Romantismul in basmul cult

Romantismul este un curent literar, dar i un mod de a fi, att al individului, ct i al culturilor. S-a
afirmat la sfritul secolului al XVIII-lea i s-a prelungit pn n a doua jumtate a secolului XIX.
Caracterizat printr-o anumit vocaie a absolutului, creatorul romantic se definete prin
hipersensibilitate, printr-o anumit explozie a sentimentelor, o stare de tensiune permanent i
iremediabil melancolie, o valorificare a fondului mitic prin intermediul simbolului i al metaforei.
( Vera Clin, Romantismul ) Romantismul eminescian se exprim ntr-un moment n care n Europa se
creeaz premisele afirmrii unui nou curent literar, simbolismul. Conservnd iniial orientri i atitudini
paoptiste specifice romantismului romnesc de nceput, romantismul eminescian se afirm plenar n
originalitatea sa abia dup 1870.
Elemente definitorii ale romantismului

negarea normelor de compozitie specifice clasicilor

introducerea unor noi categorii estetice: uratul, grotescul fantasticul, macabrul, pitorescul, feericul

introducerea unor specii literare iesite din comun: drama romantica, meditatia, poemul filozofic,
nuvela istorica

cultiva fantezia, reveria, sensibilitatea, in detrimentul ratiunii reci si implacabile

puternice influente folclorice, elementele de traditie fiind motive si simboluri in operele literare
romantice

predispozitie pentru evadarea din cotidian, din lumea reala prin intermediul visului, intr-un cadru
nocturn; elementele cadrului nocturn devin motive romantice: luna, stelele

natura, o sursa de inspiratie nesecata, este conturata in pasteluri; totodata natura este un mediu
propice meditatiei, al dialogului interior; motive: vegetale (flori, tei, salcam) acvatice (marea, lacul)

sunt prezentate angoase sufletesti, iubiri mistuitoare, pasiuni inflacarate, fantezii debordante,
exemple clare ale suprematiei subiectivismului si a eului personal

personajele sunt exceptionale, in situatii exceptionale, iesite din comun: geniul singuratic,
neinteles de umanitate

timpul si spatiul, motive in meditatia romantica, este o conceptie preluata din lucrarile filosofilor
idealisti; tema genezei si infinitul timpului si al spatiului

spre deosebire de clasicism, care condamna limbajul popular, socotind unele cuvinte inestetice si
vulgare, romantismul face apel la cuvinte si expresii populare, la arhaisme, a regionalisme,
specifice oralitatii

procedeele artistice sunt complexe si variate, specifica acestui curent literar fiind antiteza.
Personajele sunt prezentate in antiteza, planurile, ideile, situatiile de asemenea

genurile si speciile literare respectate riguros de clasicism, in romantism fuzioneaza: lirismul este
introdus in epic si dramatic, comicul face casa buna cu tragicul; in aceeasi poezie lirica pot fi
identificate elemente de oda, imn, meditatie, satira sau pastel

Publicat la numai 20 de ani, n revista "Convorbiri literare", opera eminescian "Fat frumos din
lacrima" inaugureaz basmul cult, propunand o alta formula a fantasticului eminescian: un fantastic ce
exploreaza resursele misterului si fabulosului, stilizand modelul folcloric si alaturandu-se, in ansamblul
operei, fantasticului de expresie filosofica si savanta din nuvelele Sarmanul Dionis, Avatarii faraonului Tla,
precum si din fragmentele Umbra mea si Archaeus. Dei pstreaz schema tradiional popular (se pare
c este inspirat de un basm cules de prin prile Bihorului), basmul are vdite influene romantice
(portretele, tipologia personajelor, descrierile detaliate, lirismul excesiv). Proza eminescian, ignorat de
editorul i criticul Titu Maiorescu, a fost descoperit i redat publicului de ctre G. Clinescu. Este o
proz apropiat c structur de proza romantic german, prin deschiderea spre oniric, spre lumea
fanteziei, spre aventura spiritului.
Eminescu pastreaza tema (triumful Binelui asupra Raului), structura de motive din basmul popular,
intretesuta cu aceea a legendelor biblice (motivul imparatului fara urmas, motivul vrajbei dintre imparati,
motivul nasterii miraculoase a lui Fat-Frumos, motivul fratiei de cruce, motivul metamorfozelor, motivul
probelor, motivul ajutoarelor fabuloase - tantarii si racii, motivul invierii eroului, motivul calului nazdravan,
motivul nuntii - deznodamantul fericit); pastreaza, de asemenea, tehnica acumularii lineare de
evenimente narative (ritmul epic dat de duplicarea si triplicarea situatiilor), asaza intamplarile si
personajele intr-un spatiu si timp primordial (mitic) cand sacrul (revelat ca Dumnezeul crestin si Sf. Petru)
este integrat activ ordinii umane, reconstituie tipologiile traditionale ale basmului, grupate maniheic in
forte ale Binelui (Fat-Frumos si Ileana; fiica Genanilui si imparatul) si forte ale Raului (Muma-padurii,
Genarul, Miazanoaptea - baba care are sapte iepe"), dar reordoneaza toate aceste elemente in tipare de
conceptie si de stil proprii lui si, de asemenea, manierei romantice: introduce, de pilda, corectand
stereotipia naratiunii populare, motive si simboluri - arhetipuri, precum visul, apa, insula, cercul, oglinda.

