateade a face

obiectul unor acte juridice civile
b. scoase din circuit civil(nu pot fi dobndite prin act juridic)

b. determinate individual(nsuiri proprii,..............)

3.Dup modul de determinare
b. determinate generic(nsuirile categoriei: cntrire, msurare)

b. fungibile(poate fi nlocuit cu altul)

4.Dup posibilitatea de a fi
schimbate unele cu altele
b. nefungibile(nu poate fi nlocuit cu altul)

b. consumptiibil(fr consumarea substanei sau nstrinarea lui)

5.Dup cum prin folosire b.
se pierd sau nu substana
b neconsumptibil(poate fi folosit repetat)

fructe naturale(pmntul
produce de la sine)

fructe industriale(cultura ca
urmare a activitii omului)
b. frugifer(produce periodic fructe)
fructe civile(chirii, dobnzi,
venit din rent)
6.Dup cum sunt sau nu
productoate de fructe
dintr-un buncu consumarea substanei)

productele(foloase prase

b. nefrugifere(nu produce periodic fructe)

b. divizibile(poate fi mprit)
7. Dup posibilitatea
mpririi fr schimbarea

destinaiei lor
b. indivizibile(nu poate fi mprit)

b. principale(poate fi folosit independent)

8.Dup corelaia dintre ele
b. accesorii(servesc la ntrebuinarea unui bun principal)

bun corporal(existen material perceptibil simurilor)

9.Dup modul de prezentare

incorporale(drepturile altora)

proprietile

a bunului
bun incorporabil(existena material

titlurile de valori(valori

imobiliare,aciuni ,obligaiuni)
ideal, abstract)
creanele
b. sesizabile(poate forma obiectul executrii silite a unei datorii)
10.Dup posibilitatea
executarii silite
b. insesizabile(bunul ce nu poate fi urmrit silit)

2. Clasificarea actelor juridice civile

unilaterale(o singur parte)

1.Dup numarul prilor

bilaterale(dou pri)

multilaterale(m. multe parti)

a.j
dezinteresat(fara micsorarea

patrimoniului dispuntorului)
titlu gratuit (se procur un folos patrimonial
fr obtinerea altui folos patrimonial
liberalitatea(dispunatorul isi micsoreaza

patrimoniul su)
2.Dup scopul urmrit la ncheierea lor
(dispunatorul ii micoreaz patrimoniul su)
comutativ(existenta sau intinderea

a.j.

prestatiilor partilor nu sunt certe)

cu titlu oneros (procur celeilalte un folos
patrimonial in schimbl unui echivalent )

a. j

aleatoriu (existena i intinderea

prestaiilor prilor sunt certe)

a.j. constitutive (da nastere unui drept subiectiv civil)

3.Dupa efectele pe care le produc

a.j. translativ (transmit drepturi subiective civile)

a.j. declarativ( constata drepturi subiective civile

preexistente)

a.j de conservare (pastrarea unui drept subiectiv civil

sau
preintimpinarea pierderii lui)
4. Dupa importanta a.j. in raport
patrimoniu)

a.j de administrare ( punerea in valoare a unui bun sau

cu un bun sau un patrimoniu

a.j de dispozitie ( are ca scop iesirea unor bunuri din
patrimoniu)

a.j. consensual ( simpla manifestare a vointei partilor)

5. Dupa forma de incheiere

forma)

a.j solemn (manifestare de vointa a partilor imbraca o

a.j. real (manifestarea de vointa este insotita de

remiterea materala)

a.j. intre vii (efectele se produc in timpul vietii

acestora)
6. Dupa momentul producerii efectelor
a.j. pentru cauza de moarte( dupa incetarea vietii
acestora)

a.j principal (existenta de sine statatoare,

independenta)
7. Dupa raportul existent
a.j accesoriu (depinde de un a.j principal)

a.j tipic sau numit ( corespunde unui anume tip

8.Dupa reglementarea si denumirea lor
legala

abstract de act prevazut de lege)

a.j atipic sau nenumit (nu se incadreaza intr-un

anumit tip )

a.j cu executare imediata ( prestarea se executa

instantaneu)
9. Dupa modul lor de executare
aj cu executare succesiva (prestatie continua sau o
serie de prestatii)

a.j. pur si simplu (nu cuprind o modalitate)