Romantismul basmului apare att la nivelul coninutului surse de inspiraie, teme, motive -, ct i la
nivel formal, ntruct este structurat pe baza unui procedeu romantic esenial antiteza, care domin
basmul nu numai sub aspectul luptei dintre bine i ru (mai mult, dintre creaia divinului -Ft-Frumos i
Genarul, a crui putere st n duhurile ntunericului" sau cu baba care suge inimile celor ce mor ori
pustiete sufletele celor nenorocii), ci i n prezentarea personajelor: tatl lui Ft-Frumos este un mprat
ntunecat i gnditor ea miaznoaptea", care n viaa lui nu rsese niciodat", iar mprteasa este
tnr i zmbitoare ca miezul luminos al zilei", fata Mamei pdurii (Ileana) are pr de aur mpletit n cozi
lsate pe spate, fata Genarului este oache i vistoare.

Elementele basmului popular sunt regandite romantic. In locul stereo-tipiilor de limbaj apar
metafore si epitete specifice, intr-un sistem de imagini hiperbolice similar celui din lirica poetului.
Gradina Ilenei, de pilda, este un paradis oniric, luminos, , caracterizat prin miros, culoare si cantec in
care epitetul cromatic transform natura ntr-un cadru de nceput de lume : Florile erau in straturi verzi
si luminau albastre, rosii-inchise si albe, iar printre ele roiau fluturi usori, ca sclipitoare stele de aur. La fel,
palatul alb al Genarului se afl n mijlocul unei mri verzi i ntinse, pe o stnc de granit ce urca spre
albastrul cerului". Frumuseea peisajului (de o stranietate baroc) trimite la imagini din lirica
eminescian, cu predominana apei, simbol al nasterii.

Insula pe care se afla palatul imparatului vecin ne aduce in memorie insula lui Euthanasius din Cezara
si paradisul selenar din Sarmanul Dionis. Ea poarta atributele spatiului oniric eminescian, ca de altfel
toate spatiile pe care le strabate eroul, fie ca sunt sau nu create de puterea magiei: Luna rasarise dintre
munti si se oglindea intr-un lac mare si limpede, ca seninul cerului. In fundul lui se vedea sclipind, de
limpede ce era, un nisip de aur; iar in mijlocul lui, pe o insula de smarand, incunjurat de un crang de
arbori verzi si stufosi, se ridica un mandru palat de o marmura ca laptele, lucie si alba, - atat de lucie,
incat in ziduri rasfrangea ca-ntr-o oglinda de argint: dumbrava si lunca, lac si tarmuri".
Descrierea ce se configureaza ca o retea de simboluri (luna, cerul, insula, apa, castelul) codifica
imaginea unui cosmos originar in care contrariile (inaltul si adancul, acvaticul si teluricul) se atrag
osmotic. Insula din mijlocul lacului si palatul din mijlocul insulei desemneaza o structura armonioasa,
monadica, alcatuita din spatii transparente concentrice, care se oglindesc unul in celalalt. Este centrul de
vis al basmului, templul prieteniei si al iubirii, deci al desavarsirii fiintei ca totalitate.

Portretele elaborate se nscriu pe aceeai direcie a lirismului romantic cu o abunden de epitete,

metafore, antiteze, comparaii: mprteasa (mama lui Ft-Frumos) are prul galben ca aurul", ochii
albatri i mari din care curgeau iroaie de mrgritare apoase pe o fa mai alb ca argintul crinului.
Lungi cearcne vinete se trgeau mprejurul ochilor i vine albastre se trgeau pe faa ei alba ca o
marmur vie"; dumanul i, ulterior, fratele de cruce al lui personajului principal este frumos ca luna unei
nopi de var", avnd fruntea-ntr-un cerc de aur btut cu diamante"; Ileana are pr de aur, ochi albatri i
limpezi, degete ca de cear alb", iar fta Genarului are un cap oache i vistor, ca o noapte de var".
Aceasta din urm are i puteri magice: vorbete cu o stea care-i vestete sosirea lui Ft-Frumos,
optete o vraj dulce i-l preface ntr-o floare roie pe acesta pentru a-l proteja de tatl su care, la
rndul lui, posed nu numai puteri supranaturale, dar i darul magiei - pentru a o face pe fiica lui s uite
povestea armsarilor nzdrvani, i arunc n fa o batist roie, uoar, mirositoare" ce-i induce
uitarea.
Personaj fantastic, Ft-Frumos se remarc, n primul rnd, prin naterea miraculoas i dubl (o dat
din lacrima Maicii Domnului, a doua oar prin binecuvntarea Domnului i a Sfntului Petru); proba morii
care trimite la coborrea n Infern din mitologia antic, vzut ca o prob suprem pentru cel care
urmeaz drumul iniiatic (traseu obligatoriu pentru orice erou de basm). Se caracterizeaz, asemenea
unui personaj romantic, prin melancolie.
Spre deosebire de basmul popular, unde cel temut este zmeul i ntreaga sa familie, care pn la urm
va fi nfrnt, la Eminescu eroul pare s se team numai de Dumnezeu. Cu toate c in povestea lui
Eminescu face referire la fondul mitic, nu se ancoreaz n acesta, ea primete conotaii specifice scrierilor
romantice.
Cei doi imparati nu se pot bucura de clipa ce li s-a dat, cci eroul trebuie s-i ndeplineasc un jurmnt,
ntocmai ca i eroii romantici: cum ar fi stat Ft-Frumos locului, dar scump-i era fria de cruce, ca
oricrui voinic, mai scump dect zilele, mai scump dect mireasa.5