10.Dupa legatura cu modalitatile
a.j.afectat de modalitati (cuprinde o modalitate)

a.j. cauzal (valabilitatea implica analiza cauzei)

11.Dupa legatura cu cauza (scopul)
a.j abstract(necauzal)(valabilitatea nu depinde de
cauza)

a.j strict personal (nu poate fi incheiat prin

reprezentant )
12.Dupa modul de incheiere a actelor juridice civile
a.j cu reprezentare ( poate fi incheiat cu
reprezentant)

a.j subiectiv (partile determina prin vointa lor

continutul lor)
13. Dupa rolul vointei partilor in
determinarea continutului a.j
juridice imperative )

a.j conditie (continutul este predeterminat de norme

CLASIFICAREA CONDIIILOR ACTULUI JURIDIC

de fond(cnd privesc coninutul actului juridic civil);

1.n funcie de aspectul la care se refer
de form(cnd se refer la modalitatea de
exteriorizare a voinei);

eseniale(cerute pentru valabilitatea actului);

2.n funcie de obligativitatea sau

neobligativitatea lor
neeseniale(numite i ntmpltoare,care pot
lipsi,fr ca prin aceasta , s fie afectat
valabilitatea actului juridic)

c. generale(care privesc toate actele juridice);

3.n funcie de sfera actelor juridice civile
pe care le au n vedere
c. speciale(care au n vedere numai anumite categorii
de acte juridice civile)

EROAREA.CLASIFICARE

e. de fapt(reprezentare fals a realitii unor situaii de fapt la

ncheierea a.j)
1.Dup natura realitii
eronat reprezentate
e. de drept(falsa reprezentare a existenei sau coninutului normei
juridice)

asupra naturii a.j.(credina

c ncheie un alt a.j)
e. obstacol(voina prilor a.j nu
se poate ntlni)
asupra identitii fizice a
obiectului(se crede c

este vorba de alt bun)

2.Dup gravitatea
erorii
e. substanei a.j (vicii
ascunse ale obiectului)
e. viciu de consimmnt
e. asupra persoanei(cnd o
persoan se substituie)

e. indiferent(reprezentarea greit a realitii)

CLASIFICAREA VIOLEEI

integritatea fizic sau bunurile persoanei)

-

v. fizic(cnd ameninarea privete

1.Dup natura rului cu care se amenin

v. moral(cnd ameninarea se refer la

onoarea , cinstea ori sentimentele

-

viciu de consimmnt)( creditorul l

persoanei)

ameninarea legitim , just(care nu este

amenin pe debitor cu darea n judecat n

cazul n care nu-i ndeplinete

-

ndatorirea pe care o are);

2. Dup caracterul ameninrii

ru(care are semnificaia juridic a

ameninarea nelegitim, injust,cu un

viciului de consimmnt)

CONDIII DE VALABILITATE.CLASIFICARE
s existe

s fie n circuitul civil;

1.Condiii generale

s fie determinat sau determinabil;

s fie posibil;
s fie licil si moral

cel ce se oblig trebuie s fie titularul

dreptului subiectiv;

2 .Condiii speciale
obiectul s constea ntr-un fapt personal
al debitorului;

Clasificarea termenului

termen legal(stabilit de lege)

1.Dup izvorul su
prile a.j)

termen convenional sau voluntar(stabilit de

termen judiciar(de graie)(acordat de instan

debitorului)

termen cert(momentul mplinirii sale este

cunoscut la data ncheierii a.j.)
2.n fct. De cunoatere, la data ncheierii actului,
a momentului mplinirii sale
termen incert(mplinirea nu este cunoscuta

termen n favoarea debitorului(care este regula)

3.n fct. de titularul beneficiului termenului

contractului de depozit, n carea

termen n favoarea creditorului(n cazul

termenul este n favoarea

deponentului ca regul)

termen n favoara ambelor pri(ex. Termenul

dintr-un contract de asigurare)

termen suspensiv(amn nceputul exerciiului

dr. Subiectiv i executrii
4.Dup criteriul efectului su
ndeplinirea lui)

obligatieie corelative,pn la

termen extinctiv(amn stingerea exerciiului dr.

subiectiv i executrii
obligaiei corelative, pn la
indeplinirea lui)

2. Condiia
Noiune. Condiia este un eveniment viitor i nesigur ca realizare, de care
depinde naterea sau stingerea retroactiv a efectelor unui act juridic civil.
Clasificare
CLASIFICAREA CONDIIEI
c. pozitiv(const n ndeplinirea unui
eveniment viitor i nesigur)

1.Din pct de vedere al modului de formulare

c. negativ(nendeplinirea unui eveniment

viitor i nesigur)

c. cauzal(acea condiie a crei

realizare depinde de hazard,de ntmplare)

2.Dup criteriul legturii cu voina prilor

a realizrii evenimentului
c.mixt(realizarea ei depinde de voina
unei din prii de voina unei alte
persoane,determinat)

protestativ pur (realizarea depinde

exclusiv de voina unei pri)

c. potestativ

protestativ simp(realizarea depinde

de
voia unei pri si de un fapt

exterior sau de voina unei persoane

nedeterminate)
c. posibile

3.Din pct de vedere al posibilitii realizrii lor

c. imposibile
c. licite i morale
4.Dup conformitatea lor cu legea i morala
c. ilicite i imorale(afecteaz valabilitatea ntregului
act juridice
c. suspensiv(acea conditie de a crei ndeplinire
depinde naterea a.j)

5.Dup criteriul efectului

c. rezolutorie(acea condiie de a crei ndeplinire

depinde desfiinarea a.j)

3. Sarcina
Noiune. Spre deosebire de termen i condiie care pot afecta orice act juridic
civil, sarcina poate s apar numai n actele juridice cu titlu gratuit, mai precis,
numai n cazul liberalitilor.
Sarcina reprezint obligaia de a da, a face sau a nu face, impus
gratificatului de ctre dispuntor. Ea nu afecteaz validitatea actului juridic, ci
numai eficacitatea acestuia.

SARCINA. CLASIFICARE

n favoarea dispuntorului;

1.n funcie de persoana beneficiarului

n favoarea gratificatului;

n favoarea unei tere persoane;

s. imposibile(care nu pot fi ndeplinite)

s. ilicite(care contravin dispoziiilor

legale)

2.Din punct de vedere al valabilitii lor

s. posibile c) licite d) morala

a) s. imorale(care ncalc bunele moravuri) b)

Nulitatea este o sanciune civil care intervine n cazul ncheierii unor acte
juridice cu nerespectarea condiiilor de validitate, de fond sau de form, impuse
de lege. Actul juridic sancionat cu nulitatea este lipsit de efectele juridice n
vederea crora a fost ncheiat. El exist n mod material, ns nu poate produce
efecte juridice, fiindc legea nu-i recunoate valabilitatea.
CLASIFICAREA NULITII

n. absolut(n. unei norme juridice de interes

general)
1.Dup natura interesului ocrotit
n. relativ(n. unei norme juridice de interes privat)

n. total(desfiineaz actul juridic n ntregime)

2. Dup efectele nuliltii
n. parial(desfiineaz o part a actului juridic)

n. expres(prevzut intr.o dispoziie legal)

3. Dup modul de consacrare de legislatur
n. virtual(nu este prevzut de o dispoziie legal)

n. de fond(cnd se ncalc o condiie de fon)

4. Dup condiia de validiate nclcat
n. de form(cnd se ncalc o condiie de form)

n. de drept(instana trebuie doar s constate)

5. Dup modul de valorificare
n. judiciar(se pronun o hotrire
judectoreasc)

1. n funcie de natura interesului ocrotit prin dispoziia legal nclcat la

ncheierea actului juridic civil, nulitatea poate fi
-absolut sau
-relativ.
Nulitatea absolut este nulitatea care sancioneaz nerespectarea, la
ncheierea actului juridic civil, a unei norme juridice care ocrotete un interes
general, deci a unei norme juridice imperative, de ordine public.
De exemplu, actul juridic ncheiat cu nerespectarea formei solemne.
Nulitatea relativ este nulitatea care sancioneaz nerespectarea, la
ncheierea actului juridic civil, a unei norme juridice care ocrotete un interes
individual, particular, deci a unei norme juridice imperative de ordine privat.
De exemplu, actul juridic anulabil pentru un viciu de consimmnt.