In finalul basmului aflm, pe lng tipica formul au trit apoi n pace i n linite ani muli i fericii", c
pentru feii-frumoi vremea nu vremuiete", adic imaginea lui Ft-Frumos, ca o chintesen a calitilor
umane n viziunea popular, nu va fi deteriorat niciodat.
Stilizarea in maniera eminesciana si romantica a basmului popular este atat de profunda, incat in multe
episoade ne intampina personajele prozei autorului, cu atitudini, reactii, limbaj croite paradigmatic. Ileana,
fata Mu-mii-padurii, cu ochi albastri ca undele lacului", il primeste pe Fat-Frumos ca Maria pe Dionis si

Poesis pe Toma Nour, sau ca oricare alta eroina pasionala, cunoscatoare a magiei sentimentului:
Bine-ai venit, Fat-Fru-mos, () cat e de mult de cand te-am visat! Pe cand degetele mele torceau un fir,
gandurile mele torceau un vis, un vis frumos, in care eu ma iubeam cu tine; Fat-Frumos, din fuior de
argint torceam si eram sa-ti tes o haina urzita in discantece, batuta-n fericire".
Imparatul, dusmanul tatalui lui Fat-Frumos, este si el sensibil, meditativ, nostalgic, cu durerea si
disperarea unei iubiri nefericite. El se adreseaza protagonistului solicitandu-i ajutorul, printr-o retorica a
pasionalitatii romantice, similara celei din limbajul Ilenei, citata anterior: Vezi tu lebada ceea indragita
de unde? Tanar fiind, as trebui sa fiu indragit de viata, si cu toate astea de cate ori am vrut sa-mi fac
sama! Iubesc o fata frumoasa, cu ochi ganditori, dulce ca visele marii -fata Genarului, om mandru si
salbatic, ce isi petrece viata vanand prin paduri batrane. O, cat e de aspru el, cat e de frumoasa fata lui!
Orice incercare de-a o rapi a fost desarta. Incearca-te tu!".
Planul fantasticului st sub semnul somnolenei, al oniricului ,stri vzute i n ipostaza hipnozei ori a
morii: astfel, Ft-Frumos i se arat Ilenei n vis nainte de ntlnirea propriu-zis; dup moartea Mamei
pdurilor, fata cade ca moart de groaz", cu minile reci, ea era frumoas, dar prea moart"; FtFrumos, dup ce este rpus de Genar i transformat n izvor, va renvia prin voin divin, trezindu-se ca
dintr-un somn lung"; fata Genarului st ntr-o stare hipnotic dup ce tatl i arunc o batist mirositoare,
menit s-i aduc uitarea; baba care deine iepele nzdrvane i prepar mncare lui Ft-Framos cu
somnoroas" i ea nsi zace ntr-o stare de somnolen vecin cu moartea cnd suge inimele celor ce
mor, ori pustiete sufletele celor nenorocii"; Ft-Frumos vede n vis cum roaba babei se ntoarce pe
drumul scheletelor n locurile unde venise (mpria umbrelor de unde o momiser vrjile babei"); Ileana
i recapt vederea (prin miracol) n vis, cnd Maica Domnului desprinsese din cer dou vinete stele ale
dimineii i i le aez pe frunte".
Onirismul, halucinanta capacitate asociativa a fanteziei, creeaza o betie de imagini, dand naratiunii
largimi vizionare, sinuozitati baroce. insasi ruptura in ordinea reala" a fabulosului prin inserarea motivului
visului, secondat de cel al magiei, este procedeu romantic.
Dintre prozele eminesciene, Fat-Frumos din lacrima a patruns cel mai adanc in memoria colectiva,
chiar pana la a suporta un proces de folclorizare. Asimilarea fabulosului popular, concomitent cu
indepartarea de prototip, face din acest basm o creatie originala: plecand de la structura modelului
folcloric, autorul isi introduce propriile simboluri si viziuni lirice, si - precizeaza G. Calinescu - propria
conceptie despre arhaicitate, scrierea depasind granitele clasicului fiind mai degraba un basm modern
care se preteaz nu doar la interpretri mitice i folclorice, ci i la interpretri de natur romantic.